Strategia comunitară privind sănătatea şi securitatea în muncă (2007-2012)

Accidentele de muncă şi bolile profesionale implică costuri ridicate, atât din punct de vedere uman cât şi economic. Comisia propune în cadrul acestei strategii reducerea cu 25 % a ratei totale de incidenţă a accidentelor de muncă până în 2012.

ACT

Comunicarea Comisiei către Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor din 21 februarie 2007 intitulată „Îmbunătăţirea calităţii şi productivităţii în muncă: Strategia comunitară 2007-2012 privind sănătatea şi securitatea în muncă” [COM(2007) 62 final – Nepublicată în Jurnalul Oficial].

SINTEZĂ

O sănătate bună la locul de muncă permite îmbunătăţirea sănătăţii publice în general precum şi productivitatea şi competitivitatea întreprinderilor. În plus, problemele de sănătate şi de securitate în muncă implică costuri ridicate pentru sistemele de protecţie socială. Prin urmare, este necesară asigurarea unor condiţii de muncă plăcute pentru lucrători şi contribuţia la bunăstarea lor generală.

Prezenta strategie comunitară privind sănătatea şi securitatea în muncă înlocuieşte strategia pentru 2002-2006. Aceasta din urmă şi-a îndeplinit misiunea cu succes: numărul accidentelor de muncă s-a diminuat considerabil. Noua strategie pentru 2007–2012, mai ambiţioasă, îşi stabileşte ca obiectiv principal reducerea cu 25 % a ratei totale de incidenţă a accidentelor de muncă. În acest scop, Comisia a stabilit şase obiective intermediare, prezentate pe scurt mai jos.

Stabilirea unui cadru legislativ modern şi eficient.

Legislaţia europeană din domeniul sănătăţii şi securităţii în muncă este uneori greşit sau puţin aplicată. Comisia se va asigura că directivele sunt puse în aplicare în mod concret (dacă este nevoie, prin proceduri privind încălcarea dreptului comunitar). De asemenea, aminteşte statelor membre, care au datoria de a pune în aplicare legislaţia comunitară, că dispun de mai multe metode cum ar fi formarea, difuzarea informaţiilor, şi recurgerea la inspectorii de muncă sau la măsuri economice de stimulare.

Legislaţia comunitară nu trebuie numai să fie mai bine pusă în aplicare, dar trebuie să fie aplicată în acelaşi mod în toate statele membre, pentru ca toţi lucrătorii europeni să fie protejaţi în aceeaşi măsură. La nivel comunitar, Comitetul înalţilor responsabili în inspecţia muncii (CHRIT) va face un efort pentru a dezvolta mecanismele care permit găsirea soluţiilor comune unor probleme specifice mai multor state membre. Va avea, de asemenea, ca misiune facilitarea cooperării între organismele de inspecţia muncii.

Pentru a proteja lucrătorul, este, de altfel, esenţială adaptarea cadrului juridic la evoluţia lumii muncii şi la ultimele progrese tehnice. Comisia va examina, de exemplu, posibilitatea lansării unor iniţiative în ceea ce priveşte riscurile de apariţie a afecţiunilor musculo-scheletice sau în domeniul agenţilor cancerigeni.

În cele din urmă, adaptarea cadrului juridic înseamnă, de asemenea, simplificarea şi eficientizarea acestuia. Comisia subliniază faptul că simplificarea legislaţiei trebuie să fie efectuată fără a reduce nivelurile existente de protecţie.

Favorizarea dezvoltării şi punerea în aplicare a strategiilor naţionale

Comisia invită statele membre să elaboreze şi să adopte strategii naţionale, în concordanţă cu Strategia comunitară şi să stabilească, în acest context, obiective cantitative care urmează să fie atinse. Comisia propune ca statele membre să acorde o atenţie deosebită unui număr de patru domenii:

• prevenirea şi supravegherea sănătăţii;
• reabilitarea şi reintegrarea lucrătorilor;
• reacţiile faţă de schimbările sociale şi demografice (îmbătrânirea populaţiei, munca tinerilor)
• coordonarea între, pe de o parte, politicile de sănătate şi securitate în muncă şi pe de altă parte, politicile de sănătate publică, de dezvoltare regională şi de coeziune socială, pieţele publice, ocuparea forţei de muncă precum şi politicile privind restructurările.

Încurajarea schimbărilor de comportament

Schimbările de comportament trebui să fie încurajate atât în şcoli, cât şi în cadrul companiei. În vederea integrării sănătăţii şi securităţii în programele de educaţie şi formare, Comisia invită statele membre să folosească mai mult potenţialul oferit de Fondul social european şi alte fonduri comunitare. Sensibilizarea în cadrul companiei poate fi promovată prin stimulente economice directe sau indirecte, cum ar fi reducerile aplicate cotizaţiilor sociale sau primele de asigurare sau chiar ajutoarele economice.

Confruntarea cu riscuri noi şi tot mai importante

Este esenţial să se consolideze cercetarea ştiinţifică cu scopul de a anticipa, identifica şi răspunde noilor riscuri în domeniul sănătăţii şi securităţii în muncă. La nivel comunitar, cercetarea privind sănătatea şi securitatea în muncă este sprijinită de către al şaptelea Program-cadru pentru cercetare şi dezvoltare. La nivel naţional, Comisia încurajează apropierea de programele de cercetare ale statelor membre.

Una dintre problemele de sănătate care pot deveni tot mai importante şi pot duce la incapacitate de muncă este depresia. Este necesară promovarea sănătăţii mintale la locul de muncă, de exemplu prin consolidarea prevenirii violenţei şi a hărţuirii la locul de muncă sau efortul de a elimina stresul de la locul de muncă.

Îmbunătăţirea monitorizării progreselor înregistrate

Comisia va colecta statistici şi informaţii privind strategiile naţionale şi va dezvolta indicatori calitativi, pentru a cunoaşte mai bine progresele în materie de sănătate şi securitate.

Promovarea sănătăţii şi securităţii la nivel internaţional

Pentru a îndeplini standardele de muncă în lume, Uniunea Europeană se va concentra pe consolidarea cooperării cu ţările terţe şi cu organizaţiile internaţionale, cum ar fi Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM) (EN) (ES) (FR) sau Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). Ea va promova, de exemplu, punerea în aplicare a strategiei globale privind securitatea şi sănătatea în muncă (EN) (FR), adoptată de OIM în 2003, ratificarea convenţia privind cadrul promoţional pentru securitate şi sănătate în muncă (DE) (EN) (FR), adoptată în 2006, sau interdicţia generală privind azbestul.

ACTE CONEXE

Comunicarea Comisiei către Consiliu şi Parlamentul European din 8 noiembrie 2007 prin care se transmite acordul cadru european privind hărţuirea şi violenţa la locul de muncă [COM(2007) 686 final – Nepublicată în Jurnalul Oficial]. Prezenta comunicare abordează acordul cadru european privind hărţuirea şi violenţa la locul de muncă. Al treilea acord independent de acest gen, negociat de către partenerii sociali europeni la nivel interprofesional, are ca scop prevenirea sau gestionarea cazurilor de intimidare, hărţuire sau violenţă fizică la locul de muncă. Situaţii, de altfel, puternic condamnate de către partenerii sociali şi faţă de care fac apel la companiile europene să dea dovadă de o severitate exemplară.

Acordul cadru privind hărţuirea şi violenţa la locul de muncă a fost semnat la 26 aprilie 2007 de CES, BUSINESSEUROPE, UEAPME şi CEEP.

Ultima actualizare: 14.02.2008