Help Print this page 
Title and reference
Izvoarele dreptului Uniunii Europene

Summaries of EU legislation: direct access to the main summaries page.
Languages and formats available
BG ES CS DA DE ET EL EN FR GA HR IT LV LT HU MT NL PL PT RO SK SL FI SV
HTML html ES html CS html DA html DE html EL html EN html FR html IT html HU html NL html PL html PT html RO html FI html SV
Multilingual display
Text

Izvoarele dreptului Uniunii Europene

Izvoarele dreptului Uniunii Europene sunt de trei tipuri, şi anume: izvoarele primare, izvoarele secundare şi izvoarele legislaţiei complementare.

Izvoarele primare, sau legislaţia primară, cuprind în principal Tratatele de instituire a Uniunii Europene.

Izvoarele secundare sunt constituite din elemente ale dreptului fondat pe Tratate. Acestea includ legislaţia secundară, legislaţia secundară unilaterală şi dreptul convenţional.

Izvoarele complementare sunt alcătuite din elemente ale dreptului care nu sunt prevăzute în Tratate. Este vorba despre jurisprudenţa Curţii de Justiţie, despre dreptul internaţional şi despre principiile generale ale dreptului.

Izvoarele dreptului Uniunii Europene (UE) sunt de trei tipuri: izvoarele primare, izvoarele secundare şi izvoarele complementare.

Izvoarele legislaţiei primare

Izvoarele primare, sau legislaţia primară, provin, în principal, din tratatele „fondatoare”, şi anume din Tratatul privind UE şi Tratatul privind funcţionarea UE. Acestea definesc repartizarea competenţelor între Uniune şi statele membre şi fundamentează puterea instituţiilor. Acestea stabilesc astfel cadrul juridic în care instituţiile UE pun în aplicare politicile europene.

De asemenea, legislaţia primară cuprinde:

  • tratatele de modificare ale UE;
  • protocoalele anexate la tratatele fondatoare şi la tratatele de modificare;
  • tratatele de aderare a statelor membre la UE.

Izvoarele legislaţiei secundare

Legislaţia secundară cuprinde actele unilaterale şi actele convenţionale.

Actele unilaterale pot fi clasificate în două categorii:

  • cele care figurează în nomenclatura din articolul 288 din Tratatul privind funcţionarea UE: regulamentul, directiva, decizia, avizele şi recomandările;
  • cele care nu figurează în nomenclatura din articolul 288 din Tratatul privind funcţionarea UE. Acestea sunt actele aşa-zise atipice, cum sunt comunicările, recomandările, cărţile albe şi cărţile verzi.

Actele convenţionale cuprind:

  • acordurile internaţionale semnate între UE, pe de o parte, şi o ţară sau o organizaţie terţă, pe de altă parte;
  • acordurile între statele membre;
  • acordurile interinstituţionale, şi anume între instituţiile UE.

Izvoarele legislaţiei complementare

În afară de jurisprudenţa Curţii de Justiţie, sursele legislaţiei complementare cuprind dreptul internaţional şi principiile generale ale dreptului. Aceste surse i-au permis Curţii de Justiţie să acopere lacunele din legislaţia primară şi/sau legislaţia secundară.

Dreptul internaţional este o sursă de inspiraţie pentru Curtea de Justiţie în elaborarea jurisprudenţei sale. Curtea se referă la acesta făcând trimitere la dreptul scris, la cutumă şi la uzanţe.

Principiile generale ale dreptului sunt izvoare nescrise elaborate din jurisprudenţa Curţii de Justiţie. Acestea i-au permis Curţii de Justiţie să instituie norme în diferite domenii care nu sunt menţionate în tratate.

Ultima actualizare: 18.08.2010

Top