Help Print this page 

Summaries of EU Legislation

Title and reference
Ordine judecătorești de înghețare a bunurilor obținute în mod ilicit sau a probelor – recunoașterea în străinătate

Summaries of EU legislation: direct access to the main summaries page.
Languages and formats available
Multilingual display
Text

Ordine judecătorești de înghețare a bunurilor obținute în mod ilicit sau a probelor – recunoașterea în străinătate

SINTEZĂ PRIVIND:

Decizia-cadru 2003/577/JAI – executarea ordinelor de înghețare în străinătate

SINTEZĂ

CARE ESTE ROLUL ACESTEI DECIZII-CADRU?

  • Decizia-cadru stabilește normele prin care o țară UE recunoaște și execută un ordin de înghețare emis de o autoritate judiciară dintr-o altă țară a UE în cadrul unei proceduri penale. Aceasta acoperă, de asemenea, înghețarea probelor.
  • Decizia funcționează alături de Decizia-cadru 2006/783/JAI privind aplicarea principiului recunoașterii reciproce pentru hotărârile de confiscare cu scopul de a priva infractorii de bunuri chiar și atunci când sunt deținuți într-o altă țară a UE.
  • Din mai 2017, normele acestei Decizii-cadru privind înghețarea probelor vor fi înlocuite de Directiva 2014/41 privind ordinul european de anchetă în materie penală.

ASPECTE-CHEIE

Ce este un ordin de înghețare?

Acesta este un ordin provizoriu emis de o autoritate judiciară pentru a preveni ascunderea, vânzarea sau utilizarea bunurilor, a documentelor sau a datelor de către infractori în cadrul unor activități ilicite.

Această decizie se aplică ordinelor de înghețare emise în vederea:

  • obținerii unor elemente care se pot utiliza drept probă în cadrul unei proceduri penale; sau
  • emiterii de ordine de confiscare ulterioare pentru a opri permanent contravenienții de la a mai beneficia de pe urma comportamentului infracțional și pentru a preveni spălarea sau reinvestirea bunurilor obținute în mod ilicit, care ar putea impulsiona activitățile infracționale.

Infracțiuni

În cazul în care există mai multe infracțiuni grave nu va fi nevoie de verificarea dublei incriminări a faptelor – adică infracțiunea să fie un delict atât în țara UE care emite ordinul (țara emitentă), precum și în țara care execută ordinul (țara executantă). Cu toate acestea, infracțiunea trebuie să se pedepsească în țara emitentă cu condamnare la închisoare pe o perioadă de cel puțin trei ani. Infracțiunile includ:

  • participarea la o organizație criminală;
  • terorismul;
  • corupția și frauda;
  • traficul de ființe umane;
  • rasismul;
  • violul.

Recunoașterea și executarea

Autoritatea judiciară a țării emitente transmite un certificat autorității judiciare din țara executantă pentru a solicita executarea unui ordin. Țara executantă trebuie:

  • să recunoască ordinul fără alte formalități și să ia măsurile necesare pentru executarea imediată a acestuia;
  • să respecte formalitățile și procedurile stabilite de statul emitent în ceea ce privește executarea ordinului de înghețare, cu excepția cazului în care sunt contrare principiilor fundamentale de drept din statul executant.

Nerecunoaștere sau neexecutare

Statul executant poate refuza recunoașterea sau executarea unui ordin dacă:

  • certificatul nu este prezentat, este incomplet sau în mod vădit nu corespunde cu ordinul de executare;
  • există o imunitate sau un privilegiu în temeiul legii statului executant care face imposibilă executarea ordinului de executare;
  • reiese imediat din informațiile furnizate în certificat că orice formă de asistență judiciară ar încălca principiul juridic potrivit căruia nu este posibil să se intenteze proceduri noi în cazul în care s-a pronunțat deja o hotărâre definitivă pentru aceleași fapte;
  • acțiunea pe care se bazează ordinul de înghețare nu este un delict în temeiul legii statului executant, cu excepția cazului în care aceasta:
    • este enumerată printre infracțiunile grave pentru care executarea este automată;
    • privește taxe sau impozite, aspecte vamale și de schimb.

Amânarea executării

Executarea ordinului poate fi amânată în cazul în care:

  • aceasta riscă să dăuneze unei anchete penale în curs;
  • bunurile sau probele în cauză au făcut deja obiectul unui ordin de înghețare în cadrul unor proceduri penale;
  • bunurile fac deja obiectul unei hotărâri pronunțate în cadrul altei proceduri în statul executant. Cu toate acestea, un astfel de ordin trebuie să aibă prioritate față de ordinele de înghețare naționale ulterioare în cadrul unei proceduri penale, în conformitate cu dreptul intern.

Persoanele interesate

Țările UE trebuie să se asigure că orice persoană interesată afectată de ordinul de înghețare, inclusiv părțile terțe legitime, au acces la căi de atac pentru a-și proteja interesele legitime, fără a necesita suspendarea ordinului.

DE CÂND SE APLICĂ DECIZIA?

Regulamentul a intrat în vigoare la 2 august 2003. Țările UE au avut obligația de a o încorpora în legislația națională până la 2 august 2005.

CONTEXT

Confiscarea și înghețarea bunurilor

ACT

Decizia-cadru 2003/577/JAI a Consiliului din 22 iulie 2003 privind executarea în Uniunea Europeană a ordinelor de înghețare a bunurilor sau a probelor (JO L 196, 2.8.2003, pp. 45-55)

Rectificare la Decizia-cadru 2003/577/JAI a Consiliului din 22 iulie 2003 privind executarea în Uniunea Europeană a ordinelor de înghețare a bunurilor sau a probelor (JO L 196, 2.8.2003) (JO L 374, 27.12.2006, p. 20)

ACTE CONEXE

Decizia-cadru 2006/783/JAI a Consiliului din 6 octombrie 2006 privind aplicarea principiului recunoașterii reciproce a ordinelor de confiscare (JO L 328, 24.11.2006, pp. 59-78)

Raport al Comisiei în temeiul articolului 14 din Decizia-cadru 2003/577/JAI a Consiliului din 22 iulie 2003 privind executarea în Uniunea Europeană a ordinelor de înghețare a bunurilor sau a probelor [COM(2008) 885 final din 22.12.2008]

Directiva 2014/41/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind ordinul european de anchetă în materie penală (JO L 130, 1.5.2014, pp. 1-36)

Data ultimei actualizări: 25.01.2016

Top