O nouă abordare strategică în materie de sănătate pentru UE (2008-2013)

Prezenta Carte albă defineşte o nouă strategie comunitară în materie de sănătate până în anul 2013, pentru a putea face faţă problemelor tot mai accentuate în ceea ce priveşte sănătatea populaţiei, precum îmbătrânirea, ameninţările transfrontaliere pentru sănătate sau bolile legate de stilurile de viaţă mai puţin sănătoase. Această strategie vizează, astfel, întărirea, într-un cadru strategic unic, a cooperării comunitare în domeniile în care statele membre nu pot acţiona singure, asigurarea unei mai mari înţelegeri a conceptului de sănătate la nivel european şi global şi alocarea unei atenţii mai mari sănătăţii în ansamblul politicilor. În acest sens, Cartea albă propune patru principii şi trei obiective strategice pentru anii următori.

ACT

Carte albă a Comisiei din 23 octombrie 2007 intitulată „Împreună pentru sănătate: o abordare strategică pentru UE 2008-2013” [COM(2007) 630 final – Nepublicată în Jurnalul Oficial].

SINTEZĂ

Domeniul sănătăţii este în mod esenţial de competenţa statelor membre. Rolul Uniunii Europene (UE), în virtutea tratatelor europene, este de a întreprinde acţiuni care vin în completarea muncii depuse de statele membre, aducând în acelaşi timp o valoare adăugată europeană, îndeosebi în domeniile ameninţărilor majore pentru sănătate, ale problemelor care au un impact transfrontalier sau internaţional, precum şi ale celor legate de libera circulaţie a bunurilor, serviciilor şi a persoanelor.

Drept rezultat, un demers intersectorial este indispensabil, iar protecţia sănătăţii trebuie să fie asigurată prin toate politicile comunitare.

Noua strategie stabilită prin prezenta Carte albă se referă aşadar la sănătate în toate aspectele sale. Aceasta trebuie, de asemenea, să facă faţă, într-un cadru strategic unic, problemelor tot mai accentuate pentru sănătatea populaţiei, precum schimbările demografice, pandemiile, bioterorismul şi bolile asociate unor stiluri de viaţă mai puţin sănătoase.

Prezenta Carte albă propune patru principii pentru următorii ani.

Principiul I: o strategie bazată pe valori comune în materie de sănătate

Comisia şi statele membre au colaborat în vederea dezvoltării unei abordări privind sistemele de sănătate din UE care se bazează pe valori comune.

În 2006, Consiliul a adoptat o declaraţie privind aceste valori, care pune în evidenţă universalitatea, accesul la îngrijiri medicale de calitate, echitatea şi solidaritatea ca valori fundamentale.

Pe baza acestei declaraţii, ar trebui să fie adoptată o nouă declaraţie privind valorile comune ale politicii în domeniul sănătăţii în sens larg.

Drepturile pacienţilor, precum şi participarea la luarea de decizii şi cunoştinţele în materie de sănătate trebuie, de asemenea, luate în considerare de către politica comunitară în domeniul sănătăţii. În consecinţă, programele care stimulează accesul la cunoştinţe în materie de sănătate pentru diferite categorii de vârstă trebuie să fie sprijinite de către Comisie.

Mai există încă inegalităţi în domeniul sănătăţii între statele membre şi regiuni, precum şi pe plan mondial. Diferenţele între speranţa de viaţă din ţările europene sunt încă destul de accentuate. Dat fiind faptul că reducerea inegalităţilor este o valoare legată de îmbunătăţirea sănătăţii, Comisia va propune măsuri pentru a contribui la reducerea acestor inegalităţi.

Politica din domeniul sănătăţii trebuie să aibă drept fundament cele mai fiabile cunoştinţe ştiinţifice disponibile. În acest sens, Comisia trebuie să adune date comparabile care provin din statele membre. Este, aşadar, necesar un sistem de indicatori de sănătate care prevede mecanisme comune pentru colectarea de date comparabile tuturor nivelurilor.

Principiul II: sănătatea este bunul cel mai de preţ

Productivitatea şi prosperitatea economică depind de existenţa unei populaţii sănătoase. De fapt, speranţa de viaţă în condiţii normale de sănătate, adică numărul de ani în care populaţia trăieşte în condiţii normale de sănătate, este un factor important al creşterii economice.

Costurile legate de problemele de sănătate reprezintă, în acest sens, o pierdere reală pentru societate. Costurile legate de sănătate ar trebui, deci, să fie efectuate în primul rând sub formă de investiţii în prevenire, pentru a proteja sănătatea generală a populaţiei.

Impactul economic al îmbunătăţirii nivelului de sănătate, precum şi factorii economici legaţi de sănătate şi de boală nu sunt întotdeauna uşor de înţeles. Comisia şi statele membre trebuie să elaboreze un program de studii analitice privind legăturile economice între starea sănătăţii, investiţiile din domeniul sănătăţii şi creşterea economică.

Principiul III: sănătatea în cadrul tuturor politicilor (abordarea HIAP)

Politica în domeniul sănătăţii nu este singura politică determinantă în materie de sănătate. Alte politici, precum protecţia mediului, cercetarea, politica regională, reglementarea produselor farmaceutice şi a produselor alimentare, coordonarea regimurilor de asigurări sociale, precum şi fiscalitatea produselor din tutun sunt şi ele esenţiale. În acest sens, este importantă stabilirea de sinergii între toate sectoarele primordiale pentru sănătate.

Sănătatea în cadrul tuturor politicilor permite punerea în aplicare a unor acţiuni comunitare mai eficace.

Globalizarea impune, de asemenea, aplicarea abordării HIAP în cadrul politicii exterioare, inclusiv privind dezvoltarea şi comerţul.

Comisia şi statele membre trebuie, deci, să mărească gradul de integrare a sănătăţii în politicile comunitare, cele ale statelor membre şi cele regionale.

Principiul IV: mediatizarea mai accentuată a principiilor UE în domeniul sănătăţii pe plan mondial

Pentru ca sănătatea cetăţenilor europeni şi a celor din ţările terţe să fie mai bine protejată, UE trebuie să contribuie mai mult în domeniul sănătăţii pe plan mondial. Acţiunile comunitare nu trebuie să fie disociate de politica mondială.

Trebuie, deci, întărită poziţia UE în cadrul organizaţiilor internaţionale şi întărirea cooperării cu partenerii.

În final, trebuie să fie asigurată o integrare adecvată a sănătăţii în cadrul mecanismelor de ajutor extern din UE, iar acordurile internaţionale în materie de sănătate trebuie să fie aplicate, mai ales regulamentul sanitar internaţional.

În afara acestor principii, trei obiective strategice definesc acţiunea comunitară pentru sănătate în anii următori.

Obiectivul I: favorizarea unei stări bune de sănătate într-o Europă care îmbătrâneşte

În Europa, rata natalităţii este scăzută, iar oamenii trăiesc din ce în ce mai mult. În următorii ani, îmbătrânirea populaţiei va duce la o cerere sporită de servicii de sănătate.

În consecinţă, costurile şi îngrijirile medicale ar putea să crească. Această creştere a costurilor din domeniul sănătăţii poate fi totuşi redusă la jumătate, dacă populaţia continuă să aibă o sănătate bună pe măsură ce îmbătrâneşte.

Comisia trebuie, aşadar, să susţină măsurile necesare pentru îmbunătăţirea sănătăţii persoanelor în vârstă, a persoanelor active şi a copiilor, pentru a ajuta populaţia să fie mai productivă şi să îmbătrânească rămânând sănătoasă.

De asemenea, trebuie să fie luate alte măsuri, în special privind tutunul, alimentaţia, alcoolul şi sănătatea mentală, urmând să fie elaborat şi un ghid cu privire la depistarea cancerului.

Obiectivul II: protejarea cetăţenilor de ameninţările aduse sănătăţii

Protecţia sănătăţii este obligatorie în UE. La nivel comunitar, această protecţie trece mai ales prin evaluarea ştiinţifică a riscurilor, pregătirea şi reacţia în faţa epidemiilor şi a bioterorismului, îmbunătăţirea securităţii lucrătorilor şi acţiunile în caz de accident.

Cu toate acestea, trebuie instituită o cooperare comunitară şi o coordonare între statele membre şi actorii internaţionali, pentru a lupta împotriva pandemiilor, a accidentelor biologice şi a bioterorismului.

Trebuie, de asemenea, evaluat impactul prezentat de noile ameninţări, precum cele legate de schimbările climatice sau de sănătatea publică, şi trebuie întărite mecanismele de supraveghere şi reacţie în faţa ameninţărilor pentru sănătate.

Obiectivul III: promovarea unor sisteme de sănătate dinamice şi a noilor tehnologii

Noile tehnologii pot îmbunătăţi prevenirea maladiilor şi pot facilita siguranţa pacienţilor.

Este, aşadar, necesar să se stabilească un cadru comunitar pentru servicii de sănătate sigure şi de calitate şi să se elaboreze şi măsuri pentru sprijinirea statelor membre şi a regiunilor în gestionarea inovaţiilor în sistemul sanitar.

Mecanism de punere în aplicare şi finanţare

Statele membre trebuie să colaboreze în mod strâns în vederea atingerii obiectivelor acestei strategii. Comisia va propune, deci, un mecanism de cooperare structurată pentru punerea în aplicare a strategiei, cu scopul de a favoriza cooperarea dintre statele membre.

Instrumentele cadrului financiar actual, care va expira în 2013, vor finanţa prezenta strategie.

Ultima actualizare: 17.05.2011