Reforma normelor UE privind ajutoarele de stat aplicabile serviciilor de interes economic general

Această comunicare are ca obiectiv lansarea dezbaterii politice cu privire la revizuirea viitoare a pachetului privind ajutoarele de stat aplicabile serviciilor de interes economic general (SIEG).

ACT

Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social şi Comitetul Regiunilor din 23 martie 2011 – „Reforma normelor UE privind ajutoarele de stat aplicabile serviciilor de interes economic general” [COM(2011) 146 final – Nepublicată în Jurnalul Oficial].

SINTEZĂ

Context

Pachetul privind ajutoarele de stat aplicabile serviciilor de interes economic general (SIEG) urmează a fi revizuit. Pachetul actual include o serie de măsuri adoptate în 2005, în special Decizia SEIG şi Cadrul privind SIEG, prin care Comisia a clarificat aplicarea articolelor 106 şi 107 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE) (privind ajutoarele de stat), în cazul compensaţiei pentru SIEG.

În comunicarea „Către un act privind piaţa unică”, Comisia s-a angajat să adopte, până în 2011, o comunicare şi o serie de măsuri referitoare la serviciile de interes general. Comisia a subliniat faptul că UE şi statele sale membre trebuie să asigure că serviciile publice sunt mai uşor de utilizat la nivelul adecvat, respectă norme clare de finanţare, sunt de cea mai înaltă calitate şi sunt accesibile tuturor. Normele UE privind concurenţa se aplică numai acelor servicii de interes general care sunt de natură „economică”.

Revizuirea normelor privind ajutoarele de stat aplicabile SIEG

Obiectivul general al reformei propuse a normelor privind ajutoarele de stat aplicabile SIEG este de a spori contribuţia pe care aceste servicii o pot aduce în cadrul mai larg al redresării economice a UE. Statele membre trebuie să garanteze accesul cetăţenilor la anumite servicii în condiţii accesibile, de exemplu, la spitale, educaţie, servicii sociale, comunicaţii şi transport.

În conformitate cu cerinţele prevăzute în Decizia SIEG şi în Cadrul privind SIEG, Comisia a organizat o consultare amplă. Aceasta a inclus invitaţia ca statele membre să prezinte rapoarte privind aplicarea pachetului actual referitor la SIEG, precum şi lansarea unei consultări publice. În general, procesul de consultare a arătat că introducerea pachetului actual privind SIEG a fost în mare parte receptată pozitiv şi că instrumentele juridice existente au avut o contribuţie benefică la obiectivul general de securitate juridică. Cu toate acestea, consultarea a arătat, de asemenea, nevoia de a aduce îmbunătăţiri; în special, este nevoie de instrumente mai clare, mai simple, mai proporţionate şi mai eficace pentru a asigura că normele sunt aplicate mai uşor. Pentru a realiza aceste obiective, Comisia ia în considerare posibilitatea ca reforma viitoare să se bazeze pe două principii-cheie: clarificarea şi abordarea diversificată şi proporţională.

Pentru a asigura claritate îmbunătăţită, Comisia ia în considerare oferirea de orientări suplimentare în privinţa unor chestiuni fundamentale în domeniul normelor privind ajutoarele de stat aplicabile SIEG. Întrucât conceptele sunt definite în Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), aşa cum este el interpretat de instanţe, rolul Comisiei se limitează la oferirea de orientări cu privire la modul în care înţelege aceasta TFUE şi jurisprudenţa. Comisia ia în considerare oferirea de orientări, între altele, privind:

• distincţia dintre activităţi economice şi neeconomice în temeiul normelor privind ajutoarele de stat şi clasificarea anumitor entităţi în categoria întreprinderilor;
• limitele impuse statelor membre în temeiul normelor privind ajutoarele de stat referitor la definirea unei activităţi economice drept SIEG;
• condiţiile în care compensaţia pentru anumite SIEG furnizate la nivel local afectează comerţul între statele membre, încadrându-se astfel în domeniul de aplicare al normelor privind ajutoarele de stat;
• cerinţele pe care trebuie să le respecte autorităţile publice, în temeiul normelor privind ajutoarele de stat, atunci când încredinţează unei întreprinderi furnizarea unui SIEG;
• condiţiile în care compensaţia pentru SIEG nu implică un ajutor de stat deoarece procedura de ofertare selectează furnizorul a cărui ofertă implică cele mai mici costuri pentru comunitate sau deoarece preţul facturat este conform cu cel al unei întreprinderi eficiente şi „bine gestionate” (aceste două alternative derivă din hotărârea Altmark a Curţii Europene de Justiţie);
• modalităţile de sporire a convergenţei între normele privind aplicarea ajutoarelor de stat şi cele privind achiziţiile publice;
• interacţiunea între normele prevăzute în pachet şi alte norme sectoriale privind SIEG.

Actualul pachet privind SIEG face deja o diferenţiere între diferite niveluri de control. Printr-o abordare diversificată şi proporţională, Comisia intenţionează să opereze o distincţie mai clară între diferitele tipuri de servicii, în funcţie de măsura în care ajutoarele de stat în aceste sectoare economice prezintă riscuri semnificative de denaturare a concurenţei. Acest lucru ar implica:

• simplificarea aplicării normelor privind ajutoarele de stat în cazul anumitor tipuri de servicii sociale organizate de comunităţile locale, care au particularităţi în ceea ce priveşte structura de finanţare şi obiectivele acestora şi care au un impact minor asupra comerţului între statele membre;
• un accent sporit pe eficienţa serviciilor comerciale pe scară largă cărora li s-au încredinţat obligaţii de serviciu public, luându-se în considerare nivelurile de eficienţă şi calitate a furnizorului de SIEG pentru compensaţia acordată.

Ultima actualizare: 18.08.2011