Expunerea la agenți cancerigeni, mutageni sau toxici pentru reproducere la locul de muncă

 

SINTEZĂ PRIVIND:

Directiva 2004/37/CE – protecția împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți cancerigeni sau mutageni la locul de muncă

CARE ESTE ROLUL ACESTEI DIRECTIVE?

• Directiva stabilește normele Uniunii Europene (UE) privind cerințele minime pentru protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de securitatea și sănătatea lor la care sunt expuși sau pot fi expuși prin expunerea la agenți cancerigeni*, agenți mutageni* sau substanțe toxice pentru reproducere* (CMR) la locul de muncă, inclusiv prevenirea unor asemenea riscuri.
• Aceasta stabilește cerințe minime și valori limită specifice în acest domeniu.
• Aceasta a fost modificată de mai multe ori, cel mai recent în 2022 prin Directiva (UE) 2022/431, care a introdus substanțele toxice pentru reproducere în domeniul de aplicare a directivei și a adăugat sau modificat valorile limită de expunere pentru anumite substanțe cancerigene și mutagene.

ASPECTE-CHEIE

Domeniul de aplicare

• Directiva se aplică unei substanțe sau unui amestec care îndeplinește criteriile de clasificare în categoria 1A sau 1B de agenți cancerigeni, în categoria 1A sau 1B de mutagen al celulelor germinative sau ca în categoria 1A sau 1B de agenți toxici pentru reproducere din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 (a se vedea sinteza).
• În plus, aceasta se aplică unei substanțe, unui amestec sau unui procedeu menționat în anexa I la directivă, precum și substanțelor sau amestecurilor degajate prin procedeele menționate în anexa respectivă:
  • fabricarea auraminei;
  • lucrări care implică expunerea la hidrocarburi policiclice aromate prezente în funingine, gudron de cărbune sau smoală de huilă;
  • lucrări care implică expunerea la pulberi, fumuri sau aerosoli rezultați la prăjirea și la electrorafinarea matelor de nichel;
  • procedeul de fabricare cu acid concentrat a alcoolului izopropilic;
  • lucrări care implică expunerea la pulberi de lemn de esență tare;
  • lucrări care generează pulbere respirabilă de silice cristalină;
  • lucrări care implică expunerea cutanată la uleiuri minerale care au fost utilizate anterior în motoarele cu combustie internă pentru lubrifierea și răcirea pieselor în mișcare din motor;
  • lucrări care implică expunerea la emisiile de gaze de eșapament ale motoarelor diesel.
• Directiva nu se aplică lucrătorilor expuși numai la radiațiile reglementate de Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice.
• Aceasta se aplică lucrătorilor expuși la azbest atunci când normele acesteia sunt mai favorabile sănătății și securității la locul de muncă decât cele din Directiva 2009/148/CE (a se vedea sinteza).
• Directiva 89/391/CEE (a se vedea sinteza) se aplică în întregime, fără a aduce atingere normelor mai stricte și/sau specifice cuprinse în Directiva 2004/37/CE.

Identificarea expunerii și evaluarea riscurilor

• Pentru orice activitate care poate prezenta un risc de expunere la agenți CMR, natura, gradul și durata expunerii lucrătorilor trebuie să fie determinate în mod regulat pentru a evalua orice risc pentru sănătatea sau securitatea lucrătorilor și pentru a stabili măsurile care trebuie luate. Trebuie luate în considerare toate căile de expunere, inclusiv absorbția transcutanată sau percutanată.
• Trebuie să se acorde atenție lucrătorilor care prezintă riscuri speciale, iar angajatorii ar trebui să ia în considerare posibilitatea de a nu-i angaja în zone în care ar putea intra în contact cu agenți CMR.
• Angajatorii trebuie să furnizeze autorităților, la cerere, informațiile utilizate pentru realizarea evaluării riscurilor.

Obligațiile angajatorilor

• Reducerea și înlocuirea. Angajatorii trebuie să reducă utilizarea agenților CMR la locul de muncă, în special prin înlocuirea acestora, dacă este posibil din punct de vedere tehnic, cu o substanță, un amestec sau un procedeu care, în condițiile sale de utilizare, nu este periculos sau este mai puțin periculos pentru sănătatea sau securitatea lucrătorilor.
• Evitarea și reducerea expunerii. În cazul în care evaluarea riscurilor evidențiază un risc pentru sănătatea sau securitatea lucrătorilor, trebuie evitată expunerea lucrătorilor. În cazul în care nu este posibil din punct de vedere tehnic să se înlocuiască agentul CMR cu o substanță care nu este periculoasă sau care este mai puțin periculoasă, angajatorul trebuie să ia măsuri pentru ca producerea și folosirea agentului CMR să aibă loc într-un sistem închis. Dacă acest lucru nu este posibil din punct de vedere tehnic, angajatorii trebuie să se asigure că nivelul de expunere la agentul CMR este la cel mai scăzut nivel posibil din punct de vedere tehnic.
• În cazul în care nu este posibil să se utilizeze sau să se producă o substanță toxică pentru reproducere cu prag într-un sistem închis, angajatorul trebuie să se asigure că riscul legat de expunerea lucrătorilor la substanța respectivă este redus la minimum. Acest lucru se aplică, de asemenea, substanțelor toxice pentru reproducere, altele decât substanțele toxice pentru reproducere fără prag și substanțele toxice pentru reproducere cu prag, pentru care angajatorul, atunci când efectuează evaluarea riscurilor, trebuie să ia în considerare posibilitatea că nu există un nivel de expunere sigur pentru sănătatea lucrătorilor și trebuie să stabilească măsuri adecvate în acest sens.
• Expunerea la agenții CMR nu trebuie să depășească valorile limită stabilite în anexa III.
• Ori de câte ori se utilizează agenți CMR, directiva enumeră o serie de măsuri pe care angajatorul trebuie să le aplice integral (limitarea cantităților utilizate, limitarea numărului de lucrători expuși, proiectarea proceselor de muncă etc.).

Informarea autorității competente

• În cazul în care rezultatele evaluării riscurilor evidențiază un risc legat de sănătatea sau securitatea lucrătorilor, angajatorul trebuie, la cererea autorităților responsabile, să pună la dispoziția acestora informații privind:
  • numărul lucrătorilor expuși;
  • măsurile preventive luate; și
  • activitățile și/sau procedeele industriale aplicate, inclusiv motivele pentru care se utilizează agenți CMR.

Expunerea imprevizibilă

• În caz de incidente imprevizibile sau accidente care pot duce la expunerea anormală a lucrătorilor, angajatorii trebuie să-și informeze lucrătorii în consecință.
• Până la normalizarea situației prin eliminarea cauzelor expunerii anormale, sunt autorizați să lucreze în zona afectată numai lucrătorii indispensabili pentru executarea reparațiilor și a altor activități necesare. În aceste situații:
  • trebuie să se poarte îmbrăcăminte de protecție și echipament individual de protecție respiratorie;
  • expunerea nu poate fi permanentă și se limitează la strictul minim de timp necesar pentru fiecare lucrător; și
  • lucrătorii neprotejați nu sunt autorizați să lucreze în zona afectată.

Expunerea previzibilă

• În cazul în care există un risc previzibil de creștere semnificativă a expunerii, de exemplu, în timpul lucrărilor de întreținere, și după ce au fost luate toate celelalte măsuri tehnice preventive pentru limitarea expunerii lucrătorilor, angajatorii trebuie să reducă durata expunerii lucrătorilor la strictul necesar și să asigure protecția acestora prin furnizarea de îmbrăcăminte de protecție necesară și de echipament individual de protecție respiratorie, pe care lucrătorii trebuie să le poarte atâta timp cât persistă expunerea anormală. Expunerea nu poate fi permanentă și se limitează la strictul necesar pentru fiecare lucrător.
• Toate zonele utilizate pentru astfel de activități trebuie să fie clar delimitate și semnalizate, și se va evita prin alte mijloace ca persoane neautorizate să aibă acces în aceste locuri.

Accesul în zonele de risc

• Angajatorii trebuie să permită accesul în zonele de risc numai acelor lucrători care, prin natura muncii sau funcției lor, trebuie să intre în astfel de zone.

Măsuri de igienă și de protecție individuală

• Angajatorii trebuie să ia următoarele măsuri pentru toate activitățile care prezintă un risc de contaminare cu agenți CMR:
  • să se asigure că lucrătorii nu mănâncă, nu beau sau nu fumează în zonele de muncă în care există un risc de contaminare cu agenți CMR;
  • să furnizeze lucrătorilor îmbrăcăminte de protecție adecvată sau altă îmbrăcăminte specială adecvată;
  • să asigure locuri separate pentru depozitarea hainelor de lucru sau a îmbrăcămintei de protecție, pe de-o parte, și a hainelor de stradă, pe de altă parte;
  • să le pună la dispoziție dușuri și grupuri sanitare;
  • să depoziteze corect, să verifice și să curețe echipamentul de protecție, dacă este posibil înainte și, în orice caz, după fiecare utilizare;
  • să se asigure că orice echipament defect este reparat sau înlocuit înainte de utilizarea ulterioară.
• Lucrătorii nu trebuie să suporte costul acestor măsuri.

Informarea, formarea și consultarea lucrătorilor

Angajatorii trebuie să se asigure că:

• lucrătorii și/sau reprezentanții acestora să beneficiază, pe baza tuturor informațiilor disponibile, în special sub formă de informații și instrucțiuni, de o formare profesională suficientă și adecvată cu privire la:
  • riscurile potențiale și riscurile suplimentare pentru sănătate (inclusiv fumatul);
  • precauțiile pentru prevenirea expunerii;
  • cerințele în materie de igienă;
  • echipamentul și îmbrăcămintea de protecție;
  • măsurile pe care trebuie să le ia lucrătorii, inclusiv personalul de intervenție, în cazul unui incident și pentru a preveni incidentele;
• formarea este adaptată la evoluția riscurilor și la apariția unor riscuri noi atunci când lucrătorii sunt expuși sau pot fi expuși la agenți CMR noi sau la o serie de agenți CMR diferiți, inclusiv cei conținuți în medicamente periculoase, sau în cazul modificării circumstanțelor legate de muncă;
• se organizează periodic formări în mediile de asistență medicală pentru toți lucrătorii care sunt expuși la agenți CMR, în special în cazul în care se utilizează noi medicamente periculoase care conțin aceste substanțe, și se repetă periodic în alte medii, dacă este necesar.

Angajatorii informează lucrătorii cu privire la instalațiile și recipientele anexe care conțin agenți CMR și se asigură că toate recipientele, ambalajele și instalațiile care conțin agenți CMR sunt etichetate în mod clar și lizibil și că semnele de avertizare sunt afișate în mod clar.

În cazul în care a fost stabilită o valoare-limită biologică* în anexa IIIa, supravegherea stării de sănătate este obligatorie pentru lucrul cu agentul CMR în cauză, în conformitate cu procedurile din anexa respectivă. Lucrătorii trebuie să fie informați cu privire la această cerință înainte de a li se atribui sarcina care implică riscul expunerii la acest agent CMR.

Trebuie să se ia măsuri pentru a se asigura că lucrătorii și/sau orice reprezentanți ai lucrătorilor:

• sunt în măsură să verifice dacă dispozițiile directivei sunt aplicate sau pot fi implicați în aplicarea acesteia, în special în ceea ce privește consecințele pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor legate de alegerea, purtarea și utilizarea îmbrăcămintei și echipamentelor de protecție, precum și măsurile stabilite de angajator în ceea ce privește expunerea previzibilă, fără a aduce atingere responsabilității angajatorului de a determina eficacitatea îmbrăcămintei și echipamentelor de protecție și a măsurilor în ceea ce privește expunerea previzibilă;
• sunt informați cât mai curând posibil, în cazul unei expuneri anormale, cu privire la cauzele acesteia și la măsurile luate sau care urmează să fie luate pentru a remedia situația.

Trebuie luate măsuri pentru a asigura că:

• angajatorii păstrează o listă actualizată a lucrătorilor care desfășoară activități care prezintă un risc pentru sănătatea și securitatea lor, indicând, dacă această informație este disponibilă, expunerea la care au fost supuși;
• medicul și/sau autoritatea responsabilă, precum și toate celelalte persoane răspunzătoare de securitatea sau de sănătatea la locul de muncă au acces la lista de mai sus;
• fiecare lucrător are acces la informațiile existente în listă, care îl privesc personal;
• lucrătorii și/sau orice reprezentanți ai lucrătorilor au acces la informații colective anonime;
• lucrătorii și/sau reprezentanții acestora trebuie consultați cu privire la și implicați în toate aspectele legate de expunerea la agenți CMR, în conformitate cu Directiva 89/391/CEE.

Măsuri diverse

Supravegherea medicală

• Statele membre ale UE trebuie să stabilească măsuri de monitorizare a sănătății și securității lucrătorilor, în conformitate cu legislația sau practicile naționale, astfel încât, dacă este cazul, sănătatea acestora să fie monitorizată în mod adecvat înainte de expunere și, periodic ulterior, atât timp cât se consideră necesar pentru protejarea sănătății. Medicul sau autoritatea responsabilă cu supravegherea sănătății lucrătorilor poate indica faptul că supravegherea sănătății trebuie să continue după încetarea expunerii, atât timp cât consideră că este necesar pentru a proteja sănătatea lucrătorului în cauză.
• Aceste măsuri de supraveghere a sănătății trebuie să permită aplicarea directă a măsurilor individuale medicale și de medicină a muncii. Atunci când sănătatea unui lucrător este monitorizată, trebuie creat un fișier medical individual. Medicul sau autoritatea trebuie să propună orice măsuri de protecție sau de prevenire care trebuie luate în ceea ce privește fiecare lucrător în parte.
• Trebuie date lucrătorilor informații și sfaturi cu privire la toate tipurile de supraveghere medicală de care pot beneficia după încetarea expunerii.
• Dacă se constată că un lucrător este atins de o anomalie care poate fi rezultatul expunerii la agenți CMR sau dacă se constată că a fost depășită o valoare-limită biologică, medicul sau autoritatea răspunzătoare de supravegherea medicală a lucrătorilor poate solicita ca și alți lucrători care au suferit o expunere similară să facă obiectul supravegherii medicale.
• În anexa II există recomandări practice privind monitorizarea sănătății lucrătorilor.
• Toate cazurile de cancer, de efecte adverse asupra funcției sexuale și a fertilității ce afectează lucrătorii adulți, bărbați și femei sau efectele toxicității evolutive asupra descendenților, care au fost identificate în conformitate cu dreptul intern sau cu practica națională, ca rezultat al expunerii profesionale la un agent CMR, trebuie notificate autorității responsabile. Statele membre trebuie să ia în considerare aceste informații în rapoartele lor prezentate Comisiei Europene în temeiul Directivei 89/391/CEE.

Păstrarea dosarelor medicale

• În cazul substanțelor cancerigene și mutagene, lista actualizată a lucrătorilor care au fost expuși, pe care angajatorul trebuie să o păstreze, și dosarele medicale individuale trebuie păstrate timp de cel puțin 40 de ani de la încetarea expunerii.
• În cazul substanțelor toxice pentru reproducere, lista actualizată a lucrătorilor care desfășoară activități care prezintă un risc pentru sănătatea și securitatea lor în ceea ce privește expunerea, precum și dosarul medical trebuie păstrate timp de cel puțin cinci ani de la încetarea expunerii.
• Aceste documente trebuie să fie puse la dispoziția autorității responsabile în cazul în care întreprinderea își încetează activitatea.

DE CÂND SE APLICĂ DIRECTIVA?

• Directiva a trebuit să fie transpusă în legislația națională până la 31 decembrie 1992. Aceste norme ar trebui să se aplice de la 20 mai 2004.
• Directiva de modificare (UE) 2022/431 trebuie transpusă în legislația națională până la 5 aprilie 2024.

CONTEXT

Pentru informații suplimentare, consultați:

• Directiva 2004/37/CE – agenți cancerigeni sau mutageni la locul de muncă (Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă).

Directiva 2004/37/CE codifică și înlocuiește Directiva 90/394/CEE și modificările sale ulterioare, Directivele 97/42/CE și 1999/38/CE.

TERMENI-CHEIE

DOCUMENTUL PRINCIPAL

Directiva 2004/37/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți cancerigeni sau mutageni la locul de muncă [a șasea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE a Consiliului] (versiune codificată) (JO L 158, 30.4.2004, pp. 50-76). Text publicat în rectificare (JO L 229, 29.6.2004, pp. 23-34).

Modificările succesive aduse Directivei 2004/37/CE au fost integrate în textul de bază. Această versiune consolidată are doar un caracter informativ.

DOCUMENTE CONEXE

Directiva 2009/148/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la azbest la locul de muncă (JO L 330, 16.12.2009, pp. 28-36).

A se vedea versiunea consolidată.

Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor, de modificare și de abrogare a Directivelor 67/548/CEE și 1999/45/CE, precum și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 (JO L 353, 31.12.2008, pp. 1-1355).

A se vedea versiunea consolidată.

Directiva 89/391/CEE a Consiliului din 12 iunie 1989 privind punerea în aplicare de măsuri pentru promovarea îmbunătățirii securității și sănătății lucrătorilor la locul de muncă (JO L 183, 29.6.1989, pp. 1-8).

A se vedea versiunea consolidată.

Data ultimei actualizări: 01.06.2022