Help Print this page 

Summaries of EU Legislation

Title and reference
Actele juridice ale Uniunii Europene

Summaries of EU legislation: direct access to the main summaries page.
Languages and formats available
Multilingual display
Text

Actele juridice ale Uniunii Europene

Pentru a-și îndeplini atribuțiile, instituțiile Uniunii Europene (UE) adoptă diferite acte juridice. Aceste acte pot fi cu sau fără caracter legislativ. În funcție de natura lor, actele pot fi obligatorii.

SINTEZĂ

Pentru a-și îndeplini atribuțiile, instituțiile Uniunii Europene (UE) adoptă diferite acte juridice. Aceste acte pot fi cu sau fără caracter legislativ. În funcție de natura lor, actele pot fi obligatorii.

Introducere

Tratatul de la Lisabona a revizuit clasificarea actelor juridice ale UE. Pentru simplificare, acesta a redus numărul de acte juridice aflate la dispoziția instituțiilor UE de la peste 10 la cinci.

În plus, tratatul a acordat Comisiei Europene competența de a adopta o categorie nouă de acte: actele delegate. De asemenea, acesta a consolidat competența Comisiei de a adopta acte de punere în aplicare. Ambele aceste schimbări au vizat sporirea eficacității procesului decizional în UE și a punerii în aplicare a acestor decizii.

Actele juridice ale UE și clasificarea acestora

În temeiul articolului 288 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), instituțiile europene pot adopta cinci tipuri de acte juridice:

Regulamentele, directivele și deciziile sunt acte juridice cu caracter obligatoriu, spre deosebire de recomandări și avize.

O decizie poate viza în mod specific unu sau mai mulți destinatari (țări ale UE, societăți comerciale sau persoane fizice). Există și decizii fără un destinatar specific, mai ales în domeniul politicii externe și de securitate comune (PESC).

Acte delegate

Articolul 290 din TFUE permite organului legislativ al UE (în general, Parlamentul European și Consiliul) să delege Comisiei competența de a adopta acte fără caracter legislativ și cu domeniu de aplicare general, care completează sau modifică anumite elemente neesențiale ale unui act legislativ.

De exemplu, actele delegate pot adăuga norme (neesențiale) noi sau pot implica o modificare ulterioară a anumitor aspecte ale unui act legislativ. În acest fel, organul legislativ se poate concentra asupra orientării politicii și asupra obiectivelor fără a intra în dezbateri excesiv de detaliate și adesea foarte tehnice.

Delegarea competenței de a adopta acte delegate este supusă însă unor limite stricte. Numai Comisia poate fi împuternicită să adopte acte delegate. În plus, elementele esențiale ale unui anumit domeniu nu pot face obiectul delegării de competențe. În plus, obiectivele, conținutul, domeniul de aplicare și durata delegării de competențe trebuie definite în actele legislative. De asemenea, organul legislativ trebuie să stabilească în mod expres condițiile în care poate fi aplicată această delegare. Astfel, Parlamentul și Consiliul pot prevedea dreptul de revocare a delegării sau de formulare a unor obiecțiuni față de actul delegat.

Această procedură se utilizează pe larg în numeroase domenii, cum ar fi: piața internă, agricultură, mediu, protecția consumatorilor, transporturi, precum și spațiul de libertate, securitate și justiție.

Acte de punere în aplicare

Responsabilitatea punerii în aplicare a actelor UE cu caracter juridic obligatoriu le revine în principal țărilor UE. Cu toate acestea, unele acte ale UE cu caracter juridic obligatoriu necesită condiții unitare pentru punerea în aplicare. În aceste cazuri, Comisiei sau, în cazuri temeinic justificate și în cazurile prevăzute la articolele 24 și 26 din Tratatul privind Uniunea Europeană, Consiliului i se conferă competența de a adopta acte de punere în aplicare (articolul 291 din TFUE).

Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului stabilește normele și principiile generale privind mecanismele de control de către țările UE al exercitării competențelor de executare de către Comisie. Acest control se efectuează prin ceea ce, în jargonul UE, poartă numele de proceduri de „comitologie” - cu alte cuvinte, Comisia este asistată de comitete compuse din reprezentanți ai țărilor UE și prezidate de către un reprezentant al Comisiei. Orice proiect de act de punere în aplicare este supus avizului comitetului de către președintele acestuia.

Pentru informații suplimentare, consultați legislația UE pe site-ul Uniunii Europene.

Data ultimei actualizări: 08.09.2015

Top