Help Print this page 
Title and reference
Protecția găinilor ouătoare

Summaries of EU legislation: direct access to the main summaries page.
Languages and formats available
BG ES CS DA DE ET EL EN FR GA HR IT LV LT HU MT NL PL PT RO SK SL FI SV
HTML html ES html CS html DA html DE html EL html EN html FR html IT html HU html NL html PL html PT html RO html FI html SV
Multilingual display
Text

Protecția găinilor ouătoare

Uniunea Europeană (UE) stabilește standardele minime pentru protecția găinilor ouătoare în sisteme de creștere pentru a le proteja și pentru a evita disparitățile de concurență între producătorii din diferite state membre.

ACT

Directiva 1999/74/CE a Consiliului din 19 iulie 1999 de stabilire a standardelor minime pentru protecția găinilor ouătoare [A se vedea actul/actele de modificare].

SINTEZĂ

Prezenta directivă stabilește standardele minime pentru protecția găinilor ouătoare. Aceasta nu se aplică unităților cu mai puțin de 350 găini ouătoare sau pentru creșterea găinilor ouătoare reproductive.

Fermele de creștere a găinilor ouătoare trebuie să respecte dispozițiile relevante prevăzute de Directiva 98/58/CE privind protecția animalelor din ferme, precum și cele prevăzute în anexa prezentei directive.

Sistemele alternative

De la 1 ianuarie 2002, toate instalațiile de creștere a animalelor în sisteme alternative (instalațiile nou construite sau reconstruite sau date în folosință pentru prima oară) trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:

  • instalațiile trebuie să fie prevăzute cu:
    • iesle longitudinale (minim 10 cm lungime pe găină) sau circulare (minim 4 cm lungime pe găină);
    • jgheaburi continue (minim 2,5 cm minim pe găină) sau circulare (minim 1 cm lungime pe găină);
    • cel puțin un cuib pentru șapte găini;
    • stinghii adecvate (minim 15 cm lungime pe găină); și
    • cel puțin 250 cm2 de la suprafața litierei pe găină;
  • solul instalațiilor trebuie să suporte fiecare dintre ghearele anterioare ale fiecărui picior;
  • dispoziții specifice cu privire la sistemele de creștere a animalelor care să permită libera circulație a găinilor și/sau care să permită accesul la spații exterioare;
  • densitatea animalelor nu trebuie să depășească nouă găini ouătoare pe m2 de suprafață utilă (cu toate acestea, în cazul în care suprafața utilă corespunde cu suprafața podelei disponibile, o densitate de douăsprezece găini pe m2 este autorizată până la 31 decembrie 2011 pentru instituțiile care aplicau acest sistem la 3 august 1999).

Statele membre se asigură că aceste cerințe se aplică de la 1 ianuarie 2007.

Creșterea în cotețe neamenajate

Începând din 1 ianuarie 2003, toate cotețele neamenajate îndeplinesc următoarele cerințe:

  • fiecare găină dispune de cel puțin 550 cm2 din suprafața cotețului;
  • o iesle (lungă de cel puțin 10 cm înmulțiți cu numărul de găini) este prevăzută pentru utilizarea fără restricții;
  • fiecare coteț dispune de un sistem adecvat de adăpare;
  • cotețele au o înălțime minimă de 40 cm, pe 65 % din suprafața lor și nu mai puțin de 35 cm în orice punct;
  • podelele cotețelor trebuie să reziste la ghearele de la fiecare picior. În cazul în care solul este în pantă, aceasta nu poate depăși 14 % sau 8 grade, cu excepția cazului în care solul este realizat dintr-un alt material decât plasă din sârmă dreptunghiulară;
  • cotețele sunt dotate cu dispozitive adecvate de scurtare a ghearelor.

Construirea sau punerea în funcțiune a cotețelor neamenajate este interzisă de la 1 ianuarie 2003. Acest tip de creștere a animalelor va fi interzis de la 1 ianuarie 2012.

Creșterea în cotețe amenajate

Începând din 1 ianuarie 2002, toate cotețele îndeplinesc următoarele cerințe:

  • fiecare găină dispune de:
    • cel puțin 750 cm2 din suprafața cotețului;
    • un cuibar;
    • o litieră care permite ciugulirea și zgârierea;
    • o stinghie adecvată de cel puțin 15 cm;
  • o iesle este prevăzută pentru o utilizare fără restricții. Lungimea minimă a acesteia este de 12 cm înmulțită cu numărul găinilor din cușcă;
  • fiecare coteț dispune de un sistem de adăpare adecvat;
  • rândurile de cotețe trebuie să fie separate de către alei cu o lățime minimă de 90 cm, și un spațiu de cel puțin 35 cm este prevăzut între sol și nivelul de jos al cotețului;
  • cotețele sunt dotate cu dispozitive adecvate de scurtare a ghearelor.

Dispoziții finale

Autoritatea competentă înregistrează instituțiile care intră sub incidența directivei. Le atribuie un număr unic care asigură trasabilitatea ouălor introduse pe piață pentru consumul uman.

Statele membre se asigură că se efectuează inspecții sub responsabilitatea autorității competente pentru a verifica respectarea dispozițiilor prezentei directive. Ele prezintă un raport cu privire la aceste inspecții Comisiei, care informează apoi Comitetul permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală.

Experții veterinari ai Comisiei pot, în măsura în care este necesar pentru aplicarea uniformă a prezentei directive, să efectueze, în colaborare cu autoritățile competente, inspecții la fața locului. Rezultatele acestor teste sunt discutate cu autoritatea competentă în cauză. Aceasta ia măsurile necesare, având în vedere rezultatele.

Cel târziu la 1 ianuarie 2005, Comisia a trebuit să prezinte un raport, elaborat pe baza unui aviz al Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală cu privire la diversele sisteme de creștere, ținând seama de cerințele de bunăstare pentru păsările de curte și implicațiile socioeconomice ale acestor sisteme. Acest raport a trebuit să descrie negocierile din cadrul Organizației Mondiale a Comerțului și să fie însoțit de propuneri corespunzătoare. Consiliul hotărăște cu majoritate calificată cu privire la aceste propuneri cel târziu în termen de douăsprezece luni de la depunerea lor.

Statele membre au avut termen până la 1 ianuarie 2002 să pună în aplicare dispozițiile legislative, de reglementare și administrative, inclusiv posibilele sancțiuni, pentru a se conforma prezentei directive. Statele membre au avut obligația să informeze imediat Comisia. În plus, ele au putut să mențină sau să aplice pe teritoriul lor dispoziții mai stricte decât cele prevăzute de prezenta directivă.

REFERINȚE

Act

Data intrării în vigoare

Termen de transpunere în legislația statelor membre

Jurnalul Oficial

Directiva 1999/74/CE

3.8.1999

1.1.2002

JO L 203, 3.8.1999

Actul/Actele de modificare

Data intrării în vigoare

Termen de transpunere în legislația statelor membre

Jurnalul Oficial

Regulamentul (CE) nr. 806/2003

5.6.2003

-

JO L 122, 16.5.2003

ACTE CONEXE

Directiva 2002/4/CE a Comisiei din 30 ianuarie 2002 de înregistrare a unităților de creștere a găinilor ouătoare, reglementată de Directiva 1999/74/CE a Consiliului [Jurnalul Oficial L 30 din 31.01.2002].

Statele membre au avut obligația să alcătuiască un registru al tuturor instalațiilor de producție reglementate de Directiva 1999/74/CE. Informațiile necesare pentru înregistrarea unităților au cuprins șefii de ferme, proprietarul și numărul distinctiv. Unitățile au trebuit înregistrate înainte de 31 mai 2003. De la 1 iunie 2003, unitățile neînregistrate nu mai pot continua sau începe să funcționeze.

Comunicarea Comisiei către Parlamentul Europeanși Consiliu din 8 ianuarie 2007 privind diversele sisteme de creștere a găinilor ouătoare, în special sistemele prevăzute de Directiva 1999/74/CE [ COM(2007) 865 final – Nepublicată în Jurnalul Oficial].

Directiva Consiliului 2013/64/UE din 17 decembrie 2013 de modificare a Directivelor Consiliului 91/271/CEEși 1999/74/CEși Directivele 2000/60/CE, 2006/7/CE, 2006/25/CEși 2011/24/UE ale Parlamentului Europeanși ale Consiliului, ca urmare a schimbării statutului Mayotte în raport cu Uniunea Europeană [Jurnalul Oficial L 353 din 28.12.2013].

Ultima actualizare: 06.06.2014

Top