Help Print this page 
Title and reference
Performanța energetică a clădirilor

Summaries of EU legislation: direct access to the main summaries page.
Multilingual display
Text

Performanța energetică a clădirilor

Sectorul clădirilor reprezintă 40 % din consumul total de energie în Uniunea Europeană (UE). Reducerea consumului de energie în acest domeniu constituie, astfel, o prioritate în cadrul obiectivelor en0002 în materie de eficiență energetică. În acest cadru, această directivă stabilește cerințe comune în ceea ce privește performanța energetică a clădirilor.

ACT

Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanța energetică a clădirilor.

SINTEZĂ

Directiva vizează să promoveze performanța energetică a clădirilor și a unităților clădirilor. Scopul directivei este de a clarifica și a consolida prevederile Directivei 2002/91/CE, pe care o abrogă, pentru a extinde domeniul de aplicare al acesteia și a reduce diferențele considerabile dintre statele membre în ceea ce privește performanța energetică a clădirilor. Prevederile directivei se referă la necesarul de energie pentru încălzirea spațiilor, pentru producerea de apă caldă, pentru răcirea, ventilarea și iluminatul clădirilor noi și a celor existente, atât rezidențiale, cât și nerezidențiale.

Metodologia de calcul al performanței energetice a clădirilor

Statele membre trebuie să adopte, la nivel național sau regional, o metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, care trebuie să țină seama de anumite elemente, cum ar fi:

  • caracteristicile termice ale clădirii (capacitate termică, izolare etc.);
  • instalațiile de încălzire și de alimentare cu apă caldă;
  • instalațiile de climatizare;
  • instalația de iluminat integrată;
  • condițiile de climat interior.

Se ține seama, de asemenea, de influența pozitivă a altor elemente, cum ar fi condițiile locale de expunere la radiația solară, iluminatul natural, electricitatea produsă prin cogenerare și sistemele de încălzire și de răcire centralizate sau de bloc.

Stabilirea cerințelor minime

Statele membre trebuie să pună în aplicare, în conformitate cu metodologia de calcul menționată, cerințe minime în materie de performanță energetică, pentru a atinge niveluri optime, din punctul de vedere al costurilor. Nivelul acestor cerințe este revizuit la fiecare cinci ani.

La stabilirea acestor cerințe minime, statele membre pot să facă o distincție între clădirile noi și cele deja existente, precum și între diversele categorii de clădiri.

Clădirile noi trebuie să respecte cerințele stabilite și, înainte de începerea lucrărilor de construcție, trebuie să facă obiectul unui studiu de fezabilitate privind instalarea unor sisteme de alimentare cu energie din surse regenerabile, a unor pompe de căldură, a unor sisteme de încălzire sau de răcire centralizate sau de bloc și a unor sisteme de cogenerare.

Clădirile existente, atunci când sunt supuse unor renovări majore, trebuie să beneficieze de o îmbunătățire a performanței energetice, astfel încât să îndeplinească, de asemenea, cerințele minime.

Pot fi excluse de la aplicarea cerințelor minime:

  • clădirile protejate oficial (de exemplu, clădirile cu valoare istorică);
  • clădirile utilizate ca lăcașuri de cult;
  • construcțiile provizorii;
  • clădirile rezidențiale destinate utilizării pentru o perioadă limitată în cursul unui an;
  • clădirile independente cu o suprafață utilă totală mai mică de 50 m2.

Atunci când sunt nou instalate, înlocuite sau modernizate, sistemele tehnice ale clădirilor, cum sunt sistemele de încălzire, sistemele de apă caldă, sistemele de climatizare și sistemele de ventilare de mari dimensiuni, trebuie să îndeplinească, de asemenea, cerințele în materie de performanță energetică.

Elementele unei clădiri care fac parte din anvelopa clădirii și care au un impact semnificativ asupra performanței energetice a acestei anvelope (de exemplu, ramele ferestrelor) trebuie să respecte, de asemenea, cerințele minime în materie de performanță energetică atunci când sunt înlocuite sau modernizate, pentru a se atinge niveluri optime, din punctul de vedere al costurilor.

Ori de câte ori se construiește sau se renovează o clădire, directiva încurajează ferm introducerea unor sisteme inteligente de contorizare, în conformitate cu Directiva privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice.

Obiectiv: clădiri cu un consum de energie aproape egal cu zero

Începând cu data de 31 decembrie 2020, toate clădirile noi vor fi clădiri cu consum de energie aproape egal cu zero. Clădirile noi ocupate și deținute de autoritățile publice trebuie să îndeplinească aceleași criterii după 31 decembrie 2018.

Comisia încurajează creșterea numărului de clădiri de acest tip prin elaborarea unor planuri naționale, care să conțină:

  • aplicarea practică de către statul membru a definiției clădirilor cu consum de energie aproape egal cu zero;
  • obiective intermediare privind îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor noi, până în 2015;
  • informații privind politicile și măsurile financiare adoptate pentru a încuraja îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor.

Stimulente financiare și bariere de piață

Statele membre sunt responsabile cu întocmirea unei liste a instrumentelor existente și a celor propuse, cu scopul de a promova îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor. Lista este actualizată o dată la trei ani.

Certificatele de performanță energetică

Statele membre trebuie să instituie un sistem de certificare a performanței energetice a clădirilor. Acesta include, în special, informații privind consumul de energie al clădirilor și recomandări pentru îmbunătățirea performanței în materie de costuri.

Atunci când o clădire sau o unitate de clădire este oferită spre vânzare sau închiriere, indicatorul performanței energetice din certificatul de performanță energetică trebuie să figureze în toate anunțurile din mijloacele de comunicare în masă comerciale.

În momentul construcției, vânzării sau închirierii unei clădiri sau a unei unități de clădire, acest certificat este arătat potențialului nou locatar sau cumpărător și este înmânat cumpărătorului sau noului locatar.

În ceea ce privește clădirile în care o autoritate publică ocupă peste de 500 m2 și cele cu o suprafață utilă totală de peste de 500 m2 vizitate în mod frecvent de public, certificatul de performanță energetică trebuie să fie afișat într-un loc vizibil publicului (începând cu 9 iulie 2015, acest prag va fi redus la 250 m2).

Statele membre sunt responsabile cu instituirea unui sistem de inspecții periodice ale sistemelor de încălzire și de climatizare ale clădirilor.

REFERINȚE

Act

Intrarea în vigoare

Termen de transpunere în legislația statelor membre

Jurnalul Oficial

Directiva 2010/31/UE

8.7.2010

9.7.2012

JO L 153, 18.6.2010

ACTE CONEXE

Regulamentul delegat (UE) nr. 244/2012 din 16 ianuarie 2012 de completare a Directivei 2010/31/UE a Parlamentului Europeanși a Consiliului privind performanța energetică a clădirilor prin stabilirea unui cadru metodologic comparativ de calcul al nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță energetică a clădirilorși a elementelor acestora [Jurnalul Oficial L 81 din 21.3.2012].

Raport al Comisiei către Parlamentul Europeanși Consiliu - Sprijinul financiar pentru eficiența energetică a clădirilor ( COM(2013)0225 final ) [Nepublicat în Jurnalul Oficial].

În conformitate cu Directiva 2010/31/UE privind performanța energetică a clădirilor, Comisia trebuie să prezinte un raport privind progresele înregistrate de statele membre în ceea ce privește creșterea numărului de clădiri cu un consum energetic aproape egal cu zero. Acest raport trebuie prezentat o dată la trei ani.

Raportul concluzionează că statele membre nu au înregistrat progrese suficiente în ceea ce privește clădirile cu un consum energetic aproape egal cu zero în cadrul obiectivelor stabilite pentru 2020, dat fiind faptul că, până la sfârșitul lunii noiembrie 2012, numai nouă state membre informaseră Comisia cu privire la planul lor național în acest domeniu.

Progresele înregistrate, lente și doar parțiale, sporesc riscul ca statele membre să nu respecte termenele-limită până la care trebuie să asigure un consum energetic al clădirilor aproape egal cu zero. În plus, absența unor definiții clare, a unor obiective pe termen mediu și a unor măsuri de sprijin specifice se manifestă sub forma unei incertitudini în sectorul construcțiilor în ceea ce privește cadrul de reglementare și de politică, fapt ce întârzie investițiile necesare pentru tehnologie, procese și formare, dăunând competitivității sectorului.

Ultima actualizare: 06.02.2014

Top