Ajutoare de stat pentru serviciile publice de radiodifuziune

Comisia a adoptat o nouă comunicare privind ajutoarele de stat pentru finanţarea serviciilor publice de radiodifuziune. Aceasta asigură un cadru clar pentru dezvoltarea serviciilor publice de radiodifuziune şi sporeşte siguranţa juridică a investiţiilor efectuate atât de mijloacele publice de informare în masă, cât şi de cele private. Printre principalele modificări aduse comunicării din 2001 se numără accentul mai mare pus pe controlul utilizării banilor publici şi pe controlul eficient la nivel naţional.

ACT

Comunicarea Comisiei cu privire la aplicarea normelor privind ajutoarele de stat serviciilor publice de radiodifuziune [Jurnalul Oficial C 257 din 27.10.2009].

SINTEZĂ

De la Comunicarea din 2001 a Comisiei privind aplicarea ajutoarelor de stat la serviciile de radiodifuziune, schimbările tehnologice au modificat în mod semnificativ pieţele audiovizuale şi de radiodifuziune; acestor schimbări li s-au adăugat o concurenţă mai mare datorată unor noi jucători care au intrat pe piaţă, precum şi apariţia unor noi servicii de informare în masă. Diversificarea activităţilor organismelor de radiodifuziune finanţate din bani publici a făcut ca alţi jucători de pe piaţă să înainteze plângeri în această privinţă. Cadrul juridic a evoluat, de asemenea, în mod semnificativ de la publicarea comunicării din 2001 prin introducerea Directivei privind serviciile mass-media audiovizuale care extinde domeniul de aplicare al reglementării Uniunii Europene (UE) în domeniul audiovizual la serviciile media emergente. Ca urmare a acestor evoluţii tehnologice, comerciale şi juridice, este necesară actualizarea Comunicării din 2001 privind ajutoarele de stat pentru serviciile publice de radiodifuziune.

Evaluarea ajutoarelor de stat din UE se face în temeiul articolelor 107 şi 108 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE) [ex-articolele 87 şi 88 din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene (TCE)]. În conformitate cu articolul 107 TFUE, ajutoarele de stat trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

• să fie acordate de statele membre sau prin intermediul resurselor de stat;
• să denatureze sau să ameninţe să denatureze concurenţa prin favorizarea beneficiarului;
• să nu afecteze schimburile comerciale dintre statele membre.

Articolul 106 alineatul (2) TFUE [ex-articolul 86 alineatul (2) TCE] prevede o derogare de la interzicerea ajutoarelor de stat pentru întreprinderile care gestionează un serviciu de interes economic general. Pentru a beneficia de această derogare, trebuie îndeplinite următoarele condiţii:

• serviciul în cauză să fie definit în mod clar ca un serviciu de interes economic general de către statul UE respectiv;
• întreprinderii în cauză să îi fi fost încredinţată de către statul membru, într-un mod lipsit de echivoc, sarcina de a furniza serviciul respectiv;
• interzicerea ajutoarelor de stat să nu împiedice îndeplinirea sarcinilor specifice încredinţate întreprinderii în cauză, iar derogarea să nu afecteze dezvoltarea schimburilor comerciale într-o măsură care contravine intereselor UE.

În ceea ce priveşte serviciile publice de radiodifuziune, cerinţele prezentate anterior trebuie adaptate conform Protocolului de la Amsterdam, care:

• afirmă că misiunea de serviciu public este conferită, definită şi organizată de fiecare stat membru;
• prevede o derogare pentru finanţările acordate organismelor de radiodifuziune în vederea îndeplinirii misiunii de serviciu public, în situaţia în care aceasta nu afectează condiţiile schimburilor comerciale şi concurenţa în cadrul UE într-o măsură care contravine intereselor Uniunii.

Evaluarea ajutoarelor de stat de către Comisie necesită transparenţă. Aceasta implică o definiţie precisă a misiunii de serviciu public. Întreprinderii care furnizează serviciul respectiv trebuie să i se încredinţeze în mod explicit această misiune. Valoarea compensaţiei publice nu trebuie să depăşească costurile nete ale misiunii de serviciu public. Statele membre trebuie să asigure supravegherea regulată a utilizării finanţării publice şi a îndeplinirii mandatului de serviciu public.

În ceea ce priveşte diversificarea serviciilor publice de radiodifuziune, Comisia consideră că organismele publice de radiodifuziune ar trebui să poată profita de oportunităţile oferite de digitalizare şi de internet pentru a oferi, spre beneficiul societăţii, servicii pe toate platformele, cu condiţia ca acest lucru să nu denatureze concurenţa sau să afecteze în mod disproporţionat piaţa. Cu toate acestea, statele membre trebuie să evalueze dacă serviciile audiovizuale semnificativ noi avute în vedere de organismele publice de radiodifuziune îndeplinesc condiţiile Protocolului de la Amsterdam şi răspund prin urmare nevoilor democratice, sociale şi culturale ale societăţii, fără ca acest lucru să producă efecte disproporţionate asupra condiţiilor schimburilor comerciale şi concurenţei. Statele membre trebuie să stabilească serviciile care se califică drept servicii semnificativ noi.

Evoluţia rapidă a pieţelor de radiodifuziune face ca organismele de radiodifuziune să apeleze la noi surse de finanţare, cum ar fi publicitatea online sau furnizarea unor servicii contra cost. Cu toate că serviciile publice de radiodifuziune beneficiază în mod tradiţional de difuzare gratuită, Comisia consideră că remuneraţia directă în cazul lor nu înseamnă în mod obligatoriu că acestea nu mai fac parte din misiunea de serviciu public. Comunicarea stipulează că elementul „preţ” nu trebuie să compromită beneficiile pentru societate care disting serviciile publice de activităţile pur comerciale.

Ultima actualizare: 15.07.2011