Help Print this page 

Summaries of EU Legislation

Title and reference
Alimentația, excesul de greutate și obezitatea – Strategia UE

Summaries of EU legislation: direct access to the main summaries page.
Multilingual display
Text

Alimentația, excesul de greutate și obezitatea – Strategia UE

 

SINTEZĂ PRIVIND:

Cartea albă [COM(2007) 279 final] privind problemele de sănătate legate de alimentație, excesul de greutate și obezitate

CARE ESTE ROLUL ACESTEI CĂRȚI ALBE?

  • Comisia Europeană stabilește o abordare integrată la nivelul Uniunii Europene (UE) în vederea reducerii problemelor de sănătate cauzate de alimentația deficientă, excesul de greutate și obezitate.
  • Actul se concentrează pe propunerea de acțiuni care pot fi întreprinse la nivelul UE, local, regional și național de către o varietate de parteneri pentru a aborda această problemă de sănătate publică. Aceste acțiuni completează și sprijină măsurile existente în țările UE.
  • Actul ia în considerare în mod specific dimensiunea socioeconomică a problemei reprezentate de obezitate din cauza asocierii acesteia cu grupurile mai dezavantajate din societate.

ASPECTE-CHEIE

  • Obiectivul principal al strategiei este de a lupta împotriva mediului obezogen (mai precis, un mediu care promovează creșterea în greutate) și de a ajuta cetățenii să reducă comportamentele cu risc ridicat, precum alimentația deficientă și lipsa mișcării, care duc la excesul de greutate și la obezitate.
  • Aceasta urmărește îndeplinirea acestui obiectiv prin concentrarea pe acțiuni care:
    • le permit consumatorilor să facă alegeri în cunoștință de cauză pentru a garanta disponibilitatea unor opțiuni sănătoase, de exemplu în magazine și în cantine;
    • încurajează implicarea sectorului privat;
    • industria alimentară (inclusiv comercianții cu amănuntul) ar putea reformula rețetele produselor, în special prin reducerea nivelurilor de sare, zahăr și grăsimi și ar putea reduce și viza marketingul astfel încât să nu se adreseze în mod inadecvat copiilor și să promoveze opțiuni mai sănătoase;
    • angajatorii ar putea încuraja moduri de viață sănătoase (de exemplu, mersul la serviciu pe jos sau cu bicicleta);
    • îi motivează pe oameni să practice activității fizice regulate, subliniind beneficiile pentru sănătate.

Parteneriate

  • Strategia subliniază importanța construirii de parteneriate în întreaga UE pentru a întreprinde acțiuni pe teren, adică la nivel local, regional și național, precum și la nivelul UE. Acestea implică o colaborare între sectorul privat (de exemplu, producătorii de alimente, comerțul cu amănuntul și industria publicității), sectorul sănătății publice și organizațiile societății civile (de exemplu, asociațiile sportive, asociațiile pentru sănătate publică și ale consumatorilor).
  • Având la bază Platforma UE privind alimentația, activitatea fizică și sănătatea, lansată în 2005, strategia propune crearea unor platforme similare la nivel național și subnațional în țările UE. Implicarea părților interesate locale (de exemplu, asociațiile și întreprinderile mici) este esențială pentru succesul strategiei, deoarece creează o dinamică a grupului și leagă cât mai mulți jucători posibil și la toate nivelurile.
  • Autoritățile țărilor UE sunt responsabile pentru:
    • coordonare, astfel încât să asigure relevanța măsurilor în domeniul sănătății publice, și
    • încurajarea mass-mediei să participe la dezvoltarea de mesaje comune și de campanii.
  • Grupul la nivel înalt în materie de alimentație și activitate fizică (HLG), format din reprezentanții țărilor UE, plus Norvegia și Elveția, promovează schimbul de practici și informații și dezvoltă abordări comune voluntare.
  • HLG a fost implicat în reformularea produselor alimentare, în special în ceea ce privește sarea, grăsimile saturate și zaharurile adăugate. În 2011, s-a convenit un Cadrul UE pentru inițiativele naționale privind anumite substanțe nutritive (bazat pe modelul unei reformulări din 2008 pentru reducerea cantității de sare din produsele alimentare cu 16 % în decursul a patru ani de zile). Ulterior, s-au demarat activități pentru reducerea grăsimilor saturate cu 5 % până în 2016 și cu încă 5 % până în 2020. În 2015, s-a lansat anexa privind adaosul de zahăr pentru a promova reducerea voluntară cu 10 % a adaosului de zahăr din produsele alimentare prelucrate până în 2020.
  • în 2016, HLG a convenit asupra unui sistem de monitorizare pentru inițiativele naționale de reformulare, ceea ce reprezintă o etapă importantă și un pas concret în vederea sprijinirii măsurilor naționale. Aceste eforturi vor avantaja în cele din urmă consumatorii de fiecare dată când își vor face cumpărăturile la supermarket. Rezultatele acțiunii comune privind nutriția și activitatea fizică vor sprijini și acest efort, mai multe evoluții fiind preconizate în 2017.
  • În 2014, HLG a adoptat Planul de acțiune al UE privind obezitatea infantilă pentru perioada 2014-2020, care are obiectivul de a stopa creșterea obezității infantile până în 2020. O evaluare intermediară este în curs.
  • În 2017, HLG a participat la elaborarea și convenirea orientărilor privind achizițiile publice pentru produse alimentare destinate unităţilor de învăţământ şcolar.

Abordarea interdisciplinară

  • Deși sănătatea publică se află în centrul problemei, strategia, pe lângă accentul asupra parteneriatelor la toate nivelurile, evidențiază faptul că lupta împotriva excesului de greutate și a obezității necesită o abordare concertată care implică mai multe sectoare de politică. Printre exemple se numără:
    • educația: dezvoltarea de campanii de informare atât pentru copii, cât și pentru adulți;
    • politica de protecție a consumatorilor: furnizarea de informații clare și cuprinzătoare privind alegerea alimentelor, de exemplu etichetarea nutrițională;
    • marketingul: directiva privind serviciile media audiovizuale încurajează marketingul responsabil al produselor alimentare, în special în ceea ce privește produsele destinate copiilor;
    • sportul: sporirea accesului la activitățile sportive organizate și încurajarea unei participări mai mari la activitatea fizică;
    • planificarea urbană și mobilitatea activă: încurajarea „modalităților de transport și deplasare activă”, de exemplu, mersul pe jos, mersul cu bicicleta și folosirea transportului în comun;
    • cercetarea: aflarea mai multor informații despre factorii care determină alegerea alimentelor și a activităților fizice, în special în contextul UE (Orinzont 2020) și al mecanismelor naționale de finanțare a cercetării;
    • agricultura: creșterea disponibilității și a accesibilității opțiunilor mai sănătoase pentru toate grupurile de populație, în special pentru copii.
    • Parlamentul European: proiecte-pilot, care sprijină o alimentație sănătoasă în rândul grupurilor de populație, sunt implementate de Direcţia Generală Sănătate şi Consumatori a Comisiei.

Cooperarea internațională

Comisia lucrează în strânsă colaborare cu Organizația Mondială a Sănătății la crearea unor documente de referință și a unei baze de date comune privind alimentația și activitatea fizică.

Politicile de monitorizare și evaluare

  • Datele privind obezitatea și excesul de greutate sunt monitorizate:
    • la nivel macro, pentru a obține date coerente și comparabile privind indicatorii universali de evoluție în contextul principalilor indicatori de sănătate la nivel european asociați cu alimentația și activitatea fizică;
    • la nivel de țară, pentru a evalua activitățile curente și impactul acestora;
    • la nivelul acțiunilor individuale.
  • Activitățile sunt evaluate în mod sistematic din punctul de vedere al impactului pentru identificarea celor care sunt eficiente.

Continuare

Acțiunile politice privind reducerea excesului de greutate şi a obezităţii în Europa continuă să vizeze domenii prioritare, precum:

  • reducerea consumului de sare, grăsimi saturate, grăsimi trans și a adaosurilor de zahăr;
  • creșterea consumului de fructe și legume;
  • reducerea expunerii la și impactul produselor alimentare cu un conținut mare de sare, grăsimi saturate, grăsimi trans și adaos de zahăr asupra copiilor;
  • achizițiile publice de produse alimentare;
  • sporirea activităților fizice și reducerea comportamentului sedentar;
  • creșterea ratei de alăptare exclusivă pe parcursul primelor șase luni;
  • reducerea inegalităților în materie de alimentație și activitate fizică între grupurile de populații.

CONTEXT

  • O alimentație necorespunzătoare și lipsa de activitate fizică afectează în mod direct speranța de viață și calitatea vieții a milioane de cetățeni, precum și eficiența și durabilitatea sistemelor de sănătate. Până la 7 % din bugetele UE alocate sănătății sunt utilizate anual pentru boli legate de obezitate. Costuri adiționale rezultă din scăderea productivității datorată problemelor de sănătate și decesului prematur (2,8 milioane de decese pe an cauzate de probleme legate de excesul în greutate și obezitate).
  • 52 % din adulții din UE sunt supraponderali sau obezi și 17 % sunt obezi. Obezitatea în rândul adulților este un factor de risc cunoscut al unui număr de boli cronice grave, inclusiv diabetul de tip II, afecțiunile cardiovasculare și anumite tipuri de cancer și este o cauză a decesului prematur care poate fi prevenită.
  • Obezitatea în rândul copiilor este deosebit de îngrijorătoare. Unul dintre trei copii din UE, cu vârsta cuprinsă între șase și nouă ani, este în prezent supraponderal sau obez. Aceasta este o creștere semnificativă față de 2008, când unul din patru copii era supraponderal sau obez. Probabilitatea de a rămâne supraponderali sau obezi la vârsta adultă este foarte mare pentru acești copii. De asemenea, pentru copii obezi, probabilitatea de a fi hărțuiți, de a suferi de lipsă de încredere și depresie și de a obține performanțe reduse la școală este mai mare.
  • Pentru mai multe informații, consultați:

ACTUL PRINCIPAL

Cartea albă – Strategie pentru Europa privind problemele de sănătate legate de alimentație, excesul de greutate și obezitate [COM(2007) 279 final din 30.5.2007]

ACTE CONEXE

Concluziile Consiliului privind nutriția și activitatea fizică (JO C 213, 8.7.2014, pp. 1-6)

Concluziile Consiliului privind securitatea alimentară și nutriția

Data ultimei actualizări: 13.03.2017

Top