Help Print this page 
Title and reference
Către o politică generală de luptă împotriva criminalității informatice

Summaries of EU legislation: direct access to the main summaries page.
Multilingual display
Text

Către o politică generală de luptă împotriva criminalității informatice

Pe măsură ce internetul a devenit o parte din viața noastră de zi cu zi, utilizatorii internetului au devenit și ei vulnerabili în fața infractorilor cibernetici, care adesea acționează de pe alte continente. În 2007, în lumina intensificării rapide a criminalității cibernetice*, Comisia Europeană a pus bazele unei politici cuprinzătoare pentru a aborda această problemă.

ACT

Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu și Comitetul Regiunilor: Către o politică generală de luptă împotriva criminalității cibernetice [COM(2007) 267 final, 22.5.2007]

SINTEZĂ

Pe măsură ce internetul a devenit o parte din viața noastră de zi cu zi, utilizatorii internetului au devenit și ei vulnerabili în fața infractorilor cibernetici, care adesea acționează de pe alte continente. În 2007, în lumina intensificării rapide a criminalității cibernetice*, Comisia Europeană a pus bazele unei politici cuprinzătoare pentru a aborda această problemă.

CARE ESTE ROLUL ACESTEI COMUNICĂRI?

Comunicarea prezintă o politică generală pentru o mai bună coordonare a luptei împotriva criminalității cibernetice.

ASPECTE-CHEIE

Obiective și acțiuni

Obiectivul constă în consolidarea luptei împotriva criminalității cibernetice la nivel național, european și internațional prin:

1.

o mai bună cooperare în domeniul aplicării legislației operaționale prin consolidarea și clarificarea responsabilităților între Europol, Eurojust și alte structuri;

2.

programe de formare coordonate și interconectate pentru autoritățile responsabile de aplicarea legii și autoritățile judiciare din țările UE, care implică Europol, Eurojust, Colegiul European de Poliție și Rețeaua Europeană de Formare Judiciară;

3.

o mai bună cooperare și coordonare politică între țările UE prin crearea unui punct comunitar de contact permanent pentru schimbul de informații și prin înființarea unei platforme comunitare de formare în domeniul criminalității cibernetice;

4.

cooperare politică și juridică cu țările din afara UE prin intermediul Convenției Consiliului Europei privind criminalitatea cibernetică din 2001 (și Protocolul adițional), al Grupului Lyon/Roma al G8 privind criminalitatea de înaltă tehnologie și al proiectelor administrate de Interpol;

5.

un dialog îmbunătățit între sectorul public și cel privat pentru consolidarea încrederii reciproce și schimbul de informații relevante;

6.

standardizarea legislației și definițiilor țărilor UE în domeniul criminalității cibernetice;

7.

dezvoltarea de măsuri/indicatori cu privire la amploarea criminalității cibernetice;

8.

creșterea conștientizării pericolelor și costurilor produse de criminalitatea cibernetică;

9.

programe de cercetare ale UE, precum cel implementat în cadrul Fondului pentru securitate internă - Poliție.

REALIZĂRI

Acestea includ:

o directivă care vizează combaterea exploatării sexuale online a copiilor și a pornografiei infantile;

o directivă privind atacurile împotriva sistemelor informatice (2013).

Pentru informații suplimentare, consultați site-ul Comisiei Europene privind criminalitatea cibernetică.

CONTEXT

Articolul 68 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care a intrat în vigoare în 2009, a recunoscut în mod oficial rolul preeminent al Consiliului European în ceea ce privește procesul legislativ în domeniul afacerilor interne. Acesta permite completarea acțiunilor împotriva criminalității cibernetice cu legi și inițiative mai cuprinzătoare la nivelul UE.

TERMENI-CHEIE AI ACTULUI

Criminalitatea cibernetică: infracțiuni comise prin utilizarea rețelelor de comunicare electronice și a sistemelor de informare sau împotriva unor astfel de rețele sau de sisteme.

Aceasta poate fi împărțită în trei categorii:

forme tradiționale de activitate infracțională, dar care utilizează internetul pentru a comite infracțiuni (precum frauda sau falsificarea). Acestea variază de la furtul de identitate la „phishing” (care presupune dezvoltarea unui site web bancar fals de către infractorii care acționează online, cu scopul de a înșela clienții și a obține astfel parola sau datele acestora pentru a le fura banii). Internetul a transformat, de asemenea, traficul internațional cu droguri, cu arme și cu specii pe cale de dispariție;

publicarea de conținut ilegal, precum materiale care instigă la terorism, la violență, la rasism și xenofobie sau la abuz sexual asupra copiilor;

infracțiuni proprii rețelelor electronice, infracțiuni noi, adesea variate și la scară largă, necunoscute anterior erei Internetului. Infractorii atacă sistemele informatice, care uneori amenință infrastructurile de informații critice ale statului și, astfel, cetățenii acestuia în mod direct. Aceste atacuri se pot realiza prin „botnet-uri” (acronim pentru rețele-robot), prin intermediul cărora infractorii distribuie „malware” (programe ostile), care, odată descărcate, transformă calculatorul unui utilizator într-un „robot”. O rețea de astfel de calculatoare infectate este ulterior folosită pentru a comite infracțiuni fără cunoștința utilizatorilor.

ACTE CONEXE

Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor - Strategia de securitate cibernetică a Uniunii Europene: un spațiu cibernetic deschis, sigur și securizat [JOIN (2013) 1 final, 7.2.2013].

Ultima actualizare: 26.05.2015

Top