Help Print this page 

Document 32014L0025

Title and reference
Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale și de abrogare a Directivei 2004/17/CΕ Text cu relevanță pentru SEE

OJ L 94, 28.3.2014, p. 243–374 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2014/25/oj
Languages, formats and link to OJ
BG ES CS DA DE ET EL EN FR GA HR IT LV LT HU MT NL PL PT RO SK SL FI SV
HTML html BG html ES html CS html DA html DE html ET html EL html EN html FR html HR html IT html LV html LT html HU html MT html NL html PL html PT html RO html SK html SL html FI html SV
PDF pdf BG pdf ES pdf CS pdf DA pdf DE pdf ET pdf EL pdf EN pdf FR pdf HR pdf IT pdf LV pdf LT pdf HU pdf MT pdf NL pdf PL pdf PT pdf RO pdf SK pdf SL pdf FI pdf SV
Official Journal Display Official Journal Display Official Journal Display Official Journal Display Official Journal Display Official Journal Display Official Journal Display Official Journal Display Official Journal Display Official Journal Display Official Journal Display Official Journal Display Official Journal Display Official Journal Display Official Journal Display Official Journal Display Official Journal Display Official Journal Display Official Journal Display Official Journal Display Official Journal Display Official Journal Display Official Journal Display Official Journal
 To see if this document has been published in an e-OJ with legal value, click on the icon above (For OJs published before 1st July 2013, only the paper version has legal value).
Multilingual display
Text

28.3.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 94/243


DIRECTIVA 2014/25/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

din 26 februarie 2014

privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale și de abrogare a Directivei 2004/17/CΕ

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 53 alineatul (1), articolul 62 și articolul 114,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (1),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor (2),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (3),

întrucât:

(1)

Ținând cont de rezultatele documentului de lucru al serviciilor Comisiei din 27 iunie 2011 intitulat „Raport de evaluare – Impactul și eficacitatea legislației UE privind achizițiile publice”, apare ca oportună menținerea normelor privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale, deoarece autoritățile naționale pot influența în continuare comportamentul acestor entități, inclusiv prin participarea la capitalul acestora și reprezentarea în organismele de administrare, de conducere sau de supraveghere ale entităților. Un alt motiv pentru a reglementa în continuare achizițiile în aceste sectoare este caracterul închis al piețelor pe care își desfășoară activitatea entitățile în sectoarele respective, datorat existenței unor drepturi speciale sau exclusive acordate de statele membre în ceea ce privește aprovizionarea, punerea la dispoziție sau exploatarea rețelelor în vederea furnizării serviciului în cauză.

(2)

În vederea garantării deschiderii către concurență a achizițiilor efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale, ar trebui elaborate dispoziții de coordonare a procedurilor de achiziții pentru contractele care depășesc o anumită valoare. Această coordonare este necesară pentru a pune în aplicare principiile Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), mai exact libera circulație a mărfurilor, libertatea de stabilire și libertatea de a presta servicii, precum și principiile care derivă din acestea, cum ar fi egalitatea de tratament, nediscriminarea, recunoașterea reciprocă, proporționalitatea și transparența. Având în vedere natura sectoarelor afectate, coordonarea procedurilor de achiziții la nivelul Uniunii ar trebui să stabilească, simultan cu protejarea aplicării principiilor enunțate, un cadru pentru practici comerciale loiale și ar trebui să permită o flexibilitate maximă.

(3)

Pentru achizițiile a căror valoare este mai mică decât pragurile care determină aplicarea dispozițiilor privind coordonarea la nivelul Uniunii, este recomandabil să se facă apel la jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene privind aplicarea corespunzătoare a normelor și principiilor TFUE.

(4)

Achizițiile publice joacă un rol cheie în strategia Europa 2020, prezentată în Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010 intitulată „Europa 2020 – O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii” (denumită în continuare „strategia Europa 2020” pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii), reprezentând unul dintre instrumentele de piață care trebuie utilizate pentru realizarea unei creșteri inteligente, durabile și favorabile incluziunii, asigurând în același timp o utilizare cât mai eficientă a fondurilor publice. În acest scop, normele în materie de achiziții publice adoptate prin Directiva 2004/17/CE a Parlamentului European și a Consiliului (4) și Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului (5) ar trebui revizuite și modernizate pentru a crește eficiența cheltuielilor publice, a facilita participarea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) la achizițiile publice și a permite achizitorilor să utilizeze mai eficient achizițiile publice în sprijinul unor obiective societale comune. Totodată, este necesar ca anumite noțiuni și concepte de bază să fie clarificate pentru a asigura securitatea juridică și a încorpora anumite aspecte ale jurisprudenței constante a Curții de Justiție a Uniunii Europene în acest domeniu.

(5)

La punerea în aplicare a prezentei directive, ar trebui luată în considerare Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (6), în special în legătură cu alegerea mijloacelor de comunicare, a specificațiilor tehnice, a criteriilor de atribuire și a condițiilor de executare a unui contract.

(6)

Este oportun ca noțiunea de achiziție să fie cât mai apropiată de cea aplicată conform Directivei 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului (7), ținând cont de particularitățile sectoarelor care intră sub incidența prezentei directive.

(7)

Ar trebui reamintit că prezenta directivă nu obligă sub nicio formă statele membre să contracteze sau să externalizeze furnizarea de servicii pe care doresc să le pună la dispoziție ele însele sau să le organizeze prin alte mijloace decât prin intermediul achizițiilor în sensul prezentei directive. Nu ar trebui inclusă furnizarea de servicii în temeiul legilor, al regulamentelor sau al contractelor de muncă. În unele state membre, acesta ar putea fi cazul, de exemplu, pentru prestarea anumitor servicii pentru comunitate, cum ar fi furnizarea de apă potabilă.

(8)

De asemenea, este oportun să se reamintească că prezenta directivă nu ar trebui să afecteze legislația statelor membre în domeniul asigurărilor sociale. De asemenea, aceasta nu ar trebui să abordeze liberalizarea serviciilor de interes economic general, rezervate entităților publice sau private, și nici privatizarea entităților publice furnizoare de servicii.

Ar trebui reamintit totodată că statele membre au libertatea de a organiza furnizarea de servicii sociale obligatorii sau de alte servicii, cum sunt serviciile poștale, fie ca servicii de interes economic general, fie ca servicii fără caracter economic de interes general sau ca o combinație a acestora. Este necesar să se clarifice faptul că serviciile fără caracter economic de interes general nu ar trebui să facă obiectul prezentei directive.

(9)

În cele din urmă, ar trebui să se reamintească faptul că prezenta directivă nu aduce atingere libertății autorităților naționale, regionale și locale de a defini, în conformitate cu dreptul Uniunii, serviciile de interes economic general, domeniul de aplicare al acestora și caracteristicile serviciului care trebuie furnizat, inclusiv eventualele condiții referitoare la calitatea serviciului, în vederea urmăririi obiectivelor lor de politică publică. De asemenea, prezenta directivă nu ar trebui să aducă atingere competenței autorităților naționale, regionale și locale de a furniza, contracta și finanța servicii de interes economic general în conformitate cu articolul 14 din TFUE și cu Protocolul nr. 26 privind serviciile de interes general anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și la TFUE. În plus, prezenta directivă nu are drept obiect finanțarea serviciilor de interes economic general sau schemele de ajutor oferit de statele membre în special în domeniul social, în conformitate cu normele Uniunii privind concurența.

(10)

Un contract ar trebui să fie considerat contract de achiziții de lucrări numai în cazul în care obiectul său urmărește în mod special realizarea activităților prevăzute de anexa I, chiar dacă contractul în cauză cuprinde alte servicii necesare pentru realizarea respectivelor activități. În anumite cazuri, contractele de achiziții de servicii, în special în domeniul serviciilor de gestionare a proprietăților, pot include și lucrări. Cu toate acestea, includerea în contract a respectivelor lucrări, în măsura în care sunt auxiliare și constituie, prin urmare, o eventuală consecință sau o completare a obiectului principal al contractului, nu justifică clasificarea contractului de servicii în categoria contractelor de achiziții de lucrări.

Cu toate acestea, ținând seama de diversitatea contractelor de achiziții de lucrări, este necesar ca entitățile contractante să poată prevedea atât atribuirea separată, cât și atribuirea comună a contractelor de proiectare și execuție a lucrărilor. Prezenta directivă nu urmărește să recomande o atribuire separată sau comună a contractelor de achiziții publice.

(11)

Realizarea unei lucrări corespunzătoare cerințelor menționate de o entitate contractantă presupune ca entitatea în cauză să fi luat măsuri în vederea definirii tipului de lucrare sau cel puțin să fi avut o influență decisivă asupra conceperii acesteia. În cazul în care contractantul efectuează lucrarea integral sau parțial prin mijloace proprii sau asigură realizarea lucrărilor prin alte mijloace, clasificarea contractului ar trebui să rămână aceea de contract de lucrări, atât timp cât contractantul își asumă obligația directă sau indirectă, executorie din punct de vedere legal, de a se asigura că lucrările vor fi efectuate.

(12)

Noțiunea de „autorități contractante” și, în special, noțiunea de „organisme de drept public” au fost examinate în mod repetat în jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene. Pentru a clarifica faptul că domeniul de aplicare ratione personae al prezentei directive ar trebui să rămână neschimbat, este adecvat să se mențină definițiile pe care Curtea s-a bazat și să se încorporeze un anumit număr de clarificări oferite de această jurisprudență ca o cheie a unei mai bune înțelegeri a definițiilor propriu-zise, fără intenția de a modifica înțelegerea conceptului astfel cum a fost elaborat în jurisprudență.

În acest scop, ar trebui să se clarifice că un organism care funcționează în condiții normale de piață, care urmărește obținerea unui profit și care suportă pierderile care rezultă din exercitarea activității sale nu ar trebui să fie considerat ca fiind un „organism de drept public”, deoarece necesitățile de interes general, pentru îndeplinirea cărora a fost creat sau pentru care i s-a încredințat sarcina de a le îndeplini, pot fi considerate a avea caracter industrial sau comercial. În mod similar, condiția referitoare la originea finanțării organismului examinat a fost, de asemenea, examinată în jurisprudență, care a clarificat, între altele, că finanțarea în „cea mai mare parte” înseamnă într-o proporție mai mare de jumătate și că o astfel de finanțare poate include plăți de la utilizatori care sunt impuse, calculate și colectate în conformitate cu normele de drept public.

(13)

În cazul contractelor mixte, normele aplicabile ar trebui să fie determinate cu privire la obiectul principal al contractului, în cazul în care diferitele părți care constituie contractul nu pot fi separate în mod obiectiv. Prin urmare, ar trebui clarificat modul în care entitățile contractante ar trebui să stabilească dacă părțile pot fi separate sau nu. O astfel de clarificare ar trebui să se bazeze pe jurisprudența relevantă a Curții de Justiție a Uniunii Europene. Determinarea ar trebui efectuată de la caz la caz, în care intențiile exprimate sau presupuse ale entității contractante de a considera diferitele aspecte care compun un contract mixt ca fiind indivizibile ar trebui să nu fie suficiente, dar ar trebui să fie sprijinite de dovezi obiective care să le justifice și să stabilească necesitatea de a încheia un contract unic. O astfel de nevoie justificată de a încheia un contract unic ar putea fi, de exemplu, prezentă în cazul construcției unei singure clădiri, din care o parte urmează să fie utilizată direct de către entitatea contractantă în cauză, iar o altă parte să fie exploatată în temeiul unei concesiuni, de exemplu pentru a furniza spații publice de parcare. Ar trebui să se clarifice faptul că nevoia de a încheia un contract unic poate fi justificată atât de motive de natură tehnică, cât și de natură economică.

(14)

În cazul contractelor mixte care pot fi divizate, entitățile contractante au posibilitatea de a acorda contracte separate pentru diferite părți ale contractului mixt, situație în care prevederile aplicabile fiecărei părți ar trebui stabilite exclusiv cu privire la caracteristicile contractului respectiv. Pe de altă parte, în cazul în care entitățile contractante optează pentru includerea în achizițiile publice a altor elemente, indiferent de valoarea și de regimul juridic care ar fi fost aplicabil elementelor suplimentare, principiul de bază ar trebui să fie că, în cazul în care un contract se acordă în temeiul prevederilor prezentei directive, în mod separat, prezenta directivă ar trebui să se aplice în continuare întregului contract mixt.

(15)

Cu toate acestea, ar trebui prevăzute dispoziții speciale pentru contractele mixte care includ aspecte legate de apărare sau de securitate sau elemente care nu sunt incluse în domeniul de aplicare al TFUE. În aceste cazuri, neaplicarea prezentei directive ar trebui să fie posibilă dacă acordarea unui contract unic este justificată de motive obiective și dacă decizia de acordare a unui contract unic nu este luată în scopul excluderii contractelor de la aplicarea prezentei directive sau a Directivei 2009/81/CE a Parlamentului European și a Consiliului (8). Ar trebui să se clarifice faptul că entitățile contractante nu ar trebui să fie împiedicate să opteze pentru aplicarea prezentei directive la anumite contracte mixte în locul aplicării Directivei 2009/81/CE.

(16)

În plus, contractele ar putea fi atribuite în scopul îndeplinirii cerințelor inerente mai multor activități și pot fi eventual supuse unor regimuri juridice diferite. Ar trebui precizat faptul că regimul juridic aplicabil unui singur contract destinat să acopere mai multe activități ar trebui să facă obiectul normelor aplicabile activității pe care o vizează în principal. Stabilirea activității pe care contractul o vizează în principal se poate baza pe analiza cerințelor pe care trebuie să le îndeplinească contractul respectiv, efectuată de entitatea contractantă în scopul estimării valorii contractului și al întocmirii documentelor achiziției. În anumite cazuri, cum ar fi achiziționarea unui singur echipament destinat desfășurării unor activități pentru care nu sunt disponibile informații care să permită o estimare a ratelor de utilizare respective, poate fi imposibil, din rațiuni obiective, să se determine ce activitate vizează contractul în principal. Ar trebui să se indice normele aplicabile în astfel de cazuri.

(17)

Ar trebui să se clarifice faptul că noțiunea „operatori economici” ar trebui interpretată în sens larg, pentru a include orice persoane și/sau entități care asigură executarea de lucrări, furnizarea de produse sau de servicii pe piață, indiferent de forma juridică în baza căreia au ales să funcționeze. Prin urmare, firmele, sucursalele, filialele, parteneriatele, societățile cooperative, societățile cu răspundere limitată, universitățile, publice sau private, și alte tipuri de entități, în afara persoanelor fizice, ar trebui să fie toate cuprinse în noțiunea de operator economic, indiferent dacă sunt sau nu „persoane juridice”, aflate în toate circumstanțele.

(18)

Ar trebui să se clarifice faptul că grupurile de operatori economici, inclusiv în cazul în care s-au reunit sub forma unei asociații temporare, pot participa la proceduri de atribuire fără să fie necesar să adopte o anumită formă juridică. În măsura în care este necesar, spre exemplu în cazul în care este necesară răspunderea în solidar, se poate solicita o formă specifică în cazul în care contractul se atribuie unor astfel de grupuri.

De asemenea, ar trebui să se clarifice că entitățile contractante ar trebui să poată stabili explicit modul în care grupurile de operatori economici trebuie să îndeplinească criteriile și cerințele pentru calificarea și selecția calitativă stabilite în prezenta directivă care sunt cerute operatorilor economici care participă pe cont propriu.

Executarea contractelor de către grupuri de operatori economici poate necesita stabilirea unor condiții, care nu sunt impuse participanților individuali. Aceste condiții, care ar trebui să fie justificate de motive obiective și să fie proporționale, ar putea să includă, spre exemplu, cerința de numire a unor reprezentanți comuni sau a unui partener principal pentru procedura de achiziții sau de solicitare de informații cu privire la statutul lor.

(19)

Pentru asigurarea unei deschideri reale a pieței și a unui echilibru just în aplicarea normelor privind achizițiile în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale, este necesar ca entitățile menționate să fie identificate pe o altă bază decât statutul lor juridic. Prin urmare, ar trebui să se garanteze că nu se aduce atingere egalității de tratament între entitățile contractante din sectorul public și cele din sectorul privat. De asemenea, este necesar să se garanteze, în conformitate cu articolul 345 din TFUE, că nu se aduce atingere normelor care reglementează regimul proprietății în statele membre.

(20)

Noțiunea de drepturi speciale sau exclusive este esențială pentru definirea domeniului de aplicare al prezentei directive, deoarece entitățile care nu sunt nici autorități contractante, nici întreprinderi publice în sensul prezentei directive intră sub incidența prevederilor acesteia doar în măsura în care desfășoară una dintre activitățile reglementate în baza unor astfel de drepturi. Prin urmare, este necesar să se precizeze că drepturile care au fost acordate printr-o procedură bazată pe criterii obiective, în special în conformitate cu legislația Uniunii, și pentru care s-a asigurat o publicitate adecvată, nu constituie drepturi speciale sau exclusive în sensul prezentei directive.

Legislația respectivă ar trebui să includă Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European și a Consiliului (9), Directiva 2009/72/CE a Parlamentului European și a Consiliului (10), Directiva 97/67/CE a Parlamentului European și a Consiliului (11), Directiva 94/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului (12) și Regulamentul (CE) nr. 1370/2007 al Parlamentului European și al Consiliului (13) ale Consiliului.

De asemenea, ar trebui clarificat faptul că lista de legislație menționată nu este exhaustivă și că drepturile sub orice formă, inclusiv prin acte de concesiune, care au fost acordate prin intermediul altor proceduri pe baza unor criterii obiective și pentru care s-a asigurat publicitatea corespunzătoare, nu reprezintă drepturi speciale sau exclusive în scopul definirii domeniului de aplicare ratione personae al prezentei directive. Conceptul de drepturi exclusive ar trebui, de asemenea, să fie folosit atunci când se stabilește dacă o procedură de negociere fără invitație prealabilă la o procedură concurențială de ofertare este sau nu justificată întrucât lucrările, produsele sau serviciile pot fi furnizate doar de un anumit operator economic datorită protecției anumitor drepturi exclusive.

Cu toate acestea, ținând cont de diferitele ratio legis care stau la baza respectivelor dispoziții, ar trebui clarificat faptul că nu este necesar ca noțiunea de drepturi exclusive să aibă același înțeles în cele două contexte. În consecință, ar trebui clarificat faptul că o entitate care a câștigat dreptul exclusiv de a furniza un anumit serviciu într-o anumită zonă geografică în temeiul unei proceduri bazate pe criterii obiective, pentru care s-a asigurat transparența corespunzătoare, nu este în același timp și entitate contractantă, dacă este vorba de un organism privat, dar, cu toate acestea, este singura entitate care ar putea furniza serviciul în cauză în zona respectivă.

(21)

Anumite entități activează în domeniile producerii, transmiterii sau distribuirii atât de căldură, cât și de răcire. Este posibil să existe nelămuriri cu privire la normele care se aplică activităților aferente încălzirii și, respectiv, răcirii. Prin urmare, ar trebui clarificat faptul că autoritățile contractante, întreprinderile publice și societățile de drept privat care activează în domeniul încălzirii fac obiectul prezentei directive, cu toate acestea, în cazul întreprinderilor private, se aplică condiția suplimentară de a funcționa pe baza unor drepturi speciale sau exclusive. Pe de altă parte, autoritățile contractante care funcționează în domeniul răcirii fac obiectul normelor prevăzute în Directiva 2014/24/UE, în timp ce întreprinderile publice și întreprinderile private, indiferent dacă cele din urmă funcționează sau nu în baza unor drepturi speciale sau exclusive, nu fac obiectul normelor privind achizițiile. În final, se impune clarificarea faptului că ar trebui examinate contractele atribuite atât pentru încălzire, cât și pentru răcire, în conformitate cu dispozițiile referitoare la contractele destinate desfășurării mai multor activități, pentru a stabili care sunt normele referitoare la achiziții care reglementează atribuirea acestora, dacă este cazul.

(22)

Înainte de a avea în vedere vreo modificare a domeniului de aplicare al prezentei directive și al Directivei 2014/24/UE pentru acest domeniu, ar trebui examinată situația sectorului răcirii, în scopul de a obține suficiente informații, în special în ceea ce privește situația concurențială, măsura în care există achiziții transfrontaliere și opinia părților interesate. Dat fiind faptul că aplicarea Directivei 2014/23/UE a Parlamentului European și a Consiliului (14) la acest sector ar putea avea urmări semnificative în ceea ce privește deschiderea pieței, ar fi oportună efectuarea unei examinări cu ocazia evaluării impactului Directivei 2014/23/UE.

(23)

Fără a extinde în niciun fel domeniul de aplicare al prezentei directive, ar trebui să fie clarificat faptul că producția, vânzarea angro și cu amănuntul de energie electrică sunt incluse atunci când prezenta directivă se referă la furnizarea de energie electrică.

(24)

Entitățile contractante care activează în sectorul apei potabile pot, de asemenea, să desfășoare alte activități legate de apă, cum ar fi proiecte în domeniul ingineriei hidraulice, al irigațiilor, al drenării solurilor sau al evacuării și tratării apelor uzate. În acest caz, entitățile contractante ar trebui să poată aplica procedurile de achiziții prevăzute în prezenta directivă în ceea ce privește toate activitățile lor legate de apă, indiferent de partea vizată din „ciclul apei”. Cu toate acestea, normele privind achizițiile publice de tipul celor propuse pentru produse sunt neadecvate pentru achizițiile de apă, având în vedere necesitatea de aprovizionare cu apă din surse aflate în apropierea locului de utilizare.

(25)

Este necesar să se excludă achizițiile efectuate în scopul explorării petrolului și gazelor, deoarece s-a stabilit în repetate rânduri că acest sector este supus unor presiuni concurențiale care fac ca disciplina în materie de achiziții impusă de normele Uniunii privind achizițiile să nu mai fie necesară. Întrucât extracția de petrol și gaze continuă să fie inclusă în domeniul de aplicare al prezentei directive, ar putea fi nevoie să se facă distincția între explorare și extracție. Astfel, „explorarea” ar trebui înțeleasă ca incluzând activitățile întreprinse în vederea verificării dacă într-o anumită zonă sunt prezente zăcăminte de petrol și gaze și, dacă da, dacă sunt exploatabile comercial, în timp ce „extracția” ar trebui înțeleasă ca fiind „producția” de petrol și gaze. În conformitate cu practica stabilită în cazurile de fuziune, „producția” ar trebui înțeleasă ca incluzând și „dezvoltarea”, adică instituirea infrastructurii corespunzătoare pentru producția viitoare (platforme petroliere, conducte, terminale etc.).

(26)

Autoritățile contractante ar trebui să recurgă la toate mijloacele posibile aflate la dispoziția acestora, prevăzute de legislația națională, pentru a preveni denaturări ale procedurilor de achiziții generate de conflicte de interese. Acestea ar putea include proceduri vizând identificarea, prevenirea și soluționarea conflictelor de interese.

(27)

Prin Decizia 94/800/CE a Consiliului (15) a fost aprobat Acordul privind achizițiile publice al Organizației Mondiale a Comerțului AAP. Obiectivul AAP este de a institui un cadru multilateral de drepturi și obligații echilibrate referitoare la contractele de achiziții publice în scopul de a realiza liberalizarea și expansiunea comerțului mondial. Pentru contractele reglementate de anexele 3, 4 și 5 și de notele generale la apendicele I al Uniunii Europene la AAP, precum și de alte acorduri internaționale pertinente obligatorii pentru Uniune, entitățile contractante ar trebui să își îndeplinească obligațiile care le revin în temeiul respectivelor acorduri prin aplicarea prezentei directive operatorilor economici din țările terțe semnatare ale acordurilor.

(28)

AAP se aplică contractelor care depășesc anumite praguri, stabilite în AAP și exprimate în drepturi speciale de tragere. Pragurile stabilite prin prezenta directivă ar trebui adaptate pentru a corespunde echivalentului în euro al pragurilor fixate în AAP. De asemenea, ar trebui să se prevadă și o revizuire periodică a pragurilor exprimate în euro, pentru a le adapta, prin intermediul unei operațiuni pur matematice, la eventualele variații ale valorii monedei euro în raport cu respectivele drepturi speciale de tragere.

În afara ajustărilor matematice periodice respective, ar trebui să se analizeze, cu ocazia următoarei runde de negocieri, posibilitatea unei creșteri a pragurilor stabilite în AAP.

Pentru a evita multiplicarea pragurilor și fără a aduce atingere angajamentelor internaționale ale Uniunii, este, de asemenea, necesar să se continue aplicarea pragurilor respective tuturor entităților contractante, indiferent de sectorul în care își desfășoară activitatea.

(29)

Ar trebui să se clarifice faptul că, în vederea estimării valorii unui contract, trebuie avute în vedere toate veniturile, indiferent dacă provin de la entitatea contractantă sau de la terți.

De asemenea, ar trebui să se clarifice faptul că, în scopul estimării pragurilor, noțiunea de produse similare ar trebui să fie înțeleasă ca produse care sunt destinate utilizărilor identice sau similare, cum ar fi livrarea unei game de produse alimentare sau de articole diferite de mobilier de birou. În mod normal, un operator economic activ în domeniul respectiv ar putea să prezinte astfel de produse ca făcând parte din gama sa normală de produse.

(30)

În scopul estimării valorii unei anumite achiziții, ar trebui să se clarifice faptul că ar trebui să se permită ca estimarea valorii să se bazeze pe o subdiviziune a achiziției numai în cazul în care aceasta se justifică din motive obiective. De exemplu, ar putea să fie justificată estimarea valorilor contractuale la nivelul unei unități operaționale separate a entității contractante cu condiția ca unitatea în cauză să fie responsabilă în mod independent de achizițiile sale. Se poate presupune că această situație are loc în cazul în care unitatea operațională separată derulează în mod independent procedurile de achiziții publice și ia deciziile de cumpărare, are o linie bugetară separată la dispoziție pentru achizițiile în cauză, încheie contractul în mod independent și îl finanțează dintr-un buget pe care îl are la dispoziție. O subdiviziune nu se justifică în cazul în care entitatea contractantă doar organizează o achiziție în mod descentralizat.

(31)

Întrucât se adresează statelor membre, prezenta directivă nu se aplică achizițiilor efectuate de organizații internaționale în nume și pe cont propriu. Este necesar însă să se precizeze în ce măsură prezenta directivă ar trebui să se aplice achizițiilor publice reglementate de norme internaționale specifice.

(32)

Ar trebui reamintit că serviciile de arbitraj și de conciliere și alte forme similare de soluționare alternativă a litigiilor sunt furnizate, de obicei, de organisme sau de persoane asupra cărora se convine sau care sunt selectate într-un mod care nu poate fi supus normelor de atribuire a contractelor de achiziții publice. Ar trebui să se clarifice că prezenta directivă nu se aplică contractelor de servicii pentru furnizarea acestor servicii, indiferent de denumirea acestora în cadrul legislației naționale.

(33)

O anumită serie de servicii juridice sunt puse la dispoziție de furnizori de servicii desemnați de o instanță judecătorească dintr-un stat membru, presupun reprezentarea clienților în cadrul procedurilor judiciare de către avocați, trebuie să fie furnizate de către notari sau sunt legate de exercitarea autorității publice. Astfel de servicii juridice sunt furnizate de obicei de către organisme sau persoane fizice desemnate sau selectate într-un mod care nu poate fi reglementat de norme privind achizițiile publice, cum ar fi, de exemplu, desemnarea procurorilor generali în anumite state membre. Prin urmare, respectivele servicii juridice ar trebui excluse din domeniul de aplicare al prezentei directive.

(34)

Este oportun să se specifice faptul că noțiunea de instrumente financiare, astfel cum este prevăzută în prezenta directivă, este definită în același mod ca și în alte acte legislative din domeniul pieței interne și, având în vedere crearea recentă a Fondului european de stabilitate financiară și Mecanismul european de stabilitate, ar trebui să se prevadă faptul că operațiunile efectuate prin intermediul respectivului fond și al respectivului mecanism ar trebui să fie excluse din domeniul de aplicare al prezentei directive. În cele din urmă, ar trebui să se clarifice faptul că împrumuturile, chiar dacă sunt sau nu sunt în legătură cu emiterea de valori mobiliare sau de alte instrumente financiare sau cu alte operațiuni legate de acestea, ar trebui să fie excluse din domeniul de aplicare al prezentei directive.

(35)

Ar trebui reamintit faptul că articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1370/2007 al Parlamentului European și al Consiliului (16) dispune în mod explicit că Directivele 2004/17/CE și 2004/18/CE se aplică contractelor de servicii și, respectiv, contractelor de achiziții publice de servicii de transport public de călători cu autobuzul sau cu tramvaiul, în timp ce Regulamentul (CE) nr. 1370/2007 se aplică concesionărilor de servicii publice de transport de călători cu autobuzul sau cu tramvaiul. În plus, ar trebui să se reamintească faptul că regulamentul respectiv continuă să se aplice contractelor (de achiziții publice) de servicii, precum și concesionărilor de servicii publice pentru transportul de călători pe calea ferată sau cu metroul. Pentru a se clarifica relațiile dintre prezenta directivă și Regulamentul (CE) nr. 1370/2007, ar trebui să se prevadă în mod explicit că prezenta directivă nu ar trebui să se aplice contractelor de servicii pentru furnizarea de servicii publice de transport de călători pe calea ferată sau cu metroul, a căror atribuire ar trebui să facă în continuare obiectul regulamentului menționat. În măsura în care Regulamentul (CE) nr. 1370/2007 lasă la latitudinea dreptului intern îndepărtarea de la normele stabilite în regulamentul menționat, statele membre ar trebui să poată continua să prevadă în dreptul lor intern faptul că contractele de servicii pentru servicii de transport public de călători pe calea ferată sau cu metroul trebuie să fie atribuite printr-o procedură de atribuire a contractelor având la bază normele lor generale de achiziții publice.

(36)

Prezenta directivă nu ar trebui să se aplice anumitor servicii de urgență atunci când sunt prestate de organizații sau asociații non-profit, întrucât caracterul special al acestor organizații ar fi greu de menținut în cazul în care furnizorii de servicii ar fi selectați în conformitate cu procedurile prevăzute de prezenta directivă. Cu toate acestea, excluderea nu ar trebui să depășească strictul necesar. Prin urmare, ar trebui să se precizeze în mod explicit că serviciile de ambulanță pentru transportul pacienților nu ar trebui să fie excluse. În acest context, este necesar prin urmare să se precizeze că Grupa 601 CPV „Servicii de transport terestru” nu include serviciile de ambulanță, care sunt incluse în clasa 8514 CPV. Prin urmare, ar trebui să se clarifice că serviciile, care fac obiectul codului 85143000-3 al CPV și care cuprind în mod exclusiv servicii de ambulanță pentru transportul pacienților, ar trebui să facă obiectul regimului specific stabilit pentru servicii sociale și de altă natură (denumit în continuare „regimului moderat”); prin urmare, contractele mixte de furnizare a serviciilor de ambulanță în general ar face, de asemenea, obiectul regimului moderat, dacă valoarea serviciilor de ambulanță pentru transportul pacienților ar fi mai mare decât valoarea celorlalte servicii de ambulanță.

(37)

În anumite cazuri, o autoritate contractantă sau o asociație de autorități contractante poate fi unica sursă a unui anumit serviciu, cu privire la furnizarea căruia beneficiază de un drept exclusiv în temeiul actelor cu putere de lege sau al actelor administrative publicate, care sunt compatibile cu TFUE. Ar trebui să se clarifice faptul că aplicarea prezentei directive nu este necesară în cazul atribuirii unui contract de servicii publice către autoritatea contractantă sau asociația respectivă.

(38)

Există un nivel considerabil de incertitudine juridică cu privire la măsura în care contractele încheiate între autoritățile contractante ar trebui să facă obiectul normelor privind achizițiile publice. Jurisprudența relevantă a Curții de Justiție a Uniunii Europene face obiectul unor interpretări divergente între statele membre și chiar între autoritățile contractante. Dat fiind că jurisprudența respectivă s-ar aplica de asemenea autorităților publice atunci când desfășoară activități în sectoarele reglementate de prezenta directivă, este necesar să se garanteze că aceleași norme se aplică și sunt interpretate în același mod atât în cazul prezentei directive, cât și în cel al Directivei 2014/24/UE.

(39)

Multe entități contractante sunt organizate sub formă de grup economic, care poate cuprinde o serie de întreprinderi separate; adesea, fiecare dintre aceste întreprinderi are un rol specializat în contextul general al grupului economic. În consecință, este oportun să se excludă anumite contracte de achiziții de servicii, produse și lucrări atribuite unei întreprinderi afiliate, a cărei activitate principală este furnizarea unor astfel de servicii, produse sau lucrări grupului din care face parte, în loc ca acestea să fie comercializate pe piață. Este de asemenea oportun să se excludă anumite contracte de achiziții de servicii, produse și lucrări atribuite de către o entitate contractantă unei asociații în participațiune formate dintr-un număr de entități contractante în scopul desfășurării activităților reglementate de prezenta directivă și din care face parte entitatea respectivă. Cu toate acestea, este oportun să se garanteze că această excludere nu determină denaturări ale concurenței în avantajul întreprinderilor sau al asociațiilor în participațiune care sunt afiliate cu entitățile contractante; este oportun să se prevadă un ansamblu corespunzător de norme, în special referitoare la limitele maxime ale părții din cifra de afaceri pe care întreprinderile o pot realiza pe piață și dincolo de care pierd posibilitatea de a li se atribui contracte fără invitarea la o procedură concurențială de ofertare, precum și referitoare la componența asociațiilor în participațiune și stabilitatea raporturilor dintre acestea și entitățile contractante care le compun.

(40)

Este de asemenea oportun să se precizeze interacțiunea dintre dispozițiile privind cooperarea între autorități publice și dispozițiile privind atribuirea contractelor către întreprinderi afiliate sau în contextul asociațiilor în participațiune.

(41)

Întreprinderile ar trebui să fie considerate drept afiliate atunci când există o influență dominantă directă sau indirectă între entitatea contractantă și întreprinderea în cauză sau când ambele sunt supuse influenței dominante a unei alte întreprinderi; în acest context, ar trebui ca participarea în regim privat să nu fie în sine relevantă. Verificarea afilierii unei întreprinderi la o entitate contractantă dată ar trebui să se realizeze cât mai ușor posibil. Prin urmare, și dat fiind faptul că posibila existență a unei astfel de influențe dominante directe sau indirecte ar trebui să fi fost deja verificată în scopul de a decide dacă ar trebui sau nu consolidate conturile anuale ale întreprinderilor și entităților în cauză, întreprinderile ar trebui considerate drept afiliate ori de câte ori conturile lor anuale sunt consolidate. Cu toate acestea, normele Uniunii privind conturile consolidate nu sunt aplicabile într-un anumit număr de cazuri, de exemplu datorită dimensiunii întreprinderii implicate sau fiindcă nu sunt îndeplinite anumite condiții referitoare la forma sa juridică. În astfel de cazuri, dacă nu este aplicabilă Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului (17), va fi necesar să se examineze dacă există o influență dominantă directă sau indirectă luând în considerare acționariatul, participarea financiară sau normele care guvernează întreprinderea.

(42)

Ar trebui să fie încurajată cofinanțarea programelor de cercetare și dezvoltare (C&D) de către surse industriale. Prin urmare, ar trebui să se clarifice faptul că prezenta directivă se aplică numai în cazul în care nu există o astfel de cofinanțare și în cazul în care rezultatele activităților de C&D trec la entitatea contractantă în cauză. Acest fapt nu ar trebui să excludă posibilitatea ca furnizorul de servicii care a desfășurat activitățile respective să poată publica un raport în legătură cu acestea, atât timp cât entitatea contractantă își păstrează dreptul exclusiv de a utiliza rezultatele C&D în cadrul propriilor activități. Cu toate acestea, partajarea fictivă a rezultatelor C&D sau participarea pur simbolică la remunerarea furnizorului de servicii ar trebui să nu împiedice aplicarea prezentei directive.

(43)

Prezenta directivă nu ar trebui să se aplice nici contractelor destinate să permită desfășurarea unei activități care face obiectul prezentei directive, nici concursurilor de proiecte organizate pentru executarea unei astfel de activități, în cazul în care, în statul membru în care se desfășoară activitatea, aceasta este direct expusă concurenței pe piețe la care accesul nu este limitat. De aceea, este necesar să se mențină o procedură, aplicabilă tuturor sectoarelor sau anumitor părți ale acestora reglementate de prezenta directivă, care să permită luarea în considerare a efectelor deschiderii actuale sau viitoare către concurență. O astfel de procedură ar trebui să ofere certitudine juridică pentru entitățile vizate, precum și un proces decizional corespunzător, asigurând, într-un termen scurt, aplicarea uniformă a legislației Uniunii în acest domeniu. În vederea asigurării securității juridice, ar trebui să fie clarificat faptul că toate deciziile adoptate anterior intrării în vigoare a prezentei directive și care se referă la aplicabilitatea dispozițiilor corespunzătoare prevăzute la articolul 30 din Directiva 2004/17/CE se aplică în continuare.

(44)

Expunerea directă la concurență ar trebui să fie evaluată pe baza unor criterii obiective, ținând seama de caracteristicile specifice ale sectorului respectiv sau ale părților vizate ale acestuia. Această evaluare este, totuși, limitată de faptul că termenele aplicabile sunt scurte, precum și de necesitatea de a se baza pe informațiile aflate la dispoziția Comisiei – fie că provin din surse deja disponibile, fie că au fost obținute în contextul aplicării articolului 35 – care nu pot fi completate prin metode care necesită mai mult timp, cum ar fi, în special, anchetele publice destinate operatorilor economici în cauză. Prin urmare, evaluarea expunerii directe la concurență care se poate efectua în contextul prezentei directivei nu aduce atingere aplicării integrale a dreptului concurenței.

(45)

Evaluarea dacă un anumit sector sau părți ale acestuia sunt direct expuse concurenței ar trebui să fie examinată din perspectiva domeniului specific în care activitatea sau părțile vizate ale acesteia sunt desfășurate de către operatorii economici relevanți – așa-numita „piață geografică relevantă”. Întrucât această noțiune este de o importanță crucială pentru evaluare, ar trebui să fie definită în mod corespunzător, pe baza noțiunilor existente în dreptul Uniunii. De asemenea, ar trebui să fie clarificat că piața geografică relevantă ar putea să nu coincidă cu teritoriul statului membru vizat; în consecință, ar trebui să poată fi limitate deciziile care privesc aplicabilitatea scutirii la părți ale teritoriului statului membru vizat.

(46)

Implementarea și aplicarea legislației corespunzătoare a Uniunii prin care se deschide un anumit sector sau o parte din acesta ar trebui să fie considerate ca oferind motive suficiente pentru a se considera că există acces liber la piața în cauză. Respectiva legislație corespunzătoare ar trebui să fie identificată într-o anexă care poate fi actualizată de Comisie. Atunci când actualizează anexa respectivă, Comisia ar trebui să țină cont, în special, de adoptarea posibilă a unor măsuri care atrag după sine o deschidere reală către concurență a altor sectoare decât cele pentru care se menționează deja o legislație la anexa respectivă, cum ar fi transporturile feroviare naționale de călători.

(47)

În cazul în care, în temeiul punerii în aplicare a legislației corespunzătoare a Uniunii, nu este presupus accesul liber la o anumită piață, ar trebui să se demonstreze că acest acces este liber, de jure și de facto. În cazul în care un stat membru extinde aplicarea unui act legislativ al Uniunii care deschide către concurență un anumit sector la situații care depășesc domeniul de aplicare al respectivului act legislativ, de exemplu prin aplicarea Directivei 94/22/CE la sectorul cărbunelui sau a Directivei 2012/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului (18) la serviciile de călători la nivel național, împrejurarea respectivă ar trebui luată în considerare în momentul evaluării dacă accesul la sectorul vizat este sau nu liber.

(48)

Autoritățile naționale independente, cum ar fi organismele de reglementare sectoriale sau autoritățile în domeniul concurenței, dispun în mod normal de know-how specializat, de informații și de cunoștințe care ar fi pertinente în momentul evaluării dacă o anumită activitate sau părți ale acesteia sunt expuse direct concurenței pe piețe la care accesul nu este limitat. În consecință, cererile de derogare ar trebui, după caz, să fie însoțite de o poziție recentă cu privire la situația concurenței în sectorul vizat sau să includă o astfel de poziție, adoptată de o autoritate națională independentă care deține competențe în legătură cu activitatea în cauză.

În absența unei poziții argumentate și motivate adoptate de o autoritate națională independentă care este competentă în ceea ce privește activitatea respectivă, ar fi necesar mai mult timp pentru evaluarea cererii de derogare. Prin urmare, termenele în care Comisia trebuie să realizeze evaluările cu privire la astfel de cereri ar trebui să fie modificate în consecință.

(49)

Comisia ar trebui să fie întotdeauna obligată să examineze cererile, care sunt în conformitate cu normele detaliate de aplicare a procedurilor prin care se solicită să se stabilească dacă o anumită activitate sau părți ale acesteia sunt direct expuse concurenței pe piețele la care accesul nu este restricționat. Cu toate acestea, ar trebui să se clarifice faptul că respectivele cereri ar putea avea un nivel de complexitate care să nu facă întotdeauna posibilă asigurarea adoptării, în limita termenelor aplicabile, a actelor de punere în aplicare care să stabilească dacă o anumită activitate sau părți ale acesteia sunt direct expuse concurenței pe piețele la care accesul nu este restricționat.

(50)

Ar trebui să se clarifice faptul că Comisia ar trebui să aibă posibilitatea să solicite statelor membre sau entităților contractante să ofere, să suplimenteze sau să clarifice informațiile. Comisia ar trebui să stabilească un termen adecvat pentru realizarea acestui lucru care, luând în considerare în mod corespunzător și nevoia de a respecta termenele stabilite pentru adoptarea de către Comisie a actelor sale de punere în aplicare, ar trebui să țină cont de factori precum complexitatea informațiilor solicitate și dacă informația este ușor accesibilă.

(51)

Încadrarea în muncă și munca contribuie la integrarea în societate și sunt elemente esențiale care garantează șanse egale pentru toți. În acest context, atelierele protejate pot juca un rol important. Același lucru este valabil și pentru alte întreprinderi sociale al căror principal obiectiv este de a sprijini integrarea socială și profesională sau reintegrarea persoanelor cu handicap și a persoanelor defavorizate, cum ar fi șomerii, membrii minorităților defavorizate sau alte grupuri marginalizate din punct de vedere social. Cu toate acestea, este posibil ca astfel de ateliere sau de întreprinderi să nu poată obține contracte în condiții de concurență normale. În consecință, este oportun să se prevadă că statele membre ar trebui să fie în măsură să rezerve pentru astfel de ateliere sau întreprinderi dreptul de a participa la procedurile de atribuire a contractelor de achiziții publice sau a anumitor loturi din aceste contracte sau să rezerve executarea contractelor în cadrul programelor de angajare protejată.

(52)

În vederea unei integrări adecvate a cerințelor de mediu, sociale și de muncă în cadrul procedurilor de achiziții publice, este deosebit de important ca statele membre și entitățile contractante să ia măsuri relevante de asigurare a îndeplinirii obligațiilor prevăzute de legislația din domeniul mediului, social și al muncii, care se aplică în locul în care sunt executate lucrările sau sunt furnizate serviciile, și care derivă din legi, regulamente, decrete și decizii, atât la nivel național, cât și la nivelul Uniunii, precum și din contracte colective de muncă, cu condiția ca aceste norme și aplicarea lor să respecte legislația Uniunii. În aceeași măsură, obligațiile care decurg din acordurile internaționale ratificate de toate statele membre și menționate în anexa XIV ar trebui să se aplice în timpul executării contractului. Pe de altă parte, aceasta nu ar trebui să aducă atingere aplicării unor condiții de muncă și de încadrare în muncă mai favorabile pentru lucrători.

Măsurile relevante ar trebui să se aplice în conformitate cu principiile de bază ale dreptului Uniunii, în special în vederea asigurării egalității de tratament. Aceste măsuri relevante ar trebui să se aplice în conformitate cu Directiva 96/71/CE a Parlamentului European și a Consiliului (19), într-un mod care să asigure egalitatea de tratament și să nu îi discrimineze direct sau indirect pe operatorii economici sau pe lucrătorii din alte state membre.

(53)

Serviciile ar trebui să fie considerate ca fiind furnizate în locul în care sunt efectuate activitățile caracteristice. În cazul în care serviciile sunt furnizate la distanță, spre exemplu serviciile furnizate de către centrele de asistență prin telefon, serviciile ar trebui să fie considerate ca fiind furnizate la locul în care sunt efectuate, indiferent de locurile și statele membre cărora li se adresează serviciile.

(54)

Obligațiile relevante ar putea fi reflectate în clauzele contractului. De asemenea, ar trebui să poată fi incluse clauze care să asigure o conformitate cu contractele colective de muncă, în conformitate cu dreptul Uniunii privind contractele de achiziții publice. Nerespectarea obligațiilor relevante ar putea fi considerată o abatere gravă din partea operatorului economic în cauză, care îl poate exclude pe acesta din procedura de atribuire a unui contract de achiziții publice.

(55)

Controlul respectării dispozițiilor legislației în domeniul mediului, social și al muncii ar trebui să se realizeze în etapele relevante ale procedurii de achiziții publice, și anume în momentul aplicării principiilor generale de reglementare a selecției participanților și de atribuire a contractelor, în momentul aplicării criteriilor de excludere și în momentul aplicării dispozițiilor privind ofertele anormal de scăzute. Verificarea necesară în acest scop ar trebui să fie realizată în conformitate cu dispozițiile relevante din prezenta directivă, în special dispozițiile care reglementează mijloacele de probă și declarațiile pe propria răspundere.

(56)

Nicio dispoziție a prezentei directive nu ar trebui să împiedice impunerea sau aplicarea de măsuri necesare pentru protejarea ordinii publice, a moralității și siguranței publice, a sănătății, a vieții oamenilor și a animalelor sau pentru conservarea vieții plantelor sau aplicarea altor măsuri de mediu, în special în vederea unei dezvoltări durabile, cu condiția ca respectivele măsuri să fie conforme cu TFUE.

(57)

Cercetarea și inovarea, inclusiv ecoinovarea și inovarea socială, sunt printre principalele motoare ale creșterii viitoare și au fost înscrise în centrul strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii. Entitățile contractante ar trebui să dea achizițiilor publice o utilizare strategică optimă pentru a stimula inovarea. Achiziționarea de produse, lucrări și servicii inovatoare joacă un rol esențial pentru îmbunătățirea eficienței și a calității serviciilor publice, ținând cont în același timp de provocările societale majore. Aceasta contribuie la obținerea celui mai bun raport calitate-preț, dar și a unor beneficii economice, societale și de mediu mai ample prin generarea unor idei noi, transpunerea lor în produse și servicii inovatoare și promovarea unei creșteri economice durabile.

Ar trebui amintit faptul că o serie de modele de achiziții au fost prezentate în Comunicarea Comisiei din 14 decembrie 2007 intitulată „Achiziția înainte de comercializare: încurajarea inovației pentru asigurarea unor servicii publice durabile de înaltă calitate în Europa”, care se ocupă cu achiziționarea acestor servicii de C&D care nu se încadrează în domeniul de aplicare al prezentei directive. Modelele respective ar continua să fie disponibile, dar prezenta directivă ar trebui, de asemenea, să contribuie la facilitarea achizițiilor în domeniul inovării și să sprijine statele membre în îndeplinirea obiectivelor inițiativei „O Uniune a inovării”.

(58)

Datorită importanței inovării, entitățile contractante ar trebui să fie încurajate să permită variante cât mai des posibil. Prin urmare, atenția entităților respective ar trebui să fie concentrată asupra nevoii de a defini cerințele minime pe care trebuie să le îndeplinească variantele înainte de a se indica faptul că pot fi prezentate variante.

(59)

Dacă necesitatea de a dezvolta un produs sau un serviciu inovator sau lucrări inovatoare și de a achiziționa ulterior produsele, serviciile sau lucrările care rezultă nu poate fi satisfăcută prin soluții deja disponibile pe piață, entitățile contractante ar trebui să aibă acces la o anumită procedură de achiziții în ceea ce privește contractele care intră în domeniul de aplicare al prezentei directive. Această procedură specifică ar trebui să permită entităților contractante să instituie un parteneriat pentru inovare pe termen lung pentru dezvoltarea și achiziționarea ulterioară a unui produs, a unui serviciu sau a unor lucrări noi, inovatoare, cu condiția ca un astfel de produs sau serviciu inovator sau astfel de lucrări inovatoare să poată fi furnizate la nivelurile de performanță și la costurile convenite, fără să fie nevoie de o procedură separată de achiziții publice în vederea achiziționării. Parteneriatul pentru inovare ar trebui să se bazeze pe normele procedurale care se aplică procedurilor de negociere cu invitație prealabilă la procedura concurențială de ofertare, iar atribuirea contractelor ar trebui realizată numai pe baza celui mai bun raport calitate-preț, care este cea mai potrivită pentru compararea ofertelor pentru soluții inovatoare. Atât în cazul proiectelor inovatoare de dimensiuni foarte mari, cât și în cazul proiectelor inovatoare de dimensiuni mai mici, parteneriatul pentru inovare ar trebui să fie structurat astfel încât să poată asigura un nivel al cererii din partea pieței („market-pull”) care să stimuleze dezvoltarea unei soluții inovatoare fără a îngrădi accesul pe piață. Prin urmare, entitățile contractante nu ar trebui să utilizeze parteneriatele pentru inovare într-un mod care împiedică, restrânge sau denaturează concurența. În anumite cazuri, crearea parteneriatelor pentru inovare cu mai mulți parteneri ar putea contribui la evitarea acestor efecte.

(60)

Experiența a arătat că dialogul competitiv, care este prevăzut în Directiva 2014/24/UE, s-a dovedit util în cazurile în care autoritățile contractante sunt în imposibilitatea de a defini mijloacele pentru a-și satisface necesitățile sau pentru a evalua soluțiile pe care le poate oferi piața pe plan tehnic, financiar sau juridic. Această situație poate apărea în special în cazul proiectelor inovatoare, al implementării proiectelor majore de infrastructuri integrate de transport, al marilor rețele informatice sau al proiectelor care implică o finanțare complexă și structurată. În consecință, statelor membre ar trebui să li se permită să pună acest instrument la dispoziția entităților contractante. După caz, autoritățile contractante ar trebui să fie încurajate să numească un șef de proiect care să asigure buna cooperare între operatorii economici și autoritatea contractantă în cadrul procedurii de atribuire.

(61)

Având în vedere efectele negative asupra concurenței, procedurile de negociere fără invitarea prealabilă la o procedură concurențială de ofertare ar trebui utilizate doar în circumstanțe excepționale. Excepțiile ar trebui să se limiteze la cazurile în care publicarea fie este imposibilă, din motive de extremă urgență determinate de evenimente care nu pot fi prevăzute de entitatea contractantă și care nu pot fi imputate acesteia, fie în cazul în care este clar de la început că publicarea nu ar duce la creșterea concurenței sau la rezultate mai bune în materie de achiziții, mai ales dacă există în mod obiectiv numai un singur operator economic care poate executa contractul. Acesta este cazul lucrărilor de artă, unde identitatea artistului determină în mod intrinsec caracterul unic și valoarea obiectului de artă. Exclusivitatea poate apărea, de asemenea, din alte motive, dar utilizarea procedurii de negociere fără invitație prealabilă la o procedură concurențială de ofertare poate fi justificată numai de o situație de exclusivitate obiectivă, în care exclusivitatea nu a fost creată de către entitatea contractantă însăși în vederea viitoarei proceduri de achiziție.

Entitățile contractante care depind de această excepție ar trebui să furnizeze motivele pentru care nu există alternative sau înlocuitori rezonabili, cum ar fi utilizarea de canale alternative de distribuție, inclusiv în afara statului membru al entității contractante sau luarea în considerare a lucrărilor, produselor și serviciilor comparabile din punct de vedere funcțional.

În cazul în care situația de exclusivitate se datorează unor motive tehnice, acestea ar trebui definite în mod riguros și justificate de la caz la caz. Acestea ar putea include, de exemplu, cvasi-imposibilitatea tehnică ca un alt operator economic să atingă performanțele necesare sau necesitatea de a utiliza know-how, instrumente sau mijloace specifice de care dispune doar un singur operator economic. Motivele tehnice pot să fie generate, de asemenea, de cerințe specifice privind interoperabilitatea, care trebuie îndeplinite pentru a asigura funcționarea lucrărilor, produselor sau serviciilor care urmează a fi achiziționate.

În cele din urmă, o procedură de achiziții nu este utilă în cazul în care produsele sunt achiziționate direct de pe o piață de mărfuri, inclusiv de pe platforme de tranzacționare pentru mărfuri, cum ar fi produsele agricole, materiile prime și bursele de energie, în cazul în care structura multilaterală de tranzacționare reglementată și supravegheată garantează în mod natural prețurile pieței.

(62)

Ar trebui să se clarifice că dispozițiile privind protecția informațiilor cu caracter confidențial nu împiedică în niciun fel publicarea părților fără caracter confidențial din contractele încheiate, inclusiv a eventualelor modificări ulterioare.

(63)

Mijloacele electronice de informare și comunicare pot simplifica foarte mult publicarea contractelor și pot spori eficiența și transparența procedurilor de achiziție. Acestea ar trebui să devină mijloacele standard de comunicare și de schimb de informații în cadrul procedurilor de achiziții, deoarece sporesc semnificativ posibilitățile operatorilor economici de a participa la procedurile de achiziții din întreaga piață internă. În acest scop, transmiterea anunțurilor în format electronic, disponibilitatea în format electronic a documentelor achiziției și – după o perioadă de tranziție de 30 de luni – comunicarea exclusiv electronică, în sensul comunicării prin mijloace electronice în toate etapele procedurii, inclusiv transmiterea cererilor de participare și, în special, transmiterea ofertelor (depunerea electronică) ar trebui să fie obligatorii. Statele membre și entitățile contractante ar trebui să dispună în continuare de libertatea de a merge mai departe, dacă doresc acest lucru. De asemenea, ar trebui clarificat faptul că utilizarea obligatorie a mijloacelor electronice de comunicare în temeiul prezentei directive nu ar trebui, cu toate acestea, să oblige entitățile contractante să efectueze prelucrarea electronică a ofertelor și nici să facă obligatorie evaluarea electronică sau prelucrarea automată. În plus, în conformitate cu prezenta directivă, niciun element al procesului de achiziții publice, după atribuirea contractului, nu ar trebui să cadă sub incidența obligației de a utiliza mijloace electronice de comunicare, inclusiv comunicarea internă în cadrul entității contractante.

(64)

Cu excepția anumitor situații specifice, entitățile contractante ar trebui să folosească mijloace electronice de comunicare care sunt nediscriminatorii, general disponibile și interoperabile cu produsele tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC) de uz general și care nu limitează accesul operatorilor economici la procedura de achiziții. Utilizarea unor astfel de mijloace de comunicare ar trebui să ia în considerare, de asemenea, accesibilitatea pentru persoanele cu handicap. Ar trebui să se clarifice că obligația de a utiliza mijloace electronice în toate etapele procedurii de achiziții nu ar fi adecvată nici în cazul în care utilizarea mijloacelor electronice ar necesita instrumente specializate sau formate de fișiere care nu sunt, în general, disponibile, nici în cazul în care comunicările respective ar putea fi gestionate numai cu ajutorul echipamentelor de birou specializate. Entitățile contractante ar trebui, prin urmare, să nu fie obligate să solicite utilizarea mijloacelor electronice de comunicare în procesul de depunere a proiectelor în anumite cazuri, care ar trebui să fie enumerate exhaustiv. Prezenta directivă dispune că astfel de cazuri ar trebui să includă situații care ar necesita utilizarea echipamentelor de birou specializate care nu sunt în general disponibile pentru entitățile contractante, cum ar fi imprimantele de format mare. În unele proceduri de achiziții publice, documentele achiziției ar putea necesita prezentarea unui model fizic sau redus la scară care nu se poate depune la entitățile contractante prin mijloace electronice. În astfel de situații, modelul ar trebui să fie transmis entităților contractante prin poștă sau prin intermediul unui alt transportator adecvat.

Cu toate acestea, ar trebui să se clarifice că utilizarea altor mijloace de comunicare ar trebui să fie limitată la acele elemente ale ofertei pentru care nu sunt necesare mijloacele de comunicare electronice.

Este oportun să se clarifice faptul că, acolo unde este necesar din motive tehnice, entitățile contractante ar trebui să poată stabili o limită maximă a dimensiunii dosarelor care pot fi depuse.

(65)

Pot exista cazuri excepționale în care entitățile contractante ar trebui să aibă posibilitatea să nu folosească mijloace electronice de comunicare, atunci când neutilizarea unor astfel de mijloace de comunicare este necesară în vederea protejării caracterului deosebit de sensibil al informațiilor. Ar trebui să se clarifice că, în cazul în care utilizarea instrumentelor electronice care nu sunt disponibile în general poate asigura nivelul necesar de protecție, ar trebui folosite aceste instrumente electronice. Un exemplu al unei astfel de situații ar putea fi acela în care entitățile contractante solicită utilizarea unor mijloace de comunicare securizate dedicate la care oferă acces.

(66)

Formatele tehnice diferite sau standardele diferite în materie de procese și mesaje ar putea crea obstacole în calea interoperabilității, nu numai în cadrul fiecărui stat membru, ci, de asemenea, și în special, între statele membre. De exemplu, pentru a participa la o procedură de achiziții în care este permisă sau impusă utilizarea cataloagelor electronice, care sunt un format pentru prezentarea și organizarea informațiilor într-o manieră comună tuturor ofertanților participanți și care poate fi procesat electronic, operatorilor economici ar trebui să li se solicite, în absența standardizării, să își adapteze propriile cataloage la fiecare procedură de achiziții, care ar presupune furnizarea de informații foarte similare în formate diferite în funcție de specificațiile entității contractante în cauză. Standardizarea formatelor de catalog ar îmbunătăți astfel nivelul de interoperabilitate, ar spori eficiența și, de asemenea, ar reduce eforturile cerute din partea operatorilor economici.

(67)

În cazul în care se analizează dacă este necesar să se asigure sau să se sporească interoperabilitatea dintre diferite formate tehnice sau standarde diferite în materie de procese și mesaje prin impunerea utilizării unor standarde specifice și, în caz afirmativ, care sunt standardele care trebuie impuse, Comisia ar trebui să țină seama cât mai mult posibil de opiniile părților interesate implicate. Aceasta ar trebui, de asemenea, să ia în considerare în ce măsură un anumit standard a fost deja utilizat în practică de operatorii economici și de entitățile contractante și cât de bine a funcționat respectivul standard. Înainte de a stabili obligativitatea utilizării unui anumit standard tehnic, Comisia ar trebui, de asemenea, să analizeze cu atenție costurile pe care acest lucru le-ar putea antrena, în special în ceea ce privește adaptările la soluțiile existente de achiziții electronice, inclusiv infrastructura, procesele sau programele informatice.

În cazul în care standardele respective nu sunt elaborate de o organizație de standardizare internațională, europeană sau națională, acestea ar trebui să îndeplinească cerințele aplicabile standardelor TIC, astfel cum sunt stabilite în Regulamentul (UE) 1025/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (20).

(68)

Înainte de a specifica nivelul de securitate necesar pentru mijloacele de comunicare electronice care urmează să fie utilizate pe parcursul diverselor etape ale procedurii de atribuire, statele membre și entitățile contractante ar trebui să evalueze proporționalitatea dintre, pe de o parte, cerințele menite să asigure identificarea corectă și fiabilă a expeditorilor comunicării în cauză, precum și integritatea conținutului și, pe de altă parte, riscul apariției unor probleme, de exemplu în situații în care mesajele sunt trimise de un expeditor diferit decât cel indicat. În cazul în care celelalte condiții nu se modifică, acest lucru ar însemna că nivelul de securitate cerut, de exemplu, pentru un e-mail care solicită confirmarea adresei exacte la care va avea loc o reuniune de informare nu ar trebui să fie stabilit la același nivel ca și cel pentru oferta însăși, care constituie o ofertă fermă pentru operatorul economic. În mod similar, evaluarea proporționalității ar putea conduce la niveluri mai scăzute de securitate necesare în legătură cu depunerea din nou a cataloagelor electronice sau cu depunerea ofertelor în contextul procedurilor concurențiale secundare conform unui acord-cadru sau cu accesul la documentele achiziției.

(69)

Deși elementele esențiale ale unei proceduri de achiziții – cum ar fi documentele achiziției, solicitările de participare, confirmarea interesului și ofertele – ar trebui să se efectueze întotdeauna în scris, comunicarea verbală cu operatorii economici ar trebui să continue să fie posibilă, cu condiția documentării la un nivel suficient a conținutului acesteia. Acest lucru este necesar pentru a se asigura un nivel adecvat de transparență care să permită o verificare a respectării principiului egalității de tratament. În special, este esențial ca respectivele comunicări verbale cu ofertanții care ar putea avea un impact asupra conținutului și evaluării ofertelor să fie documentate într-o măsură suficientă și prin mijloace corespunzătoare, cum ar fi înregistrările scrise sau audio sau rezumatele principalelor elemente ale comunicării.

(70)

Există o puternică tendință pe piețele de achiziții publice din Uniune către agregarea cererii din partea achizitorilor publici, cu scopul de a obține economii de scară, de exemplu scăderea prețurilor și a costurilor tranzacțiilor, și de a îmbunătăți și profesionaliza gestionarea achizițiilor. Acest obiectiv poate fi atins prin concentrarea achizițiilor fie ca număr de entități contractante implicate, fie ca volum și valoare în timp. Cu toate acestea, agregarea și centralizarea achizițiilor ar trebui monitorizate cu atenție, pentru a se evita concentrarea excesivă a puterii de cumpărare și înțelegerile anticoncurențiale și pentru a menține transparența și concurența, precum și posibilitățile de acces la piață pentru IMM-uri.

(71)

Utilizarea acordurilor-cadru ar putea fi o tehnică eficientă de achiziții în întreaga Uniune; cu toate acestea, este necesar să se stimuleze concurența prin îmbunătățirea transparenței și a accesului la achizițiile efectuate prin intermediul acordurilor-cadru. Prin urmare, este oportun să se revizuiască dispozițiile aplicabile acestor acorduri, în special dispunând ca atribuirea contractelor specifice bazate pe un astfel de acord să se facă în temeiul unor norme și criterii obiective, cum ar fi în urma unor proceduri de selecție restrânse, și limitând durata acordurilor-cadru.

(72)

Ar trebui, de asemenea, să se clarifice că, în timp ce contractele bazate pe un acord-cadru urmează să fie atribuite înainte de expirarea acordului-cadru, nu este necesar ca durata contractelor individuale bazate pe un acord-cadru să coincidă cu durata respectivului acord-cadru, ci ar putea fi, după caz, mai lungă sau mai scurtă. În mod special, ar trebui să se poată stabili durata contractelor individuale bazate pe un acord-cadru luându-se în considerare factori cum ar fi timpul necesar pentru executarea acestora, în cazul în care este inclusă întreținerea echipamentelor cu o durată de viață preconizată mai mare de opt ani sau în cazul în care sunt necesare eforturi extinse de formare a personalului în vederea executării contractului.

Ar trebui să se clarifice totodată că ar putea exista cazuri în care durata acordurilor-cadru ar trebui să poată fi mai mare de opt ani. Astfel de cazuri, care ar trebui să fie bine justificate, în special în cadrul obiectului acordului-cadru, ar putea apărea, de exemplu, când operatorii economici au nevoie să dispună de echipamente pentru care perioada de amortizare este mai mare de opt ani și care trebuie să fie disponibile în orice moment pe întreaga durată a acordului-cadru. În contextul special al întreprinderilor de utilități care furnizează servicii esențiale pentru populație, ar putea fi necesare în anumite situații atât de acorduri-cadru pe termen mai lung, cât și de o durată mai mare a contractelor individuale; de exemplu, în cazul acordurilor-cadru care vizează lucrări curente și lucrări excepționale de întreținere a rețelelor, care pot impune utilizarea unui echipament costisitor de către angajați care au urmat cursuri de formare ad hoc de înaltă specializare în scopul de a asigura continuarea serviciilor și de a reduce la minimum posibilele întreruperi.

(73)

Având în vedere experiența dobândită, este, de asemenea, necesar să se adapteze normele care reglementează sistemele dinamice de achiziții pentru a le permite entităților contractante să profite pe deplin de posibilitățile oferite de respectivul instrument. Este necesară simplificarea sistemelor, în special, acestea ar trebui utilizate sub forma unei proceduri restrânse, eliminând astfel necesitatea ofertelor orientative, care au fost identificate ca reprezentând una dintre principalele dificultăți asociate cu sistemele dinamice de achiziții. În acest fel, orice operator economic care depune o cerere de participare și satisface criteriile de selecție ar trebui autorizat să participe la procedurile de achiziții publice desfășurate prin sistemul dinamic de achiziții în cursul perioadei sale de valabilitate.

Această tehnică de achiziție le permite entităților contractante să dispună de o gamă deosebit de largă de oferte și să asigure astfel o utilizare optimă a fondurilor printr-o concurență extinsă în ceea ce privește produsele, lucrările sau serviciile standard sau de uz curent care sunt, în general, disponibile pe piață.

(74)

Examinarea respectivelor cereri de participare ar trebui în mod normal să fie efectuată în termen de cel mult 10 zile lucrătoare, având în vedere că evaluarea criteriilor de selecție va avea loc pe baza cerințelor de documentație stabilite de entitățile contractante, după caz, în conformitate cu dispozițiile simplificate ale Directivei 2014/24/UE. Cu toate acestea, în cazul în care se înființează pentru prima oară un sistem dinamic de achiziții, entitățile contractante s-ar putea confrunta, ca răspuns la prima publicare a anunțului de participare sau a invitației de confirmare a interesului, cu un număr atât de mare de cereri de participare încât să aibă nevoie de mai mult timp pentru a examina cererile. Acest lucru ar trebui să fie admisibil, cu condiția ca nicio procedură de achiziții să nu fie lansată înainte de a examina toate cererile.

Entitățile contractante ar trebui să aibă libertatea de a organiza modul în care intenționează să examineze cererile de participare, de exemplu prin decizia de a efectua astfel de examinări doar o dată pe săptămână, cu condiția respectării termenelor pentru examinarea fiecărei cereri de admitere. Entitățile contractante care folosesc criteriile de excludere sau de selecție prevăzute de Directiva 2014/24/UE în contextul sistemului dinamic de achiziții ar trebui să aplice dispozițiile relevante ale respectivei directive în același mod ca autoritățile contractante care operează un sistem dinamic de achiziții în temeiul Directivei 2014/24/UE.

(75)

Pentru a accentua și mai mult posibilitățile IMM-urilor de a participa la un sistem dinamic de achiziții la scară largă, de exemplu la un sistem care este administrat de către un organism central de achiziție, autoritatea sau entitatea contractantă în cauză ar trebui să fie în măsură să organizeze sistemul în categorii de produse, lucrări sau servicii definite în mod obiectiv. Astfel de categorii ar trebui să fie definite prin trimitere la factori obiectivi care ar putea, de exemplu, să includă dimensiunea maximă admisibilă a contractelor speciale care urmează să fie atribuite în cadrul categoriei în cauză sau o anumită zonă geografică în care urmează să fie executate contractele specifice ulterioare. În cazul în care un sistem dinamic de achiziții este divizat în categorii, autoritatea sau entitatea contractantă ar trebui să aplice criterii de selecție care să fie proporționale cu caracteristicile clasei în cauză.

(76)

Ar trebui să se clarifice că licitațiile electronice nu sunt potrivite în mod normal pentru anumite contracte de achiziții de lucrări și pentru anumite contracte de achiziții de servicii care au drept obiect activități intelectuale, cum ar fi proiectarea de lucrări, deoarece numai elementele adecvate pentru evaluarea automată prin mijloace electronice, fără nicio intervenție sau apreciere de către entitatea contractantă, și anume elementele care să fie cuantificabile astfel încât să poată fi exprimate în cifre sau în procente, pot face obiectul licitațiilor electronice.

Cu toate acestea, ar trebui să se clarifice, de asemenea, faptul că licitațiile electronice pot fi utilizate în cadrul unei proceduri de achiziții pentru achiziționarea unui anumit drept de proprietate intelectuală. De asemenea, este oportun să se reamintească faptul că, deși entitățile contractante continuă să aibă libertatea de a aplica criterii de selecție pentru a reduce numărul de candidați sau ofertanți atât timp cât licitația nu a început încă, nicio altă reducere a numărului ofertanților care participă la licitația electronică nu ar trebui să fie permisă după ce licitația a început.

(77)

În permanență sunt dezvoltate noi tehnici electronice de achiziție, cum sunt cataloagele electronice. Cataloagele electronice sunt un format de prezentare și organizare a informațiilor într-un mod care să fie comun tuturor ofertanților participanți și care se pretează la procesarea electronică. Un exemplu ar putea fi ofertele prezentate sub formă de foaie electronică de calcul. Entitățile contractante ar trebui să poată solicita cataloage electronice pentru toate procedurile disponibile în cadrul cărora sunt necesare mijloacele electronice de comunicare. Cataloagele electronice contribuie la sporirea concurenței și la raționalizarea achizițiilor publice, în special datorită economiilor de timp și de bani. Cu toate acestea, este necesar să se prevadă anumite norme pentru ca astfel de utilizare să respecte prezenta directivă și principiile egalității de tratament, nediscriminării și transparenței. Astfel, utilizarea cataloagelor electronice pentru prezentarea ofertelor nu ar trebui să presupună posibilitatea ca operatorii economici să se poată limita la transmiterea catalogului lor general. Operatorii economici ar trebui, totuși, să își adapteze cataloagele generale în vederea procedurii de achiziții în cauză. O astfel de adaptare garantează că catalogul care este transmis ca răspuns la o anumită procedură de achiziții conține doar produsele, lucrările sau serviciile estimate de operatorii economici – după o examinare activă – că ar corespunde cerințelor entității contractante. Astfel, operatorii economici ar trebui să aibă posibilitatea să copieze informații conținute de propriul catalog general, dar nu ar trebui să li se permită să depună catalogul general ca atare. Mai mult, în cazul în care sunt oferite garanții suficiente în ceea ce privește asigurarea trasabilității, a egalității de tratament și a previzibilității, ar trebui să li se permită entităților contractante să genereze oferte cu privire la anumite achiziții pe baza unor cataloage electronice transmise în prealabil, în special în cazul reluării procedurii concurențiale în baza unui acord-cadru sau în cazul în care se utilizează un sistem dinamic de achiziții.

În cazul ofertelor care au fost generate de către entitatea contractantă, operatorul economic în cauză ar trebui să aibă posibilitatea de a verifica că oferta astfel constituită de către entitatea contractantă nu conține erori semnificative. În cazul în care există erori semnificative, operatorul economic nu ar trebui să fie obligat de oferta generată de entitatea contractantă cu excepția cazului în care eroarea a fost corectată.

În conformitate cu cerințele normelor aplicabile mijloacelor electronice de comunicare, entitățile contractante ar trebui să evite obstacolele nejustificate din calea accesului operatorilor economici la procedurile de achiziții în care ofertele trebuie prezentate sub forma cataloagelor electronice și care garantează respectarea principiilor generale de nediscriminare și de egalitate de tratament.

(78)

Tehnicile de achiziție centralizată sunt din ce în ce mai utilizate în majoritatea statelor membre. Organismele centrale de achiziție sunt însărcinate cu efectuarea de achiziții, cu gestionarea sistemelor dinamice de achiziții sau cu atribuirea de contracte/acorduri-cadru pentru alte autorități contractante sau entități contractante, cu sau fără remunerare. Entitățile contractante pentru care este încheiat un acord-cadru ar trebui să îl poată utiliza pentru achiziții individuale sau repetate. Având în vedere volumele mari de achiziții, astfel de tehnici pot contribui la creșterea concurenței și ar trebui să contribuie la profesionalizarea achizițiilor publice. Prin urmare, ar trebui să se prevadă o definiție la nivelul Uniunii a organismelor centrale de achiziție pentru uzul entităților contractante și ar trebui să se clarifice faptul că organismele centrale de achiziție funcționează în două moduri diferite.

În primul rând, acestea ar trebui să poată acționa în calitate de angrosiști prin activități de cumpărare, depozitare și revânzare sau, în al doilea rând, ar trebui să poată acționa în calitate de intermediari prin atribuirea contractelor, operarea sistemelor dinamice de achiziții sau încheierea acordurilor-cadru care urmează să fie utilizate de către entitățile contractante.

Un astfel de rol de intermediar ar putea, în unele cazuri, să fie îndeplinit prin derularea procedurilor de atribuire relevante în mod autonom, fără instrucțiuni detaliate din partea entităților contractante în cauză; în alte cazuri, prin derularea procedurilor de atribuire relevante în conformitate cu instrucțiunile entităților contractante în cauză, în numele lor și pe seama lor.

În plus, ar trebui stabilite norme pentru atribuirea responsabilității în ceea ce privește respectarea obligațiilor care le revin în temeiul prezentei directive, inclusiv în cazul măsurilor de remediere, între organismul central de achiziție și entitățile contractante care achiziționează de la acesta sau prin intermediul acestuia. În cazul în care organismului central de achiziție îi revine întreaga responsabilitate pentru derularea procedurilor de achiziții, el ar trebui să fie totodată exclusiv și direct responsabil de legalitatea procedurilor. În cazul în care o entitate contractantă desfășoară anumite părți ale procedurii, de exemplu reluarea procedurii concurențiale în baza unui acord-cadru sau atribuirea de contracte individuale pe baza unui sistem dinamic de achiziții, aceasta ar trebui să fie în continuare responsabilă pentru etapele pe care le desfășoară.

(79)

Entitățile contractante ar trebui să fie autorizate să atribuie un contract de servicii pentru furnizarea de activități de achiziție centralizate unui organism central de achiziție, fără aplicarea procedurilor prevăzute în prezenta directivă. De asemenea, ar trebui să se permită ca astfel de contracte de achiziții de servicii să includă furnizarea de activități de achiziție auxiliare. Aceste contracte de achiziții de servicii pentru furnizarea de activități de achiziție auxiliare ar trebui, în cazul în care sunt derulate altfel decât de către un organism central de achiziție în legătură cu furnizarea activităților sale de achiziție centralizate către entitatea contractantă în cauză, să fie atribuite în conformitate cu prezenta directivă. De asemenea, ar trebui reamintit faptul că prezenta directivă nu ar trebui să se aplice în cazul în care activitățile de achiziție centralizate sau auxiliare sunt furnizate altfel decât prin intermediul unui contract cu titlu oneros, care reprezintă achiziții publice în sensul prezentei directive.

(80)

Consolidarea dispozițiilor privind organismele centrale de achiziție nu ar trebui în niciun caz să împiedice practicile actuale ale achizițiilor comune ocazionale, adică formele mai puțin sistematice și instituționalizate de achiziții comune sau practica stabilită de a recurge la furnizorii de servicii pentru pregătirea și gestionarea procedurilor de achiziții publice în numele și în contul unei entități contractante și conform instrucțiunilor acesteia. Dimpotrivă, anumite caracteristici ale achiziției comune ar trebui să se clarifice dat fiind rolul important pe care achiziția comună îl poate juca, nu în ultimul rând în legătură cu proiecte inovatoare.

Achiziția comună poate lua diferite forme, de la achiziții publice coordonate prin elaborarea de specificații tehnice comune pentru lucrări, produse sau servicii care vor fi achiziționate de o serie de entități contractante, fiecare derulând o altă procedură de achiziții, la situații în care entitățile contractante în cauză derulează în comun o singură procedură de achiziții, fie acționând împreună, fie încredințând unei entități contractante gestionarea procedurii de achiziții în numele tuturor entităților contractante.

În cazul în care mai multe entități contractante derulează în comun o procedură de achiziții, acestea ar trebui să fie responsabile în mod solidar de îndeplinirea obligațiilor care le revin în temeiul prezentei directive. Cu toate acestea, în cazul în care numai anumite părți din procedura de achiziție sunt derulate în comun de către entitățile contractante, responsabilitatea comună ar trebui să se aplice numai acelor părți ale procedurii care au fost derulate împreună. Fiecare entitate contractantă ar trebui să fie unicul responsabil în ceea ce privește procedurile sau părțile procedurilor pe care le derulează pe cont propriu, cum ar fi atribuirea unui contract, încheierea unui acord-cadru, funcționarea unui sistem dinamic de achiziții sau reluarea procedurii concurențiale în cadrul unui acord-cadru.

(81)

Mijloacele de comunicare electronice sunt deosebit de bine adaptate pentru susținerea practicilor și a instrumentelor de centralizare a achizițiilor, deoarece oferă posibilitatea reutilizării și procesării automate a datelor și a reducerii la minimum a costurilor de informare și de tranzacționare. Utilizarea acestor mijloace electronice de comunicare ar trebui așadar, într-o primă etapă, să devină obligatorie pentru organismele centrale de achiziție, facilitând în același timp convergența practicilor în întreaga Uniune. Ulterior ar trebui prevăzută o obligație generală de a utiliza mijloace electronice de comunicare pentru toate procedurile de achiziții, după o perioadă de tranziție de 30 de luni.

(82)

Atribuirea în comun a contractelor de către entități contractante din state membre diferite se confruntă în prezent cu probleme juridice specifice în ceea ce privește conflictele între legile naționale. În ciuda faptului că Directiva 2004/17/CE permite în mod implicit achizițiile publice comune transfrontaliere, entitățile contractante se confruntă în continuare cu dificultăți juridice și practice considerabile în ceea ce privește efectuarea de achiziții de la organisme centrale de achiziție din alte state membre sau în ceea ce privește atribuirea în comun a contractelor. Pentru a permite entităților contractante să obțină beneficii maxime din potențialul pieței interne în termeni de economii de scară și de împărțire a riscurilor și beneficiilor, nu în ultimul rând pentru proiectele inovatoare care implică un risc mai mare decât riscul care poate fi asumat în mod rezonabil de către o singură entitate contractantă, dificultățile respective ar trebui remediate. Prin urmare, ar trebui prevăzute noi norme privind achizițiile comune transfrontaliere pentru a facilita cooperarea între entitățile contractante și pentru a consolida beneficiile pieței interne prin crearea unor oportunități de afaceri transfrontaliere pentru furnizori și pentru prestatorii de servicii. Aceste norme ar trebui să determine condițiile pentru utilizarea transfrontalieră a organismelor centrale de achiziție și să desemneze legislația aplicabilă în materie de achiziții publice, inclusiv legislația aplicabilă cu privire la căile de atac în cazul procedurilor comune transfrontaliere, care completează normele privind conflictul de legi din Regulamentul (CE) nr. 593/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (21). În plus, entitățile contractante din state membre diferite ar trebui să poată înființa entități juridice comune în temeiul legislației naționale sau al legislației Uniunii. Ar trebui să se stabilească reguli specifice pentru astfel de forme de achiziții comune.

Cu toate acestea, entitățile contractante nu ar trebui să facă uz de posibilitățile de efectuare a unor achiziții transfrontaliere comune, în scopul eludării normelor obligatorii de drept public, în conformitate cu dreptul Uniunii, care li se aplică în statul membru în care sunt situate. De exemplu, aceste norme pot include dispoziții privind transparența și accesul la documente sau cerințe specifice privind trasabilitatea produselor sensibile.

(83)

Specificațiile tehnice stabilite de achizitori trebuie să permită ca achizițiile publice să fie deschise concurenței și să îndeplinească obiectivele de sustenabilitate. În acest scop, ar trebui să fie posibilă prezentarea unor oferte care să reflecte diversitatea soluțiilor tehnice, a standardelor și a specificațiilor tehnice de pe piață, inclusiv a celor definite pe baza criteriilor de performanță legate de ciclul de viață și de sustenabilitatea procesului de producție a lucrărilor, a produselor și a serviciilor.

Prin urmare, specificațiile tehnice ar trebui elaborate în așa fel încât să se evite restrângerea în mod artificial a concurenței prin cerințe care favorizează un anumit operator economic, în sensul că preiau caracteristicile esențiale ale produselor, serviciilor sau lucrărilor oferite în mod obișnuit de acel operator economic. Elaborarea specificațiilor tehnice în termeni de cerințe de performanță și funcționale permite, în general, îndeplinirea acestui obiectiv în cel mai bun mod posibil. Cerințele funcționale și de performanță sunt, de asemenea, mijloace adecvate de favorizare a inovării în achizițiile publice și ar trebui să fie utilizate la o scară cât mai largă cu putință. Atunci când se face trimitere la un standard european sau, în absența unui astfel de standard, la un standard național, ofertele care au la bază alte soluții echivalente care îndeplinesc cerințele entităților contractante și care sunt echivalente din punctul de vedere al siguranței ar trebui să fie luate în considerare de către entitățile contractante. Responsabilitatea de a face dovada echivalenței cu eticheta solicitată ar trebui să revină operatorului economic.

Pentru a face dovada echivalenței, ar trebui să fie posibil să li se ceară ofertanților să furnizeze dovezi verificate de către terți. Cu toate acestea, ar trebui permise și alte mijloace de probă adecvate, cum ar fi un dosar tehnic al producătorului, în cazul în care operatorul economic nu are acces la certificate sau rapoarte de încercare și nici posibilitatea de a le obține în termenele stabilite, cu condiția ca operatorul economic în cauză să dovedească în acest fel că lucrările, produsele sau serviciile îndeplinesc cerințele sau criteriile care figurează în specificațiile tehnice, în criteriile de atribuire sau în condițiile de executare a contractului.

(84)

Pentru toate achizițiile destinate utilizării de către persoane, fie că este vorba de publicul larg sau de personalul entității contractante, este necesar ca entitățile contractante să stabilească specificații tehnice pentru a lua în considerare criteriile de accesibilitate pentru persoanele cu handicap sau proiectarea pentru toți utilizatorii, cu excepția cazurilor bine justificate.

(85)

Entitățile contractante care doresc să achiziționeze lucrări, produse sau servicii cu caracteristici specifice de mediu, sociale sau de altă natură ar trebui să poată face trimitere la anumite etichete, cum ar fi eticheta ecologică europeană, etichete ecologice (multi)naționale sau oricare altă etichetă, cu condiția ca cerințele etichetei, cum ar fi descrierea produsului și prezentarea acestuia, inclusiv cerințele referitoare la ambalare, să aibă legătură cu obiectul contractului. Este de asemenea esențial ca cerințele respective să fie elaborate și adoptate pe baza unor criterii verificabile în mod obiectiv, printr-o procedură la care pot participa părțile interesate, precum organismele guvernamentale, consumatorii, producătorii, distribuitorii și organizațiile de mediu, și ca eticheta să fie accesibilă și la dispoziția tuturor părților interesate. Ar trebui să se clarifice că părțile interesate pot fi organisme publice sau private, întreprinderi sau orice tip de organizații neguvernamentale (organizații care nu fac parte din guvern și care nu sunt întreprinderi cu caracter lucrativ în sens convențional).

De asemenea, ar trebui să se clarifice că organismele sau organizațiile naționale sau guvernamentale specifice pot fi implicate în stabilirea cerințelor de etichetare care pot fi folosite în legătură cu achizițiile de către autoritățile publice, fără ca respectivele organisme sau organizații să își piardă statutul de terți. Trimiterile la etichete nu ar trebui să aibă efectul de restricționare a inovării.

(86)

La elaborarea specificațiilor tehnice, entitățile contractante ar trebui să ia în considerare cerințele care derivă din dreptul Uniunii în domeniul legislației în materie de protecția datelor, în special în legătură cu conceperea prelucrării datelor cu caracter personal (protecția datelor din momentul conceperii).

(87)

Achizițiile publice ar trebui adaptate la necesitățile IMM-urilor. Entitățile contractante ar trebui să fie încurajate să utilizeze Codul celor mai bune practici inclus în documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 25 iunie 2008 intitulat „Codul european al celor mai bune practici care facilitează accesul IMM-urilor la contractele de achiziții publice”, care oferă îndrumări cu privire la modul în care acestea pot folosi cadrul de achiziții publice astfel încât să faciliteze participarea IMM-urilor. În acest scop, ar trebui să se prevadă în mod explicit posibilitatea de a împărți contractele în loturi. O astfel de împărțire ar putea fi realizată pe baze cantitative, adaptând dimensiunea contractelor individuale astfel încât să corespundă mai bine capacității întreprinderilor mici și mijlocii, sau pe baze calitative, în conformitate cu diferitele meserii și specializări implicate, pentru a adapta conținutul contractelor individuale mai îndeaproape la sectoarele specializate ale IMM-urilor sau în conformitate cu diferitele faze ulterioare ale proiectului. Dimensiunea și obiectul loturilor ar trebui să fie determinate în mod liber de către entitatea contractantă, care, în conformitate cu normele aplicabile privind calculul valorii estimate a achiziției, ar trebui, de asemenea, să fie autorizată să atribuie anumite loturi fără aplicarea procedurilor din prezenta directivă.

Statele membre ar trebui să dispună în continuare de libertatea de a merge mai departe în eforturile lor de a facilita participarea IMM-urilor la piața achizițiilor publice, prin introducerea obligației de a analiza oportunitatea împărțirii contractelor pe loturi la contracte mai mici, solicitând entităților contractante să prezinte o justificare pentru decizia de a nu împărți contractele pe loturi sau făcând împărțirea în loturi obligatorie în anumite condiții. În același scop, statele membre ar trebui, de asemenea, să aibă libertatea de a pune la dispoziție mecanisme pentru plățile directe către subcontractanți.

(88)

În cazul în care contractele sunt împărțite pe loturi, entitățile contractante ar trebui, de exemplu pentru a menține concurența sau pentru a garanta fiabilitatea aprovizionării, să poată limita numărul de loturi pentru care un operator economic poate depune oferte; acestora ar trebui, de asemenea, să li se permită să limiteze numărul de loturi care pot fi acordate unui anumit ofertant.

Cu toate acestea, obiectivul favorizării unui acces mai mare al IMM-urilor la achizițiile publice ar putea fi frânat dacă entitățile contractante ar fi obligate să atribuie contractul pe loturi individuale, ceea ce ar presupune că trebuie acceptate soluții mult mai dezavantajoase în comparație cu o atribuire în care sunt grupate mai multe loturi sau toate loturile. În cazul în care posibilitatea aplicării acestei metode a fost clar menționată în prealabil, ar trebui prin urmare ca entitățile contractante să aibă posibilitatea să efectueze o evaluare comparativă a ofertelor, pentru a stabili dacă ofertele depuse de către un anumit ofertant pentru o anumită combinație de loturi ar îndeplini mai bine, per ansamblu, criteriile de atribuire stabilite în conformitate cu prezenta directivă cu privire la aceste loturi, decât ofertele pentru loturile individuale în cauză analizate separat. În acest caz, entitatea contractantă ar trebui să aibă posibilitatea să atribuie ofertantului în cauză un contract care combină loturile respective. Ar trebui să se clarifice că entitățile contractante ar trebui să efectueze această evaluare comparativă stabilind mai întâi ofertele care îndeplinesc cel mai bine criteriile relevante de atribuire stabilite, pentru fiecare lot în parte, și comparându-le apoi cu ofertele depuse de către un anumit ofertant pentru o anumită combinație de loturi, per ansamblu.

(89)

Pentru a eficientiza și accelera procedurile, termenele pentru participarea la procedurile de achiziții ar trebui să fie cât mai scurte cu putință, fără a crea bariere nejustificate în calea accesului operatorilor economici din întreaga piață internă și în special al IMM-urilor. Prin urmare, ar trebui să se ia în considerare faptul că, în momentul în care stabilesc termenele de primire a ofertelor și a cererilor de participare, entitățile contractante ar trebui să țină seama în special de complexitatea contractului și de timpul necesar pentru elaborarea ofertelor, chiar dacă aceasta presupune stabilirea unor termene mai lungi decât termenele minime prevăzute în prezenta directivă. Utilizarea mijloacelor electronice de informare și comunicare, în special disponibilitatea integrală în format electronic pentru operatori economici, ofertanți și candidați a documentelor achiziției și transmisia electronică a comunicațiilor conduce, pe de altă parte, la o mai mare transparență și la economisirea timpului. Prin urmare, ar trebui să se prevadă reducerea termenelor minime aplicabile procedurilor deschise în conformitate cu normele stabilite în AAP și cu condiția ca acestea să fie compatibile cu modalitățile de transmitere speciale prevăzute la nivel de Uniune. În plus, entitățile contractante ar trebui să aibă posibilitatea de a reduce și mai mult termenele de primire a ofertelor în cadrul procedurilor deschise în cazul în care o stare de urgență face imposibilă respectarea termenelor normale ale procedurilor deschise, dar nu face imposibilă desfășurarea unei proceduri deschise cu un termen redus. Doar în situațiile excepționale în care o urgență extremă survenită în urma unor evenimente care nu puteau fi prevăzute de către entitatea contractantă în cauză și care nu sunt imputabile respectivei entități contractante face imposibilă derularea unei proceduri normale, chiar și cu termenele limită reduse, entitățile contractante ar trebui, în măsura în care este strict necesar, să aibă posibilitatea de a atribui contractele printr-o procedură de negociere fără invitație prealabilă la o procedură concurențială de ofertare. Acesta ar putea fi cazul în care catastrofele naturale necesită o intervenție imediată.

(90)

Ar trebui să se clarifice că necesitatea de a asigura faptul că operatorii economici dispun de suficient timp pentru a elabora oferte reprezentative ar putea presupune o eventuală necesitate de a prelungi termenele stabilite inițial. Această situație ar putea să apară în special în cazul în care se efectuează modificări semnificative ale documentelor achiziției. De asemenea, ar trebui să se precizeze că, în cazul respectiv, modificările semnificative ar trebui să fie înțelese ca modificări, în special ale specificațiilor tehnice, în privința cărora operatorii economici ar avea nevoie de timp suplimentar, pentru a le înțelege și a reacționa în mod corespunzător. Cu toate acestea, ar trebui să se clarifice că aceste modificări nu ar trebui să fie atât de semnificative încât, dacă ar fi existat din etapa inițială, ar fi fost permisă admiterea altor candidați decât cei selectați inițial sau ar fi fost atrași participanți suplimentari la procedura de achiziții. Această situație ar putea să apară în special în cazul în care modificările fac ca contractul sau acordul-cadru să prezinte caracteristici care diferă în mod substanțial de cele stabilite inițial în documentele achiziției.

(91)

Ar trebui să se clarifice faptul că informațiile privind anumite decizii luate în cadrul unei proceduri de achiziții, inclusiv decizia de a nu atribui un contract sau de a nu încheia un acord-cadru ar trebui să fie trimise de entitățile contractante, fără a exista obligația candidaților sau a ofertanților de a solicita astfel de informații. De asemenea, ar trebui să se reamintească faptul că Directiva 92/13/CEE a Consiliului (22) prevede obligația entităților contractante, din nou fără a exista obligația candidaților sau ofertantului de a solicita acest lucru, de a furniza candidaților și ofertanților în cauză un rezumat al motivelor relevante pentru unele dintre deciziile centrale care sunt adoptate în cadrul unei proceduri de achiziție. În final, ar trebui să se precizeze posibilitatea pe care candidații și ofertanții ar trebui să o aibă de a solicita informații mai detaliate cu privire la aceste motive, pe care entitățile contractante ar trebui să fie obligate să le acorde, cu excepția cazului în care ar exista motive serioase să nu procedeze astfel. Aceste motive ar trebui să fie stabilite în prezenta directivă. Pentru a asigura transparența necesară în contextul procedurilor de achiziții care implică negocieri și dialoguri cu ofertanții, ofertanții care au depus o ofertă admisibilă ar trebui, cu excepția cazului în care ar exista motive serioase să nu procedeze astfel, de asemenea, ă aibă posibilitatea de a solicita informații cu privire la desfășurarea și progresul realizat în ceea ce privește procedura.

(92)

În măsura în care acest lucru este compatibil cu necesitatea de a asigura practici comerciale loiale, permițând în același timp o flexibilitate maximă, este oportun să se prevadă aplicarea Directivei 2014/24/UE în cazul cerințelor legate de capacitatea economică și financiară și documentele justificative. Entitățile contractante ar trebui să poată aplica criteriile de selecție prevăzute în directiva menționată și, atunci când o fac, ar trebui să aibă obligația de a aplica anumite alte dispoziții privind, în special, pragul pentru cerințele legate de cifra de afaceri minimă, precum și dispozițiile privind utilizarea documentului european de achiziție unic.

(93)

Entitățile contractante ar trebui să poată cere ca în timpul executării unui contract să fie aplicate măsuri sau sisteme de management de mediu. Sistemele de management de mediu, înregistrate sau nu conform unor instrumente ale Uniunii, cum este Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (23), pot demonstra că operatorul economic are capacitatea tehnică de a executa contactul. Este necesar să se accepte o descriere a măsurilor aplicate de operatorul economic pentru asigurarea aceluiași nivel de protecție a mediului, ca mijloc de probă alternativ la sistemele de management de mediu înregistrate, în cazul în care operatorul economic nu are acces la astfel de sisteme sau nu are posibilitatea de a le obține în termenul stabilit.

(94)

Noțiunea de criterii de atribuire este esențială pentru prezenta directivă și, prin urmare, este important ca dispozițiile relevante să fie prezentate în cel mai simplu și raționalizat mod posibil. Aceasta se poate realiza prin utilizarea sintagmei „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic” drept concept imperativ, deoarece toate ofertele câștigătoare ar trebui să fie alese, în cele din urmă, în conformitate cu ceea ce fiecare entitate contractantă consideră a fi cea mai bună soluție din punct de vedere economic dintre cele oferite. Pentru a evita confuzia cu criteriul de atribuire a contractului cunoscut în mod curent drept „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic” din Directivele 2004/17/CE și 2004/18/CE, ar trebui să se utilizeze o terminologie diferită pentru a acoperi acest concept, respectiv „cel mai bun raport calitate-preț”. În consecință, acesta ar trebui să fie interpretat în conformitate cu jurisprudența cu privire la directivele menționate, cu excepția cazurilor în care există o soluție evidentă și semnificativ diferită în prezenta directivă.

(95)

Atribuirea contractelor ar trebui realizată pe baza unor criterii obiective care să asigure respectarea principiilor de transparență, de nediscriminare și de egalitate de tratament, cu scopul de a asigura o comparație obiectivă a valorii relative a ofertelor pentru a determina, în condiții de concurență efectivă, care dintre ele este oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic. Ar trebui să se stabilească explicit că oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic ar trebui să fie evaluată pe baza celui mai bun raport calitate-preț care ar trebui să includă întotdeauna un element de preț sau de cost. La fel, ar trebui să se clarifice că această evaluare a ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic s-ar putea realiza, de asemenea, fie doar pe baza prețului, fie doar pe baza eficacității din punctul de vedere al costurilor. Mai mult, este adecvat să se reamintească faptul că entitățile contractante sunt libere să stabilească standarde de calitate corespunzătoare în cadrul specificațiilor tehnice sau al condițiilor de executare a contractului.

În scopul de a încuraja o mai bună orientare a calității achizițiilor publice, ar trebui să li se permită statelor membre să interzică sau să restricționeze utilizarea doar a prețului sau doar a costului pentru evaluarea celei mai avantajoase oferte din punct de vedere economic în cazul în care consideră necesar acest lucru.

Pentru a garanta respectarea principiului egalității de tratament în cadrul atribuirii contractelor, entitățile contractante ar trebui să fie obligate să creeze transparența necesară pentru a permite tuturor ofertanților să fie informați în mod rezonabil cu privire la criteriile și modalitățile care vor fi aplicate în decizia de atribuire a contractului. Entitățile contractante ar trebui, prin urmare, să fie obligate să menționeze criteriile de atribuire a contractului și ponderea relativă pe care o are fiecare dintre respectivele criterii. Cu toate acestea, entităților contractante ar trebui să li se permită derogări de la această obligație de a indica ponderea criteriilor în cazuri justificate în mod corespunzător, pentru care trebuie să fie capabile să ofere motive, în cazul în care ponderile nu pot fi stabilite anticipat, în special din cauza complexității contractului. În astfel de cazuri, acestea ar trebui să indice criteriile în ordinea descrescătoare a importanței.

(96)

Articolul 11 din TFUE dispune integrarea cerințelor de protecție a mediului în definirea și aplicarea politicilor și activităților Uniunii, în special în vederea promovării dezvoltării durabile. Prezenta directivă clarifică modul în care entitățile contractante pot contribui la protecția mediului și la promovarea unei dezvoltări durabile, garantându-le totodată posibilitatea de a obține cel mai bun raport calitate/preț pentru contractele lor.

(97)

La evaluarea celui mai bun raport calitate-preț, entitățile contractante ar trebui să determine criteriile economice și calitative de atribuire legate de obiectul contractului, pe baza cărora vor evalua ofertele pentru a identifica cea mai avantajoasă ofertă din punct de vedere economic din perspectiva entității contractante. Respectivele criterii ar trebui astfel să permită o evaluare comparativă a nivelului de performanță al fiecărei oferte, care să fie evaluat în raport cu obiectul contractului, așa cum este definit în specificațiile tehnice. În contextul celui mai bun raport calitate-preț, prezenta directivă stabilește o listă neexhaustivă a posibilelor criterii de atribuire. Entitățile contractante ar trebui să fie încurajate să aleagă criterii de atribuire care să le permită să obțină lucrări, produse și servicii de înaltă calitate, care să fie adaptate în mod optim nevoilor lor.

Criteriile de atribuire alese nu ar trebui să confere entității contractante o libertate nelimitată de alegere, ar trebui să asigure posibilitatea unei concurențe efective și loiale și să fie însoțite de cerințe care să permită verificarea efectivă a informațiilor furnizate de către ofertanți.

Pentru identificarea ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, decizia de atribuire a contractului nu ar trebui să se bazeze doar pe criterii care nu sunt legate de costuri. Criteriile calitative ar trebui, prin urmare, să fie însoțite de un criteriu de cost care ar putea fi, la alegerea entității contractante, fie prețul fie o abordare bazată pe rentabilitate precum calcularea costului pe ciclu de viață. Cu toate acestea, criteriile de atribuire nu ar trebui să afecteze punerea în aplicare a dispozițiilor naționale de determinare a remunerării anumitor servicii sau de stabilire a prețurilor fixe pentru anumite produse.

(98)

Atunci când dispozițiile naționale determină remunerarea anumitor servicii sau stabilesc prețuri fixe pentru anumite produse, ar trebui să se clarifice că rămâne posibil să se evalueze raportul calitate-preț pe baza altor factori decât doar prețul sau remunerarea. În funcție de serviciul sau de produsul în cauză, acești factori ar putea include, de exemplu, condiții de livrare și plată, aspecte legate de serviciile post-vânzare (de exemplu, extinderea serviciilor de consultanță și înlocuire) sau aspecte de mediu sau sociale (de exemplu, dacă s-au tipărit cărți pe hârtie reciclată sau pe hârtie obținută din lemn sustenabil, costul impus de efectele externe asupra mediului sau dacă s-a promovat integrarea socială a persoanelor defavorizate sau a membrilor grupurilor vulnerabile în rândul persoanelor desemnate să execute contractul). Având în vedere posibilitățile numeroase de evaluare a raportului calitate-preț pe baza unor criterii de fond, ar trebui să se evite recurgerea la tragerea la sorți ca unic mijloc de atribuire a contractului.

(99)

În cazul în care calitatea personalului angajat este relevantă pentru nivelul de executare a contractului, entităților contractante ar trebui, de asemenea, să li se permită să utilizeze drept criteriu de atribuire organizarea, calificarea și experiența personalului alocat executării contractului în cauză, deoarece acesta poate afecta calitatea executării contractului și, prin urmare, valoarea economică a ofertei. Ar putea fi, de exemplu, cazul contractelor pentru servicii intelectuale, cum ar fi serviciile de consultanță sau serviciile de arhitectură. Entitățile contractante care recurg la această posibilitate ar trebui să se asigure, prin mijloace contractuale corespunzătoare, că personalul alocat executării contractului îndeplinește efectiv standardele de calitate specificate și că respectivul personal poate fi înlocuit doar cu consimțământul entității contractante care verifică dacă personalul de înlocuire permite un nivel echivalent de calitate.

(100)

Este extrem de important să se exploateze pe deplin potențialul achizițiilor publice pentru a realiza obiectivele strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii. În acest context, ar trebui să se reamintească faptul că achizițiile publice sunt esențiale pentru stimularea inovării, ceea ce este de mare importanță pentru creșterea viitoare din Europa. Având în vedere însă diferențele importante dintre diversele sectoare și piețe, nu este oportun să se stabilească cerințe obligatorii generale pentru achizițiile care țin cont de aspecte ecologice, sociale și de inovare.

Legislativul Uniunii a stabilit deja cerințe obligatorii în materie de achiziții pentru atingerea unor obiective specifice în sectorul vehiculelor de transport rutier (Directiva 2009/33/CE a Parlamentului European și a Consiliului (24)) și al echipamentelor de birou [Regulamentul (CE) nr. 106/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (25)]. De altfel, s-au înregistrat progrese importante în ceea ce privește definirea unor metodologii comune pentru calcularea costurilor pe ciclu de viață.

Pare oportun să se continue pe această cale, lăsând în sarcina legislației sectoriale stabilirea obiectivelor și a țintelor obligatorii în funcție de politicile și condițiile specifice predominante din sectorul relevant și promovarea elaborării și utilizării unor abordări europene privind calcularea costurilor pe ciclu de viață ca stimulent suplimentar pentru utilizarea achizițiilor publice în sprijinul creșterii durabile.

(101)

Aceste măsuri sectoriale specifice ar trebui să fie completate de o adaptare a Directivelor 2004/17/CE și 2004/18/CE care abilitează entitățile contractante să urmărească obiectivele strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii în strategiile lor de achiziție. Ar trebui așadar precizat că, cu excepția cazului în care evaluarea se realizează doar pe baza prețului, entitățile contractante pot stabili cea mai avantajoasă ofertă din punct de vedere economic și cel mai scăzut cost folosind o abordare bazată pe calcularea costurilor pe ciclu de viață. Noțiunea de calculare a costurilor pe ciclu de viață cuprinde toate costurile pe durata ciclului de viață al lucrărilor, produselor sau serviciilor.

Acestea înseamnă costuri interne, cum ar fi cercetarea care urmează a fi efectuată, costurile de dezvoltare, producere, transport, utilizare, întreținere și costuri de eliminare la sfârșitul ciclului de viață, dar pot include și costuri determinate de efectele externe asupra mediului, precum poluarea provocată de extracția materiilor prime utilizate în produs sau cauzate de produsul însuși sau de fabricația sa, cu condiția ca acestea să poată fi evaluate în bani și monitorizate. Metodele pe care entitățile contractante le folosesc pentru evaluarea costurilor determinate de efectele externe asupra mediului ar trebui să fie stabilite în prealabil în mod obiectiv și nediscriminatoriu și să fie accesibile tuturor părților interesate. Astfel de metode pot fi stabilite la nivel național, regional sau local, dar acestea ar trebui, pentru a evita denaturări ale concurenței prin metodologii adaptate, să rămână generale în sensul că nu ar trebui să fie instituite special pentru o anumită procedură de achiziții publice. Este necesar să se elaboreze metodologii comune la nivelul Uniunii pentru calcularea costurilor pe ciclu de viață pentru anumite categorii de produse sau servicii. Atunci când se elaborează astfel de metodologii comune, utilizarea lor ar trebui să fie obligatorie.

Mai mult, ar trebui să se examineze fezabilitatea stabilirii unei metodologii comune pentru calcularea costurilor sociale pe ciclu de viață, ținând cont de metodologiile existente, precum Orientări pentru evaluarea socială a ciclului de viață al produselor, adoptate în cadrul Programului Organizației Națiunilor Unite pentru Mediu.

(102)

În plus, în vederea unei mai bune integrări a considerațiilor de ordin social și de mediu în procedurile de achiziție, entităților contractante ar trebui să li se permită să utilizeze criterii de atribuire sau condiții de executare a unui contract privind lucrările, produsele sau serviciile care urmează a fi furnizate în cadrul contractului de achiziții publice în toate privințele și în orice moment din ciclul de viață al acestora, de la extracția materiilor prime necesare pentru produs până la etapa de eliminare a produsului, inclusiv în legătură cu factorii implicați în procesul specific de producție, în furnizarea sau comercializarea acestor lucrări, produse sau servicii, precum și în condițiile acestei comercializări, sau în cadrul unui proces specific într-o etapă ulterioară a ciclului lor de viață, chiar și în cazul în care astfel de factori nu fac parte din structura lor materială. Criteriile și condițiile referitoare la un astfel de proces de producție sau de furnizare sunt, de exemplu, faptul că fabricarea produselor cumpărate nu a implicat produse chimice toxice sau că serviciile achiziționate sunt furnizate utilizând utilaje eficiente din punct de vedere energetic.

În conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, aceasta include, de asemenea, criterii de atribuire sau condițiile de executare a unui contract privind furnizarea sau utilizarea produselor din comerțul echitabil în cursul perioadei de executare a contractului care urmează să fie atribuit. Condițiile de executare a unui contract cu privire la aspectele de mediu pot include, de exemplu, furnizarea, împachetarea și eliminarea produselor, iar în ceea ce privește contractele de lucrări și servicii, reducerea la minim a deșeurilor sau utilizarea eficientă a resurselor.

Cu toate acestea, condiția existenței unei legături cu obiectul contractului exclude criteriile și condițiile referitoare la politica generală a societății, care nu poate fi considerată ca un element care caracterizează procesul specific de producție sau furnizarea lucrărilor, produselor sau serviciilor achiziționate. Entitățile contractante ar trebui, prin urmare, să nu fie autorizate să solicite ofertanților să aibă o anumită politică de responsabilitate socială sau de mediu a întreprinderilor.

(103)

Este esențial ca criteriile de atribuire sau condițiile de executare a unui contract privind aspectele sociale ale procesului de producție să se refere la lucrările, produsele sau serviciile care urmează a fi furnizate în temeiul contractului. În plus, acestea ar trebui să se aplice în conformitate cu Directiva 96/71/CE, astfel cum este interpretată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene și nu ar trebui să fie alese sau aplicate într-un mod care discriminează direct sau indirect operatorii economici din alte state membre sau din țări terțe care sunt parte la AAP sau la acordurile de liber schimb la care Uniunea este de asemenea parte. Astfel, cerințele privind condițiile de lucru de bază reglementate în Directiva 96/71/CE, cum ar fi salariul minim, ar trebui să rămână la nivelul stabilit de legislația națională sau de contractele colective de muncă aplicate în conformitate cu dreptul Uniunii în contextul acestei directive.

Condițiile de executare a unui contract ar putea fi, de asemenea, destinate să favorizeze promovarea egalității între femei și bărbați la locul de muncă, creșterea participării femeilor pe piața muncii și reconcilierea vieții profesionale cu cea privată, protecția mediului sau bunăstarea animalelor, să respecte pe fond convențiile fundamentale ale Organizației Internaționale a Muncii (OIM) și să recruteze mai multe persoane defavorizate decât este necesar în conformitate cu legislația națională.

(104)

Măsurile care vizează protecția sănătății personalului implicat în procesul de producție, favorizarea integrării sociale a persoanelor defavorizate sau a membrilor grupurilor vulnerabile în rândul persoanelor desemnate să execute contractul sau să se instruiască în vederea dobândirii aptitudinilor necesare pentru contractul în cauză pot, de asemenea, să facă obiectul criteriilor de atribuire sau al condițiilor de executare a contractului, cu condiția să se refere la lucrările, produsele sau serviciile care urmează să fie furnizate în temeiul contractului. De exemplu, astfel de criterii sau condiții s-ar putea referi, printre altele, la angajarea de persoane în căutarea unui loc de muncă pe termen lung, la punerea în aplicare a măsurilor de formare profesională pentru șomeri sau pentru persoanele tinere în cursul executării contractului care urmează să fie atribuit. În cadrul specificațiilor tehnice entitățile contractante pot prevedea astfel de cerințe sociale care caracterizează direct produsul sau serviciul în cauză, cum ar fi accesibilitatea pentru persoanele cu handicap sau proiectarea pentru toate categoriile de utilizatori.

(105)

Este necesar să nu fie atribuite contracte de achiziții publice operatorilor economici care au făcut parte dintr-o organizație criminală sau care au fost găsiți vinovați de corupție, de fraudă în detrimentul intereselor financiare ale Uniunii, de infracțiuni teroriste, de spălare de bani sau de finanțarea terorismului. Neplata taxelor și impozitelor și a contribuțiilor la asigurările sociale ar trebui, de asemenea, să conducă la excluderea obligatorie la nivelul Uniunii. Statele membre ar trebui, cu toate acestea, să fie în măsură să prevadă o derogare de la aceste excluderi obligatorii în situațiile excepționale în care cerințele imperative de interes general fac indispensabilă atribuirea contractului. Acest lucru s-ar putea întâmpla, de exemplu, în cazul în care vaccinurile sau echipamentele de urgență de care este nevoie imediat nu pot fi cumpărate decât de la un operator economic căruia altfel i se aplică unul dintre motivele obligatorii pentru excludere. Având în vedere faptul că entitățile contractante care nu sunt și autorități contractante s-ar putea să nu aibă acces la dovezi incontestabile în această privință, este oportun să se lase acestor entități contractante opțiunea de a aplica sau nu criteriile de excludere prevăzute în Directiva 2014/24/UE. Astfel, obligația de a aplica articolul 57 alineatele (1) și (2) din Directiva 2014/24/UE ar trebui să fie limitată la entitățile contractante care sunt și autorități contractante.

(106)

Entităților contractante ar trebui să li se ofere în continuare posibilitatea de a exclude operatorii economici care s-au dovedit a nu fi fiabili, de exemplu din motive de încălcare a obligațiilor de mediu sau sociale, inclusiv a normelor privind accesibilitatea pentru persoanele cu handicap sau alte forme de comitere a unei abateri profesionale grave, cum ar fi încălcări ale normelor de concurență sau a drepturilor de proprietate intelectuală. Ar trebui să se clarifice faptul că abaterile profesionale grave pot arunca un dubiu asupra integrității unui operator economic și astfel fac ca operatorul economic să devină inadecvat pentru a i se atribui un contract de achiziții publice, chiar dacă operatorul economic deține capacitatea tehnică și economică de a executa contractul.

Ținând seama de faptul că entitatea contractantă va fi responsabilă pentru consecințele eventualei sale decizii eronate, entitățile contractante ar trebui, de asemenea, să dispună în continuare de libertatea de a considera că a existat o abatere profesională gravă, în cazul în care, înainte de luarea unei decizii finale și obligatorii privind prezența motivelor obligatorii de excludere, pot demonstra, prin orice mijloace corespunzătoare, că operatorul economic a încălcat obligațiile care îi revin, inclusiv obligațiile legate de plata impozitelor sau a contribuțiilor la asigurările sociale, cu excepția unor dispoziții contrare din dreptul intern. Acestea ar trebui, de asemenea, să fie în măsură să excludă candidați sau ofertanți a căror performanță în alte contracte de achiziții publice din trecut sau în contracte cu alte entități contractante a arătat deficiențe majore în ceea ce privește cerințele de fond, de exemplu nerespectarea obligației de a furniza sau de a executa, deficiențe semnificative ale produsului sau ale serviciului furnizat, ceea ce le-a făcut inutilizabile pentru scopul propus, sau un comportament necorespunzător care creează îndoieli serioase cu privire la fiabilitatea operatorului economic. Legislația națională ar trebui să prevadă o durată maximă pentru aceste excluderi.

Atunci când aplică motive facultative pentru excludere, ar trebui să se acorde o atenție specială principiului proporționalității. Neregulile minore ar trebui să ducă la excluderea unui operator economic doar în circumstanțe excepționale. Cu toate acestea, cazurile repetate de nereguli minore pot arunca asupra fiabilității unui operator economic un dubiu care ar putea justifica excluderea lui.

(107)

În cazul în care entitățile contractante sunt obligate sau aleg să aplice astfel de criterii de excludere, acestea ar trebui să aplice Directiva 2014/24/UE în ceea ce privește posibilitatea ca operatorii economici să adopte măsuri de conformare pentru remedierea consecințelor infracțiunilor sau ale abaterilor și pentru prevenirea în mod eficient a repetării comportamentului ilicit.

(108)

Ofertele care par anormal de scăzute în raport cu lucrările, produsele sau serviciile ar putea să se bazeze pe ipoteze sau practici necorespunzătoare din punct de vedere tehnic, economic sau juridic. Dacă ofertantul nu poate furniza o explicație suficientă, entitatea contractantă ar trebui să aibă dreptul de a refuza oferta. Respingerea ar trebui să fie obligatorie în cazurile în care entitatea contractantă a stabilit că nivelul anormal de scăzut al prețurilor sau al costurilor propuse rezultă din nerespectarea dreptului obligatoriu al Uniunii sau al dreptului intern compatibil cu aceasta în domeniul social, al muncii și al mediului sau a dispozițiilor internaționale în materie de dreptul muncii.

(109)

Condițiile de executare a unui contract stabilesc cerințe specifice legate de executarea contractului. Spre deosebire de criteriile de atribuire a contractului, care reprezintă baza pentru o evaluare comparativă a calității ofertelor, condițiile de executare a unui contract reprezintă cerințe obiective fixe care nu au niciun impact asupra evaluării ofertelor. Condițiile de executare a unui contract ar trebui să fie compatibile cu prezenta directivă cu condiția să nu aibă, direct sau indirect, un caracter discriminatoriu, și să fie legate de obiectul contractului, care cuprinde toți factorii implicați în procesul specific de producție, furnizare sau comercializare. Acesta include condițiile referitoare la procesul de executare a contractului, dar exclude cerințele referitoare la politica generală a societății.

(110)

Este important ca respectarea de către subcontractanți a obligațiilor aplicabile în domeniul mediului, în cel social și în dreptul muncii prevăzute de legislația Uniunii, de dreptul național, de contractele colective de muncă sau de dispozițiile internaționale în domeniul mediului, în cel social și în dreptul muncii enumerate în prezenta directivă, cu condiția ca acestea și aplicarea lor să respecte dreptul Uniunii, să fie asigurată de autoritățile naționale competente prin acțiuni adecvate în domeniul lor de competență și responsabilitate, cum ar fi inspectorate muncă sau prin agenții de protecție a mediului.

De asemenea, este necesar să se asigure un anumit grad de transparență în lanțul de subcontractare, deoarece aceasta va asigura entităților contractante informații cu privire la persoanele prezente pe șantier, cu privire la lucrările executate pentru ele sau cu privire la întreprinderile care prestează servicii în clădiri, infrastructuri sau zone precum primării, școli municipale, instalații sportive, porturi sau autostrăzi pentru care entitățile contractante sunt responsabile sau asupra cărora exercită o supervizare directă. Ar trebui să se clarifice că obligația de transmitere a informațiilor necesare va intra, în orice caz, în sfera de responsabilitate a contractantului principal, fie pe bază de clauze specifice pe care orice entitate contractantă va trebui să le includă în toate procedurile de achiziții, fie pe bază de obligații pe care statele membre le vor impune asupra contractanților principali prin intermediul unor dispoziții cu aplicabilitate generală.

Ar trebui să se clarifice, de asemenea, că ar trebui să se aplice condițiile legate de controlul respectării obligațiilor aplicabile în domeniul mediului, în cel social și al muncii prevăzute de legislația Uniunii, de dreptul național, de contractele colective de muncă sau de dispozițiile internaționale în domeniul mediului, în cel social și în dreptul muncii enumerate în prezenta directivă, cu condiția ca acestea și aplicarea lor să respecte dreptul Uniunii, oricând dreptul național al unui stat membru prevede un mecanism de răspundere în solidar între subcontractanți și contractantul principal. În plus, ar trebui să se precizeze explicit că statele membre ar trebui să poată merge mai departe, de exemplu prin extinderea obligațiilor de transparență, prin autorizarea plăților directe către subcontractanți sau prin autorizarea sau solicitarea autorităților contractante să verifice dacă subcontractanții nu se află în oricare dintre situațiile în care s-ar impune excluderea operatorilor economici. Atunci când aceste măsuri se aplică subcontractanților, ar trebui să se asigure coerența cu dispozițiile aplicabile contractanților principali, astfel încât existența motivelor de excludere obligatorii să fie urmată de o cerință de înlocuire a subcontractantului în cauză de către contractantul principal. Atunci când această verificare arată prezența unor motive neobligatorii de excludere, ar trebui să se clarifice că autoritățile contractante ar putea cere înlocuirea. Cu toate acestea, ar trebui, de asemenea, să se precizeze explicit că autoritățile contractante pot fi obligate să ceară înlocuirea subcontractantului în cauză dacă excluderea contractanților principali ar fi obligatorie în astfel de cazuri.

De asemenea, ar trebui să se precizeze explicit că statele membre sunt libere să prevadă norme mai stricte de responsabilitate în dreptul național sau să meargă mai departe în dreptul național în privința plăților directe către subcontractanți.

(111)

Având în vedere discuțiile actuale cu privire la dispozițiile orizontale care reglementează relațiile cu țările terțe în contextul achizițiilor publice, este oportun să se mențină pentru o perioadă de tranziție situația existentă în ceea ce privește regimul actual aplicabil sectorului utilităților, în temeiul articolelor 58 și 59 din Directiva 2004/17/CE. În consecință, respectivele dispoziții ar trebui să fie menținute neschimbate, inclusiv dispoziția referitoare la adoptarea actelor de punere în aplicare în cazul în care întreprinderile Uniunii întâmpină dificultăți în accesarea piețelor din țări terțe. În aceste condiții, respectivele acte de punere în aplicare ar trebui să fie adoptate în continuare de către Consiliu.

(112)

Ar trebui reamintit că Regulamentul (CEE, Euratom) nr. 1182/71 al Consiliului (26) se aplică la calcularea termenelor conținute de prezenta directivă.

(113)

Este necesar să se precizeze condițiile în care modificarea unui contract pe perioada executării sale necesită o nouă procedură de achiziții, ținând cont de jurisprudența relevantă a Curții de Justiție a Uniunii Europene. Este obligatoriu să se desfășoare o nouă procedură de achiziții în cazul în care sunt aduse modificări semnificative contractului inițial, în special cu privire la domeniul de aplicare și conținutul drepturilor și obligațiilor reciproce ale părților, inclusiv la distribuirea drepturilor de proprietate intelectuală. Modificările de acest tip demonstrează intenția părților de a renegocia clauze sau condiții esențiale ale contractului respectiv. Acest lucru este valabil cu precădere în cazul în care condițiile modificate ar fi avut o influență asupra rezultatului procedurii, dacă ar fi fost incluse în procedura inițială.

Modificările contractului având ca rezultat o modificare minoră a valorii contractului ar trebui să fie întotdeauna posibile până la o anumită valoare, fără să fie necesară derularea unei noi proceduri de achiziție. În acest sens și în vederea asigurării securității juridice, prezenta directivă ar trebui să prevadă praguri de minimis, sub care să nu fie necesară o nouă procedură de achiziții. Modificările contractului peste aceste praguri ar trebui să fie posibile fără să fie necesară derularea unei noi proceduri de achiziție cu condiția ca acestea să respecte condițiile relevante din prezenta directivă.

(114)

Entitățile contractante pot fi puse în situații în care devin necesare lucrări, produse sau servicii suplimentare; în astfel de cazuri se poate justifica o modificare a contractului inițial fără o nouă procedură de achiziții, mai ales atunci când livrările suplimentare sunt destinate fie pentru înlocuirea parțială, fie pentru extinderea serviciilor, a produselor sau a instalațiilor existente, în cazul în care schimbarea furnizorului ar obliga entitatea contractantă să achiziționeze materiale, lucrări sau servicii cu caracteristici tehnice diferite care ar conduce la incompatibilitate sau la dificultăți tehnice disproporționate de utilizare și întreținere.

(115)

Entitățile contractante se pot confrunta cu situații externe pe care nu le puteau prevedea atunci când au atribuit contractul, în special când executarea contractului acoperă o perioadă mai lungă. În acest caz, este necesar un anumit grad de flexibilitate pentru adaptarea contractului la circumstanțele respective fără a desfășura o nouă procedură de achiziții. Noțiunea de circumstanțe neprevăzute se referă la situațiile care nu puteau fi anticipate în ciuda pregătirii cu o diligență rezonabilă a procedurii inițiale de către entitatea contractantă, luând în considerare mijloacele disponibile, natura și caracteristicile proiectului concret, bunele practici în domeniul în cauză și necesitatea de a asigura o relație corespunzătoare între resursele cheltuite pentru pregătirea procedurii de atribuire și valoarea sa previzibilă.

Acest lucru nu se aplică însă în cazul în care o modificare conduce la o transformare a naturii achiziției globale, de exemplu prin înlocuirea lucrărilor, a produselor sau a serviciilor care urmează să fie achiziționate cu altele diferite sau prin modificarea fundamentală a tipului de achiziție, întrucât, în această situație, se poate presupune că modificarea respectivă va influența rezultatul.

(116)

În conformitate cu principiile egalității de tratament și transparenței, ofertantul câștigător nu ar trebui înlocuit, de exemplu în cazul în care contractul este reziliat din cauza deficiențelor de executare, cu un alt operator economic fără reluarea procedurii concurențiale pentru contractul respectiv. Cu toate acestea, ofertantul câștigător care execută contractul ar trebui să poată întreprinde, în special în cazul în care contractul a fost atribuit mai multor întreprinderi, anumite schimbări structurale în cursul perioadei de executare a contractului, cum ar fi reorganizări interne, preluări, fuziuni și achiziții sau declararea insolvenței. Aceste modificări structurale nu ar trebui să necesite în mod automat noi proceduri de achiziții pentru toate contractele executate de ofertantul respectiv.

(117)

Entitățile contractante ar trebui să aibă posibilitatea, în cadrul fiecărui contract, de a prevedea modificări prin intermediul unor clauze de revizuire sau de opțiune, dar aceste clauze nu ar trebui să le ofere o marjă discreționară nelimitată. Prezenta directivă ar trebui așadar să stabilească în ce măsură pot fi prevăzute modificări în contractul inițial. Ar trebui să se clarifice prin urmare că s-ar putea prevedea indexarea prețurilor în clauze de revizuire sau de opțiune suficient de clar redactate sau s-ar putea asigura că, de exemplu, echipamentul de comunicații care urmează să fie livrat pe parcursul unei perioade date continuă să fie adecvat și în cazul modificării protocoalelor de comunicare sau al altor modificări tehnologice. De asemenea, ar trebui să fie posibil să se prevadă, în clauze suficient de clare, adaptări ale contractului care devin necesare din cauza dificultăților tehnice care apar pe parcursul utilizării sau întreținerii. De asemenea, ar trebui să se reamintească faptul că în contracte s-ar putea include, de exemplu, atât întreținerea uzuală, cât și dispoziții legate de intervenții de întreținere excepționale care ar putea deveni necesare pentru a se asigura continuitatea serviciului public.

(118)

Entitățile contractante sunt confruntate uneori cu situații care necesită încheierea înainte de termen a contractelor de achiziții publice în vederea respectării obligațiilor care decurg din dreptul Uniunii în domeniul achizițiilor publice. Prin urmare, statele membre ar trebui să se asigure că entitățile contractante au posibilitatea, în condițiile stabilite în dreptul intern, de a rezilia un contract de achiziții publice în perioada sa de valabilitate, în cazul în care este cerut în dreptul Uniunii.

(119)

Concluziile documentului serviciilor Comisiei din 27 iunie 2011 intitulat „Raport de evaluare: impactul și eficacitatea legislației UE în domeniul achizițiilor publice” au sugerat că excluderea anumitor servicii de la aplicarea integrală a Directivei 2004/17/CE ar trebui revizuită. În consecință, aplicarea integrală a prezentei directive ar trebui extinsă la o serie de servicii.

(120)

Anumite categorii de servicii, mai exact cele care sunt cunoscute ca servicii pentru persoane, cum sunt unele servicii sociale, de sănătate și educaționale, continuă, prin însăși natura lor, să aibă o dimensiune transfrontalieră limitată. Aceste servicii sunt furnizate într-un context specific, care variază foarte mult de la un stat membru la altul, datorită tradițiilor culturale diferite. Prin urmare, ar trebui să se instituie un regim specific pentru contractele de achiziții care au ca obiect aceste servicii, cu un prag mai ridicat decât cel care se aplică altor servicii.

În contextul specific al achizițiilor în aceste sectoare, serviciile pentru persoane cu valori situate sub pragul menționat nu prezintă în mod normal interes pentru prestatorii din alte state membre, cu excepția cazului în care există indicii contrare concrete, de exemplu o finanțare din partea Uniunii pentru proiecte transnaționale.

Contractele de servicii către persoane care depășesc pragul menționat ar trebui să facă obiectul obligațiilor de transparență la nivelul întregii Uniuni. Având în vedere importanța contextului cultural și sensibilitatea acestor servicii, statele membre ar trebui să dispună de o largă marjă de apreciere pentru a organiza alegerea furnizorilor de servicii în modul pe care îl consideră cel mai adecvat. Normele prezentei directive țin cont de acest imperativ, impunând numai respectarea principiilor fundamentale de transparență și de egalitate de tratament și garantând că entitățile contractante sunt în măsură să aplice criterii de calitate specifice pentru alegerea furnizorilor de servicii, cum ar fi criteriile prevăzute în Cadrul european de calitate pe bază voluntară pentru serviciile sociale publicat de Comitetului pentru protecție socială. La stabilirea procedurilor care urmează să fie folosite pentru atribuirea contractelor de servicii către persoane, statele membre ar trebui să aibă în vedere articolul 14 din TFUE și Protocolul nr. 26. În acest sens, statele membre ar trebui să urmărească totodată obiectivele simplificării și reducerii sarcinii administrative pentru entitățile contractante și operatorii economici; ar trebui să se clarifice faptul că această abordare ar putea implica totodată folosirea normelor aplicabile contractelor de servicii care nu fac obiectul regimului specific.

Statele membre și entitățile contractante au în continuare posibilitatea de a furniza ele însele aceste servicii sau de a organiza serviciile sociale într-un mod care nu implică încheierea de contracte de achiziții publice, de exemplu prin simpla finanțare a acestor servicii sau prin acordarea de licențe sau autorizații pentru toți operatorii economici care îndeplinesc condițiile stabilite în prealabil de entitatea contractantă, fără limite sau cote, cu condiția ca un astfel de sistem să asigure un nivel suficient de publicitate și să respecte principiile transparenței și nediscriminării.

(121)

De asemenea, serviciile hoteliere și de restaurant sunt de obicei oferite doar de operatorii situați în locul de livrare specific al acestor servicii și au, prin urmare, de asemenea, o dimensiune transfrontalieră limitată. Prin urmare, acestea ar trebui să fie reglementate numai de regimul moderat, începând de la pragul de 1 000 000 EUR. Contractele mari de servicii hoteliere și de restaurant care depășesc pragul menționat pot fi de interes pentru diferiți operatori economici, cum ar fi agențiile de turism și alți intermediari, de asemenea pe bază transfrontalieră.

(122)

În mod similar, anumite servicii juridice se referă doar la chestiuni care țin exclusiv de dreptul intern și, prin urmare, sunt furnizate numai de operatorii situați în statul membru în cauză și au, în consecință, o dimensiune transfrontalieră limitată. Prin urmare, acestea ar trebui să fie reglementate numai de regimul moderat, începând de la pragul de 1 000 000 EUR. Contractele mari de servicii juridice care depășesc pragul menționat pot fi de interes pentru diverși operatori economici, cum ar fi firmele internaționale de avocatură, tot pe o bază transfrontalieră, în special în cazul în care includ chestiuni juridice care rezultă din sau au ca bază dreptul Uniunii sau dreptul internațional sau care implică cel puțin două țări.

(123)

Experiența a demonstrat că o serie de alte servicii, cum ar fi serviciile de salvare, serviciile de stingere a incendiilor și serviciile penitenciare prezintă, în mod normal, un anumit interes transfrontalier doar din momentul în care dobândesc suficientă masă critică prin intermediul valorii lor relativ ridicate. În măsura în care nu sunt excluse din domeniul de aplicare al prezentei directive, ele ar trebui să fie incluse în regimul moderat. În măsura în care furnizarea lor se bazează efectiv pe contracte, alte categorii de servicii, cum ar fi serviciile de investigație și de siguranță, ar putea prezenta, în mod normal, un interes frontalier doar începând cu pragul de 1 000 000 EUR și, prin urmare, ar face exclusiv obiectul regimului moderat.

(124)

Pentru a asigura continuitatea serviciilor publice, prezenta directivă ar trebui să permită ca participarea la procedurile de achiziții pentru anumite servicii în domeniile serviciilor de sănătate, sociale și culturale să poată fi rezervată organizațiilor care au la bază faptul că sunt deținute de angajați sau faptul că aceștia participă în mod activ la guvernanța acestora, precum și organizațiilor existente, cum ar fi cooperativele pentru participarea la furnizarea acestor servicii utilizatorilor finali. Ca domeniu de aplicare, prezenta dispoziție este limitată exclusiv la anumite servicii de sănătate, sociale și servicii conexe, anumite servicii în domeniul educației și al formării, bibliotecă, arhive, muzee și alte servicii culturale, servicii sportive și servicii la domiciliu și nu este destinată să acopere niciuna dintre excluderile prevăzute de prezenta directivă. Astfel de servicii ar trebui să facă doar obiectul regimului moderat.

(125)

Este oportun să se identifice aceste servicii prin trimitere la poziții specifice din cadrul „Vocabularului comun privind achizițiile publice” (CPV), astfel cum a fost adoptat prin Regulamentul (CE) nr. 2195/2002 al Parlamentului European și al Consiliului (27), care este un nomenclator cu structură ierarhică, împărțit în diviziuni, grupe, clase, categorii și subcategorii. Pentru a se evita insecuritatea juridică, ar trebui să se clarifice faptul că trimiterea la o diviziune nu presupune în mod implicit trimiterea la subdiviziunile subordonate. Acest domeniu de aplicare cuprinzător ar trebui însă să fie stabilit în mod explicit prin menționarea tuturor pozițiilor relevante, dacă este cazul sub forma unui set de coduri.

(126)

În general, concursurile de proiecte sunt utilizate în mod tradițional în domeniile amenajării teritoriului, urbanismului, arhitecturii și ingineriei sau prelucrării datelor. Cu toate acestea, ar trebui reamintit că aceste instrumente flexibile ar putea fi, de asemenea, utilizate în alte scopuri și că ar putea fi prevăzută atribuirea contractelor de servicii ulterioare câștigătorului sau unuia dintre câștigătorii concursului de proiecte prin procedură de negociere fără publicare.

(127)

Evaluarea a indicat faptul că există încă multe de îmbunătățit în aplicarea normelor Uniunii privind achizițiile publice. Având în vedere o aplicare mai eficientă și consecventă a normelor, este esențial să se obțină o bună imagine de ansamblu asupra potențialelor probleme structurale și a modelelor generale existente în politicile naționale privind achizițiile publice, pentru a soluționa eventualele probleme într-o manieră mai focalizată. Această perspectivă ar trebui dobândită printr-o monitorizare adecvată, ale cărei rezultate ar trebui să fie publicate periodic, în scopul de a permite o dezbatere documentată privind posibilele îmbunătățiri ale normelor și practicilor privind achizițiile. Obținerea unei perspective atât de bune ar putea permite și examinarea unor detalii privind aplicarea normelor de achiziții publice în contextul punerii în aplicare a proiectelor cofinanțate de Uniune. Statele membre ar trebui să dispună în continuare de libertatea de a decide în ce mod și de către cine ar trebui să fie realizată în practică această monitorizare; în acest sens, acestea ar trebui, de asemenea, să dispună în continuare de libertatea de a decide dacă monitorizarea ar trebui să se bazeze pe un control ex post pe bază de eșantioane sau pe un control sistematic ex ante al procedurilor de achiziție publică reglementate de prezenta directivă. Acest lucru ar trebui să fie posibil în vederea aducerii problemelor potențiale în atenția organismelor corespunzătoare; acest aspect nu ar trebui neapărat să necesite cei care au efectuat monitorizarea să aibă calitate procesuală în fața instanțelor judecătorești.

O mai bună orientare, informare și asistență pentru entitățile contractante și operatorii economici ar putea, de asemenea, contribui în mare măsură la creșterea eficienței achizițiilor publice, printr-o mai bună cunoaștere, creșterea securității juridice și profesionalizarea practicilor în materie de achiziții publice. Astfel de orientări ar trebui să fie puse la dispoziția entităților contractante și a operatorilor economici în măsura în care este necesar pentru a îmbunătăți aplicarea corectă a normelor. Orientările care trebuie furnizate ar putea acoperi toate aspectele relevante pentru achiziții publice, cum ar fi planificarea achizițiilor, procedurile, alegerea tehnicilor și a instrumentelor și bunele practici în ceea ce privește desfășurarea procedurilor. În ceea ce privește chestiunile juridice, orientările nu ar trebui să aibă neapărat amploarea unei analize juridice complete a aspectelor în cauză; acestea ar putea fi limitate la o indicație generală a elementelor care ar trebui luate în considerare pentru analiza detaliată ulterioară a chestiunilor respective, de exemplu prin menționarea jurisprudenței care ar putea fi relevantă sau a notelor de orientare sau a altor surse care au examinat problema specifică în cauză.

(128)

Directiva 92/13/CEE prevede ca anumite proceduri de introducere a unei căi de atac să fie accesibile cel puțin oricărei persoane care are sau care a avut vreun interes în obținerea unui anumit contract și care a fost prejudiciată sau riscă să fie prejudiciată printr-o presupusă încălcare a dreptului Uniunii în domeniul achizițiilor publice sau a normelor naționale care transpun legislația respectivă. Aceste proceduri de introducere a unei căi de atac nu ar trebui să fie afectate de prezenta directivă. Cu toate acestea, cetățenii, părțile interesate, organizate sau nu, precum și alte persoane sau organisme care nu au acces la procedurile de introducere a unei căi de atac în conformitate cu Directiva 92/13/CEE au, cu toate acestea, un interes legitim în calitatea lor de contribuabili de a dispune de proceduri riguroase de achiziție publică. Prin urmare, acestora ar trebui să li se ofere o posibilitate, altfel decât prin sistemul de introducere a unei căi de atac în temeiul Directivei 92/13/CEE și fără ca aceasta să implice în mod necesar faptul de a li se atribui capacitate procesuală în fața instanțelor judecătorești, de a indica eventuale încălcări ale prezentei directive unei autorități sau unei structuri competente. Pentru a nu se dubla autoritățile sau structurile existente, statele membre ar trebui să poată prevedea recurgerea la autoritățile sau structurile generale de monitorizare, la organismele de supraveghere sectoriale, la organismele de supraveghere municipale, la autoritățile din domeniul concurenței, la Ombudsman sau la autoritățile naționale de audit.

(129)

În scopul de a valorifica pe deplin potențialul achizițiilor publice de realizare a obiectivelor strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii va trebui, de asemenea, ca achizițiile care țin cont de aspecte de mediu, sociale și de inovare să își îndeplinească rolul. Prin urmare, este important să se obțină o imagine de ansamblu a evoluțiilor în domeniul achizițiilor strategice astfel încât să existe o privire informată asupra tendințelor generale globale în acest domeniu. Orice rapoarte corespunzătoare, deja pregătite, pot fi, de asemenea, utilizate în acest context.

(130)

Dat fiind potențialul IMM-urilor pentru crearea de locuri de muncă, creștere și inovare, este important să se încurajeze participarea acestora la achizițiile publice, atât prin dispoziții corespunzătoare în prezenta directivă, cât și prin inițiative la nivel național. Noile dispoziții prevăzute de prezenta directivă ar trebui să contribuie la îmbunătățirea nivelului de succes, prin care se înțelege ponderea IMM-urilor în valoarea totală a contractelor atribuite. Nu este necesar să se impună rate obligatorii de succes, însă inițiativele naționale de creștere a participării IMM-urilor ar trebui să fie monitorizate îndeaproape, dată fiind importanța acestei participări.

(131)

O serie de proceduri și metode de lucru au fost deja stabilite în ceea ce privește comunicările Comisiei și contactele cu statele membre, cum ar fi comunicarea și contactele referitoare la procedurile prevăzute la articolele 258 și 260 din TFUE, la rețeaua de soluționare a problemelor intervenite pe piața internă (SOLVIT) și la EU Pilot, care nu sunt modificate prin prezenta directivă. Acestea ar trebui, cu toate acestea, să fie completate de desemnarea unui singur punct de referință în fiecare stat membru,în vederea colaborării cu Comisia, care să funcționeze ca punct de intrare unic pentru aspectele privind achizițiile publice din statul membru în cauză. Această funcție poate fi îndeplinită de persoane sau structuri care sunt deja periodic în contact cu Comisia cu privire la aspectele legate de achiziții publice, cum ar fi punctele de contact naționale, membrii Comitetului consultativ pentru achizițiile publice, membrii rețelei naționale de achiziții sau forurile naționale de coordonare.

(132)

Trasabilitatea și transparența procesului de luare a deciziilor în cadrul procedurilor de achiziție sunt esențiale pentru garantarea unor proceduri solide, inclusiv combaterea eficientă a corupției și a fraudei. Autoritățile contractante ar trebui, prin urmare, să păstreze copii ale contractelor de mare valoare încheiate, în scopul de a putea furniza accesul la aceste documente către părțile interesate în conformitate cu normele aplicabile în materie de acces la documente. În plus, elementele esențiale și deciziile de proceduri de achiziții individuale ar trebui să fie documentate de către entitățile contractante într-un raport de achiziție. Pentru a se evita sarcini administrative ori de câte ori este posibil, ar trebui să se permită ca raportul de achiziție să se refere la informațiile deja prevăzute în anunțul relevant de atribuire a contractului. Sistemele electronice de publicare a notificărilor respective, gestionate de Comisie, ar trebui, de asemenea, îmbunătățite în vederea facilitării introducerii datelor în același timp cu facilitarea extragerii rapoartelor globale schimbului de date între sisteme.

(133)

În vederea simplificării administrative și pentru a ușura sarcina statelor membre, Comisia ar trebui să examineze periodic dacă calitatea și caracterul complet al informațiilor conținute în anunțurile publicate în legătură cu procedurile de achiziție publică sunt suficiente pentru a permite Comisiei să extragă informațiile statistice care ar trebui altfel să fie transmise de către statele membre.

(134)

Cooperarea administrativă eficientă este necesară pentru schimbul de informații de care este nevoie pentru efectuarea procedurilor de atribuire în situații transfrontaliere, în special în ceea ce privește verificarea motivelor de excludere și a criteriilor de selecție și aplicarea de standarde de calitate și de mediu. Sistemul de informare al pieței interne (IMI), instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1024/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (28) ar putea reprezenta un mijloc electronic util în vederea facilitării și consolidării cooperării administrative, administrând schimbul de informații pe baza unor proceduri simple și uniforme, depășind barierele lingvistice. În consecință, ar trebui să se lanseze cât mai curând posibil un proiect pilot pentru a testa adecvarea unei extinderi a IMI care să acopere schimbul de informații prevăzut în prezenta directivă.

(135)

În vederea adaptării la evoluțiile rapide de ordin tehnic, economic și normativ, este necesar să se delege Comisiei competența de a adopta acte, în conformitate cu articolul 290 din TFUE, cu privire la o serie de elemente neesențiale din prezenta directivă. Datorită necesității de a respecta acordurile internaționale, ar trebui să i se confere Comisiei competența de a modifica procedurile tehnice aferente metodelor de calculare a pragurilor și de a revizui periodic pragurile; trimiterile la nomenclatura CPV pot face obiectul unor modificări normative la nivelul Uniunii și este necesar ca aceste modificări să se reflecte în textul prezentei directive; detaliile și caracteristicile tehnice ale dispozitivelor de recepție electronică ar trebui actualizate în funcție de evoluția tehnologică; totodată, este necesară abilitarea Comisiei pentru a impune anumite standarde tehnice obligatorii pentru comunicarea electronică pentru a se asigura interoperabilitatea formatelor tehnice, a proceselor și a mesajelor transmise în cadrul procedurilor de achiziții desfășurate prin mijloace electronice de comunicare, luând în considerare evoluțiile tehnologice; Comisia ar trebui, de asemenea, să fie împuternicită să adapteze lista actelor legislative ale Uniunii care stabilesc metodologii comune pentru calcularea costurilor pe ciclu de viață; lista convențiilor internaționale în domeniul social și al mediului și lista legislației Uniunii, a cărei aplicare creează prezumția de acces liber la o anumită piață, precum și anexa II, care cuprinde o listă de acte juridice care trebuie luate în considerare la stabilirea existenței drepturilor speciale sau exclusive, ar trebui adaptate rapid pentru a încorpora măsurile adoptate la nivel sectorial. Pentru a răspunde acestei necesități, Comisia ar trebui să fie împuternicită să actualizeze listele. Este deosebit de important ca, pe durata activităților pregătitoare, Comisia să desfășoare consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți. Atunci când pregătește și elaborează acte delegate, Comisia ar trebui să asigure o transmitere simultană, în timp util și adecvată a documentelor pertinente către Parlamentul European și către Consiliu.

(136)

În vederea aplicării prezentei directive, Comisia ar trebui să consulte grupuri adecvate de experți în domeniul achizițiilor electronice, asigurând o compoziție echilibrată a principalului grup al părților interesate.

(137)

Pentru a garanta condiții uniforme pentru aplicarea prezentei directive, este necesar să se confere Comisiei competențe de executare în ceea ce privește procedura de transmitere și publicare a datelor menționate în anexa IX, procedurile pentru elaborarea și transmiterea anunțurilor, formularele standard pentru publicarea anunțurilor. Aceste competențe ar trebui exercitate în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (29).

(138)

Ar trebui să se utilizeze procedura de consultare pentru adoptarea actelor de punere în aplicare privind formularele standard pentru publicarea anunțurilor, care nu au niciun impact din punct de vedere financiar sau asupra naturii și a sferei de aplicare a obligațiilor care decurg din prezenta directivă. Dimpotrivă, aceste acte sunt de natură strict administrativă și au scopul de a facilita aplicarea normelor stabilite de prezenta directivă.

În plus, deciziile prin care se stabilește dacă o anumită activitate este expusă direct concurenței pe piețe la care accesul este liber ar trebui să fie adoptate astfel încât să se asigure condiții uniforme de punere în aplicare a dispoziției în cauză. Prin urmare, ar trebui să se acorde Comisiei competențe de executare și în ceea ce privește dispozițiile detaliate pentru punerea în aplicare a procedurii prevăzute la articolul 35, pentru a stabili dacă articolul 34 este aplicabil, precum și în ceea ce privește actele de punere în aplicare însele. Aceste competențe ar trebui exercitate în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (UE) nr. 182/2011. Pentru adoptarea acestor acte de punere în aplicare ar trebui utilizată procedura de consultare.

(139)

Comisia ar trebui să revizuiască efectele asupra pieței interne care rezultă din aplicarea pragurilor și să prezinte un raport în acest sens Parlamentului European și Consiliului. În acest sens, Comisia ar trebui să țină seama de factori cum ar fi nivelul achizițiilor publice transfrontaliere, participarea IMM-urilor, costurile de tranzacție și compromisul costuri-beneficii.

În conformitate cu articolul XXII alineatul (7), AAP face obiectul unor negocieri suplimentare la trei ani de la data intrării sale în vigoare și ulterior în mod periodic. În acest context, adecvarea nivelului pragurilor ar trebui să fie examinată, având în vedere impactul inflației în condițiile unei perioade lungi fără modificări ale nivelului pragurilor în AAP; în cazul în care nivelul pragurilor ar trebui să se schimbe în consecință, Comisia ar trebui, dacă este cazul, să adopte o propunere de act legislativ de modificare a pragurilor stabilite în prezenta directivă.

(140)

Deoarece obiectivul prezentei directive, și anume coordonarea actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre aplicabile anumitor proceduri de achiziții publice, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre dar, datorită dimensiunilor și efectelor sale, poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității prevăzut la același articol, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului respectiv.

(141)

Directiva 2004/17/CE ar trebui abrogată.

(142)

Potrivit Declarației politice comune a statelor membre și a Comisiei cu privire la documentele explicative din 28 septembrie 2011, statele membre și-au luat angajamentul de a adăuga, în cazuri justificate, la notificarea măsurilor de transpunere, unul sau mai multe documente care să explice relația dintre componentele unei directive și părțile corespunzătoare din instrumentele de transpunere naționale. În ceea ce privește prezenta directivă, legiuitorul consideră că transmiterea unor asemenea documente este justificată,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

TITLUL I:

DOMENIU DE APLICARE, DEFINIȚII ȘI PRINCIPII GENERALE

CAPITOLUL I:

Obiect și definiții

Articolul 1:

Obiect și domeniu de aplicare

Articolul 2:

Definiții

Articolul 3:

Autorități contractante

Articolul 4:

Entități contractante

Articolul 5:

Achiziții mixte care cuprind aceeași activitate

Articolul 6:

Achiziții care cuprind mai multe activități

CAPITOLUL II:

Activități

Articolul 7:

Dispoziții comune

Articolul 8:

Gaze și energie termică

Articolul 9:

Energie electrică

Articolul 10:

Apă

Articolul 11:

Servicii de transport

Articolul 12:

Porturi și aeroporturi

Articolul 13:

Servicii poștale

Articolul 14:

Extracția de petrol și gaze și prospectarea sau extracția de cărbune sau alți combustibili solizi

CAPITOLUL III:

Domeniu de aplicare material

SECȚIUNEA 1:

PRAGURI

Articolul 15:

Cuantumurile pragurilor

Articolul 16:

Metode de calculare a valorii estimate a achizițiilor

Articolul 17:

Revizuirea pragurilor

SECȚIUNEA 2:

EXCLUDEREA UNOR CONTRACTE ȘI A UNOR CONCURSURI DE PROIECTE; DISPOZIȚII SPECIALE PENTRU ACHIZIȚIILE CARE INCLUD ASPECTE LEGATE DE APĂRARE ȘI DE SECURITATE

Subsecțiunea 1:

Excluderi aplicabile tuturor entităților contractante și excluderi speciale pentru sectorul apei și sectorul energetic

Articolul 18:

Contracte atribuite în scopul revânzării sau închirierii către terți

Articolul 19:

Contracte și concursuri de proiecte atribuite sau organizate în alte scopuri decât pentru desfășurarea unei activități prevăzute sau pentru desfășurarea unei astfel de activități într-o țară terță

Articolul 20:

Contracte atribuite și concursuri de proiecte organizate conform unor norme internaționale

Articolul 21:

Excluderi specifice pentru contractele de servicii

Articolul 22:

Contracte de achiziții de servicii atribuite pe baza unui drept exclusiv

Articolul 23:

Contracte atribuite de anumite entități contractante pentru achiziționarea de apă și pentru furnizarea de energie sau de combustibili pentru producerea energiei

Subsecțiunea 2:

Achiziții care includ aspecte de apărare și securitate

Articolul 24:

Apărare și securitate

Articolul 25:

Achiziții mixte care se referă la activități identice și implică aspecte de apărare sau de securitate

Articolul 26:

Achiziții care se referă la mai multe activități și implică aspecte de apărare sau de securitate

Articolul 27:

Contracte și concursuri de proiecte care implică aspecte de apărare sau de securitate care se atribuie sau se organizează conform unor norme internaționale

Subsecțiunea 3:

Relații speciale (cooperare, întreprinderi afiliate și asociații în participațiune)

Articolul 28:

Contracte încheiate între autorități contractante

Articolul 29:

Contracte atribuite unei întreprinderi afiliate

Articolul 30:

Contracte atribuite unei asocieri în participațiune sau unei entități contractante care face parte dintr-o asociație în participațiune

Articolul 31:

Transmiterea informațiilor

Subsecțiunea 4:

Situații speciale

Articolul 32:

Servicii de cercetare și dezvoltare

Articolul 33:

Contracte supuse unui regim special

Subsecțiunea 5:

Activități expuse direct concurenței și dispozițiile procedurale aferente

Articolul 34:

Activități expuse direct concurenței

Articolul 35:

Procedura de stabilire a aplicabilității articolului 34

CAPITOLUL IV:

Principii generale

Articolul 36:

Principii aplicabile achizițiilor

Articolul 37:

Operatori economici

Articolul 38:

Contracte rezervate

Articolul 39:

Confidențialitate

Articolul 40:

Reguli aplicabile comunicărilor

Articolul 41:

Nomenclaturi

Articolul 42:

Conflicte de interese

TITLUL II:

NORME APLICABILE CONTRACTELOR

CAPITOLUL I:

Proceduri

Articolul 43:

Condiții referitoare la AAP și la alte acorduri internaționale

Articolul 44:

Alegerea procedurilor

Articolul 45:

Procedura deschisă

Articolul 46:

Procedura restrânsă

Articolul 47:

Procedura de negociere cu invitație prealabilă la procedura concurențială de ofertare

Articolul 48:

Dialogul competitiv

Articolul 49:

Parteneriatul pentru inovare

Articolul 50:

Utilizarea procedurii de negociere fără invitație prealabilă la o procedură concurențială de ofertare

CAPITOLUL II:

Tehnici și instrumente pentru achizițiile electronice și agregate

Articolul 51:

Acorduri-cadru

Articolul 52:

Sisteme dinamice de achiziții

Articolul 53:

Licitații electronice

Articolul 54:

Cataloage electronice

Articolul 55:

Activități de achiziție centralizate și organisme centrale de achiziție

Articolul 56:

Achiziții comune ocazionale

Articolul 57:

Achiziții care implică entități contractante din state membre diferite

CAPITOLUL III:

Desfășurarea procedurii

SECȚIUNEA 1:

PREGĂTIRE

Articolul 58:

Consultări preliminare ale pieței

Articolul 59:

Implicarea prealabilă a candidaților sau a ofertanților

Articolul 60:

Specificații tehnice

Articolul 61:

Etichete

Articolul 62:

Rapoarte de încercare, certificare și alte mijloace de probă

Articolul 63:

Comunicarea specificațiilor tehnice

Articolul 64:

Variante

Articolul 65:

Împărțirea contractelor pe loturi

Articolul 66:

Stabilirea termenelor

SECȚIUNEA 2:

PUBLICARE ȘI TRANSPARENȚĂ

Articolul 67:

Anunțuri orientative periodice

Articolul 68:

Anunțuri privind existența unui sistem de calificare

Articolul 69:

Anunțuri de participare

Articolul 70:

Anunțuri de atribuire a contractelor

Articolul 71:

Formă și modalități de publicare a anunțurilor

Articolul 72:

Publicarea la nivel național

Articolul 73:

Disponibilitatea în format electronic a documentelor achiziției

Articolul 74:

Invitații către candidați

Articolul 75:

Informarea solicitanților de calificare, a candidaților și a ofertanților

SECȚIUNEA 3:

SELECȚIA PARTICIPANȚILOR ȘI ATRIBUIREA CONTRACTELOR

Articolul 76:

Principii generale

Subsecțiunea 1:

Calificarea și selecția calitativă

Articolul 77:

Sisteme de calificare

Articolul 78:

Criterii de selecție calitativă

Articolul 79:

Utilizarea capacităților altor entități

Articolul 80:

Utilizarea motivelor de excludere și a criteriilor de selecție prevăzute în Directiva 2014/24/UE

Articolul 81:

Standarde de asigurare a calității și standarde de management de mediu

Subsecțiunea 2:

Atribuirea contractului

Articolul 82:

Criterii de atribuire a contractelor

Articolul 83:

Calcularea costurilor pe ciclu de viață

Articolul 84:

Oferte anormal de scăzute

SECȚIUNEA 4:

OFERTE CARE CUPRIND PRODUSE ORIGINARE DIN ȚĂRI TERȚE ȘI RELAȚIILE CU ACESTE ȚĂRI

Articolul 85:

Oferte care cuprind produse originare din țări terțe

Articolul 86:

Relații cu țări terțe în ceea ce privește contractele de lucrări, produse și servicii

CAPITOLUL IV:

Executarea contractului

Articolul 87:

Condiții de executare a contractului

Articolul 88:

Subcontractarea

Articolul 89:

Modificarea contractului în cursul perioadei sale de valabilitate

Articolul 90:

Încetarea contractului

TITLUL III:

REGIMURI SPECIALE DE ACHIZIȚIE

CAPITOLUL I:

Servicii sociale și alte servicii specifice

Articolul 91:

Atribuirea contractelor care au ca obiect servicii sociale și alte servicii specifice

Articolul 92:

Publicarea anunțurilor

Articolul 93:

Principii de atribuire a contractelor

Articolul 94:

Contracte rezervate pentru anumite servicii

CAPITOLUL II:

Norme aplicabile concursurilor de proiecte

Articolul 95:

Domeniu de aplicare

Articolul 96:

Anunțuri

Articolul 97:

Norme privind organizarea concursurilor de proiecte, selectarea participanților și a juriului

Articolul 98:

Deciziile juriului

TITLUL IV:

GUVERNANȚĂ

Articolul 99:

Asigurarea punerii în aplicare

Articolul 100:

Rapoarte individuale privind procedurile de atribuire a contractelor

Articolul 101:

Raportări naționale și informații statistice

Articolul 102:

Cooperare administrativă

TITLUL V:

COMPETENȚE DELEGATE, COMPETENȚE DE PUNERE ÎN APLICARE ȘI DISPOZIȚII FINALE

Articolul 103:

Exercitarea delegării

Articolul 104:

Procedura de urgență

Articolul 105:

Procedura comitetului

Articolul 106:

Transpunere și dispoziții tranzitorii

Articolul 107:

Abrogare

Articolul 108:

Revizuire

Articolul 109:

Intrare în vigoare

Articolul 110:

Destinatari

ANEXE

ANEXA I:

Lista activităților menționate la articolul 2 punctul 2 litera (a)

ANEXA II:

Lista actelor juridice ale Uniunii menționate la articolul 4 alineatul (3)

ANEXA III:

Lista actelor juridice ale Uniunii menționate la articolul 34 alineatul (3)

ANEXA IV:

Termene pentru adoptarea actelor de punere în aplicare menționate la articolul 35

ANEXA V:

Cerințele privind instrumentele și dispozitivele pentru recepția electronică a ofertelor, a cererilor de participare, a cererilor de calificare, precum și a planurilor și proiectelor în cadrul concursurilor

ANEXA VI Partea A:

Informații care trebuie incluse în anunțurile orientative periodice (menționate la articolul 67)

ANEXA VI Partea B:

Informații care trebuie incluse în anunțurile privind publicarea unui anunț orientativ periodic pe un profil de cumpărător, care nu se utilizează ca mijloc de invitare la procedura concurențială de ofertare [menționate la articolul 67 alineatul (1)]

ANEXA VII:

Informații care trebuie incluse în documentele achiziției în cazul licitațiilor electronice [articolul 53 alineatul (4)]

ANEXA VIII:

Definiții privind anumite specificații tehnice

ANEXA IX:

Detalii privind publicarea

ANEXA X:

Informații care trebuie incluse în anunțul referitor la existența unui sistem de calificare [menționate la articolul 44 alineatul (4) litera (b) și la articolul 68]

ANEXA XI:

Informații care trebuie incluse în anunțurile de participare (menționate la articolul 69)

ANEXA XII:

Informații care trebuie incluse în anunțurile de atribuire a contractelor (menționate la articolul 70)

ANEXA XIII:

Conținutul invitațiilor de a prezenta o ofertă, de a participa la dialog, de a negocia sau de a confirma interesul, prevăzute la articolul 74

ANEXA XIV:

Lista convențiilor internaționale în domeniul social și al mediului menționate la articolul 36 alineatul (2)

ANEXA XV:

Lista actelor juridice ale Uniunii menționate la articolul 83 alineatul (3)

ANEXA XVI:

Informații care trebuie incluse în anunțurile privind modificarea contractului în cursul perioadei sale de valabilitate [menționate la articolul 89 alineatul (1)]

ANEXA XVII:

Servicii menționate la articolul 91

ANEXA XVIII:

Informații care trebuie incluse în anunțurile referitoare la contractele care au ca obiect servicii sociale și alte servicii specifice (menționate la articolul 92)

ANEXA XIX:

Informații care trebuie incluse în anunțurile privind concursurile de proiecte [menționate la articolul 96 alineatul (1)]

ANEXA XX:

Informații care trebuie incluse în anunțurile privind rezultatele concursurilor de proiecte [menționate la articolul 96 alineatul (1)]

ANEXA XXI:

Tabel de corespondență

TITLUL I

DOMENIU DE APLICARE, DEFINIȚII ȘI PRINCIPII GENERALE

CAPITOLUL I

Obiect și definiții

Articolul 1

Obiect și domeniu de aplicare

(1)   Prezenta directivă instituie norme aplicabile procedurilor de achiziție utilizate de către entitățile contractante în legătură cu contractele și concursurile de proiecte a căror valoare este estimată ca fiind cel puțin egală cu pragurile prevăzute la articolul 15.

(2)   În sensul prezentei directive, achiziția publică înseamnă achiziționarea, prin intermediul unui contract de produse, lucrări și servicii, de lucrări, de produse sau de servicii de către una sau mai multe entități contractante de la operatori economici aleși de către aceste entități contractante, cu condiția ca lucrările, produsele sau serviciile să fie destinate efectuării uneia dintre activitățile menționate la articolele 8-14.

(3)   Punerea în aplicare a prezentei directive intră sub incidența articolului 346 din TFUE.

(4)   Prezenta directivă nu aduce atingere libertății statelor membre de a defini, în conformitate cu dreptul Uniunii, serviciile pe care acestea le consideră a fi servicii de interes economic general, modul în care aceste servicii ar trebui organizate și finanțate, în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat, precum și obligațiile specifice la care aceste servicii ar trebui să se supună. În aceeași măsură, prezenta directivă nu afectează capacitatea autorităților publice de a decide dacă, în ce mod și în ce măsură doresc să exercite ele însele funcții publice în conformitate cu articolul 14 din TFUE și cu Protocolul nr. 26.

(5)   Prezenta directivă nu afectează modul în care statele membre își organizează sistemele de asigurări sociale.

(6)   Domeniul de aplicare al prezentei directive nu include serviciile de interes general fără caracter economic.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentei directive, se aplică următoarele definiții:

1.

„contracte de achiziții de produse, lucrări și servicii” înseamnă contracte cu titlu oneros, încheiate în scris între una sau mai multe entități contractante și unul sau mai mulți operatori economici și care au ca obiect execuția de lucrări, furnizarea de produse sau prestarea de servicii;

2.

„contracte de achiziții de lucrări” înseamnă contracte care au ca obiect una dintre următoarele:

(a)

execuția, sau atât proiectarea, cât și execuția unor lucrări legate de una dintre activitățile menționate în anexa I;

(b)

execuția, sau atât proiectarea, cât și execuția unei lucrări;

(c)

realizarea, prin orice mijloace, a unei lucrări care corespunde cerințelor precizate de entitatea contractantă care exercită o influență decisivă asupra tipului sau proiectului lucrării;

3.

„lucrare” înseamnă rezultatul unui ansamblu de lucrări de construcții de clădiri sau lucrări de geniu civil, destinat să îndeplinească prin el însuși o funcție economică sau tehnică;

4.

„contracte de achiziții de produse” înseamnă contracte care au ca obiect achiziționarea, leasingul, închirierea sau cumpărarea în rate, cu sau fără opțiune de cumpărare, de produse. Un contract de achiziție de produse poate include, cu titlu accesoriu, lucrări de amplasare și de instalare;

5.

„contracte de achiziții de servicii” înseamnă contracte care au ca obiect furnizarea de servicii, altele decât cele menționate la punctul 2;

6.

„operator economic” înseamnă orice persoană fizică sau juridică sau o entitate contractantă sau un grup de astfel de persoane și/sau entități, inclusiv orice asociere temporară de întreprinderi, care oferă execuția de lucrări și/sau o lucrare, furnizarea de produse sau prestarea de servicii pe piață;

7.

„ofertant” înseamnă un operator economic care a depus o ofertă;

8.

„candidat” înseamnă un operator economic care a solicitat o invitație de participare sau a fost invitat să participe la o procedură restrânsă sau de negociere, la un dialog competitiv ori la un parteneriat pentru inovare;

9.

„document al achiziției” înseamnă orice document produs de entitatea contractantă sau la care aceasta face trimitere pentru a descrie sau a determina elementele achiziției sau ale procedurii, inclusiv anunțul de participare, anunțul orientativ periodic sau anunțurile privind existența unui sistem de calificare, atunci când sunt utilizate ca invitație la o procedură concurențială de ofertare, precum și specificațiile tehnice, documentul descriptiv, condițiile propuse ale contractului, formatele pentru prezentarea documentelor de către candidați și ofertanți, informațiile privind obligațiile general aplicabile și orice alte documente adiționale;

10.

„activități de achiziție centralizate” înseamnă activități desfășurate în mod permanent, în una din următoarele forme:

(a)

achiziționarea de produse și/sau servicii destinate entităților contractante;

(b)

atribuirea de contracte sau încheierea de acorduri-cadru pentru lucrări, produse sau servicii destinate entităților contractante;

11.

„activități de achiziție auxiliare” înseamnă activități care constau în furnizarea unui sprijin pentru activitățile de achiziționare, mai exact în formele următoare:

(a)

infrastructura tehnică care să permită entităților contractante să atribuie contracte de achiziții publice sau să încheie acorduri-cadru pentru lucrări, produse sau servicii;

(b)

consiliere cu privire la derularea sau conceperea procedurilor de achiziții;

(c)

pregătirea și administrarea procedurilor de achiziții publice în numele și în contul entității contractante în cauză;

12.

„organism central de achiziție” înseamnă o entitate contractantă în sensul articolului 4 alineatul (1) din prezenta directivă sau o autoritate contractantă în sensul articolului 2 alineatul (1) punctul 1 din Directiva 2014/24/UE care oferă activități de achiziție centralizate și, eventual, activități de achiziție auxiliare.

Achizițiile desfășurate de un organism central de achiziție în vederea realizării de activități de achiziție centralizate sunt considerate a fi achiziții în scopul desfășurării unei activități menționate la articolele 8-14. Articolul 18 nu se aplică achizițiilor desfășurate de un organism central de achiziție în vederea realizării de activități de achiziție centralizate;

13.

„furnizor de servicii de achiziție” înseamnă o entitate publică sau privată care oferă pe piață activități de achiziție auxiliare;

14.

„scris(ă)” sau „în scris” înseamnă orice ansamblu de cuvinte sau cifre care poate fi citit, reprodus și apoi comunicat, inclusiv informațiile transmise și stocate prin mijloace electronice;

15.

„mijloace electronice” înseamnă echipamente electronice de procesare (inclusiv compresie digitală) și stocare a datelor care sunt difuzate, transmise și recepționate prin cablu, radio, mijloace optice sau prin alte mijloace electromagnetice;

16.

„ciclu de viață” înseamnă toate stadiile consecutive și/sau interconectate, inclusiv cercetarea și dezvoltarea care urmează a fi întreprinse, producția, comercializarea și condițiile acesteia, transportul, utilizarea și întreținerea, pe durata existenței unui produs sau a unor lucrări sau a furnizării unor servicii, de la achiziția materiilor prime sau generarea resurselor până la eliminare, curățarea amplasamentului și încheierea serviciului sau a utilizării;

17.

„concursuri de proiecte” înseamnă procedurile care permit entității contractante să achiziționeze, în special în domeniul amenajării teritoriului, al arhitecturii, al ingineriei sau al prelucrării datelor, un plan sau un proiect selectat de un juriu după procedura concurențială, cu sau fără acordarea de premii;

18.

„inovare” înseamnă introducerea unui produs, serviciu sau proces nou sau îmbunătățit în mod semnificativ, care include, dar nu se limitează la procese de producție, clădire sau construcție, a unei noi metode de comercializare sau a unei noi metode de organizare a practicii comerciale, a locului de muncă sau a relațiilor externe, printre altele, cu scopul de a contribui la soluționarea provocărilor societale sau de a sprijini strategia Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii;

19.

„etichetă” înseamnă orice document, certificat sau atestare care confirmă că o lucrările, produsele, serviciile, procesele sau procedurile în cauză îndeplinesc anumite cerințe;

20.

„cerință (cerințe) de etichetare” înseamnă cerințele pe care trebuie să le îndeplinească lucrările, produsele, serviciile, procesele sau procedurile în cauză pentru a obține eticheta respectivă.

Articolul 3

Autorități contractante

(1)   În sensul prezentei directive, „autorități contractante” înseamnă statul, autorități regionale sau locale, organisme de drept public sau asociații formate de una sau mai multe astfel de autorități sau de unul sau mai multe astfel de organisme de drept public.

(2)   „Autoritățile regionale” includ toate autoritățile unităților administrative, enumerate neexhaustiv în NUTS 1 și 2, astfel cum este prevăzut în Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (30)

(3)   „Autoritățile locale” includ toate autoritățile din unitățile administrative din cadrul NUTS 3 și unitățile administrative mai mici, astfel cum este prevăzut în Regulamentul (CE) nr. 1059/2003;

(4)   „Organisme de drept public” înseamnă organismele care au toate caracteristicile următoare:

(a)

sunt create cu obiectivul specific de a răspunde unor necesități de interes general, fără caracter industrial sau comercial;

(b)

au personalitate juridică; și

(c)

sunt finanțate, în cea mai mare parte, de către stat, autorități regionale sau locale sau alte organisme de drept public; sau administrarea lor face obiectul supravegherii de către autoritățile sau organismele respective sau au un consiliu de administrație, de conducere sau de supraveghere alcătuit din membri desemnați în proporție de peste 50 % de către stat, de autorități regionale sau locale sau de alte organisme de drept public.

Articolul 4

Entități contractante

(1)   În sensul prezentei directive, entități contractante sunt entități care:

(a)

sunt autorități contractante sau întreprinderi publice și care desfășoară una din activitățile menționate la articolele 8-14;

(b)

dacă nu sunt autorități contractante sau întreprinderi publice, desfășoară, printre activitățile lor, oricare dintre activitățile menționate la articolele 8-14 sau orice combinație a acestora și funcționează în baza unor drepturi speciale sau exclusive, acordate de o autoritate competentă a unui stat membru.

(2)   „Întreprindere publică” înseamnă orice întreprindere asupra căreia autoritățile contractante pot exercita, direct sau indirect, o influență dominantă în virtutea dreptului de proprietate, a participării financiare sau a normelor care o guvernează.

Se consideră că există o influență dominantă, din partea autorităților contractante în oricare dintre cazurile următoare în care autoritățile respective, în mod direct sau indirect:

(a)

dețin majoritatea capitalului subscris al întreprinderii;

(b)

controlează majoritatea voturilor aferente acțiunilor emise de întreprindere;

(c)

pot desemna mai mult de jumătate din membrii organismului de administrare, de conducere sau de control al întreprinderii.

(3)   În sensul prezentului articol „drepturi speciale sau exclusive” înseamnă drepturi acordate de autoritatea competentă a unui stat membru, prin orice act cu putere de lege sau act administrativ al cărui efect este limitarea exercitării activităților definite la articolele 8-14 la una sau mai multe entități și care afectează substanțial capacitatea altor entități de a desfășura o astfel de activitate.

Drepturile acordate printr-o procedură în care s-a asigurat o publicitate adecvată și în care acordarea drepturilor respective s-a bazat pe criterii obiective nu constituie drepturi speciale sau exclusive în sensul primului paragraf.

Astfel de proceduri cuprind:

(a)

proceduri de achiziții publice cu invitație prealabilă la procedura concurențială de ofertare, în conformitate cu Directiva 2014/24/UE, Directiva 2009/81/CE, Directiva 2014/23/UE sau cu prezenta directivă;

(b)

proceduri prevăzute de alte acte juridice ale Uniunii enumerate în anexa II, prin care se asigură un nivel adecvat de transparență prealabilă pentru acordarea de autorizații pe baza unor criterii obiective.

(4)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 103 privind modificarea listei de acte juridice ale Uniunii, prevăzută în anexa II, atunci când, ca urmare a adoptării de acte juridice noi sau a abrogării ori a modificării actelor juridice, sunt necesare astfel de modificări.

Articolul 5

Achiziții mixte care cuprind aceeași activitate

(1)   Alineatul (2) se aplică contractelor mixte care au drept obiect diferite tipuri de achiziții, toate reglementate în prezenta directivă.

Alineatele (3)-(5) se aplică contractelor mixte care au drept obiect achiziții reglementate de prezenta directivă și achiziții reglementate de alte regimuri juridice.

(2)   Contractele care au ca obiect două sau mai multe tipuri de achiziții (de lucrări, servicii sau produse) se atribuie în conformitate cu dispozițiile aplicabile pentru tipul de achiziție care caracterizează obiectul principal al contractului în cauză.

În cazul contractelor mixte care au ca obiect parțial servicii în sensul capitolului I din titlul III și parțial alte servicii sau în cazul contractelor mixte care constau parțial din servicii și parțial din produse, obiectul principal se determină în funcție de cea mai ridicată valoare estimată a serviciilor sau produselor respective.

(3)   Atunci când diferitele părți ale unui contract dat se pot separa obiectiv, se aplică alineatul (4). Atunci când diferitele părți ale unui contract dat nu se pot separa obiectiv, se aplică alineatul (5).

Atunci când o parte a unui contract este reglementată de articolul 346 din TFUE sau de Directiva 2009/81/CE, se aplică articolul 25 din prezenta directivă.

(4)   În cazul contractelor care au ca obiect achiziții reglementate de prezenta directivă, precum și achiziții nereglementate de prezenta directivă, entitățile contractante pot alege să atribuie contracte separate pentru diferitele părți sau să atribuie un singur contract. În cazul în care entitățile contractante aleg să atribuie contracte separate pentru părți separate, decizia cu privire la regimul juridic care se aplică fiecăruia dintre aceste contracte separate se ia în funcție de caracteristicile fiecărei părți avute în vedere.

În cazul în care entitățile contractante aleg să atribuie un singur contract, prezenta directivă se aplică contractului mixt aferent, cu excepția dispozițiilor contrare de la articolul 25, indiferent de valoarea părților care ar intra altfel într-un alt regim juridic și indiferent de regimul juridic pe care altfel l-ar avea părțile respective.

În cazul contractelor mixte care conțin elemente de contracte de achiziții de produse, lucrări și servicii și de concesiuni, contractul mixt se atribuie în conformitate cu prezenta directivă, cu condiția ca valoarea estimată a părții din contract care constituie un contract reglementat de prezenta directivă, calculată în conformitate cu articolul 16, să fie cel puțin egală cu pragul relevant prevăzut la articolul 15.

(5)   În cazul în care diferitele părți ale unui contract dat nu pot fi separate în mod obiectiv, regimul juridic aplicabil se determină pe baza obiectului principal al contractului.

Articolul 6

Achiziții care cuprind mai multe activități

(1)   În cazul contractelor care vizează acoperirea mai multor activități, entitățile contractante pot alege să atribuie contracte separate destinate fiecărei activități în parte sau să atribuie un singur contract. Dacă entitățile contractante aleg să atribuie contracte separate, decizia cu privire la normele care se aplică fiecăruia dintre contractele separate se ia în funcție de caracteristicile fiecărei activități avute în vedere.

În pofida articolului 5, dacă entitățile contractante aleg să atribuie un singur contract, se aplică alineatele (2) și (3) din prezentul articol. Totuși, dacă una dintre activitățile vizate este reglementată de articolul 346 din TFUE sau de Directiva 2009/81/CE, se aplică articolul 26 din prezenta directivă.

Decizia de atribuire a unui singur contract și atribuirea mai multor contracte separate nu poate fi totuși luată în scopul excluderii contractului sau a contractelor din domeniul de aplicare al prezentei directive sau, după caz, al Directivei 2014/24/UE sau al Directivei 2014/23/UE.

(2)   Un contract care vizează acoperirea mai multor activități se supune normelor aplicabile activității vizate în principal.

(3)   În cazul contractelor pentru care este imposibil să se stabilească în mod obiectiv pentru care activitate este destinat contractul în principal, normele aplicabile sunt stabilite în conformitate cu literele (a), (b) și (c):

(a)

contractul se atribuie în conformitate cu Directiva 2014/24/UE, în cazul în care una dintre activitățile vizate de contract este reglementată de dispozițiile prezentei directive, iar altă activitate este reglementată de Directiva 2014/24/UE;

(b)

contractul se atribuie în conformitate cu prezenta directivă în cazul în care una dintre activitățile vizate de contract este reglementată de dispozițiile prezentei directive, iar altă activitate este reglementată de Directiva 2014/23/UE;

(c)

contractul se atribuie în conformitate cu prezenta directivă, în cazul în care una dintre activitățile vizate de contract este reglementată de dispozițiile prezentei directive, iar altă activitate nu este reglementată nici de prezenta directivă, nici de Directiva 2014/24/UE și nici de Directiva 2014/23/UE.

CAPITOLUL II

Activități

Articolul 7

Dispoziții comune

În sensul articolelor 8, 9 și 10, „furnizare” include generarea/producerea, vânzarea angro și vânzarea cu amănuntul.

Cu toate acestea, producția de gaze sub forma extracției cade sub incidența articolului 14.

Articolul 8

Gaze și energie termică

(1)   În ceea ce privește gazele și energia termică, prezenta directivă se aplică următoarelor activități:

(a)

punerea la dispoziție sau exploatarea de rețele fixe destinate furnizării de servicii publice în domeniul producerii, transportului sau distribuției de gaze sau energie termică;

(b)

alimentarea cu gaze sau energie termică a unor asemenea rețele.

(2)   Alimentarea, de către o entitate contractantă alta decât o autoritate contractantă, cu gaze sau energie termică a rețelelor fixe care furnizează un serviciu public nu se consideră a fi o activitate relevantă în sensul alineatului (1), în cazul în care sunt îndeplinite toate condițiile de mai jos:

(a)

producerea de gaze sau de energie termică de către entitatea contractantă în cauză este consecința inevitabilă a desfășurării unei activități, alta decât cele menționate la alineatul (1) din prezentul articol sau la articolele 9-11;

(b)

alimentarea rețelei publice este destinată doar exploatării economice a unei astfel de producții și reprezintă maximum 20 % din cifra de afaceri a entității contractante, ținând cont de media ultimilor trei ani, inclusiv anul curent.

Articolul 9

Energie electrică

(1)   În ceea ce privește energia electrică, prezenta directivă se aplică următoarelor activități:

(a)

punerea la dispoziție sau exploatarea de rețele fixe destinate furnizării unui serviciu public în domeniul producerii, transportului sau distribuției energiei electrice;

(b)

alimentarea cu energie electrică a unor astfel de rețele.

(2)   Alimentarea, de către o entitate contractantă, alta decât o autoritate contractantă, cu energie electrică a rețelelor care furnizează un serviciu public nu se consideră a fi o activitate relevantă în sensul alineatului (1), în cazul în care sunt îndeplinite toate condițiile de mai jos:

(a)

producerea de energie electrică de către entitatea contractantă în cauză are loc deoarece consumul său este necesar pentru desfășurarea unei activități, alta decât cele menționate la alineatul (1) din prezentul articol sau la articolele 8, 10 și 11;

(b)

alimentarea rețelei publice depinde numai de consumul propriu al entității contractante respective și nu a depășit 30 % din producția totală de energie a entității contractante respective, ținând cont de media ultimilor trei ani, inclusiv anul curent.

Articolul 10

Apă

(1)   În ceea ce privește apa, prezenta directivă se aplică următoarelor activități:

(a)

punerea la dispoziție sau exploatarea de rețele fixe destinate furnizării unui serviciu public în domeniul producerii, transportului sau distribuției de apă potabilă;

(b)

alimentarea cu apă potabilă a unor astfel de rețele.

(2)   Prezenta directivă se aplică și contractelor sau concursurilor de proiecte atribuite sau organizate de entități contractante care desfășoară o activitate menționată la alineatul (1) și care au legătură cu următoarele:

(a)

proiecte de inginerie hidraulică, irigații sau drenare, cu condiția ca volumul de apă destinat aprovizionării cu apă potabilă să reprezinte mai mult de 20 % din volumul total de apă pus la dispoziție prin astfel de proiecte sau instalații de irigare sau drenare;

(b)

evacuarea sau tratarea apelor uzate.

(3)   Alimentarea, de către o entitate contractantă, alta decât o autoritate contractantă, cu apă potabilă a rețelelor fixe care furnizează un serviciu public nu se consideră a fi o activitate relevantă în sensul alineatului (1), în cazul în care sunt îndeplinite toate condițiile de mai jos:

(a)

producerea de apă potabilă de către entitatea contractantă în cauză se efectuează deoarece consumul său este necesar pentru desfășurarea unei activități, alta decât cele menționate la articolele 8-11;

(b)

alimentarea rețelei publice depinde numai de consumul propriu al entității contractante respective și nu a depășit 30 % din producția totală de apă potabilă a entității contractante respective, ținând cont de media ultimilor trei ani, inclusiv anul curent.

Articolul 11

Servicii de transport

Prezenta directivă se aplică activităților legate de punerea la dispoziție sau exploatarea rețelelor destinate să furnizeze un serviciu public în domeniul transportului pe calea ferată, cu sisteme automate, cu tramvaiul, troleibuzul, autobuzul sau pe cablu.

În ceea ce privește serviciile de transport, se consideră că o rețea există în cazul în care serviciul este oferit în condiții de exploatare stabilite de o autoritate competentă a unui stat membru, cum ar fi condițiile privind rutele ce urmează să fie deservite, privind capacitatea de transport disponibilă sau frecvența serviciului.

Articolul 12

Porturi și aeroporturi

Prezenta directivă se aplică activităților legate de exploatarea unei zone geografice în scopul punerii la dispoziția transportatorilor aerieni, maritimi sau fluviali, a aeroporturilor și a porturilor maritime sau fluviale sau a altor terminale de transport.

Articolul 13

Servicii poștale

(1)   Prezenta directivă se aplică activităților legate de punerea la dispoziție a:

(a)

serviciilor poștale;

(b)

altor servicii în afara celor poștale, cu condiția ca serviciile în cauză să fie furnizate de o entitate care furnizează și servicii poștale în sensul alineatului (2) litera (b) de la prezentul articol, și în cazul în care condițiile prevăzute la articolul 34 alineatul (1) nu sunt îndeplinite în ceea ce privește serviciile care intră sub incidența alineatului (2) litera (b) de la prezentul articol.

(2)   În sensul prezentului articol și fără a aduce atingere Directivei 97/67/CE a Parlamentului European și a Consiliului (31):

(a)

„obiect poștal” înseamnă un obiect care poartă o adresă, în forma finală în care urmează să fie expediat, indiferent de greutatea sa. În afară de articolele de corespondență, în această categorie mai intră, de exemplu, cărți, cataloage, ziare, periodice și colete poștale care conțin mărfuri cu sau fără valoare comercială, indiferent de greutate;

(b)

„servicii poștale” înseamnă servicii care constau în ridicarea, trierea, dirijarea și distribuirea obiectelor poștale. Acestea trebuie să includă atât serviciile care se încadrează, precum și serviciile care nu se încadrează în domeniul de aplicare al serviciului universal înființat în conformitate cu Directiva 97/67/CE;

(c)

„alte servicii în afara celor poștale” înseamnă servicii furnizate în următoarele domenii:

(i)

servicii de gestiune a serviciilor de curierat [servicii anterioare și ulterioare expedierii, inclusiv servicii de gestiune a corespondenței (mailroom management services)];

(ii)

servicii privind obiecte poștale care nu sunt incluse la litera (a), cum ar fi publicitatea prin poștă care nu poartă adresă.

Articolul 14

Extracția de petrol și gaze și prospectarea sau extracția de cărbune sau alți combustibili solizi

Prezenta directivă se aplică activităților legate de exploatarea unei regiuni geografice în scopul:

(a)

extracției de petrol și gaze;

(b)

prospectarea și extracția de cărbune sau de alți combustibili solizi.

CAPITOLUL III

Domeniu de aplicare material

Secțiunea 1

Praguri

Articolul 15

Cuantumurile pragului

Cu excepția cazului în care sunt excluse în virtutea excluderilor prevăzute la articolele 18-23 sau în temeiul articolului 34, privind desfășurarea activității în cauză, prezenta directivă se aplică achizițiilor publice a căror valoare estimată fără taxa pe valoarea adăugată (TVA) este egală sau mai mare decât următoarele praguri:

(a)

414 000 EUR pentru contractele de achiziții de produse și de servicii, precum și pentru concursurile de proiecte;

(b)

5 186 000 EUR pentru contractele de achiziții de lucrări;

(c)

1 000 000 EUR pentru contractele de achiziții de servicii pentru servicii sociale și alte servicii specifice enumerate în anexa XVII.

Articolul 16

Metode de calculare a valorii estimate a achizițiilor

(1)   Calcularea valorii estimate a unei achiziții se bazează pe valoarea totală de plată, fără TVA, estimată de entitatea contractantă, inclusiv eventualele opțiuni și reînnoiri ale contractelor, astfel cum s-a stabilit în mod explicit în documentele achiziției.

În cazul în care prevede premii sau plăți în beneficiul candidaților sau ofertanților, entitatea contractantă ține seama de acestea la calcularea valorii estimate a achiziției.

(2)   În cazul în care entitatea contractantă este compusă din unități operaționale separate, se ține cont de valoarea totală estimată pentru toate unitățile operaționale luate separat.

În pofida primului paragraf, atunci când o unitate operațională este responsabilă în mod independent pentru achizițiile sale sau pentru anumite categorii ale acestora, valorile se pot estima la nivelul unității în cauză.

(3)   Alegerea metodei de calculare a valorii estimate a unei achiziții nu poate fi efectuată cu intenția de a exclude achiziția respectivă de la aplicarea prezentei directive. O achiziție nu se subdivizează dacă acest lucru are ca efect excluderea ei de sub incidența prezentei directive, cu excepția cazurilor justificate de motive obiective.

(4)   Valoarea estimată respectivă este valabilă în momentul trimiterii invitației la procedura concurențială de ofertare sau, în cazurile în care nu este prevăzută o astfel de invitație la procedura concurențială de ofertare, în momentul în care entitatea contractantă inițiază procedura de achiziție pe bază de contract, de exemplu, după caz, prin contactarea operatorilor economici în legătură cu achiziția.

(5)   În cazul acordurilor-cadru și al sistemelor dinamice de achiziții, valoarea care trebuie luată în considerare este valoarea maximă estimată, fără TVA, a tuturor contractelor preconizate în decursul perioadei totale de aplicare a acordului sau a sistemului.

(6)   În cazul parteneriatelor pentru inovare, valoarea care trebuie luată în considerare este valoarea maximă estimată, fără TVA, a activităților de cercetare și dezvoltare care urmează să aibă loc pe durata tuturor etapelor parteneriatului avut în vedere, precum și a produselor, serviciilor sau lucrărilor care urmează să fie elaborate și achiziționate la sfârșitul parteneriatului respectiv.

(7)   În sensul articolului 15, entitățile contractante includ în valoarea estimată a unui contract de achiziții de lucrări atât costul lucrărilor, cât și valoarea totală estimată a produselor și a serviciilor care sunt puse la dispoziția contractantului de către entitățile contractante, cu condiția ca acestea să fie necesare pentru execuția lucrărilor.

(8)   În cazul în care o lucrare propusă sau o prestare de servicii propusă poate duce la atribuirea contractelor sub formă de loturi separate, se ține seama de valoarea globală estimată a totalității respectivelor loturi.

În cazul în care valoarea cumulată a loturilor este egală sau mai mare decât pragul prevăzut la articolul 15, prezenta directivă se aplică la atribuirea fiecărui lot.

(9)   În cazul în care un proiect de achiziții de produse similare poate duce la atribuirea contractelor sub formă de loturi separate, se ține seama de valoarea totală estimată a tuturor loturilor pentru aplicarea articolului 15 literele (b) și (c).

În cazul în care valoarea cumulată a loturilor este egală sau mai mare decât pragul prevăzut la articolul 15, prezenta directivă se aplică la atribuirea fiecărui lot.

(10)   În pofida alineatelor (8) și (9), entitățile contractante pot atribui contracte pentru loturi individuale fără a aplica procedurile prevăzute în prezenta directivă, cu condiția ca valoarea estimată, fără TVA, a lotului în cauză să fie mai mică de 80 000 EUR pentru produse sau servicii și de 1 milion EUR pentru lucrări. Cu toate acestea, valoarea cumulată a loturilor astfel atribuite fără aplicarea prezentei directive nu depășește 20 % din valoarea cumulată a tuturor loturilor în care au fost împărțite lucrările propuse, achiziția propusă a unor produse similare sau prestarea propusă de servicii.

(11)   În cazul contractelor de achiziții de produse sau de servicii caracterizate prin regularitate sau destinate să fie reînnoite în decursul unei anumite perioade, se consideră ca bază de calcul a valorii estimate a contractului:

(a)

fie valoarea reală globală a contractelor succesive analoge atribuite în decursul celor 12 luni anterioare sau în exercițiul anterior, corectată, dacă este posibil, pentru a ține seama de modificările de cantitate sau de valoare care pot apărea în decursul celor 12 luni de după contractul inițial;

(b)

fie valoarea estimată globală a contractelor succesive atribuite în decursul celor 12 luni de la prima livrare sau în cursul exercițiului, dacă acesta depășește 12 luni.

(12)   Pentru contractele de achiziții de produse care au ca obiect leasingul, închirierea sau cumpărarea cu plata în rate de produse, valoarea care trebuie luată în considerare ca bază de calcul a valorii estimate a contractului este următoarea:

(a)

în cazul contractelor pe perioadă determinată, dacă perioada respectivă este egală cu sau mai mică de 12 luni, valoarea totală estimată pentru întreaga durată a contractului sau, dacă durata contractului este mai mare de 12 luni, valoarea totală, inclusiv valoarea reziduală estimată;

(b)

în cazul contractelor pe perioadă nedeterminată sau a căror durată nu poate fi determinată, valoarea lunară înmulțită cu 48.

(13)   Pentru contractele de achiziții de servicii, baza de calcul a valorii estimate a contractului este, după caz, următoarea:

(a)

servicii de asigurări: prima plătibilă și alte forme de remunerare;

(b)

servicii bancare și alte servicii financiare: onorarii, comisioane plătibile, dobânzi și alte forme de remunerare;

(c)

contracte de proiectare: onorarii, comisioane plătibile și alte forme de remunerare.

(14)   Pentru contractele de achiziții de servicii care nu indică un preț total, baza de calcul a valorii estimate a contractului este următoarea:

(a)

în cazul unor contracte pe perioadă determinată, dacă aceasta este egală cu sau mai mică de 48 de luni: valoarea totală pentru întreaga durată a contractelor;

(b)

în cazul contractelor pe perioadă nedeterminată sau mai mare de 48 de luni: valoarea lunară înmulțită cu 48.

Articolul 17

Revizuirea pragurilor

(1)   Din doi în doi ani, începând de la data de 30 iunie 2013, Comisia verifică dacă pragurile prevăzute la articolul 15 literele (a) și (b) corespund pragurilor fixate în Acordul privind achizițiile publice (AAP) al Organizației Mondiale a Comerțului și, dacă este necesar, le revizuiește în conformitate cu prezentul articol.

În conformitate cu metoda de calcul prevăzută în AAP, Comisia calculează valoarea acestor praguri pe baza valorii zilnice medii a monedei euro exprimată în drepturi speciale de tragere (DST) în decursul unei perioade de 24 de luni care se încheie în ziua de 31 a lunii august anterioare revizuirii care intră în vigoare de la 1 ianuarie. Valoarea pragurilor astfel revizuite se rotunjește, dacă este necesar, până la valoarea cea mai apropiată în mii de euro, inferioară cifrei rezultate din acest calcul, pentru a se asigura respectarea pragurilor în vigoare prevăzute de AAP, exprimate în DST.

(2)   Din doi în doi ani, începând de la data de 1 ianuarie 2014, Comisia stabilește valorile, în monedele naționale ale statelor membre a căror monedă nu este euro, ale pragurilor menționate la articolul 15 literele (a) și (b), revizuite în conformitate cu alineatul (1) de la prezentul articol.

În același timp, Comisia stabilește valoarea, în monedele naționale ale statelor membre a căror monedă nu este euro, a pragului menționat la articolul 15 litera (c).

În conformitate cu metoda de calcul prevăzută în AAP, stabilirea acestor valori se bazează pe valorile zilnice medii ale monedelor respective corespunzătoare pragului aplicabil exprimat în euro din decursul unei perioade de 24 de luni care se încheie în ziua de 31 a lunii august anterioare revizuirii care intră în vigoare de la 1 ianuarie.

(3)   Comisia publică pragurile revizuite menționate la alineatul (1), contravaloarea acestora în monedele naționale menționată la alineatul (2) primul paragraf și valoarea stabilită în conformitate cu alineatul (2) al doilea paragraf în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la începutul lunii noiembrie de după revizuire.

(4)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 103 pentru a adapta metodologia prevăzută la alineatul (1) al doilea paragraf de la prezentul articol la eventualele modificări ale metodologiei prevăzute în AAP pentru revizuirea pragurilor menționate la articolul 15 literele (a) și (b) și pentru stabilirea contravalorii în monedele naționale ale statelor membre a căror monedă nu este euro, așa cum se prevede la alineatul (2) al prezentului articol.

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 103 pentru a revizui pragurile menționate la articolul 15 literele (a) și (b), în cazul în care este necesar.

(5)   În cazul în care este necesară revizuirea pragurilor menționate la articolul 15 literele (a) și (b) și când există constrângeri temporale care împiedică utilizarea procedurii prevăzute la articolul 103 și există așadar motive imperative de urgență, se aplică procedura prevăzută la articolul 104 actelor delegate adoptate în conformitate cu alineatul (4) al doilea paragraf din prezentul articol.

Secțiunea 2

Excluderea unor contracte și a unor concursuri de proiecte; dispoziții speciale pentru achizițiile care includ aspecte legate de apărare și de securitate

Subsecțiunea 1

Excluderi aplicabile tuturor entităților contractante și excluderi speciale pentru sectorul apei și sectorul energetic

Articolul 18

Contracte atribuite în scopul revânzării sau închirierii către terți

(1)   Prezenta directivă nu se aplică contractelor atribuite în scopul revânzării sau închirierii către terți, cu condiția ca entitatea contractantă să nu se bucure de un drept special sau exclusiv de a vinde sau de a închiria obiectul unor asemenea contracte și ca alte entități să aibă libertatea de a-l vinde sau de a-l închiria în aceleași condiții ca și entitatea contractantă.

(2)   Comisiei îi sunt comunicate de către entitățile contractante, dacă li se solicită acest lucru, toate categoriile de produse și activități pe care le consideră excluse în temeiul alineatului (1). Comisia poate publica periodic în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, în scop informativ, liste ale categoriilor de produse și activități pe care le consideră excluse. În acest sens, Comisia respectă orice aspect comercial sensibil pe care entitățile contractante îl pot aduce la cunoștință cu ocazia transmiterii informațiilor.

Articolul 19

Contracte și concursuri de proiecte atribuite sau organizate în alte scopuri decât pentru desfășurarea unei activități prevăzute sau pentru desfășurarea unei astfel de activități într-o țară terță

(1)   Prezenta directivă nu se aplică contractelor pe care entitățile contractante le atribuie în alte scopuri decât pentru desfășurarea activităților lor, definite la articolele 8-14, sau pentru desfășurarea unor astfel de activități într-o țară terță, în condiții care nu implică exploatarea fizică a unei rețele sau a unei zone geografice din cadrul Uniunii; de asemenea, nu se aplică concursurilor de proiecte organizate în astfel de scopuri.

(2)   Comisiei îi sunt comunicate de către entitățile contractante, dacă li se solicită acest lucru, toate activitățile pe care le consideră excluse în temeiul alineatului (1). Comisia poate publica periodic în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, în scop informativ, liste ale categoriilor de activități pe care le consideră excluse. În acest sens, Comisia respectă orice aspect comercial sensibil pe care entitățile contractante îl pot aduce la cunoștință cu ocazia transmiterii informațiilor.

Articolul 20

Contracte atribuite și concursuri de proiecte organizate conform unor norme internaționale

(1)   Prezenta directivă nu se aplică contractelor sau concursurilor de proiecte pe care entitatea contractantă este obligată să le atribuie sau să le organizeze conform unor proceduri de achiziție diferite de cele prevăzute în prezenta directivă, instituite prin:

(a)

un instrument juridic care creează obligații juridice internaționale, precum un acord internațional încheiat în conformitate cu tratatele între un stat membru și una sau mai multe țări terțe sau subdiviziuni ale acestora, pentru lucrări, produse sau servicii destinate implementării sau exploatării în comun a unui proiect de către semnatari;

(b)

o organizație internațională.

Statele membre comunică toate instrumentele juridice menționate la primul paragraf litera (a) de la prezentul alineat Comisiei, care poate consulta Comitetul consultativ pentru achizițiile publice menționat la articolul 105.

(2)   Prezenta directivă nu se aplică contractelor de achiziții publice sau concursurilor de proiecte pe care entitatea contractantă le atribuie sau le organizează în conformitate cu normele în materie de achiziții publice prevăzute de o organizație internațională sau de o instituție financiară internațională, în cazul în care contractele sau concursurile de proiecte în cauză sunt finanțate integral de organizația sau instituția respectivă; în cazul contractelor de achiziții publice și al concursurilor de proiecte cofinanțate în cea mai mare parte de o organizație internațională sau de o instituție financiară internațională, părțile decid asupra procedurilor de achiziție aplicabile.

(3)   Articolul 27 se aplică contractelor și concursurilor de proiecte care implică aspecte legate de apărare sau de securitate și care se atribuie sau se organizează în conformitate cu normele internaționale. Alineatele (1) și (2) de la prezentul articol nu se aplică contractelor și concursurilor de proiecte respective.

Articolul 21

Excluderi specifice pentru contractele de servicii

Prezenta directivă nu se aplică contractelor de servicii pentru:

(a)

cumpărarea sau închirierea, prin orice mijloace financiare, de terenuri, clădiri existente sau alte bunuri imobile sau a drepturilor asupra acestora;

(b)

servicii de arbitraj și de conciliere;

(c)

oricare dintre următoarele servicii juridice:

(i)

reprezentarea legală a unui client de către un avocat în sensul articolului 1 din Directiva 77/249/CEE a Consiliului (32):

în cadrul unei proceduri de arbitraj sau de conciliere desfășurate într-un stat membru, într-o țară terță sau în fața unei instanțe internaționale de arbitraj sau de conciliere; sau

în cadrul procedurilor judiciare în fața instanțelor judecătorești sau autorităților publice ale unui stat membru, sau ale unei țări terțe sau în fața instanțelor judecătorești sau instituțiilor internaționale;

(ii)

consilierea juridică oferită anticipat sau în vederea pregătirii oricăreia din procedurile menționate la punctul (i) de la prezenta literă sau în cazul în care există un indiciu tangibil și o mare probabilitate ca respectiva cauză la care face referire consilierea să devină obiectul unor astfel de proceduri, cu condiția ca respectiva consiliere să fie acordată de un jurist în înțelesul articolului 1 din Directiva 77/249/CEE;

(iii)

serviciile de certificare și autentificare a documentelor care trebuie să fie furnizate de notari;

(iv)

serviciile juridice prestate de mandatari, sau tutori desemnați ori alte servicii juridice ai căror furnizori sunt numiți de o instanță judecătorească din statul membru în cauză sau sunt desemnați prin lege să execute sarcini specifice sub supravegherea acestor instanțe judecătorești;

(v)

alte servicii juridice care au legătură, chiar și ocazional, cu exercitarea autorității publice în statul membru în cauză;

(d)

servicii financiare referitoare la emisiunea, vânzarea, achiziționarea sau transferul de valori mobiliare sau alte instrumente financiare în sensul Directivei 2004/39/CE a Parlamentului European și a Consiliului (33) și operațiuni efectuate cu Fondul european de stabilitate financiară și cu Mecanismul european de stabilitate;

(e)

împrumuturi, indiferent dacă sunt sau nu referitoare la emisiunea, vânzarea, achiziționarea sau transferul de valori mobiliare sau de alte instrumente financiare;

(f)

contracte de muncă;

(g)

servicii publice de transport de călători pe calea ferată sau cu metroul;

(h)

servicii de apărare civilă, protecție civilă și prevenirea pericolelor prestate de organizații sau asociații non-profit și care intră sub incidența codurilor CPV: 75250000-3, 75251000-0, 75251100-1, 75251110-4, 75251120-7, 75252000-7, 75222000-8; 98113100-9 și 85143000-3 cu excepția serviciilor de ambulanță pentru transportul pacienților;

(i)

contracte pentru spațiu de emisie sau furnizarea de programe atribuite furnizorilor de servicii media audiovizuale sau de radiodifuziune. În sensul prezentei litere, „furnizorii de servicii media” au același înțeles ca în articolul 1 alineatul (1) litera (d) din Directiva 2010/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului (34). „Program” are același înțeles ca în articolul 1 alineatul (1) litera (b) din directiva menționată, dar include, de asemenea, programe radio și materiale pentru programe radio. În plus, în sensul prezentei dispoziții, „materiale pentru programe” au același înțeles ca și „program”.

Articolul 22

Contracte de achiziții de servicii atribuite pe baza unui drept exclusiv

Prezenta directivă nu se aplică contractelor de servicii atribuite unei entități care este ea însăși autoritate contractantă sau unei asocieri de autorități contractante, pe baza unui drept exclusiv de care se bucură în temeiul unui act cu putere de lege sau act administrativ publicat, compatibil cu TFUE.

Articolul 23

Contracte atribuite de anumite entități contractante pentru achiziționarea de apă și pentru furnizarea de energie sau de combustibili pentru producerea energiei

Prezenta directivă nu se aplică:

(a)

contractelor pentru achiziționarea de apă, în cazul în care sunt atribuite de entități contractante care desfășoară una sau ambele activități legate de apa potabilă menționate la articolul 10 alineatul (1);

(b)

contractelor atribuite de entități contractante care sunt ele însele active în sectorul energiei, desfășurând o activitate menționată la articolul 8 alineatul (1), articolul 9 alineatul (1) sau articolul 14, în vederea furnizării de:

(i)

energie;

(ii)

combustibili pentru producerea energiei.

Subsecțiunea 2

Achiziții care includ aspecte de apărare și securitate

Articolul 24

Apărare și securitate

(1)   În cazul contractelor atribuite și al concursurilor de proiecte organizate în domeniile apărării și securității, prezenta directivă nu se aplică:

(a)

contractelor care intră sub incidența Directivei 2009/81/CE;

(b)

contractelor cărora Directiva 2009/81/CE nu li se aplică în temeiul articolelor 8, 12 și 13 din aceasta.

(2)   Prezenta directivă nu se aplică contractelor de achiziții publice și concursurilor de proiecte care nu sunt exceptate în temeiul alineatului (1), în măsura în care protecția intereselor esențiale de securitate ale unui stat membru nu poate fi garantată prin măsuri mai puțin invazive, de exemplu prin impunerea unor cerințe în vederea protejării naturii confidențiale a informațiilor pe care entitatea contractantă le pune la dispoziție în cadrul unei proceduri de atribuire de contract, astfel cum se prevede în prezenta directivă.

În plus și în conformitate cu articolul 346 alineatul (1) litera (a) din TFUE, prezenta directivă nu se aplică contractelor și concursurilor de proiecte care nu sunt exceptate în temeiul alineatului (1) de la prezentul articol, în măsura în care aplicarea prezentei directive ar obliga statul membru să furnizeze informații a căror divulgare o consideră contrară intereselor esențiale ale securității sale.

(3)   În cazul în care achiziția și executarea contractului sau a concursului de proiecte sunt declarate secrete sau trebuie să fie însoțite de măsuri speciale de securitate în conformitate cu actele cu putere de lege și actele administrative în vigoare într-un stat membru, prezenta directivă nu se aplică cu condiția ca statul membru să stabilească că interesele esențiale în cauză nu pot fi garantate prin măsuri mai puțin invazive, cum sunt cele menționate la alineatul (2) primul paragraf.

Articolul 25

Achiziții mixte care se referă la activități identice și implică aspecte de apărare sau de securitate

(1)   În cazul contractelor mixte care se referă la activități identice și au ca obiect achiziții reglementate de prezenta directivă, precum și achiziții sau alte elemente reglementate la articolul 346 din TFUE sau în Directiva 2009/81/CE, se aplică prezentul articol.

(2)   Dacă diferitele părți ale unui anumit contract sunt separabile în mod obiectiv, entitățile contractante pot alege să atribuie contracte separate pentru părțile separate sau să atribuie un singur contract.

În cazul în care entitățile contractante aleg să atribuie contracte separate pentru părți separate, decizia cu privire la regimul juridic care se aplică fiecăruia dintre aceste contracte separate se ia în funcție de caracteristicile fiecărei părți avute în vedere.

În cazul în care entitățile contractante aleg să atribuie un singur contract, pentru stabilirea regimului juridic aplicabil se aplică următoarele criterii:

(a)

atunci când o parte a unui contract dat este reglementată de articolul 346 din TFUE, contractul poate fi atribuit fără aplicarea prezentei directive, cu condiția ca atribuirea unui singur contract să fie justificată de motive obiective;

(b)

atunci când o parte a unui contract dat este reglementată de Directiva 2009/81/CE, contractul poate fi atribuit în conformitate cu directiva menționată, cu condiția ca atribuirea unui singur contract să fie justificată de motive obiective. Prezenta literă nu aduce atingere pragurilor și excluderilor prevăzute în directiva menționată.

Decizia de a atribui un singur contract nu poate fi luată, totuși, în scopul excluderii unor contracte de la aplicarea prezentei directive sau a Directivei 2009/81/CE.

(3)   Alineatul (2) paragraful al treilea litera (a) se aplică contractelor mixte cărora, altfel, li s-ar putea aplica atât litera (a), cât și litera (b) de la paragraful menționat.

(4)   Dacă diferitele părți ale unui contract dat nu pot fi separate în mod obiectiv, contractul poate fi atribuit fără aplicarea prezentei directive atunci când include elemente cărora li se aplică articolul 346 din TFUE; în caz contrar, acesta poate fi atribuit în conformitate cu Directiva 2009/81/CE.

Articolul 26

Achiziții care se referă la mai multe activități și implică aspecte de apărare sau de securitate

(1)   În cazul contractelor care vizează acoperirea mai multor activități, entitățile contractante pot alege să atribuie contracte separate destinate fiecărei activități în parte sau să atribuie un singur contract. Dacă entitățile contractante aleg să atribuie contracte separate pentru diferitele părți, decizia cu privire la regimul juridic care se aplică fiecăruia dintre contractele separate se ia în funcție de caracteristicile fiecărei activități avute în vedere.

Dacă entitățile contractante aleg să atribuie un singur contract, se aplică alineatul (2) de la prezentul articol. Alegerea între atribuirea unui singur contract și atribuirea mai multor contracte separate nu se face în scopul excluderii contractului sau contractelor din domeniul de aplicare al prezentei directive sau al Directivei 2009/81/CE.

(2)   În cazul contractelor care vizează acoperirea unei activități care face obiectul prezentei directive și a altei activități care:

(a)

face obiectul Directivei 2009/81/CE; sau

(b)

este reglementată de articolul 346 din TFUE,

contractul poate fi atribuit în conformitate cu Directiva 2009/81/CE, în cazurile prevăzute la litera (a), precum și fără aplicarea prezentei directive, în cazurile prevăzute la litera (b). Prezentul paragraf nu aduce atingere pragurilor și excluderilor prevăzute de Directiva 2009/81/CE.

Contractele prevăzute la litera (a) de la primul paragraf, care în plus includ achiziții sau alte elemente care sunt reglementate de articolul 346 din TFUE, pot fi atribuite fără aplicarea prezentei directive.

Totuși, faptul că atribuirea unui singur contract este justificată de motive obiective, iar decizia de atribuire a unui singur contract nu este luată în scopul excluderii unor contracte de la aplicarea prezentei directive reprezintă o condiție pentru aplicarea primului și a celui de al doilea paragraf.

Articolul 27

Contracte și concursuri de proiecte care implică aspecte de apărare sau de securitate care se atribuie sau se organizează conform unor norme internaționale

(1)   Prezenta directivă nu se aplică contractelor sau concursurilor de proiecte care implică aspecte de apărare și securitate pe care entitatea contractantă este obligată să le atribuie sau să le organizeze conform unor proceduri de achiziție diferite de cele prevăzute în prezenta directivă, instituite prin oricare dintre următoarele:

(a)

un acord sau un aranjament internațional încheiat în conformitate cu tratatele între un stat membru și una sau mai multe țări terțe sau subdiviziuni ale acestora, pentru lucrări, produse sau servicii destinate implementării sau exploatării în comun a unui proiect de către semnatari;

(b)

un acord sau un aranjament internațional referitor la staționarea trupelor și privind întreprinderile unui stat membru sau ale unei țări terțe;

(c)

o organizație internațională.

Toate acordurile sau aranjamentele menționate la primul paragraf litera (a) de la prezentul alineat sunt comunicate Comisiei, care poate consulta Comitetul consultativ pentru achizițiile publice menționat la articolul 105.

(2)   Prezenta directivă nu se aplică contractelor și concursurilor de proiecte care implică aspecte de apărare sau de securitate, pe care entitatea contractantă le atribuie în conformitate cu normele în materie de achiziții prevăzute de o organizație internațională sau de o instituție financiară internațională, în cazul în care contractele sau concursurile de proiecte în cauză sunt finanțate integral de organizația sau instituția respectivă. În cazul contractelor și al concursurilor de proiecte cofinanțate în cea mai mare parte de o organizație internațională sau de o instituție financiară internațională, părțile convin asupra procedurilor de achiziție aplicabile.

Subsecțiunea 3

Relații speciale (cooperare, întreprinderi afiliate și asociații în participațiune)

Articolul 28

Contracte încheiate între autorități contractante

(1)   Un contract atribuit de o autoritate contractantă unei persoane juridice de drept privat sau public nu intră în domeniul de aplicare al prezentei directive în cazul în care sunt îndeplinite toate condițiile următoare:

(a)

autoritatea contractantă exercită asupra persoanei juridice în cauză un control similar celui pe care îl exercită asupra propriilor servicii;

(b)

peste 80 % din activitățile persoanei juridice controlate sunt efectuate în vederea îndeplinirii sarcinilor care îi sunt încredințate de către autoritatea contractantă care o controlează sau de către alte persoane juridice controlate de respectiva autoritate contractantă;

(c)

nu există participare privată directă la capitalul persoanei juridice controlate, cu excepția formelor de participare nemajoritare sau nedecisive a capitalului privat cerute de dispozițiile legislative naționale, în conformitate cu tratatele, care nu exercită o influență decisivă asupra persoanei juridice controlate.

Se consideră că o autoritate contractantă exercită asupra unei persoane juridice un control similar celui pe care îl exercită asupra propriilor servicii, în sensul literei (a) de la primul paragraf, atunci când exercită o influență decisivă atât asupra obiectivelor strategice, cât și asupra deciziilor importante ale persoanei juridice controlate. Un astfel de control poate fi exercitat, de asemenea, de o altă persoană juridică, ea însăși controlată în același mod de către autoritatea contractantă.

(2)   Alineatul (1) se aplică și atunci când o persoană juridică controlată care este autoritate contractantă atribuie un contract autorității contractante care o controlează sau unei alte persoane juridice controlate de aceeași autoritate contractantă, cu condiția să nu existe participare privată directă la capitalul persoanei juridice căreia i se atribuie contractul de achiziții publice, cu excepția formelor de participare nemajoritare sau nedecisive a capitalului privat cerute prin dispozițiile legislative naționale, în conformitate cu tratatele, care nu exercită o influență decisivă asupra persoanei juridice controlate.

(3)   O autoritate contractantă care nu exercită asupra unei persoane juridice de drept privat sau public un control în sensul alineatului (1) poate totuși să atribuie un contract respectivei persoane juridice, fără a aplica prezenta directivă, dacă sunt îndeplinite toate condițiile următoare:

(a)

autoritatea contractantă exercită în comun cu alte autorități contractante asupra respectivei persoane juridice un control similar celui pe care îl exercită asupra propriilor servicii;

(b)

peste 80 % din activitățile respectivei persoane juridice sunt efectuate în vederea îndeplinirii sarcinilor care îi sunt încredințate de autoritățile contractante care o controlează sau de alte persoane juridice controlate de aceleași autorități contractante; și

(c)

nu există participare privată directă la capitalul persoanei juridice controlate, cu excepția formelor de participare nemajoritare sau nedecisive a capitalului privat cerute de dispozițiile legislative naționale, în conformitate cu tratatele, care nu exercită o influență decisivă asupra persoanei juridice controlate.

În sensul literei (a) de la primul paragraf, autoritățile contractante exercită în comun controlul asupra unei persoane juridice dacă sunt îndeplinite toate condițiile următoare:

(i)

organele de decizie ale persoanei juridice controlate sunt compuse din reprezentanți ai tuturor autorităților contractante participante. Reprezentanții individuali pot reprezenta mai multe sau toate autoritățile contractante participante;

(ii)

autoritățile contractante sunt în măsură să exercite în comun o influență decisivă asupra obiectivelor strategice și a deciziilor importante ale persoanei juridice controlate; și

(iii)

persoana juridică controlată nu urmărește interese contrare celor ale autorităților contractante care o controlează.

(4)   Un contract încheiat exclusiv între două sau mai multe autorități contractante nu intră în domeniul de aplicare al prezentei directive în cazul în care sunt îndeplinite toate condițiile următoare:

(a)

contractul instituie sau pune în aplicare o cooperare între autoritățile contractante participante, cu scopul de a asigura că prestarea serviciilor publice pe care trebuie să o efectueze se realizează în vederea îndeplinirii obiectivelor comune;

(b)

punerea în aplicare a respectivei cooperări este reglementată exclusiv în baza considerațiilor legate de interesul public; și

(c)

autoritățile contractante participante desfășoară pe piața liberă sub 20 % din activitățile vizate de cooperare.

(5)   Pentru determinarea procentajului de activități menționat la alineatul (1) primul paragraf litera (b), alineatul (3) primul paragraf litera (b) și alineatul (4) litera (c), se ia în considerare cifra medie de afaceri totală sau o alternativă adecvată bazată pe activitate, precum costurile suportate de persoana juridică relevantă în legătură cu servicii, produse și lucrări din ultimii trei ani precedenți atribuirii contractului.

În cazul în care, din cauza datei la care persoana juridică relevantă a fost înființată sau și-a început activitatea sau din cauza reorganizării activităților sale, cifra de afaceri sau alternativa bazată pe activitate, precum costurile, fie nu este disponibilă pentru ultimii trei ani, fie nu mai este relevantă, este suficient să se demonstreze că măsurarea activității este verosimilă, în special cu ajutorul previziunilor de afaceri.

Articolul 29

Contracte atribuite unei întreprinderi afiliate

(1)   În sensul prezentului articol, „întreprindere afiliată” înseamnă orice întreprindere ale cărei situații anuale sunt consolidate cu cele ale entității contractante în conformitate cu cerințele Directivei 2013/34/UE.

(2)   În cazul entităților care nu fac obiectul Directivei 2013/34/UE, „întreprindere afiliată” înseamnă orice întreprindere care:

(a)

poate fi supusă, direct sau indirect, unei influențe dominante exercitate de entitatea contractantă;

(b)

poate exercita o influență dominantă asupra entității contractante; sau

(c)

împreună cu entitatea contractantă, este supusă influenței dominante a unei alte întreprinderi în virtutea dreptului de proprietate, a unei participări financiare sau a normelor care o guvernează.

În sensul prezentului alineat, noțiunea de „influență dominantă” are același sens ca la articolul 4 alineatul (2) paragraful al doilea.

(3)   În pofida articolului 28 și sub rezerva îndeplinirii condițiilor prevăzute la alineatul (4) de la prezentul articol, prezenta directivă nu se aplică contractelor atribuite:

(a)

de către o entitate contractantă unei întreprinderi afiliate; sau

(b)

de către o asociație în participațiune, formată exclusiv dintr-o serie de entități contractante în scopul desfășurării activităților descrise la articolele 8-14, unei întreprinderi care este afiliată cu una dintre aceste entități contractante.

(4)   Alineatul (3) se aplică:

(a)

contractelor de servicii, cu condiția ca cel puțin 80 % din cifra medie de afaceri totală a întreprinderii afiliate pe durata ultimilor trei ani, ținând seama de toate serviciile prestate de întreprinderea respectivă, să provină din prestarea de servicii entității contractante sau altor întreprinderi cu care este afiliată;

(b)

contractelor de produse, cu condiția ca cel puțin 80 % din cifra medie de afaceri totală a întreprinderii afiliate, ținând seama de toate produsele furnizate de întreprinderea respectivă pe durata ultimilor trei ani, să provină din furnizarea de produse entității contractante sau altor întreprinderi cu care este afiliată;

(c)

contractelor de lucrări, cu condiția ca cel puțin 80 % din cifra medie de afaceri totală a întreprinderii afiliate, ținând seama de toate lucrările prestate de întreprinderea respectivă pe durata ultimilor trei ani, să provină din prestarea de lucrări entității contractante sau altor întreprinderi cu care este afiliată.

(5)   În cazul în care, din cauza datei la care o întreprindere afiliată a fost creată sau și-a început activitatea, cifra de afaceri nu este disponibilă pentru ultimii trei ani, este suficient ca întreprinderea să demonstreze că cifra de afaceri menționată la alineatul (4) literele (a), (b) sau (c) este verosimilă, în special cu ajutorul previziunilor de afaceri.

(6)   În cazul în care mai mult de o întreprindere afiliată cu entitatea contractantă cu care formează un grup economic furnizează servicii, produse sau lucrări identice sau similare, procentajele se calculează luând în considerare cifra totală de afaceri rezultată din furnizarea de servicii, de produse și, respectiv, de lucrări de către respectivele întreprinderi afiliate.

Articolul 30

Contracte atribuite unei asociații în participațiune sau unei entități contractante care face parte dintr-o asociație în participațiune

În pofida articolului 28 și cu condiția ca asociația în participațiune să fi fost înființată pentru a desfășura activitatea în cauză pe o perioadă de cel puțin trei ani și ca actul de înființare a asociației în participațiune să prevadă că entitățile contractante care o formează vor face parte din aceasta cel puțin pentru o perioadă la fel de lungă, prezenta directivă nu se aplică contractelor atribuite de:

(a)

o asociație în participațiune, formată exclusiv din mai multe entități contractante în scopul desfășurării unor activități în sensul articolelor 8-14, uneia dintre aceste entități contractante; sau

(b)

o entitate contractantă unei astfel de asociații în participațiune din care face parte.

Articolul 31

Transmiterea informațiilor

Entitățile contractante transmit Comisiei, dacă li se solicită acest lucru, 30:

(a)

denumirile întreprinderilor sau ale asociațiilor în participațiune în cauză;

(b)

natura și valoarea contractelor implicate;

(c)

dovezi considerate necesare de către Comisie pentru a demonstra că relația dintre întreprinderea sau asociația în participațiune căreia i se atribuie contractele și entitatea contractantă respectă cerințele prevăzute la articolul 29 sau 30.

Subsecțiunea 4

Situații speciale

Articolul 32

Servicii de cercetare și dezvoltare

Prezenta directivă se aplică doar contractelor de servicii pentru servicii de cercetare și dezvoltare care fac obiectul codurilor CPV 73000000-2 – 73120000-9, 73300000-5, 73420000-2 și 73430000-5, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele două condiții:

(a)

sunt exclusiv în beneficiul entității contractante, pentru uz propriu, în exercitarea propriei activități; și

(b)

serviciul prestat este integral remunerat de către entitatea contractantă.

Articolul 33

Contracte supuse unui regim special

(1)   Fără a aduce atingere dispozițiilor articolului 34 din prezenta directivă, Republica Austria și Republica Federală Germania se asigură, prin condițiile de autorizare sau alte măsuri adecvate, că orice entitate care își desfășoară activitatea în sectoarele menționate în Decizia 2002/205/CE a Comisiei (35) și Decizia 2004/73/CE a Comisiei (36):

(a)

respectă principiile de nediscriminare și concurențiale în materie de achiziții, cu privire la atribuirea de contracte de achiziții de produse, lucrări sau servicii, în special în ceea ce privește informațiile pe care entitatea le pune la dispoziția operatorilor economici referitor la intențiile sale de achiziție;

(b)

comunică Comisiei, în condițiile definite în Decizia 93/327/CEE a Comisiei (37), informații cu privire la contractele pe care le atribuie.

(2)   Fără a aduce atingere articolului 34, Regatul Unit asigură, prin intermediul condițiilor de autorizare sau al altor măsuri adecvate, că orice entitate care își desfășoară activitatea în sectoarele menționate în Decizia 97/367/CEE aplică literele (a) și (b) de la alineatul (1) de la prezentul articol în ceea ce privește atribuirea de contracte pentru desfășurarea activității respective în Irlanda de Nord.

(3)   Alineatele (1) și (2) nu se aplică în cazul contractelor atribuite în scopul explorării pentru petrol sau gaze.

Subsecțiunea 5

Activități expuse direct concurenței și dispozițiile procedurale aferente

Articolul 34

Activități expuse direct concurenței

(1)   Contractele destinate să permită desfășurarea unei activități menționate la articolele 8-14 nu fac obiectul prezentei directive în cazul în care statul membru sau entitățile contractante care au introdus cererea în temeiul articolului 35 pot demonstra că, în statul membru în care este desfășurată, activitatea este expusă direct concurenței pe piețe la care accesul nu este restricționat; de asemenea, concursurile de proiecte care sunt organizate pentru desfășurarea unei astfel de activități în zona geografică respectivă nu fac obiectul prezentei directive. Activitatea în cauză poate face parte dintr-un sector mai larg sau poate fi exercitată doar în anumite părți ale statului membru respectiv. Evaluarea expunerii la concurență, menționată în prima teză din prezentul alineat, care va fi efectuată ținând cont de informațiile de care dispune Comisia și de obiectivele prezentei directive, nu aduce atingere aplicării legislației în materie de concurență. Evaluarea se realizează având în vedere piața activităților în cauză și piața geografică de referință în sensul alineatului (2).

(2)   În sensul alineatului (1) de la prezentul articol, pentru a stabili dacă o activitate este expusă direct concurenței, se aplică criterii conforme cu dispozițiile privind concurența prevăzute în TFUE Printre acestea se pot număra caracteristicile produselor sau serviciilor respective, existența de produse sau servicii alternative considerate substituibile din punctul de vedere al ofertei sau al cererii, prețurile, precum și prezența efectivă sau potențială a cel puțin doi furnizori ai produselor sau serviciilor respective.

Piața geografică de referință, pe baza căreia se evaluează expunerea la concurență, cuprinde zona în care întreprinderile respective sunt implicate în oferta și cererea de produse sau servicii, în care condițiile de concurență sunt suficient de omogene și care poate fi distinctă de zonele geografice învecinate, în special deoarece condițiile de concurență diferă în mod apreciabil în respectivele zone. Această evaluare ia în considerare în special natura și caracteristicile produselor și serviciilor în cauză, precum și existența unor bariere la intrarea pe piață sau a unor preferințe ale consumatorilor, a unor diferențe considerabile între cotele de piață ale întreprinderilor din zona în cauză și zonele învecinate sau a unor diferențe semnificative de preț.

(3)   În sensul alineatului (1) de la prezentul articol, accesul la o piață se consideră nerestricționat în cazul în care statul membru a implementat și a pus în aplicare legislația Uniunii cuprinsă în anexa III.

În cazul în care nu se poate presupune accesul liber la o anumită piață pe baza primului paragraf, trebuie să se demonstreze că accesul la piața respectivă este liber de fapt și de drept.

Articolul 35

Procedura de stabilire a aplicabilității articolului 34

(1)   În cazul în care un stat membru sau, dacă legislația statului membru în cauză prevede această posibilitate, o entitate contractantă consideră, pe baza criteriilor prevăzute la articolul 34 alineatele (2) și (3), că o activitate este expusă direct concurenței pe piețe la care accesul nu este restricționat, acesta/aceasta poate transmite Comisiei o cerere pentru a se stabili că prezenta directivă nu se aplică atribuirii de contracte sau organizării de concursuri de proiecte pentru desfășurarea respectivei activități, însoțită, după caz, de poziția adoptată de o autoritate națională independentă care este competentă în ceea ce privește activitatea respectivă. Astfel de cereri se pot referi la activități care fac parte dintr-un sector mai larg sau care sunt exercitate doar în anumite părți ale statului membru în cauză.

În cererea respectivă, statul membru sau entitatea contractantă în cauză informează Comisia cu privire la toate faptele relevante, și în special cu privire la orice act cu putere de lege sau act administrativ ori acord privind respectarea condițiilor stabilite la articolul 34 alineatul (1).

(2)   Cu excepția cazului în care o cerere formulată de o entitate contractantă este însoțită de o poziție motivată și argumentată, adoptată de o autoritate națională independentă care este competentă în ceea ce privește activitatea respectivă, care analizează în detaliu condițiile în care articolul 34 alineatul (1) s-ar putea aplica activității în cauză, în conformitate cu alineatele (2) și (3) de la articolul menționat, Comisia informează imediat statul membru respectiv. Statul membru în cauză informează Comisia, în astfel de cazuri, cu privire la toate faptele relevante, și în special cu privire la orice act cu putere de lege sau act administrativ ori acord privind respectarea condițiilor stabilite la articolul 34 alineatul (1).

(3)   După primirea unei cereri transmise în conformitate cu alineatul (1) de la prezentul articol, Comisia poate, prin acte de punere în aplicare adoptate în termenele prevăzute în anexa IV, să stabilească dacă o activitate menționată la articolele 8-14 este expusă direct concurenței, pe baza criteriilor prevăzute la articolul 34. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 105 alineatul (2).

Contractele destinate să permită efectuarea activității în cauză și concursurile de proiecte organizate pentru desfășurarea unei astfel de activități încetează să facă obiectul prezentei directive în oricare dintre următoarele cazuri:

(a)

Comisia a adoptat actul de punere în aplicare prin care se stabilește aplicabilitatea articolului 34 alineatul (1), în termenul menționat în anexa IV;

(b)

Comisia nu a adoptat actul de punere în aplicare în termenul menționat în anexa IV.

(4)   După transmiterea unei cereri, statul membru sau entitatea contractantă în cauză poate, cu acordul Comisiei, să își modifice substanțial cererea, în special în ceea ce privește activitățile sau zonele geografice în cauză. În acest caz, se aplică un nou termen de adoptare a actului de punere în aplicare, care se calculează în conformitate cu punctul 1 din anexa IV, cu excepția cazului în care Comisia și statul membru sau entitatea contractantă care a depus cererea convin asupra unui termen mai scurt.

(5)   În cazul în care, într-un anumit stat membru, o activitate face deja obiectul unei proceduri prevăzute la alineatele (1), (2) și (4), cererile ulterioare privind aceeași activitate, în același stat membru, prezentate înainte de expirarea termenului prevăzut pentru prima cerere nu se consideră proceduri noi și se tratează în contextul primei cereri.

(6)   Comisia adoptă un act de punere în aplicare prin care se stabilesc norme detaliate pentru aplicarea alineatelor (1)-(5). Actul de punere în aplicare respectiv include cel puțin norme referitoare la:

(a)

publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, pentru informare, a datelor la care începe și la care se încheie termenul prevăzut la punctul 1 din anexa IV, inclusiv a oricăror prelungiri sau suspendări ale termenului, conform dispozițiilor anexei menționate;

(b)

publicarea eventualei aplicabilități a articolului 34 alineatul (1) în conformitate cu alineatul (3) al doilea paragraf litera (b) din prezentul articol;

(c)

dispoziții de punere în aplicare privind forma, conținutul și alte detalii ale cererilor prezentate în temeiul alineatului (1) din prezentul articol.

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 105 alineatul (2).

CAPITOLUL IV

Principii generale

Articolul 36

Principii aplicabile achizițiilor

(1)   Entitățile contractante îi tratează pe operatorii economici în mod egal și fără discriminare și acționează într-un mod transparent și proporțional.

Conceptul achiziției nu se face cu intenția de excludere a acesteia din domeniul de aplicare al prezentei directive sau de restrângere artificială a concurenței. Se consideră că se restrânge artificial concurența în cazul în care conceptul achiziției este făcut cu intenția favorizării sau dezavantajării nejustificate a anumitor operatori economici.

(2)   Statele membre adoptă măsurile adecvate pentru a se asigura că, în executarea contractelor de achiziții publice, operatorii economici respectă obligațiile aplicabile în domeniul mediului, social și al muncii instituite prin dreptul Uniunii, prin dreptul național, prin contracte colective de muncă sau prin dispozițiile internaționale de drept în domeniul mediului, social și al muncii enumerate în anexa XIV.

Articolul 37

Operatori economici

(1)   Operatorii economici care, în temeiul legislației statului membru în care sunt stabiliți, au dreptul să presteze serviciul în cauză nu pot fi respinși numai pe motiv că, în temeiul legislației statului membru în care se atribuie contractul, sunt obligați să fie persoane fizice sau persoane juridice.

Cu toate acestea, pentru contractele de achiziții de servicii și de lucrări, precum și pentru contractele de achiziții de produse care implică, în plus, servicii sau lucrări de amplasare și de instalare, persoanele juridice pot fi obligate să indice, în cadrul ofertelor sau cererilor lor de participare, numele și calificările profesionale pertinente ale persoanelor responsabile cu executarea contractului în cauză.

(2)   Grupurile de operatori economici, inclusiv asociațiile temporare, pot participa la procedurile de achiziții. Entitățile contractante nu le pot impune acestora să aibă o formă juridică specifică pentru depunerea unei oferte sau a unei cereri de participare.

Dacă este necesar, entitățile contractante pot clarifica în documentele achiziției în ce mod îndeplinesc grupurile de operatori economici criteriile și cerințele pentru calificare și selecția calitativă menționate la articolele 77-81, cu condiția ca acest lucru să se justifice din motive obiective și să fie proporțional. Statele membre pot stabili termeni standard pentru modul în care grupurile de operatori economici urmează să îndeplinească cerințele respective.

Orice condiție pentru executarea unui contract de către astfel de grupuri de operatori economici, diferite de cele impuse participanților individuali, sunt, de asemenea, justificate de motive obiective și sunt proporționale.

(3)   În pofida alineatului (2), entitățile contractante pot impune grupurilor de operatori economici să adopte o anumită formă juridică, odată ce le-a fost atribuit contractul, în măsura în care o astfel de schimbare este necesară pentru executarea în mod satisfăcător a contractului.

Articolul 38

Contracte rezervate

(1)   Statele membre pot rezerva dreptul de participare la procedurile de achiziții unor ateliere protejate și unor operatori economici al căror scop principal este integrarea socială și profesională a persoanelor cu handicap sau a celor defavorizate sau pot prevedea ca astfel de contracte să fie executate în contextul programelor de angajare protejată, dacă cel puțin 30 % dintre angajații atelierelor, operatorilor economici sau programelor în cauză sunt lucrători cu handicap sau defavorizați.

(2)   În invitația la procedura concurențială de ofertare se face trimitere la prezentul articol.

Articolul 39

Confidențialitate

(1)   Cu excepția cazului în care se prevede altfel în prezenta directivă sau în legislația națională sub incidența căreia intră entitatea contractantă, în special legislația privind accesul la informații și fără a aduce atingere obligațiilor legate de publicitatea contractelor atribuite și de informațiile pentru candidați și ofertanți prevăzute la articolele 70 și 75, entitatea contractantă nu dezvăluie informațiile transmise de operatorii economici și desemnate de aceștia ca fiind confidențiale, inclusiv, dar fără a se limita la acestea, secrete tehnice sau comerciale și aspectele confidențiale ale ofertelor.

(2)   Entitățile contractante pot impune operatorilor economici cerințe care vizează protejarea naturii confidențiale a informațiilor pe care entitățile contractante le pun la dispoziție pe durata întregii proceduri de achiziție, inclusiv informațiile puse la dispoziție în cadrul funcționării unui sistem de calificare, indiferent dacă acesta a făcut sau nu obiectul unui anunț privind existența unui sistem de calificare utilizat ca modalitate de invitare la o procedură concurențială de ofertare.

Articolul 40

Reguli aplicabile comunicărilor

(1)   Statele membre se asigură că toate comunicările și schimburile de informații în temeiul prezentei directive, în special depunerea electronică, sunt efectuate prin mijloace electronice de comunicare, în conformitate cu dispozițiile prezentului articol. Instrumentele și dispozitivele utilizate pentru comunicarea prin mijloace electronice, precum și caracteristicile lor tehnice, sunt nediscriminatorii, disponibile în general și interoperabile cu produse de uz general ale TIC și nu limitează accesul operatorilor economici la procedura de achiziție.

În pofida primului paragraf, entitățile contractante nu sunt obligate să solicite utilizarea mijloacelor electronice de comunicare în procesul de depunere în următoarele situații:

(a)

din cauza naturii specializate a achiziției, utilizarea mijloacelor electronice de comunicare ar necesita instrumente, dispozitive sau formate de fișiere specifice care nu sunt disponibile în general sau nu se susțin prin aplicații disponibile în general;

(b)

aplicațiile care suportă formatele de fișiere adecvate pentru descrierea ofertelor utilizează formate de fișiere care nu pot fi procesate prin nicio altă aplicație deschisă sau disponibilă în general sau fac obiectul unui regim de licențe limitate de drepturi de proprietate intelectuală, iar entitatea contractantă nu le poate pune la dispoziție pentru descărcare sau pentru utilizare la distanță;

(c)

utilizarea mijloacelor electronice de comunicare ar necesita un echipament de birou specializat care nu este disponibil în general pentru entitățile contractante;

(d)

documentele achiziției necesită prezentarea unor modele fizice sau reduse la scară care nu se pot transmite prin mijloace electronice.

În ceea ce privește comunicările pentru care nu sunt folosite mijloace electronice de comunicare în conformitate cu al doilea paragraf, comunicarea se face prin poștă sau alt transportator adecvat sau printr-o combinație între poștă sau alt transportator adecvat și mijloace electronice.

În pofida primului paragraf de la prezentul alineat, entitățile contractante nu sunt obligate să solicite mijloace electronice de comunicare în procesul de depunere în măsura în care utilizarea altor mijloace de comunicare decât mijloacele electronice este necesară fie din cauza unei încălcări a securității mijloacelor electronice de comunicare, fie pentru protejarea naturii deosebit de sensibile a informațiilor care cer un nivel de protecție atât de ridicat încât nu poate fi asigurat în mod corespunzător prin utilizarea instrumentelor și dispozitivelor electronice disponibile în general pentru operatorii economici sau care le pot fi puse la dispoziție prin mijloace alternative de acces în sensul alineatului (5).

Este responsabilitatea entităților contractante care solicită, în conformitate cu al doilea paragraf de la prezentul alineat, alte mijloace de comunicare decât cele electronice în procesul de depunere să indice motivele acestei solicitări în raportul individual menționat la articolul 100. După caz, entitățile contractante menționează în raportul individual motivele pentru care utilizarea altor mijloace de comunicare decât a mijloacelor electronice a fost considerată necesară în aplicarea celui de al patrulea paragraf de la prezentul alineat.

(2)   În pofida alineatului (1), comunicarea orală poate fi utilizată pentru alte comunicări decât cele privind elementele esențiale ale unei proceduri de achiziții, cu condiția unei documentări suficiente a conținutului comunicării verbale. În acest sens, elementele esențiale ale unei proceduri de achiziții includ documentele achiziției, cererile de participare și confirmările interesului și ofertele. În special, comunicările verbale cu ofertanții care ar putea avea un impact substanțial asupra conținutului și evaluării ofertelor se documentează într-o măsură suficientă și prin mijloace corespunzătoare, cum ar fi înregistrări scrise sau audio sau rezumate ale principalelor elemente ale comunicării.

(3)   În toate operațiunile de comunicare, schimb și stocare de informații, entitățile contractante asigură menținerea integrității datelor și protejarea confidențialității ofertelor și a cererilor de participare. Ele examinează conținutul ofertelor și al cererilor de participare numai după expirarea termenului fixat pentru depunerea acestora.

(4)   Pentru contractele de achiziție de lucrări publice și concursurile de proiecte, statele membre pot impune utilizarea de instrumente electronice specifice, precum instrumentele de modelare electronică a informațiilor de construcții sau instrumente similare. În astfel de cazuri, entitățile contractante oferă mijloace de acces alternative, astfel cum se prevede la alineatul (5), până când instrumentele respective devin disponibile în general în sensul alineatului (1) primul paragraf a doua teză.

(5)   Entitățile contractante pot, dacă este necesar, să impună utilizarea unor instrumente care nu sunt în general disponibile, cu condiția ca entitățile contractante să ofere mijloace alternative de acces.

Se consideră că entitățile contractante oferă mijloace alternative adecvate de acces în oricare dintre următoarele situații, dacă:

(a)

oferă acces gratuit, direct, liber și complet, pe cale electronică, la instrumentele și dispozitivele respective de la data publicării anunțului în conformitate cu anexa IX sau de la data trimiterii invitației pentru confirmarea interesului. Textul anunțului sau al invitației pentru confirmarea interesului specifică adresa de internet la care sunt disponibile instrumentele și dispozitivele respective;

(b)

se asigură că ofertanții care nu au acces la instrumentele și dispozitivele în cauză sau nu au nicio posibilitate de a le obține în termenele stabilite, cu condiția ca lipsa accesului să nu fie imputabilă ofertantului în cauză, pot avea acces la procedura de achiziție prin utilizarea unor dispozitive (tokens) provizorii puse la dispoziție gratuit pe internet; sau

(c)

asigură disponibilitatea unei metode alternative pentru depunerea electronică a ofertelor.

(6)   În plus față de cerințele prevăzute în anexa V, următoarele norme se aplică instrumentelor și dispozitivelor de transmisie și recepție electronică a ofertelor și de recepție electronică a cererilor de participare:

(a)

informațiile privind specificațiile pentru prezentarea electronică a ofertelor și a cererilor de participare, inclusiv criptarea și marcarea temporală (time-stamping), se pun la dispoziția părților interesate;

(b)

statele membre sau entitățile contractante care acționează într-un cadru global stabilit de statul membru în cauză precizează nivelul de securitate necesar pentru ca mijloacele de comunicare electronice să fie folosite în diversele etape ale procedurii de achiziție în cauză; nivelul respectiv este proporțional cu riscurile asociate;

(c)

atunci când statele membre sau entitățile contractante care acționează într-un cadru global stabilit de statul membru în cauză ajung la concluzia că nivelul de risc, evaluat în temeiul literei (b) de la prezentul alineat, impune semnături electronice avansate, astfel cum sunt definite în Directiva 1999/93/CE a Parlamentului European și a Consiliului (38), entitățile contractante acceptă semnături electronice avansate bazate pe un certificat calificat, ținând cont dacă certificatele respective sunt furnizate de un furnizor de servicii de certificare, care se află pe o listă sigură prevăzută în Decizia 2009/767/CE a Comisiei (39), create cu sau fără un dispozitiv securizat de creare a semnăturii, sub rezerva respectării următoarelor condiții:

(i)

entitatea contractantă stabilește formatul semnăturii avansate pe baza formatelor stabilite în Decizia 2011/130/UE a Comisiei (40) și să introducă măsurile necesare pentru a putea procesa tehnic aceste formate; în cazul în care se utilizează un format diferit de semnătură electronică, semnătura electronică sau suportul electronic al documentelor include informații cu privire la posibilitățile existente de validare, iar aceasta intră în atribuțiile statului membru. Posibilitățile de validare permit entității contractante să valideze online, gratuit și într-o manieră care să fie înțeleasă și de alți vorbitori decât cei nativi, semnătura electronică primită ca semnătură electronică avansată susținută de un certificat calificat. Statele membre notifică informațiile privind prestatorul de servicii de validare Comisiei, care pune la dispoziția publicului pe internet informațiile primite de la statele membre;

(ii)

în cazul în care o ofertă este semnată pe baza unui certificat calificat care este inclus pe o listă sigură, entitatea contractantă nu impune cerințe suplimentare care pot împiedica utilizarea semnăturilor respective de către ofertanți.

În legătură cu documentele utilizate în contextul unei proceduri de achiziții, care sunt semnate de o autoritate competentă a unui stat membru sau de o altă entitate emitentă, entitatea sau autoritatea competentă emitentă poate stabili formatul semnăturii avansate în conformitate cu cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (2) din Decizia 2011/130/UE. Acestea introduc măsurile necesare pentru a putea prelucra tehnic formatele respective prin includerea informațiilor solicitate în scopul prelucrării semnăturii în documentul în cauză. Astfel de documente trebuie să conțină în semnătura electronică sau în suportul electronic al documentelor informații cu privire la posibilitățile existente de validare care permit validarea online a semnăturii electronice primite, gratuit și într-o manieră care să fie înțeleasă și de alți vorbitori decât cei nativi.

(7)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 103, pentru a modifica detaliile și caracteristicile tehnice stabilite în anexa V pentru a ține cont de progresul tehnic.

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 103, pentru modificarea listei care figurează la alineatul (1) al doilea paragraf literele (a)-(d) de la prezentul articol, în cazul în care evoluțiile tehnologice fac ca excepțiile cu caracter continuu de la utilizarea mijloacelor electronice de comunicare să devină inadecvate sau, în mod excepțional, în cazul în care trebuie să se prevadă noi excepții din cauza evoluțiilor tehnologice.

Pentru a se asigura interoperabilitatea formatelor tehnice, precum și a standardelor în materie de proceduri și mesaje, în special într-un context transfrontalier, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 103 pentru a stabili utilizarea obligatorie a acestor standarde tehnice specifice, în special cu privire la utilizarea depunerii electronice, a cataloagelor electronice și a mijloacelor de autentificare electronică, numai în cazul în care standardele tehnice au fost testate amănunțit și s-a dovedit utilitatea acestora în practică. Înainte de a stabili obligativitatea utilizării unui anumit standard tehnic, Comisia analizează cu atenție, de asemenea, costurile pe care aceasta le poate genera, în special în ceea ce privește adaptările la soluțiile existente de achiziții electronice, inclusiv infrastructura, procesele sau programele informatice.

Articolul 41

Nomenclaturi

(1)   Orice trimiteri la nomenclaturi în contextul achizițiilor publice se efectuează cu ajutorul „Vocabularului comun privind achizițiile publice” (Common Procurement Vocabulary, CPV), adoptat prin Regulamentul (CE) nr. 2195/2002.

(2)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 103 pentru a adapta codurile CPV menționate în prezenta directivă, ori de câte ori modificările nomenclaturii CPV trebuie să se reflecte în prezenta directivă și nu implică o modificare a domeniului de aplicare al prezentei directive.

Articolul 42

Conflicte de interese

(1) Statele membre se asigură că autoritățile contractante iau măsurile adecvate pentru a preveni, identifica și remedia în mod eficace conflictele de interese apărute în desfășurarea procedurilor de achiziție, astfel încât să se evite orice denaturare a concurenței și să se asigure un tratament egal pentru toți operatorii economici.

Conceptul de conflict de interese acoperă cel puțin orice situație în care membrii personalului autorității contractante sau ai unui furnizor de servicii de achiziții care acționează în numele autorității contractante, care sunt implicați în derularea procedurii de achiziție sau care pot influența rezultatul acesteia, au, în mod direct sau indirect, un interes financiar, economic sau un alt interes personal, care ar putea fi perceput ca element care compromite imparțialitatea și independența lor în contextul procedurii de achiziție.

TITLUL II

NORME APLICABILE CONTRACTELOR

CAPITOLUL I

Proceduri

Articolul 43

Condiții referitoare la AAP și la alte acorduri internaționale

În măsura în care intră sub incidența anexelor 3, 4 și 5 și a notelor generale la apendicele I al Uniunii Europene la AAP și a celorlalte acorduri internaționale care prevăd obligații în sarcina Uniunii, entitățile contractante în sensul articolului 4 alineatul (1) litera (a) acordă lucrărilor, produselor, serviciilor și operatorilor economici ai semnatarilor acestor acorduri un tratament nu mai puțin favorabil decât tratamentul acordat lucrărilor, produselor, serviciilor și operatorilor economici din Uniune.

Articolul 44

Alegerea procedurilor

(1)   La atribuirea contractelor de achiziții de produse, lucrări sau servicii, entitățile contractante aplică procedurile adaptate pentru a fi în conformitate cu prezenta directivă, cu condiția ca, fără a aduce atingere articolului 47, să fi fost publicată o invitație la o procedură concurențială de ofertare în conformitate cu prezenta directivă.

(2)   Statele membre prevăd că entitățile contractante pot aplica proceduri deschise sau restrânse ori proceduri de negociere cu invitație prealabilă la procedura concurențială de ofertare, după cum se prevede în prezenta directivă.

(3)   Statele membre prevăd că entitățile contractante pot aplica dialoguri competitive și parteneriate pentru inovare în conformitate cu dispozițiile prezentei directive.

(4)   Invitația la procedura concurențială de ofertare se poate face prin unul dintre următoarele mijloace:

(a)

un anunț orientativ periodic, în conformitate cu articolul 67, în cazul în care contractul este atribuit prin procedură restrânsă sau de negociere;

(b)

un anunț privind existența unui sistem de calificare, în temeiul articolului 68, în cazul în care contractul este atribuit prin procedură restrânsă sau de negociere ori în cadrul unui dialog competitiv sau al unui parteneriat pentru inovare;

(c)

un anunț de participare, în temeiul articolului 69.

În cazul menționat la litera (a) de la prezentul alineat, operatorii economici care și-au manifestat interesul în urma publicării anunțului orientativ periodic sunt invitați ulterior să își confirme interesul în scris prin intermediul unei invitații pentru confirmarea interesului, în conformitate cu articolul 74.

(5)   În cazurile și situațiile specifice prevăzute în mod expres la articolul 50, statele membre pot prevedea că entitățile contractante pot recurge la o procedură de negociere fără invitație prealabilă la procedura concurențială de ofertare. Statele membre nu autorizează aplicarea procedurii respective în orice alte cazuri decât cele menționate la articolul 50.

Articolul 45

Procedura deschisă

(1)   În cadrul procedurilor deschise, orice operator economic interesat poate depune o ofertă ca răspuns la o invitație la o procedură concurențială de ofertare.

Termenul minim de primire a ofertelor este de 35 de zile de la data la care s-a trimis anunțul de participare.

Oferta este însoțită de informațiile pentru selecția calitativă care sunt solicitate de entitatea contractantă.

(2)   Dacă entitățile contractante au publicat un anunț orientativ periodic care nu a fost utilizat în sine ca mijloc de invitație la procedura concurențială de ofertare, termenul minim de primire a ofertelor prevăzut la alineatul (1) al doilea paragraf din prezentul articol poate fi redus la 15 zile, sub rezerva îndeplinirii tuturor condițiilor următoare:

(a)

anunțul orientativ periodic a inclus, pe lângă informațiile prevăzute în anexa VI partea A secțiunea I, toate informațiile prevăzute în anexa VI partea A secțiunea II, în măsura în care informațiile din urmă erau disponibile la momentul publicării anunțului orientativ periodic;

(b)

anunțul orientativ periodic a fost trimis spre publicare cu o perioadă cuprinsă între 35 de zile și 12 luni înainte de data trimiterii anunțului de participare.

(3)   În cazul în care o stare de urgență demonstrată în mod corespunzător de către entitatea contractantă face imposibil de respectat termenul prevăzut la al doilea paragraf de la alineatul (1), aceasta poate stabili un termen care nu poate fi mai mic de 15 zile de la data la care s-a trimis anunțul de participare.

(4)   Entitatea contractantă poate reduce cu cinci zile termenul pentru primirea ofertelor prevăzut la alineatul (1) al doilea paragraf de la prezentul articol, în cazul în care acceptă ca ofertele să fie depuse prin mijloace electronice, în conformitate cu articolul 40 alineatul (4) primul paragraf și cu articolul 40 alineatele (5) și (6).

Articolul 46

Procedura restrânsă

(1)   În cazul procedurilor restrânse, orice operator economic poate depune o cerere de participare ca răspuns la o invitație la o procedură concurențială de ofertare, furnizând informațiile pentru selecția calitativă solicitate de entitatea contractantă.

Termenul minim pentru primirea cererilor de participare este fixat, ca regulă generală, la numai puțin de 30 de zile de la data trimiterii anunțului de participare sau a invitației pentru confirmarea interesului și în niciun caz nu poate fi mai mic de 15 zile.

(2)   Numai operatorii economici invitați în acest sens de entitatea contractantă după evaluarea de către aceasta a informațiilor furnizate pot depune o ofertă. Entitățile contractante pot limita numărul candidaților corespunzători pentru a fi invitați să participe la procedură în conformitate cu articolul 78 alineatul (2).

Termenul pentru primirea ofertelor poate fi stabilit de comun acord între entitatea contractantă și candidații selectați, cu condiția ca toți candidații selectați să aibă la dispoziție același termen pentru pregătirea și transmiterea ofertelor lor.

În lipsa unui acord cu privire la termenul pentru primirea ofertelor, termenul este de cel puțin 10 zile de la data la care a fost trimisă invitația de participare la procedura de ofertare.

Articolul 47

Procedura de negociere cu invitație prealabilă la procedura concurențială de ofertare

(1)   În procedurile de negociere cu invitație prealabilă la procedura concurențială de ofertare, orice operator economic poate depune o cerere de participare ca răspuns la o invitație la o procedură concurențială de ofertare, furnizând informațiile pentru selecția calitativă solicitate de către entitatea contractantă.

Termenul minim pentru primirea cererilor de participare este fixat, ca regulă generală, la nu mai puțin de 30 de zile de la data trimiterii anunțului de participare sau, dacă se utilizează un anunț orientativ periodic ca mijloc de invitare la procedura concurențială de ofertare, de la data trimiterii invitației pentru confirmarea interesului și nu poate fi în niciun caz mai mic de 15 zile.

(2)   Numai operatorii economici invitați de entitatea contractantă după evaluarea de către aceasta a informațiilor furnizate pot participa la negocieri. Entitățile contractante pot limita numărul candidaților corespunzători pentru a fi invitați să participe la procedură în conformitate cu articolul 78 alineatul (2).

Termenul pentru primirea ofertelor poate fi stabilit de comun acord între entitatea contractantă și candidații selectați, cu condiția ca toți să aibă la dispoziție același termen pentru pregătirea și transmiterea ofertelor lor.

În lipsa unui acord cu privire la termenul pentru primirea ofertelor, termenul este de cel puțin 10 zile de la data la care a fost trimisă invitația de participare la procedura de ofertare.

Articolul 48

Dialogul competitiv

(1)   În cazul dialogurilor competitive, orice operator economic poate depune o cerere de participare ca răspuns la o invitație la o procedură concurențială de ofertare, în conformitate cu articolul 44 alineatul (4) literele (b) și (c), furnizând informațiile pentru selecția calitativă solicitate de entitatea contractantă.

Termenul minim pentru primirea cererilor de participare este fixat, în general, la nu mai puțin de 30 de zile de la data trimiterii anunțului de participare sau, dacă se utilizează un anunț orientativ periodic ca mijloc de invitare la procedura concurențială de ofertare, de la data trimiterii invitației pentru confirmarea interesului și nu poate fi în niciun caz mai mic de 15 zile.

Numai operatorii economici invitați de entitatea contractantă după evaluarea informațiilor furnizate pot participa la dialog. Entitățile contractante pot limita numărul candidaților corespunzători pentru a fi invitați să participe la procedură în conformitate cu articolul 78 alineatul (2). Contractul se atribuie exclusiv pe baza criteriului de atribuire al ofertei care prezintă cel mai bun raport calitate-preț, în conformitate cu articolul 82 alineatul (2).

(2)   Entitățile contractante își fac cunoscute necesitățile și cerințele în invitația la o procedură concurențială de ofertare și/sau într-un document descriptiv. În același timp și în aceleași documente, acestea fac cunoscute și definesc și criteriile de atribuire alese și stabilesc un termen orientativ.

(3)   Entitățile contractante deschid, cu participanții selectați în conformitate cu dispozițiile aplicabile prevăzute la articolele 76-81, un dialog al cărui obiectiv este de a identifica și defini mijloacele cele mai potrivite pentru a răspunde necesităților lor. În decursul acestui dialog, entitățile contractante pot discuta cu participanții selectați toate aspectele achiziției.

În cadrul dialogului, entitățile contractante asigură egalitatea de tratament pentru toți participanții. În acest scop, entitățile contractante nu furnizează, în mod discriminatoriu, informații care îi pot avantaja pe anumiți participanți în raport cu ceilalți.

În conformitate cu articolul 39, entitățile contractante nu dezvăluie celorlalți participanți soluțiile propuse sau alte informații confidențiale comunicate de un candidat sau ofertant care participă la dialog, fără acordul acestuia. Acest acord nu ia forma unei renunțări generale, ci este dat cu referire la comunicarea preconizată a informațiilor specifice.

(4)   Dialogurile competitive se pot desfășura în etape succesive, pentru a reduce numărul de soluții care urmează să fie discutate în etapa de dialog, aplicând criteriile de atribuire înscrise în invitația la o procedură concurențială de ofertare sau în documentul descriptiv. În invitația la o procedură concurențială de ofertare sau în documentul descriptiv, entitatea contractantă precizează dacă va recurge la opțiunea respectivă.

(5)   Entitatea contractantă continuă dialogul până când este în măsură să identifice soluția sau soluțiile care pot răspunde necesităților sale.

(6)   După declararea încheierii dialogului și informarea corespunzătoare a participanților rămași, entitățile contractante îi invită pe aceștia să își depună ofertele finale pe baza soluției sau soluțiilor prezentate și specificate în cursul dialogului. Ofertele respective cuprind toate elementele solicitate și necesare pentru realizarea proiectului.

Ofertele respective pot fi clarificate, precizate și optimizate la cererea entității contractante. Totuși, precizările, clarificările, optimizările sau informațiile suplimentare nu pot avea ca efect modificarea aspectelor principale ale ofertei sau ale achiziției, inclusiv a nevoilor și cerințelor stabilite în invitația la o procedură concurențială de ofertare sau în documentul descriptiv, în cazul în care variațiile la aceste aspecte, nevoi și cerințe sunt susceptibile de a denatura concurența sau de a avea un efect discriminatoriu.

(7)   Entitățile contractante evaluează ofertele primite pe baza criteriilor de atribuire prevăzute în invitația la o procedură concurențială de ofertare sau în documentul descriptiv.

La cererea entității contractante, se pot desfășura negocieri cu ofertantul a cărui ofertă a fost identificată ca prezentând cel mai bun raport calitate-preț, în conformitate cu articolul 82 alineatul (2), pentru a se confirma angajamentele financiare sau alți termeni incluși în ofertă până la finalizarea termenelor din contract, cu condiția ca aceste negocieri să nu aibă ca efect modificarea în mod substanțial a aspectelor esențiale ale ofertei sau ale achiziției, inclusiv a necesităților și cerințelor prevăzute în invitația la procedura concurențială de ofertare sau în documentul descriptiv și să nu riște să denatureze concurența sau să ducă la discriminare.

(8)   Entitățile contractante pot prevedea premii sau plăți pentru participanții la dialog.

Articolul 49

Parteneriatul pentru inovare

(1)   În cazul parteneriatelor pentru inovare, orice operator economic poate depune o cerere de participare ca răspuns la o invitație la o procedură concurențială de ofertare, în conformitate cu articolul 44 alineatul (4) literele (b) și (c), furnizând informațiile pentru selecția calitativă solicitate de entitatea contractantă.

În documentele achiziției, entitatea contractantă identifică necesitatea unui produs, a unui serviciu inovator sau a unor lucrări inovatoare care nu poate fi satisfăcută prin achiziționarea produselor, serviciilor sau lucrărilor deja disponibile pe piață. Aceasta indică acele elemente ale descrierii care definesc cerințele minime care trebuie îndeplinite de toate ofertele. Indicațiile sunt suficient de precise pentru a permite operatorilor economici să identifice natura și sfera de aplicare a soluției necesare și să decidă dacă să depună o cerere de participare la procedură.

Entitatea contractantă poate decide să instituie parteneriatul pentru inovare cu unul sau mai mulți parteneri care derulează separat activități de cercetare și dezvoltare.

Termenul minim pentru primirea cererilor de participare este fixat, în general, la nu mai puțin de 30 de zile de la data trimiterii anunțului de participare și în niciun caz nu poate fi mai mic de 15 zile. Numai operatorii economici invitați de entitatea contractantă după evaluarea informațiilor furnizate pot participa la procedură. Entitățile contractante pot limita numărul candidaților corespunzători pentru a fi invitați să participe la procedură în conformitate cu articolul 78 alineatul (2). Contractele se atribuie exclusiv pe baza criteriului ofertei prezentând cel mai bun raport calitate-preț, în conformitate cu articolul 82 alineatul (2).

(2)   Parteneriatul pentru inovare are ca scop dezvoltarea unui produs, a unui serviciu inovator sau a unor lucrări inovatoare, precum și achiziția ulterioară a produselor, serviciilor sau lucrărilor care rezultă, cu condiția ca acestea să corespundă nivelurilor convenite de performanță și costurilor maxime convenite între autoritățile contractante și participanți.

Parteneriatul pentru inovare se structurează în etape succesive, urmând succesiunea etapelor din procesul de cercetare și de inovare, care poate include fabricarea produselor, prestarea serviciilor sau finalizarea lucrărilor. Parteneriatul pentru inovare stabilește obiective intermediare care trebuie atinse de către parteneri și plata remunerației în tranșe adecvate.

Pe baza obiectivelor respective, entitatea contractantă poate hotărî după fiecare etapă să înceteze parteneriatul pentru inovare sau, în cazul unui parteneriat pentru inovare cu mai mulți parteneri, să reducă numărul de parteneri prin rezilierea anumitor contracte, cu condiția ca entitatea contractantă să fi menționat în documentele achiziției posibilitățile respective, precum și condițiile în care poate face uz de ele.

(3)   Cu excepția cazului în care se prevede altfel în prezentul articol, entitățile contractante negociază cu ofertanții ofertele inițiale și toate ofertele ulterioare depuse de aceștia, cu excepția ofertei finale, în vederea îmbunătățirii conținutului acestora.

Cerințele minime și criteriile de atribuire nu fac obiectul negocierilor.

(4)   În cursul negocierilor, entitățile contractante asigură egalitatea de tratament pentru toți ofertanții. În acest scop, acestea nu furnizează, în mod discriminatoriu, informații care îi pot avantaja pe anumiți ofertanți în raport cu ceilalți. Acestea informează în scris toți ofertanții ale căror oferte nu au fost eliminate în conformitate cu alineatul (5) în legătură cu orice modificări ale specificațiilor tehnice sau ale altor documente ale achiziției decât cele care stabilesc cerințele minime. În urma modificărilor respective, entitățile contractante acordă suficient timp ofertanților pentru a modifica și a retrimite ofertele modificate, după caz.

În conformitate cu articolul 39, entitățile contractante nu dezvăluie celorlalți participanți informații confidențiale comunicate de un candidat sau de un ofertant care participă la negocieri, fără acordul acestuia. Acest acord nu ia forma unei renunțări generale, ci este dat cu referire la comunicarea preconizată a informațiilor specifice.

(5)   Negocierile din cadrul procedurilor privind parteneriatele pentru inovare se pot desfășura în etape succesive, în scopul reducerii numărului de oferte care urmează să fie negociate prin aplicarea criteriilor de atribuire menționate în anunțul de participare, în invitația pentru confirmarea interesului sau în documentele achiziției. În anunțul de participare, în invitația pentru confirmarea interesului sau în documentele achiziției, entitatea contractantă indică dacă va recurge la această opțiune.

(6)   La selectarea candidaților, entitățile contractante aplică în special criteriile legate de capacitatea candidaților în domeniul cercetării și dezvoltării, precum și de capacitatea de a elabora și de a pune în aplicare soluții inovatoare.

Numai operatorii economici invitați de entitatea contractantă după evaluarea informațiilor solicitate pot prezenta proiecte de cercetare și inovare având ca obiectiv satisfacerea necesităților identificate de entitatea contractantă care nu pot fi acoperite de soluțiile existente.

În documentele achiziției, entitatea contractantă definește mecanismele aplicabile drepturilor de proprietate intelectuală. În cazul unui parteneriat pentru inovare cu mai mulți parteneri, entitatea contractantă, în conformitate cu articolul 39, nu dezvăluie celorlalți parteneri soluțiile propuse sau alte informații confidențiale comunicate de un partener în cadrul parteneriatului, fără acordul partenerului respectiv. Acest acord nu ia forma unei renunțări generale, ci este dat cu referire la comunicarea preconizată a informațiilor specifice.

(7)   Entitatea contractantă se asigură că structura parteneriatului și, în special, durata și valoarea diferitelor etape reflectă gradul de inovație al soluției propuse și succesiunea activităților de cercetare și inovare necesare pentru dezvoltarea unei soluții inovatoare care nu este încă disponibilă pe piață. Valoarea estimată a produselor, serviciilor sau lucrărilor achiziționate nu este disproporționată în raport cu investițiile pentru dezvoltarea acestora.

Articolul 50

Utilizarea procedurii de negociere fără invitație prealabilă la o procedură concurențială de ofertare

Entitățile contractante pot utiliza o procedură de negociere fără invitație prealabilă la o procedură concurențială de ofertare în următoarele situații:

(a)

dacă nu a fost depusă nicio ofertă sau nicio ofertă adecvată sau nicio cerere de participare sau nicio cerere adecvată de participare ca răspuns la o procedură cu invitație prealabilă la o procedură concurențială de ofertare, atât timp cât condițiile inițiale ale contractului nu sunt modificate în mod substanțial.

O ofertă este considerată drept neadecvată dacă este lipsită de relevanță pentru contract, neputând în mod evident răspunde, fără modificări substanțiale, necesităților și cerințelor entității contractante indicate în documentele achiziției. O cerere de participare nu este considerată adecvată în cazul în care operatorul economic în cauză urmează să fie sau poate fi exclus în temeiul articolului 78 alineatul (1) sau al articolului 80 alineatul (1) sau nu îndeplinește criteriile de selecție stabilite de entitatea contractantă în temeiul articolului 78 sau 80;

(b)

dacă un contract este făcut doar în scop de cercetare, experiment, studiu sau dezvoltare și nu în scopul asigurării unui profit sau al recuperării costurilor cu cercetarea și dezvoltarea și în măsura în care atribuirea unui astfel de contract nu aduce atingere atribuirii competitive a contractelor ulterioare care urmăresc, în special, aceste obiective;

(c)

dacă lucrările, produsele sau serviciile pot fi furnizate numai de către un anumit operator economic pentru unul dintre motivele următoare:

(i)

scopul achiziției este crearea sau achiziționarea unei opere de artă sau reprezentații artistice unice;

(ii)

concurența lipsește din motive tehnice;

(iii)

protecția unor drepturi exclusive, inclusiv drepturile de proprietate intelectuală.

Excepțiile prevăzute la punctele (ii) și (iii) se aplică numai atunci când nu există o alternativă sau un substitut rezonabil, iar absența concurenței nu este rezultatul unei restrângeri artificiale a parametrilor achiziției;

(d)

în măsura în care este absolut necesar atunci când, din motive de extremă urgență determinate de evenimente care nu pot fi prevăzute de entitatea contractantă, termenele prevăzute pentru procedurile deschise, restrânse și de negociere cu invitație prealabilă la procedura concurențială de ofertare nu pot fi respectate. Situațiile invocate pentru a justifica extrema urgență nu trebuie în niciun caz să fie imputabile entității contractante;

(e)

în cazul contractelor de produse vizând livrări suplimentare efectuate de către furnizorul inițial, destinate fie înlocuirii parțiale de produse sau instalații, fie extinderii produselor sau instalațiilor existente, în cazul în care schimbarea furnizorului ar obliga entitatea contractantă să achiziționeze produse cu caracteristici tehnice diferite, ceea ce ar duce la o incompatibilitate sau dificultăți tehnice disproporționate de utilizare și întreținere;

(f)

pentru lucrări sau servicii noi constând în repetarea unor lucrări sau servicii similare încredințate contractantului căruia aceleași entități contractante i-au atribuit un contract anterior, cu condiția ca respectivele lucrări sau servicii să fie conforme cu un proiect de bază pentru care a fost atribuit un prim contract după o procedură în conformitate cu articolul 44 alineatul (1).

Proiectul de bază indică amploarea eventualelor lucrări sau servicii suplimentare și condițiile în care vor fi atribuite. Posibilitatea de a se recurge la această procedură este indicată încă de la deschiderea procedurii de ofertare pentru primul proiect, iar entitățile contractante țin seama de costul total estimat al lucrărilor sau serviciilor ulterioare atunci când aplică articolele 15 și 16;

(g)

pentru produsele cotate și achiziționate pe o piață de mărfuri;

(h)

pentru achizițiile de oportunitate, când este posibil să se achiziționeze produse profitând de o ocazie deosebit de avantajoasă, disponibilă pentru un timp foarte scurt, la un preț considerabil mai scăzut decât prețurile practicate în mod normal pe piață;

(i)

pentru achizițiile de produse sau servicii în condiții deosebit de avantajoase, fie de la un furnizor care își încetează definitiv activitățile comerciale, fie de la lichidatorul dintr-o procedură de insolvență, un concordat preventiv sau o procedură similară prevăzută în legislația sau reglementările naționale;

(j)

dacă contractul de servicii în cauză este urmarea unui concurs de proiecte organizat în conformitate cu prezenta directivă și urmează să fie atribuit, în temeiul normelor prevăzute în concursul de proiecte, câștigătorului sau unuia dintre câștigătorii respectivului concurs; în acest din urmă caz, toți câștigătorii sunt invitați să participe la negocieri.

CAPITOLUL II

Tehnici și instrumente pentru achizițiile electronice și agregate

Articolul 51

Acorduri-cadru

(1)   Entitățile contractante pot încheia acorduri-cadru, cu condiția să aplice procedurile prevăzute de prezenta directivă.

Un acord-cadru înseamnă un acord încheiat între una sau mai multe entități contractante și unul sau mai mulți operatori economici, cu scopul de a stabili condițiile pentru contractele care urmează să fie atribuite în decursul unei perioade determinate, în special în ceea ce privește prețurile și, dacă este cazul, cantitățile avute în vedere.

Durata unui acord-cadru nu poate fi mai mare de opt ani, cu excepția cazurilor excepționale bine justificate, în special prin obiectul acordului-cadru.

(2)   Contractele încheiate în baza unui acord-cadru se atribuie în temeiul unor norme și criterii obiective, care pot include reluarea procedurii concurențiale între acei operatori economici care sunt parte la acordul-cadru astfel cum a fost încheiat. Respectivele norme și criterii sunt menționate în documentele achiziției pentru acordul-cadru.

Normele și criteriile obiective menționate la primul paragraf asigură tratamentul egal al operatorilor economici care sunt părți la acord. În cazul în care se include reluarea procedurii concurențiale, entitățile contractante stabilesc un termen suficient pentru a permite depunerea ofertelor referitoare la fiecare contract în parte și atribuie fiecare contract ofertantului care a prezentat cea mai bună ofertă pe baza criteriilor de atribuire prevăzute în specificațiile din acordul-cadru.

Entitățile contractante nu recurg la acordurile-cadru în mod abuziv sau în așa fel încât să împiedice, să restrângă sau să denatureze concurența.

Articolul 52

Sisteme dinamice de achiziții

(1)   Pentru achizițiile de uz curent ale căror caracteristici general disponibile pe piață îndeplinesc cerințele entităților contractante, acestea din urmă pot utiliza un sistem dinamic de achiziții. Sistemul dinamic de achiziții funcționează ca un proces în întregime electronic și este deschis pe întreaga perioadă de valabilitate a sistemului de achiziții oricărui operator economic care îndeplinește criteriile de selecție. Sistemul poate fi împărțit pe categorii de produse, lucrări sau servicii care sunt definite în mod obiectiv, pe baza caracteristicilor achizițiilor care urmează a fi realizate în cadrul categoriei în cauză. Aceste caracteristici pot include o referință la dimensiunea maximă admisibilă a contractelor specifice ulterioare sau la o anumită zonă geografică în care contractele specifice ulterioare vor fi executate.

(2)   Pentru efectuarea unei achiziții în cadrul unui sistem dinamic de achiziții, entitățile contractante urmează regulile procedurii restrânse. Toți candidații care îndeplinesc criteriile de selecție sunt admiși în sistem, iar numărul de candidați care urmează să fie admiși în sistem nu este limitat în conformitate cu articolul 78 alineatul (2). În cazul în care entitățile contractante au divizat sistemul în categorii de produse, lucrări sau servicii în conformitate cu alineatul (1) din prezentul articol, acestea specifică criteriile de selecție aplicabile pentru fiecare categorie.

În pofida articolului 46, se aplică următoarele termene:

(a)

termenul minim pentru primirea cererilor de participare este fixat, în general, la nu mai puțin de 30 de zile de la data trimiterii anunțului de participare sau, dacă se utilizează un anunț orientativ periodic ca mijloc de invitare la procedura concurențială de ofertare, de la data trimiterii invitației pentru confirmarea interesului și nu poate fi în niciun caz mai mic de 15 zile. Nu se mai aplică alte termene pentru primirea cererilor de participare de îndată ce a fost trimisă invitația de participare la procedura de ofertare pentru prima achiziție specifică în cadrul unui sistem dinamic de achiziții;

(b)

termenul minim de primire a ofertelor este de cel puțin 10 zile de la data la care s-a trimis invitația de participare la procedura de ofertare. Se aplică articolul 46 alineatul (2) al doilea și al treilea paragraf.

(3)   Toate comunicările din cadrul unui sistem dinamic de achiziții se efectuează numai prin mijloace electronice, în conformitate cu articolul 40 alineatele (1), (3), (5) și (6).

(4)   Pentru atribuirea contractelor în cadrul unui sistem dinamic de achiziții, entitățile contractante:

(a)

publică o invitație la o procedură concurențială de ofertare în care precizează că este vorba de un sistem dinamic de achiziții;

(b)

indică în documentele achiziției cel puțin natura și cantitatea estimată a achizițiilor avute în vedere, precum și toate informațiile necesare privind sistemul dinamic de achiziții, inclusiv modul de funcționare a acestuia, echipamentul electronic utilizat și aranjamentele și specificațiile tehnice de conectare;

(c)

indică orice divizare în categorii de produse, lucrări sau servicii și caracteristicile care le definesc;

(d)

oferă acces nelimitat, direct și deplin, atât timp cât sistemul este valabil, la documentele achiziției, în conformitate cu articolul 73.

(5)   Entitățile contractante acordă fiecărui operator economic, pe toată perioada de valabilitate a sistemului dinamic de achiziții, posibilitatea de a solicita să participe la sistem în condițiile menționate la alineatul (2). Entitățile contractante finalizează evaluarea unor astfel de cereri în conformitate cu criteriile de selecție în termen de 10 zile lucrătoare de la primirea lor. Termenul respectiv poate fi prelungit la 15 zile lucrătoare în cazuri individuale în care acest lucru este justificat, în special din cauza necesității de a examina documentația suplimentară sau de a verifica în alt mod dacă criteriile de selecție sunt îndeplinite.

În pofida primului paragraf, atât timp cât nu a fost trimisă invitația de participare la procedura de ofertare pentru prima achiziție specifică în cadrul unui sistem dinamic de achiziții, entitățile contractante pot prelungi perioada de evaluare, cu condiția ca nicio invitație de participare la procedura de ofertare să nu fie emisă în perioada prelungită de evaluare. În documentele achiziției acestea indică durata perioadei prelungite pe care intenționează să o aplice.

Entitățile contractante informează operatorul economic în cauză în cel mai scurt timp posibil dacă a fost admis sau nu în sistemul dinamic de achiziții.

(6)   Entitățile contractante invită toți participanții admiși să depună o ofertă pentru fiecare achiziție specifică în cadrul sistemului dinamic de achiziții, în conformitate cu articolul 74. În cazul în care sistemul dinamic de achiziții a fost divizat pe categorii de lucrări, produse sau servicii, entitățile contractante îi invită pe toți participanții care au fost admiși în categoria corespunzătoare achiziției specifice în cauză să depună o ofertă.

Entitățile contractante atribuie contractul ofertantului care a prezentat cea mai bună ofertă, pe baza criteriilor de atribuire enunțate în anunțul de participare pentru sistemul dinamic de achiziții, în invitația pentru confirmarea interesului sau, atunci când mijlocul de invitare la o procedură concurențială de ofertare îl constituie un anunț privind existența unui sistem de calificare, în invitația de participare la procedura de ofertare. Dacă este cazul, aceste criterii pot fi formulate cu mai multă exactitate în invitația de participare la procedura de ofertare.

(7)   Entitățile contractante care, în temeiul articolului 80, aplică criteriile de excludere sau de selecție prevăzute de Directiva 2014/24/UE pot, în orice moment pe parcursul perioadei de valabilitate a sistemului dinamic de achiziții, să solicite participanților admiși să depună o declarație pe propria răspundere, reînnoită și actualizată, astfel cum se prevede la articolul 59 alineatul (1) din directiva menționată, în termen de cinci zile lucrătoare de la data transmiterii cererii.

Alineatele (2)-(4) de la articolul 59 se aplică pe întreaga perioadă de valabilitate a sistemului dinamic de achiziții.

(8)   Entitățile contractante indică perioada de valabilitate a sistemului dinamic de achiziții în invitația la procedura concurențială de ofertare. Acestea informează Comisia cu privire la orice modificare a perioadei de valabilitate, folosind următoarele formulare standard:

(a)

dacă perioada de valabilitate este modificată fără a pune capăt sistemului, formularul utilizat inițial pentru invitația la procedura concurențială de ofertare pentru sistemul dinamic de achiziții;

(b)

dacă se pune capăt sistemului, anunțul de atribuire a contractului menționat la articolul 70.

(9)   Nu se percep taxe, înainte sau pe perioada de valabilitate a sistemului dinamic de achiziții, de la operatorii economici care sunt interesați de sistemul dinamic de achiziții sau care sunt parte la acesta.

Articolul 53

Licitații electronice

(1)   Entitățile contractante pot să utilizeze licitații electronice, în cadrul cărora sunt prezentate noi prețuri, revizuite în sens descrescător, și/sau noi valori aferente anumitor elemente ale ofertelor.

În acest scop, entitățile contractante structurează licitația electronică sub forma unui proces electronic repetitiv, care are loc după o evaluare inițială integrală a ofertelor, permițând clasificarea lor prin metode automate de evaluare.

Anumite contracte de achiziții de servicii și anumite contracte de achiziții de lucrări care au drept obiect activități intelectuale, cum ar fi proiectarea de lucrări, care nu pot fi clasificate prin metode de evaluare automată, nu fac obiectul licitațiilor electronice.

(2)   În procedurile deschise sau restrânse sau în procedurile de negociere cu invitație prealabilă la procedura concurențială de ofertare, entitățile contractante pot decide ca atribuirea unui contract să fie precedată de o licitație electronică, în cazul în care conținutul documentelor achiziției, în special specificațiile tehnice, pot fi stabilite cu exactitate.

În aceleași condiții, licitația electronică poate fi utilizată cu ocazia reluării procedurii concurențiale între părțile la un acord-cadru, astfel cum este prevăzut la articolul 51 alineatul (2), și cu ocazia deschiderii procedurii concurențiale pentru contractele care urmează să fie atribuite prin sistemul dinamic de achiziții menționat la articolul 52.

(3)   Licitația electronică se bazează pe unul dintre următoarele elemente ale ofertelor:

(a)

exclusiv pe prețuri, în cazul în care contractul se atribuie doar pe bază de preț;

(b)

pe prețuri și/sau pe noile valori ale elementelor ofertelor indicate în documentele achiziției, în cazul în care contractul se atribuie pe baza celui mai bun raport preț-calitate sau ofertei cu cel mai scăzut cost, utilizând o abordare bazată pe rentabilitate.

(4)   Entitățile contractante care decid să organizeze o licitație electronică precizează acest lucru în anunțul de participare sau în invitația pentru confirmarea interesului sau, atunci când ca mijloc de invitare la o procedură concurențială de ofertare se folosește un anunț privind existența unui sistem de calificare, în invitația de participare la procedura de ofertare. Documentele achiziției conțin cel puțin informațiile prevăzute în anexa VII.

(5)   Înainte de inițierea licitației electronice, entitățile contractante efectuează o primă evaluare completă a ofertelor în conformitate cu criteriul sau criteriile de atribuire și cu ponderile stabilite ale acestora.

O ofertă este considerată admisibilă dacă a fost depusă de un ofertant care nu a fost exclus în temeiul articolului 78 alineatul (1) sau al articolului 80 alineatul (1), care îndeplinește criteriile de selecție stabilite în temeiul articolelor 78 și 80 și a cărui ofertă este conformă cu specificațiile tehnice, fără a fi neconformă sau inacceptabilă sau inadecvată.

În special, ofertele care nu respectă documentele achiziției, care au fost primite cu întârziere, care prezintă semne de înțelegeri anticoncurențiale sau corupție sau care au fost considerate de autoritatea contractantă ca fiind anormal de scăzute, se consideră neconforme. În special ofertele prezentate de către ofertanții care nu au calificările necesare și ofertele al căror preț depășește bugetul autorității contractante, astfel cum a fost stabilit și documentat înainte de lansarea procedurii de achiziții publice, se consideră inacceptabile.

O ofertă este considerată drept neadecvată dacă este lipsită de relevanță pentru contract, neputând în mod evident răspunde, fără modificări substanțiale, necesităților și cerințelor entității contractante indicate în documentele achiziției. O cerere de participare nu este considerată adecvată în cazul în care operatorul economic în cauză urmează să fie sau poate fi exclus în temeiul articolului 78 alineatul (1) sau al articolului 80 alineatul (1) sau nu îndeplinește criteriile de selecție stabilite de entitatea contractantă în temeiul articolului 78 sau 80.

Toți ofertanții care au depus oferte admisibile sunt invitați simultan, prin mijloace electronice, să participe la licitația electronică utilizând, de la data și ora specificate, conexiunile în conformitate cu instrucțiunile prevăzute în invitație. Licitația electronică se poate desfășura în mai multe runde succesive. Licitația electronică nu începe mai devreme de două zile lucrătoare de la data trimiterii invitațiilor.

(6)   Invitația este însoțită de rezultatul evaluării integrale a ofertantului în cauză, realizată conform ponderării prevăzute la articolul 82 alineatul (5) primul paragraf.

Invitația precizează, de asemenea, formula matematică ce va fi utilizată în cadrul licitației electronice pentru determinarea reclasificărilor automate în funcție de noile prețuri și/sau de noile valori prezentate. Cu excepția cazului în care oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic este identificată doar pe baza prețului, formula respectivă include ponderile tuturor criteriilor stabilite pentru determinarea ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, astfel cum este indicat în anunțul utilizat ca mijloc de invitație la procedura concurențială de ofertare sau în alte documente ale achiziției. În acest scop, eventualele intervale valorice sunt totuși reduse în prealabil la o valoare determinată.

În cazul în care sunt permise variante, se furnizează o formulă separată pentru fiecare variantă.

(7)   Pe parcursul fiecărei runde a unei licitații electronice, entitățile contractante comunică instantaneu tuturor ofertanților informații suficiente care să le permită acestora să aprecieze, în orice moment, care ar fi locul lor relativ în clasament. De asemenea, acestea pot comunica și alte informații privind celelalte prețuri sau valori prezentate, cu condiția ca acest lucru să fie menționat în specificații. Totodată, ele pot anunța, în orice moment, numărul de participanți la runda respectivă a licitației. Cu toate acestea, entitățile contractante nu pot dezvălui, în nicio situație, identitatea ofertanților în timpul desfășurării rundelor unei licitații electronice.

(8)   Entitățile contractante închid o licitație electronică în unul sau mai multe dintre următoarele moduri:

(a)

la data și ora indicate anterior;

(b)

dacă nu mai primesc alte prețuri noi sau alte valori noi care să corespundă cerințelor privind diferențele minime, cu condiția să fi specificat anterior termenul pe care îl vor lăsa să curgă de la primirea ultimei oferte înainte să închidă licitația electronică; sau

(c)

după un număr de runde de licitare indicat în prealabil.

În cazul în care entitățile contractante intenționează să închidă o licitație electronică în conformitate cu primul paragraf litera (c), eventual în combinație cu dispozițiile prevăzute la litera (b) de la paragraful menționat, invitația de participare la licitație menționează calendarul fiecărei runde de licitare.

(9)   După închiderea licitației electronice, entitățile contractante atribuie contractul în conformitate cu articolul 82, în funcție de rezultatele licitației electronice.

Articolul 54

Cataloage electronice

(1)   În cazul în care se impune utilizarea mijloacelor electronice de comunicare, entitățile contractante pot solicita ca ofertele să fie prezentate sub formă de catalog electronic sau să includă un catalog electronic.

Statele membre pot să impună obligativitatea utilizării cataloagelor electronice în legătură cu anumite tipuri de achiziții.

Ofertele prezentate sub formă de cataloage electronice pot fi însoțite de alte documente care le completează.

(2)   Cataloagele electronice sunt elaborate de către candidați sau ofertanți în vederea participării la o anumită procedură de achiziții în conformitate cu specificațiile tehnice și cu formatul stabilite de entitatea contractantă.

În plus, cataloagele electronice respectă cerințele aplicabile instrumentelor de comunicare electronice, precum și orice cerințe suplimentare stabilite de entitatea contractantă în conformitate cu articolul 40.

(3)   În cazul în care se acceptă sau se impune prezentarea ofertelor sub formă de cataloage electronice, entitățile contractante:

(a)

precizează acest lucru în anunțul de participare, în invitația pentru confirmarea interesului sau, atunci când ca mijloc de invitare la procedura concurențială de ofertare se folosește un anunț privind existența unui sistem de calificare, în invitația de participare la procedura de ofertare sau la negociere;

(b)

indică în documentele achiziției toate informațiile necesare în conformitate cu articolul 40 alineatul (6) în ceea ce privește formatul, echipamentul electronic utilizat și aranjamentele și specificațiile tehnice de conectare pentru catalog.

(4)   În cazul în care a fost încheiat un acord-cadru cu mai mult de un operator economic în urma prezentării de oferte sub formă de cataloage electronice, entitățile contractante pot prevedea că reluarea procedurii concurențiale pentru contracte specifice se realizează pe baza cataloagelor actualizate. Într-un astfel de caz, entitățile contractante folosesc una dintre următoarele metode:

(a)

invită ofertanții să își depună din nou cataloagele electronice, adaptate la cerințele contractului în cauză; sau

(b)

informează ofertanții că intenționează să colecteze din cataloagele electronice care au fost deja depuse informațiile necesare pentru a constitui oferte adaptate la cerințele contractului în cauză, cu condiția ca utilizarea metodei respective să fi fost anunțată în documentele achiziției pentru acordul-cadru.

(5)   În cazul în care entitățile contractante reiau procedura concurențială pentru contracte specifice, în conformitate cu alineatul (4) litera (b), ele notifică ofertanții cu privire la data și ora la care intenționează să colecteze informațiile necesare pentru a constitui oferte adaptate la cerințele contractului specific în cauză și le dau ofertanților posibilitatea de a refuza această colectare de informații.

Entitățile contractante prevăd o perioadă corespunzătoare între notificare și colectarea efectivă a informațiilor.

Înainte de atribuirea contractului, entitățile contractante prezintă informațiile colectate ofertantului în cauză, pentru a-i da acestuia posibilitatea de a contesta sau confirma că oferta astfel constituită nu conține erori materiale.

(6)   Entitățile contractante pot atribui contracte pe baza unui sistem dinamic de achiziții, solicitând prezentarea ofertelor pentru un contract specific sub forma unui catalog electronic.

Entitățile contractante pot, de asemenea, să atribuie contractele pe baza unui sistem dinamic de achiziții, în conformitate cu alineatul (4) litera (b) și cu alineatul (5), cu condiția ca cererea de participare la sistemul dinamic de achiziții să fie însoțită de un catalog electronic conform cu specificațiile tehnice și formatul stabilite de entitatea contractantă. Catalogul respectiv este completat ulterior de către candidați, când aceștia sunt informați cu privire la intenția entității contractante de a constitui oferte prin intermediul procedurii de la alineatul (4) litera (b).

Articolul 55

Activități de achiziție centralizate și organisme centrale de achiziție

(1)   Statele membre pot prevedea că entitățile contractante pot achiziționa lucrări, produse și/sau servicii de la un organism central de achiziție care oferă activitatea de achiziție centralizată menționată la articolul 2 punctul 10 litera (a).

De asemenea, statele membre pot prevedea posibilitatea ca entitățile contractante să achiziționeze lucrări, produse și servicii prin utilizarea fie a contractelor atribuite de un organism central de achiziție, fie a sistemelor dinamice de achiziții administrate de un organism central de achiziție, fie a unui acord-cadru încheiat de un organism central de achiziție care oferă activitatea de achiziție centralizată menționată la articolul 2 punctul 10 litera (b). În cazul în care un sistem dinamic de achiziții care este administrat de un organism central de achiziție poate fi utilizat de alte entități contractante, acest lucru se menționează în invitația la procedura concurențială de ofertare care instituie sistemul dinamic de achiziții respectiv.

În ceea ce privește primul și al doilea paragraf, statele membre pot dispune că anumite achiziții trebuie să se realizează recurgând la organisme centrale de achiziție sau la unul sau mai multe organisme centrale de achiziție specifice.

(2)   O entitate contractantă își îndeplinește obligațiile care îi revin în temeiul prezentei directive atunci când achiziționează produse sau servicii de la un organism central de achiziție care oferă activitatea de achiziție centralizată menționată la articolul 2 punctul 10 litera (a).

În plus, o entitate contractantă își îndeplinește, de asemenea, obligațiile care îi revin în temeiul prezentei directive atunci când achiziționează lucrări, produse sau servicii prin utilizarea contractelor atribuite de organismul central de achiziție, prin utilizarea sistemelor dinamice de achiziții administrate de organismul central de achiziție sau utilizând un acord-cadru încheiat de organismul central de achiziție care oferă activitatea de achiziție centralizată menționată la articolul 2 punctul 10 litera (b).

Cu toate acestea, entitatea contractantă în cauză este responsabilă de îndeplinirea obligațiilor prevăzute în prezenta directivă în ceea ce privește părțile pe care le derulează ea însăși, cum ar fi:

(a)

atribuirea unui contract în cadrul unui sistem dinamic de achiziții, care este administrat de un organism central de achiziție; sau

(b)

efectuarea unei reluări a procedurii concurențiale în cadrul unui acord-cadru care a fost încheiat de un organism central de achiziție.

(3)   Toate procedurile de achiziții desfășurate de un organism central de achiziție sunt efectuate folosind mijloace electronice de comunicare, în conformitate cu cerințele stabilite la articolul 40.

(4)   Entitățile contractante pot atribui, fără aplicarea procedurilor prevăzute în prezenta directivă, un contract de achiziții de servicii pentru furnizarea de activități de achiziție centralizate unui organism central de achiziție.

Astfel de contracte de achiziții de servicii pot include, de asemenea, furnizarea de activități de achiziție auxiliare.

Articolul 56

Achiziții comune ocazionale

(1)   Două sau mai multe entități contractante pot conveni să efectueze anumite achiziții specifice în comun.

(2)   În cazul în care o procedură de achiziții se derulează în întregime în comun, în numele și în contul tuturor entităților contractante în cauză, acestea sunt responsabile în mod solidar pentru îndeplinirea obligațiilor care le revin în temeiul prezentei directive. Această dispoziție se aplică, de asemenea, în cazurile în care o entitate contractantă gestionează singură procedura de achiziții, acționând în nume propriu și în numele celorlalte entități contractante în cauză.

În cazul în care o procedură de achiziții nu se derulează în întregime în numele și în contul entităților contractante în cauză, acestea sunt responsabile solidar numai cu privire la părțile desfășurate în comun. Fiecare entitate contractantă este unica responsabilă de îndeplinirea obligațiilor sale în temeiul prezentei directive, în ceea ce privește părțile pe care le derulează în nume și pe cont propriu.

Articolul 57

Achiziții care implică entități contractante din state membre diferite

(1)   Fără a aduce atingere articolelor 28-31, entitățile contractante din state membre diferite pot acționa în comun în vederea atribuirii contractelor prin intermediul unuia dintre mijloacele prevăzute la prezentul articol.

Entitățile contractante nu folosesc mijloacele prevăzute în prezentul articol în scopul evitării aplicării dispozițiilor obligatorii de drept public în conformitate cu dreptul Uniunii care li se aplică în statul lor membru.

(2)   Un stat membru nu interzice entităților sale contractante să utilizeze activitățile de achiziție centralizate oferite de organismele centrale de achiziție situate în alt stat membru.

În ceea ce privește activitățile de achiziție centralizate oferite de un organism central de achiziție situat în alt stat membru decât cel al entității contractante, statele membre pot totuși alege să precizeze că entitățile lor contractante pot utiliza doar activitățile de achiziție centralizate definite la articolul 2 punctul 10 litera (a) sau (b).

(3)   Prestarea activităților de achiziție centralizate de către un organism central de achiziție situat într-un alt stat membru se efectuează în conformitate cu dispozițiile de drept intern ale statului membru în care este situat organismul central de achiziție.

Dispozițiile de drept intern ale statului membru în care este situat organismul central de achiziție se aplică, de asemenea, următoarelor:

(a)

atribuirii unui contract în cadrul unui sistem dinamic de achiziții;

(b)

efectuării unei reluări a procedurii concurențiale în cadrul unui acord-cadru.

(4)   Mai multe entități contractante din state membre diferite pot să atribuie în comun un contract, să încheie un acord-cadru sau să administreze un sistem dinamic de achiziții. De asemenea, acestea pot să atribuie contracte pe baza acordului-cadru sau a sistemului dinamic de achiziții. Cu excepția cazului în care elementele necesare au fost reglementate printr-un acord internațional încheiat între statele membre în cauză, entitățile contractante participante încheie un acord care stabilește:

(a)

responsabilitățile părților și dispozițiile relevante de drept intern care rezultă;

(b)

organizarea internă a procedurii de achiziții, inclusiv gestionarea procedurii, distribuția lucrărilor, produselor sau serviciilor care urmează să fie achiziționate și încheierea contractelor.

O entitate contractantă participantă își îndeplinește obligațiile în temeiul prezentei directive în cazul în care achiziționează lucrări, produse sau servicii de la o entitate contractantă care este responsabilă de procedura de achiziție. În momentul stabilirii responsabilităților și a dreptului intern aplicabil în conformitate cu litera (a), entitățile contractante participante pot aloca responsabilități specifice între ele și pot stabili dispozițiile de drept intern aplicabile din legislația națională aferentă statului lor membru. Alocarea responsabilităților și dreptul intern aplicabil se menționează în documentele achiziției pentru contractele atribuite în comun.

(5)   În cazul în care mai multe entități contractante din state membre diferite au înființat o entitate comună, inclusiv o grupare europeană de cooperare teritorială în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1082/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (41) sau alte entități înființate în temeiul dreptului Uniunii, entitățile contractante participante convin, printr-o decizie a organismului competent al entității comune, asupra aplicării normelor în materie de achiziții ale unuia dintre următoarele state membre:

(a)

dispozițiile de drept intern ale statului membru în care entitatea comună își are sediul social;

(b)

dispozițiile de drept intern ale statului membru în care entitatea comună își desfășoară activitățile.

Acordul menționat la primul paragraf se poate aplica pe o perioadă nedeterminată, atunci când este integrat în actul constitutiv al entității comune, sau poate fi limitat la o anumită perioadă, la anumite tipuri de contracte sau la una sau mai multe atribuiri de contracte individuale.

CAPITOLUL III

Desfășurarea procedurii

Secțiunea 1

Pregătire

Articolul 58

Consultări preliminare ale pieței

Înainte de a lansa o procedură de achiziții, entitățile contractante pot desfășura consultări ale pieței în vederea pregătirii achiziției și pentru a informa operatorii economici cu privire la proiectele și cerințele lor în materie de achiziții.

În acest scop, entitățile contractante pot, de exemplu, să solicite sau să accepte consultanță de la autorități sau experți independenți sau de la participanți la piață. Respectiva consultanță poate fi utilizată la planificarea și derularea procedurii de achiziții, cu condiția ca o astfel de consultanță să nu aibă ca efect denaturarea concurenței și să nu ducă la o încălcare a principiilor nediscriminării și transparenței.

Articolul 59

Implicarea prealabilă a candidaților sau a ofertanților

În cazul în care un candidat sau un ofertant sau o întreprindere legată de un candidat sau de un ofertant a oferit consultanță entității contractante, în conformitate sau nu cu articolul 58, sau a fost implicat(ă) în alt mod în pregătirea procedurii de achiziții, entitatea contractantă ia măsurile corespunzătoare pentru a se asigura că participarea respectivului candidat sau ofertant nu denaturează concurența.

Astfel de măsuri includ comunicarea către ceilalți candidați și ofertanți a informațiilor relevante care au fost transmise în contextul participării candidatului sau ofertantului la pregătirea procedurii de achiziții sau care decurg din această participare și stabilirea unor termene adecvate pentru primirea ofertelor. Candidatul sau ofertantul în cauză este exclus din cadrul procedurii numai dacă nu există niciun alt mijloc pentru a asigura respectarea principiului egalității de tratament.

Înainte de orice astfel de excludere, candidaților sau ofertanților li se acordă posibilitatea de a demonstra că implicarea lor în pregătirea procedurii de achiziții nu poate denatura concurența. Măsurile adoptate sunt documentate în raportul individual prevăzut la articolul 100.

Articolul 60

Specificații tehnice

(1)   Specificațiile tehnice definite la punctul 1 din anexa VIII sunt stabilite în documentele achiziției. Specificațiile tehnice descriu caracteristicile pe care trebuie să le întrunească lucrările, serviciile sau produsele.

Caracteristicile respective se pot referi, de asemenea, la procesul sau metoda specifică de producție sau de furnizare a lucrărilor, produselor sau serviciilor solicitate sau la un proces specific pentru o altă etapă a ciclului de viață al acestora, chiar și în cazul în care astfel de factori nu fac parte din structura lor materială, cu condiția să aibă legătură cu obiectul contractului și să fie proporționale cu valoarea și obiectivele acestuia.

Specificațiile tehnice pot preciza totodată dacă va fi necesar transferul drepturilor de proprietate intelectuală.

Pentru toate achizițiile destinate utilizării de către persoane fizice, indiferent dacă este vorba de publicul larg sau de personalul entității contractante, aceste specificații tehnice sunt redactate, cu excepția cazurilor bine justificate, astfel încât să ia în considerare criteriile de accesibilitate pentru persoanele cu handicap sau proiectarea pentru toate categoriile de utilizatori.

În cazul în care printr-un act juridic al Uniunii sunt adoptate cerințe de accesibilitate obligatorii, specificațiile tehnice se definesc, în ceea ce privește criteriile de accesibilitate pentru persoanele cu handicap sau proiectarea pentru toate categoriile de utilizatori, prin trimitere la acestea.

(2)   Specificațiile tehnice permit accesul egal al operatorilor economici la procedura de achiziție și nu au efectul de a crea obstacole nejustificate în calea deschiderii către concurență a achizițiilor publice.

(3)   Fără a aduce atingere normelor tehnice obligatorii de la nivel național, în măsura în care sunt compatibile cu legislația Uniunii, specificațiile tehnice se formulează în unul dintre următoarele moduri:

(a)

din punctul de vedere al cerințelor funcționale sau de performanță, incluzând caracteristici de mediu, cu condiția ca parametrii să fie suficient de exacți pentru ca ofertanții să poată stabili obiectul contractului și pentru ca entitățile contractante să poată atribui contractul;

(b)

făcând trimitere la specificații tehnice și, în ordinea preferinței, la standardele naționale care transpun standarde europene, la evaluări tehnice europene, specificații tehnice comune, standarde internaționale, alte sisteme de referință tehnice instituite de către organismele de standardizare europene sau – în lipsa oricărora dintre acestea – la standarde naționale, la agremente tehnice naționale sau specificații tehnice naționale referitoare la proiectarea, calcularea și execuția lucrărilor și la utilizarea produselor; fiecare trimitere este însoțită de mențiunea „sau echivalent”;

(c)

din punctul de vedere al cerințelor funcționale sau de performanță menționate la litera (a), făcând trimitere la specificațiile tehnice menționate la litera (b) ca mijloc de prezumție a conformității cu respectivele cerințe funcționale sau de performanță;

(d)

făcând trimitere la specificațiile tehnice menționate la litera (b) pentru unele caracteristici și făcând trimitere la cerințele funcționale sau de performanță menționate la litera (a) pentru alte caracteristici.

(4)   Cu excepția cazului în care acest lucru este justificat de obiectul contractului, specificațiile tehnice nu menționează un anumit producător, o anumită origine sau un anumit procedeu care caracterizează produsele sau serviciile furnizate de un anumit operator economic, și nici nu se referă la o marcă, la un brevet, la un tip, la o origine sau la o producție specifică, care ar avea ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor întreprinderi sau produse. O astfel de mențiune este autorizată, cu titlu excepțional, în cazul în care nu este posibilă o descriere suficient de exactă și inteligibilă a obiectului contractului în conformitate cu alineatul (3). Mențiunea respectivă este însoțită de cuvintele „sau echivalent”.

(5)   În cazul în care o entitate contractantă utilizează opțiunea de a face trimitere la specificațiile tehnice menționate la alineatul (3) litera (b), aceasta nu respinge o ofertă pe motiv că lucrările, produsele sau serviciile oferite nu sunt conforme cu specificațiile tehnice la care se face trimitere, dacă ofertantul dovedește în oferta sa, prin orice mijloace adecvate, inclusiv prin mijloacele de probă prevăzute la articolul 62, că soluțiile propuse îndeplinesc într-un mod echivalent cerințele definite în specificațiile tehnice.

(6)   În cazul în care o entitate contractantă utilizează opțiunea prevăzută la alineatul (3) litera (a) de a formula specificații tehnice din punctul de vedere al cerințelor funcționale sau de performanță, aceasta nu respinge o ofertă de produse, servicii sau lucrări conforme cu un standard național care transpune un standard european, cu un agrement tehnic european, cu o specificație tehnică comună, cu un standard internațional sau cu un sistem tehnic de referință elaborat de un organism european de standardizare, dacă aceste specificații se referă la cerințele funcționale sau de performanță pe care le-a stabilit entitatea respectivă.

În oferta sa, ofertantul dovedește, prin orice mijloace adecvate, inclusiv cele menționate la articolul 62, că produsele, serviciile sau lucrările conforme standardului satisfac cerințele funcționale sau de performanță ale entității contractante.

Articolul 61

Etichete

(1)   În cazul în care intenționează să achiziționeze lucrări, produse sau servicii cu anumite caracteristici de mediu, sociale sau de altă natură, entitățile contractante pot solicita în specificațiile tehnice, în criteriile de atribuire sau în condițiile de executare a contractului o etichetă specifică drept dovadă că lucrările, produsele sau serviciile corespund caracteristicilor solicitate, dacă toate condițiile de mai jos sunt îndeplinite:

(a)

cerințele de etichetare se referă numai la criterii care sunt legate de obiectul contractului și sunt adecvate pentru a defini caracteristicile lucrărilor, produselor sau serviciilor care fac obiectul contractului;

(b)

cerințele de etichetare se bazează pe criterii nediscriminatorii și verificabile în mod obiectiv;

(c)

etichetele sunt create printr-o procedură deschisă și transparentă, în cadrul căreia pot participa toate părțile interesate relevante, inclusiv organisme guvernamentale, consumatori, parteneri sociali, producători, distribuitori și organizații neguvernamentale;

(d)

etichetele sunt accesibile tuturor părților interesate;

(e)

cerințele de etichetare sunt stabilite de o terță parte asupra căreia operatorul economic care solicită acordarea etichetei nu poate exercita o influență decisivă.

În cazul în care nu impun ca lucrările, produsele sau serviciile să îndeplinească toate cerințele etichetei, entitățile contractante precizează cerințele etichetei la care se face trimitere.

Entitățile contractante care impun o etichetă specifică acceptă toate etichetele care confirmă că lucrările, produsele sau serviciile îndeplinesc cerințe echivalente de etichetare.

În cazul în care se poate demonstra că un operator economic nu are nicio posibilitate de a obține eticheta specifică indicată de entitatea contractantă sau o etichetă echivalentă în termenele stabilite din motive care nu îi sunt imputabile, entitatea contractantă acceptă și alte mijloace de probă adecvate, care pot include un dosar tehnic al fabricantului, cu condiția ca operatorul economic în cauză să demonstreze că lucrările, produsele sau serviciile pe care urmează să le furnizeze îndeplinesc cerințele etichetei specifice sau cerințele specifice indicate de entitatea contractantă.

(2)   În cazul în care o etichetă îndeplinește condițiile prevăzute la alineatul (1) literele (b), (c), (d) și (e), dar stabilește și cerințe care nu au legătură cu obiectul contractului, entitățile contractante nu solicită eticheta ca atare, ci pot defini specificațiile tehnice prin trimitere la specificațiile detaliate ale etichetei respective sau, dacă este necesar, la părțile acestora care sunt legate de obiectul contractului și sunt adecvate pentru a defini caracteristicile obiectului respectiv.

Articolul 62

Rapoarte de încercare, certificare și alte mijloace de probă

(1)   Entitățile contractante pot impune operatorilor economici obligația de a furniza un raport de încercare de la un organism de evaluare a conformității sau un certificat eliberat de un astfel de organism drept mijloc de probă care să ateste conformitatea cu cerințele sau criteriile stabilite în specificațiile tehnice, în criteriile de atribuire sau în condițiile de executare a contractului.

În cazul în care entitățile contractante solicită prezentarea unor certificate întocmite de un organism specific de evaluare a conformității, acestea acceptă și certificatele emise de alte organisme echivalente de evaluare a conformității.

În sensul prezentului alineat, un organism de evaluare a conformității înseamnă un organism care efectuează activități de evaluare a conformității, inclusiv etalonare, încercare, certificare și inspecție, acreditat în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (42).

(2)   Entitățile contractante acceptă și alte mijloace de probă adecvate decât cele menționate la alineatul (1), cum ar fi un dosar tehnic al producătorului, în cazul în care operatorul economic în cauză nu are acces la certificatele sau rapoartele de încercare menționate la alineatul (1) sau nicio posibilitate de a le obține în termenele stabilite, cu condiția ca lipsa accesului să nu fie imputabilă operatorului economic în cauză și cu condiția ca operatorul economic în cauză să dovedească că lucrările, produsele sau serviciile îndeplinesc cerințele sau criteriile care figurează în specificațiile tehnice, în criteriile de atribuire sau în condițiile de executare a contractului.

(3)   Statele membre pun la dispoziția altor state membre, la cerere, toate informațiile referitoare la probele și documentele depuse în conformitate cu articolul 60 alineatul (6), articolul 61 și alineatele (1) și (2) din prezentul articol. Autoritățile competente din statul membru de stabilire al operatorului economic comunică respectivele informații în conformitate cu articolul 102.

Articolul 63

Comunicarea specificațiilor tehnice

(1)   La cererea operatorilor economici interesați de obținerea unui contract, entitățile contractante pun la dispoziție specificațiile tehnice la care se face trimitere în mod regulat în contractele lor de produse, lucrări sau servicii sau specificațiile tehnice pe care intenționează să le aplice contractelor în cazul cărora invitația la procedura concurențială de ofertare este un anunț orientativ periodic. Aceste specificații se pun la dispoziție prin mijloace electronice, cu acces liber, direct, total și gratuit.

Cu toate acestea, specificațiile tehnice se transmit prin alte mijloace decât cele electronice în cazul în care nu poate fi oferit acces liber, direct, total și gratuit, prin mijloace electronice, la anumite documente ale achiziției dintr-unul dintre motivele prevăzute la articolul 40 alineatul (1) al doilea paragraf sau în cazul în care nu poate fi oferit acces liber, direct, total și gratuit, prin mijloace electronice, la anumite documente ale achiziției, pentru că entitățile contractante intenționează să aplice articolul 39 alineatul (2).

(2)   În cazul în care specificațiile tehnice se bazează pe documente puse la dispoziție operatorilor economici interesați prin mijloace electronice cu acces liber, direct, total și gratuit, este suficientă includerea unei trimiteri la documentele respective.

Articolul 64

Variante

(1)   Entitățile contractante pot autoriza ofertanții sau le pot solicita acestora să transmită variante care îndeplinesc cerințele minime specificate de entitățile contractante.

Entitățile contractante specifică în documentele achiziției dacă autorizează sau solicită variante și, în acel caz, menționează cerințele minime pe care ar trebui să le respecte aceste variante, precum și eventualele cerințe specifice pentru prezentarea acestora, în special dacă variantele pot fi depuse numai în cazul în care a fost depusă și o ofertă, care nu este o variantă. În cazul în care se autorizează sau se solicită utilizarea de variante, entitățile contractante se asigură totodată că criteriile de atribuire alese pot fi aplicate atât în cazul variantelor care îndeplinesc aceste cerințe minime, cât și în cazul ofertelor conforme care nu sunt variante.

(2)   În cazul procedurilor de atribuire a unor contracte de achiziții de produse sau de servicii, entitățile contractante care au autorizat sau au impus utilizarea de variante nu resping o variantă din simplul motiv că ar conduce, dacă ar fi selectată, fie la un contract de achiziții de servicii în locul unui contract de achiziții de produse, fie la un contract de achiziții de produse în locul unui contract de achiziții de servicii.

Articolul 65

Împărțirea contractelor pe loturi

(1)   Entitățile contractante pot decide să atribuie un contract sub formă de loturi separate și pot stabili dimensiunea și obiectul unor astfel de loturi.

Entitățile contractante precizează, în anunțul de participare, în invitația pentru confirmarea interesului sau, atunci când ca mijloc de invitare la procedura concurențială de ofertare se folosește un anunț privind existența unui sistem de calificare, în invitația de participare la procedura de ofertare sau la negociere, dacă ofertele pot fi depuse pentru un singur lot, pentru mai multe loturi sau pentru toate loturile.

(2)   Entitățile contractante pot, chiar și atunci când pot fi depuse oferte pentru mai multe sau pentru toate loturile, să limiteze numărul de loturi care pot fi atribuite unui ofertant, cu condiția ca numărul maxim de loturi pentru fiecare ofertant să fie indicat în anunțul de participare sau în invitația pentru confirmarea interesului sau în invitația de participare la procedura de ofertare sau la negociere. Autoritățile contractante indică în documentele achiziției criteriile sau normele obiective și nediscriminatorii pe care intenționează să le aplice pentru stabilirea loturilor care vor fi atribuite, în cazul în care aplicarea criteriilor de atribuire ar duce la atribuirea către un ofertant a unui număr de loturi mai mare decât numărul maxim.

(3)   Statele membre pot să prevadă că, în cazul în care pot fi atribuite mai multe loturi aceluiași ofertant, entitățile contractante pot atribui un contract care combină mai multe sau toate loturile, în cazul în care acestea au precizat în anunțul de participare sau în invitația pentru confirmarea interesului sau în invitația de participare la procedura de ofertare sau la negociere că își rezervă posibilitatea de a face acest lucru și au indicat loturile sau grupurile de loturi care pot fi combinate.

(4)   Statele membre pot face obligatorie atribuirea contractelor sub formă de loturi separate în temeiul anumitor condiții care urmează să fie specificate în conformitate cu dreptul lor intern și având în vedere dreptul Uniunii. Se aplică alineatul (1) al doilea paragraf și, după caz, alineatul (3).

Articolul 66

Stabilirea termenelor

(1)   La fixarea termenelor pentru primirea cererilor de participare și a ofertelor, entitățile contractante țin seama, în mod deosebit, de complexitatea contractului și de timpul necesar pentru elaborarea ofertelor, fără a aduce atingere termenelor minime prevăzute la articolele 45-49.

(2)   În cazul în care ofertele pot fi făcute numai după o vizită la fața locului sau după inspectarea la fața locului a documentelor aflate la baza documentelor achiziției, termenele pentru primirea ofertelor, care sunt mai mari decât termenele minime prevăzute la articolele 45-49, se stabilesc astfel încât toți operatorii economici interesați să aibă cunoștință de toate informațiile necesare pentru prezentarea ofertelor.

(3)   Entitățile contractante prelungesc termenele pentru primirea ofertelor, astfel încât toți operatorii economici interesați să poată avea cunoștință de toate informațiile necesare pentru prezentarea ofertelor, în următoarele cazuri:

(a)

atunci când, din indiferent ce motiv, informațiile suplimentare nu se transmit cu cel puțin șase zile înainte de termenul stabilit pentru primirea ofertelor, deși au fost solicitate de operatorul economic în timp util. În cazul unei proceduri deschise accelerate, conform articolului 45 alineatul (3), termenul este de patru zile;

(b)

în cazul în care se modifică semnificativ documentele achiziției.

Durata prelungirii este proporțională cu importanța informațiilor sau a modificării.

În cazul în care informațiile suplimentare nu au fost solicitate în timp util sau importanța lor în vederea pregătirii ofertelor reprezentative este nesemnificativă, autoritățile contractante nu sunt obligate să prelungească termenele.

Secțiunea 2

Publicare și transparență

Articolul 67

Anunțuri orientative periodice

(1)   Entitățile contractante își pot face cunoscute intențiile cu privire la achizițiile planificate prin publicarea unui anunț orientativ periodic. Aceste anunțuri conțin informațiile prevăzute în anexa VI partea A secțiunea I. Anunțurile se publică fie de către Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, fie de către entitățile contractante pe profilul lor de cumpărător, în conformitate cu anexa IX punctul 2 litera (b). În cazul în care anunțul orientativ periodic este publicat de entitățile contractante pe profilul lor de cumpărător, acestea notifică Oficiului pentru Publicații al Uniunii Europene publicarea anunțului indicativ periodic pe un profil de cumpărător în conformitate cu punctul 3 din anexa IX. Anunțurile respective conțin informațiile prevăzute în anexa VI partea B.

(2)   Atunci când o invitație la o procedură concurențială de ofertare se face prin intermediul unui anunț orientativ periodic în ceea ce privește procedurile restrânse și procedurile de negociere cu o invitație prealabilă la o procedură concurențială de ofertare, anunțul îndeplinește toate cerințele de mai jos:

(a)

se referă în mod specific la produsele, lucrările sau serviciile care vor face obiectul contractului ce urmează să fie atribuit;

(b)

menționează că atribuirea contractului se va face prin procedură restrânsă sau de negociere, fără publicarea ulterioară a unei invitații la procedura concurențială de ofertare, și invită operatorii economici interesați să își exprime interesul;

(c)

conține, în plus față de informațiile prevăzute în anexa VI partea A secțiunea I, informațiile prevăzute în anexa VI partea A secțiunea II;

(d)

a fost trimis spre publicare într-o perioadă cuprinsă între 35 de zile și 12 luni înainte de data la care este trimisă invitația de confirmare a interesului.

Aceste anunțuri nu se publică pe profilul de cumpărător. Cu toate acestea, publicarea suplimentară la nivel național, în conformitate cu articolul 72, dacă este cazul, poate fi realizată pe un profil de cumpărător.

Perioada acoperită de anunțul orientativ periodic este de maxim 12 luni de la data la care anunțul este transmis spre publicare. Cu toate acestea, în cazul contractelor care au ca obiect servicii sociale și alte servicii specifice, anunțul orientativ periodic menționat la articolul 92 alineatul (1) litera (b) poate acoperi o perioadă mai lungă de 12 luni.

Articolul 68

Anunțuri privind existența unui sistem de calificare

(1)   În cazul în care entitățile contractante optează pentru instituirea unui sistem de calificare în conformitate cu articolul 77, sistemul face obiectul unui anunț menționat în anexa X, care indică scopul sistemului de calificare și modul de acces la normele care îl guvernează.

(2)   Entitățile contractante precizează perioada de valabilitate a sistemului de calificare în anunțul privind existența sistemului. Acestea notifică Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene cu privire la orice modificare a perioadei de valabilitate, folosind următoarele formulare standard:

(a)

dacă perioada de valabilitate este modificată fără a pune capăt sistemului, formularul pentru anunțul privind existența sistemelor de calificare;

(b)

dacă se pune capăt sistemului, anunțul de atribuire a contractului menționat la articolul 70.

Articolul 69

Anunțuri de participare

Anunțurile de participare pot fi utilizate ca mijloc de invitare la o procedură concurențială de ofertare în cazul tuturor procedurilor. Acestea conțin informațiile prevăzute în partea corespunzătoare din anexa XI și se publică în conformitate cu articolul 71.

Articolul 70

Anunțuri de atribuire a contractelor

(1)   În termen de cel mult 30 de zile de la încheierea unui contract sau a unui acord-cadru, care urmează deciziei de atribuire sau de încheiere, entitățile contractante trimit un anunț de atribuire privind rezultatele procedurii de achiziții.

Acest anunț conține informațiile prevăzute în anexa XII și este publicat în conformitate cu articolul 71.

(2)   În cazul în care invitația la procedura concurențială de ofertare pentru contractul în cauză a fost făcută sub forma unui anunț orientativ periodic și entitatea contractantă a hotărât că nu va atribui alte contracte pe parcursul perioadei vizate de anunțul orientativ periodic, anunțul de atribuire a contractului conține o mențiune specifică în acest sens.

În cazul acordurilor-cadru încheiate în conformitate cu articolul 51, entitățile contractante nu sunt obligate să transmită un anunț privind rezultatele procedurii de achiziții pentru fiecare contract bazat pe acordul-cadru. Statele membre pot impune entităților contractante să grupeze trimestrial anunțurile privind rezultatele procedurii de achiziții pentru contractele întemeiate pe acordul-cadru. În acest caz, entitățile contractante trimit anunțurile grupate în termen de 30 de zile de la încheierea fiecărui trimestru.

Entitățile contractante transmit un anunț de atribuire a contractului în termen de 30 de zile de la atribuirea fiecărui contract bazat pe un sistem dinamic de achiziții. Acestea pot grupa însă respectivele anunțuri trimestrial. În acest caz, acestea trimit anunțurile grupate în termen de 30 de zile de la încheierea fiecărui trimestru.

(3)   Informațiile furnizate în conformitate cu anexa XII și destinate publicării se publică în conformitate cu anexa IX. Anumite informații privind atribuirea contractului sau încheierea acordului-cadru pot să nu fie publicate în cazul în care dezvăluirea lor ar împiedica aplicarea legii sau ar fi contrară în alt mod interesului public sau ar aduce atingere intereselor comerciale legitime ale unui anumit operator economic public sau privat, sau ar putea aduce atingere concurenței loiale între operatorii economici.

În cazul contractelor pentru servicii de cercetare-dezvoltare, informațiile privind natura și cantitatea serviciilor pot fi limitate la:

(a)

mențiunea „servicii de cercetare și dezvoltare” atunci când contractele au fost atribuite printr-o procedură de negociere fără invitație la o procedură concurențială de ofertare în conformitate cu articolul 50 litera (b);

(b)

informații cel puțin la fel de detaliate cum s-a indicat în anunțul utilizat ca mijloc de invitare la procedura concurențială de ofertare.

(4)   Informațiile furnizate în conformitate cu anexa XII și care sunt marcate ca nefiind destinate publicării se publică doar în formă simplificată și în conformitate cu anexa IX, în scopuri statistice.

Articolul 71

Formă și modalități de publicare a anunțurilor

(1)   Anunțurile menționate la articolele 67-70 cuprind informațiile prevăzute în anexa VI partea A și partea B și în anexele X, XI și XII, precum și în formatul formularelor standard, inclusiv al formularelor standard de corrigenda.

Comisia stabilește formularele standard prin intermediul actelor de punere în aplicare. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 105.

(2)   Anunțurile menționate la articolele 67-70 se elaborează, se transmit prin mijloace electronice Oficiului pentru Publicații al Uniunii Europene și se publică în conformitate cu anexa IX. Anunțurile se publică în termen de cel mult cinci zile de la data trimiterii. Costurile de publicare a anunțurilor de către Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene sunt suportate de Uniune.

(3)   Anunțurile menționate la articolele 67-70 se publică integral în limba (limbile) oficială (oficiale) ale instituțiilor Uniunii aleasă (alese) de entitatea contractantă. Această versiune lingvistică sau aceste versiuni lingvistice este singura autentică (sunt singurele autentice). Un rezumat al elementelor importante din fiecare anunț se publică în celelalte limbi oficiale ale instituțiilor Uniunii.

(4)   Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene se asigură că textul integral și rezumatul anunțurilor orientative periodice menționate la articolul 67 alineatul (2), al invitațiilor la proceduri concurențiale de ofertare care prevăd instituirea unui sistem dinamic de achiziții, astfel cum este prevăzut la articolul 52 alineatul (4) litera (a), precum și al anunțurilor privind existența unui sistem de calificare folosite ca mijloc de invitare la o procedură concurențială de ofertare în conformitate cu articolul 44 alineatul (4) litera (b) continuă să fie publicate:

(a)

în cazul anunțurilor orientative periodice, timp de 12 luni sau până la primirea unui anunț de atribuire a contractului, conform dispozițiilor de la articolul 70 alineatul (2), care să indice că nu se vor atribui alte contracte pe parcursul perioadei de 12 luni vizate de invitația la procedura concurențială de ofertare. Cu toate acestea, în cazul contractelor care au ca obiect servicii sociale și alte servicii specifice, anunțul orientativ periodic menționat la articolul 92 alineatul (1) litera (b) continuă să fie publicat până la sfârșitul perioadei sale de valabilitate indicată inițial sau până la primirea unui anunț de atribuire a contractului, conform dispozițiilor de la articolul 70, care să indice că nu se vor atribui alte contracte pe parcursul perioadei vizate de invitația la procedura concurențială de ofertare;

(b)

în cazul invitațiilor la proceduri concurențiale de ofertare care prevăd instituirea unui sistem dinamic de achiziții, pe durata perioadei de valabilitate a sistemului dinamic de achiziții;

(c)

în cazul anunțurilor privind existența unui sistem de calificare, pe perioada de valabilitate a acestuia.

(5)   Entitățile contractante sunt în măsură să dovedească data trimiterii anunțurilor.

Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene îi transmite entității contractante o confirmare de primire a anunțului și de publicare a informațiilor trimise, menționând data publicării. Această confirmare constituie dovada publicării.

(6)   Entitățile contractante pot publica anunțuri privind contractele de lucrări, produse sau servicii a căror publicare nu este obligatorie în temeiul prezentei directive, cu condiția ca aceste anunțuri să fie transmise Oficiului pentru Publicații al Uniunii Europene prin mijloace electronice, în conformitate cu formatul și modalitățile de transmitere indicate în anexa IX.

Articolul 72

Publicarea la nivel național

(1)   Anunțurile prevăzute la articolele 67-70 și informațiile pe care le conțin nu se publică la nivel național înainte de publicarea în conformitate cu articolul 71. Cu toate acestea, publicarea se poate face în orice caz la nivel național atunci când entitățile contractante nu au fost notificate cu privire la publicare în termen de 48 de ore de la confirmarea primirii anunțului în conformitate cu articolul 71.

(2)   Anunțurile publicate la nivel național nu cuprind alte informații decât cele incluse în anunțurile trimise Oficiului pentru Publicații al Uniunii Europene sau publicate pe un profil de cumpărător, dar menționează data la care anunțul a fost trimis Oficiului pentru Publicații al Uniunii Europene sau data publicării acestuia pe profilul cumpărătorului.

(3)   Anunțurile orientative periodice nu se publică pe un profil de cumpărător înainte de trimiterea către Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene a anunțului privind publicarea lor în această formă; ele menționează data acestei trimiteri.

Articolul 73

Disponibilitatea în format electronic a documentelor achiziției

(1)   Entitățile contractante oferă acces liber, direct, total și gratuit, prin mijloace electronice, la documentele achiziției de la data publicării unui anunț în conformitate cu articolul 71 sau de la data la care a fost trimisă o invitație pentru confirmarea interesului.

În cazul în care mijlocul de invitare la o procedură concurențială de ofertare este un anunț privind existența unui sistem de calificare, acest acces este oferit cât mai curând posibil și cel târziu în momentul transmiterii invitației de participare la procedura de ofertare sau la negociere. Textul anunțului sau al invitației menționate specifică adresa de internet la care sunt disponibile documentele achiziției.

În cazul în care nu poate fi oferit acces liber, direct, total și gratuit, prin mijloace electronice, la anumite documente ale achiziției, dintr-unul dintre motivele prevăzute la articolul 40 alineatul (1) al doilea paragraf, entitățile contractante pot indica în anunț sau în invitația pentru confirmarea interesului că documentele achiziției în cauză vor fi transmise prin alte mijloace decât mijloace electronice, în conformitate cu alineatul (2) din prezentul articol. În acest caz, termenul de depunere a ofertelor se prelungește cu cinci zile, cu excepția cazurilor de urgență demonstrate în mod corespunzător menționate la articolul 45 alineatul (3) și în cazul în care termenul este stabilit de comun acord în temeiul articolului 46 alineatul (2) al doilea paragraf sau al articolului 47 alineatul (2) al doilea paragraf.

În cazul în care nu poate fi oferit acces liber, direct, total și gratuit, prin mijloace electronice, la anumite documente ale achiziției, deoarece entitățile contractante intenționează să aplice articolul 39 alineatul (2), acestea indică în anunț sau în invitația pentru confirmarea interesului sau, atunci când ca mijloc de invitare la procedura concurențială de ofertare se folosește un anunț privind existența unui sistem de calificare, în documentele achiziției, ce măsuri menite să protejeze natura confidențială a informațiilor solicită și modul în care se poate obține accesul la documentele în cauză. În acest caz, termenul de depunere a ofertelor se prelungește cu cinci zile, cu excepția cazurilor de urgență demonstrate în mod corespunzător menționate la articolul 45 alineatul (3) și în cazul în care termenul este stabilit de comun acord în temeiul articolului 46 alineatul (2) al doilea paragraf sau al articolului 47 alineatul (2) al doilea paragraf.

(2)   Cu condiția să fi fost solicitate în timp util, autoritățile contractante furnizează tuturor ofertanților care participă la procedura de achiziții informații suplimentare privind specificațiile și orice documente suplimentare, cu cel puțin șase zile înainte de termenul stabilit pentru primirea ofertelor. În cazul unei proceduri deschise accelerate, conform articolului 45 alineatul (3), termenul este de patru zile.

Articolul 74

Invitații către candidați

(1)   În cadrul procedurilor restrânse, al procedurilor de dialog competitiv, al parteneriatelor pentru inovare și al procedurilor de negociere cu o invitație prealabilă la o procedură concurențială de ofertare, entitățile contractante invită simultan și în scris candidații selectați să își depună ofertele, să ia parte la dialog sau să negocieze.

În cazul în care se utilizează un anunț orientativ periodic ca invitație la procedura concurențială de ofertare, în conformitate cu articolul 44 alineatul (4) litera (a), entitățile contractante îi invită simultan și în scris pe operatorii economici care și-au exprimat interesul să confirme menținerea în continuare a acestui interes.

(2)   Invitațiile menționate la alineatul (1) de la prezentul articol includ o trimitere la adresa electronică unde au fost puse la dispoziție direct, prin mijloace electronice, documentele achiziției. Invitațiile sunt însoțite de documentele achiziției, în cazul în care aceste documente nu au făcut obiectul accesului liber, direct, total și gratuit, din motivele prevăzute la articolul 73 alineatul (1) al treilea sau al patrulea paragraf, și nu au fost deja puse la dispoziție în alt mod. În plus, invitațiile menționate la alineatul (1) de la prezentul articol includ informațiile prevăzute în anexa XIII.

Articolul 75

Informarea solicitanților de calificare, a candidaților și a ofertanților

(1)   Entitățile contractante informează cât mai curând posibil fiecare candidat și ofertant cu privire la deciziile luate în ceea ce privește încheierea unui acord-cadru, atribuirea contractului sau admiterea într-un sistem dinamic de achiziții, inclusiv cu privire la motivele care stau la baza oricărei decizii de a nu încheia un acord-cadru, de a nu atribui un contract pentru care s-a lansat o invitație la o procedură concurențială de ofertare, de a relua procedura ori de a nu implementa un sistem dinamic de achiziții.

(2)   La cererea candidatului sau a ofertantului interesat, entitățile contractante, cât mai curând posibil și în orice caz în termen de 15 zile de la primirea unei cereri scrise, comunică:

(a)

fiecărui candidat respins, motivele respingerii cererii sale de participare;

(b)

fiecărui ofertant respins, motivele respingerii ofertei sale, inclusiv, în cazurile prevăzute la articolul 60 alineatele (5) și (6), motivele deciziei de neechivalare sau motivele deciziei conform căreia lucrările, produsele sau serviciile nu corespund cerințelor funcționale sau de performanță;

(c)

fiecărui ofertant care a prezentat o ofertă admisibilă, caracteristicile și avantajele relative ale ofertei selectate, precum și numele ofertantului câștigător sau al părților la acordul-cadru;

(d)

fiecărui ofertant care a făcut o ofertă admisibilă, informații referitoare la desfășurarea și progresul negocierilor și al dialogului cu ofertanții.

(3)   Entitățile contractante pot decide să nu comunice anumite informații prevăzute la alineatele (1) și (2), privind atribuirea contractului, încheierea acordului-cadru sau admiterea într-un sistem dinamic de achiziții, în cazul în care dezvăluirea respectivelor informații ar împiedica aplicarea legii sau ar fi contrară interesului public, ar aduce atingere intereselor comerciale legitime ale unui anumit operator economic, public sau privat, sau ar putea aduce atingere concurenței loiale dintre operatorii economici.

(4)   Entitățile contractante care instituie și utilizează un sistem de calificare informează solicitanții, în termen de șase luni, despre decizia lor privind calificarea.

În cazul în care luarea deciziei durează mai mult de patru luni de la depunerea cererii, entitatea contractantă informează solicitantul, în termen de două luni de la depunerea cererii, despre motivele care justifică o prelungire a termenului și despre data la care cererea urmează a fi acceptată sau respinsă.

(5)   Solicitanții a căror calificare este respinsă sunt informați cu privire decizia de respingere și la motivele deciziei respective, cât mai curând posibil și nu mai târziu de 15 zile de la data deciziei de respingere. Motivele au la bază criteriile de calificare menționate la articolul 77 alineatul (2).

(6)   Entitățile contractante care instituie și utilizează un sistem de calificare pot pune capăt calificării unui operator economic numai pe motive bazate pe criteriile de calificare menționate la articolul 77 alineatul (2). Orice intenție de a pune capăt unei calificări se comunică anticipat, în scris, operatorului economic, cu cel puțin 15 zile înainte de data la care urmează să înceteze calificarea, împreună cu motivul sau motivele care justifică acțiunea propusă.

Secțiunea 3

Selecția participanților și atribuirea contractelor

Articolul 76

Principii generale

(1)   În scopul selectării participanților în cadrul procedurilor de achiziție se aplică toate regulile următoare:

(a)

entitățile contractante care au prevăzut norme și criterii de excludere a ofertanților sau candidaților în conformitate cu articolul 78 alineatul (1) sau cu articolul 80 alineatul (1) exclud operatorii economici care sunt identificați pe baza acestor norme și satisfac aceste criterii;

(b)

entitățile contractante selectează ofertanții și candidații în conformitate cu normele și criteriile obiective stabilite în temeiul articolelor 78 și 80;

(c)

în procedurile restrânse, în procedurile de negociere cu invitație la o procedură concurențială de ofertare, în dialogurile competitive și în parteneriatele pentru inovare, entitățile contractante reduc, după caz, în conformitate cu articolul 78 alineatul (2), numărul candidaților selectați în temeiul literelor (a) și (b) din prezentul alineat.

(2)   Atunci când o invitație la o procedură concurențială de ofertare se face prin intermediul unui anunț privind existența unui sistem de calificare și în scopul selectării participanților în cadrul procedurilor de atribuire a contractelor specifice care fac obiectul invitației la procedura concurențială de ofertare, entitățile contractante:

(a)

califică operatorii economici în conformitate cu articolul 77;

(b)

aplică operatorilor economici calificați acele dispoziții ale alineatului (1) care sunt relevante în cazul procedurilor restrânse sau de negociere, al dialogurilor competitive sau al parteneriatelor pentru inovare.

(3)   Atunci când selectează participanții la o procedură restrânsă sau de negociere, la un dialog competitiv sau la un parteneriat pentru inovare, la luarea deciziei privind calificarea sau când se actualizează criteriile și normele, entitățile contractante nu pot:

(a)

să impună anumitor operatori economici condiții administrative, tehnice sau financiare care nu ar fi impuse și altora;

(b)

să ceară încercări sau dovezi care s-ar suprapune peste probele obiective deja disponibile.

(4)   În cazul în care informațiile sau documentele care trebuie să fie depuse de către operatorii economici sunt sau par a fi incomplete sau eronate, sau în cazul în care lipsesc anumite documente, entitățile contractante pot, cu excepția unor dispoziții contrare din dreptul intern de punerea în aplicare a prezentei directive, să solicite operatorilor economici în cauză să prezinte, să suplimenteze, să clarifice sau să completeze informațiile sau documentele relevante într-un termen adecvat, cu condiția ca astfel de solicitări să fie realizate respectând pe deplin principiile egalității de tratament și transparenței.

(5)   Entitățile contractante verifică dacă ofertele prezentate de ofertanții selectați sunt conforme cu normele și cerințele aplicabile ofertelor și atribuie contractul pe baza criteriilor prevăzute la articolele 82 și 84, ținând seama de dispozițiile articolului 64.

(6)   Entitățile contractante pot decide să nu atribuie un contract ofertantului care a depus cea mai bună ofertă, dacă stabilesc că oferta nu este conformă cu obligațiile aplicabile menționate la articolul 36 alineatul (2).

(7)   În cazul procedurilor deschise, entitățile contractante pot decide să examineze ofertele înainte de a verifica îndeplinirea cerințelor de către ofertanți, cu condiția respectării dispozițiilor pertinente de la articolele 76-84, inclusiv a regulii conform căreia contractul nu se atribuie unui ofertant care ar fi trebuit exclus în conformitate cu articolul 80 sau care nu îndeplinește criteriile de selecție stabilite de entitatea contractantă în conformitate cu articolul 78 alineatul (1) și cu articolul 80.

Statele membre pot exclude utilizarea procedurii de la primul paragraf pentru anumite tipuri de achiziții sau circumstanțe specifice sau pot să o limiteze la acestea.

(8)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 103 pentru modificarea listei din anexa XIV, în cazul în care acest lucru este necesar, în vederea adăugării noilor acorduri internaționale care au fost ratificate de toate statele membre sau în cazul în care acordurile internaționale existente menționate nu mai sunt ratificate de toate statele membre sau sunt în vreun fel modificate, de exemplu în ceea ce privește domeniul de aplicare, conținutul sau denumirea.

Subsecțiunea 1

Calificarea și selecția calitativă

Articolul 77

Sisteme de calificare

(1)   Entitățile contractante care doresc acest lucru pot institui și utiliza un sistem de calificare a operatorilor economici.

Entitățile contractante care instituie sau utilizează un sistem de calificare se asigură că operatorii economici pot solicita calificarea în orice moment.

(2)   Sistemul menționat la alineatul (1) poate implica diferite etape de calificare.

Entitățile contractante stabilesc norme și criterii obiective pentru excluderea și selectarea operatorilor economici care solicită calificarea, precum și criterii și norme obiective pentru utilizarea sistemului de calificare, care să trateze aspecte precum înscrierea în sistem, actualizarea periodică a calificărilor, dacă acestea există, și durata sistemului.

În cazul în care aceste criterii și norme includ specificații tehnice, se aplică dispozițiile articolelor 60-62. Criteriile și normele pot fi actualizate ori de câte ori este nevoie.

(3)   Criteriile și normele menționate la alineatul (2) sunt puse la dispoziția operatorilor economici la cerere. Criteriile și normele actualizate se comunică operatorilor economici interesați.

În cazul în care o entitate contractantă consideră că sistemul de calificare al altor entități sau organisme anumite satisface cerințele sale, ea comunică operatorilor economici interesați numele acestor alte entități sau organisme.

(4)   Se păstrează o înregistrare scrisă privind operatorii economici calificați; aceasta poate fi împărțită pe categorii, în funcție de tipul de contract pentru care este valabilă calificarea.

(5)   Atunci când o invitație la o procedură concurențială de ofertare se face prin intermediul unui anunț privind existența unui sistem de calificare, contractele specifice pentru lucrări, produse sau servicii incluse în sistemul de calificare se acordă prin proceduri restrânse sau prin proceduri de negociere, în cadrul cărora toți ofertanții și participanții sunt selectați dintre candidații deja calificați în conformitate cu un astfel de sistem.

(6)   Orice taxe care sunt facturate în legătură cu cererile de calificare sau cu actualizarea sau menținerea unui nivel de calificare deja obținut conform sistemului sunt proporționale cu costurile generate.

Articolul 78

Criterii de selecție calitativă

(1)   Entitățile contractante pot stabili norme și criterii obiective pentru excluderea și selectarea ofertanților sau candidaților; aceste norme și criterii sunt puse la dispoziția operatorilor economici interesați.

(2)   În măsura în care este necesar pentru a asigura un echilibru adecvat între caracteristicile speciale ale procedurii de achiziții și resursele necesare pentru realizarea sa, entitățile contractante pot stabili, în cadrul procedurilor restrânse sau de negociere, în dialogurile competitive sau în parteneriatele pentru inovare, norme și criterii obiective care reflectă această necesitate și permit entității contractante să reducă numărul candidaților care vor fi invitați la procedura de ofertare sau la negociere. Numărul candidaților selectați ține seama, cu toate acestea, de nevoia de a asigura o concurență adecvată.

Articolul 79

Utilizarea capacităților altor entități

(1)   În cazul în care normele și criteriile obiective de excludere și selectare a operatorilor economici care au solicitat calificarea într-un sistem de calificare includ cerințe privind capacitatea economică și financiară a operatorului economic sau capacitățile sale tehnice și profesionale, operatorul economic se poate baza, acolo unde este necesar, pe capacitatea altor entități, indiferent de natura juridică a legăturii dintre el și entitățile respective. În ceea ce privește criteriile referitoare la calificările educaționale și profesionale ale prestatorului de servicii sau ale contractantului sau ale personalului de conducere al întreprinderii, sau la experiența profesională relevantă, operatorii economici pot, cu toate acestea, să se bazeze doar pe capacitățile altor entități atunci când acestea din urmă vor desfășura lucrările sau serviciile pentru îndeplinirea cărora sunt necesare respectivele capacități. În cazul în care un operator economic dorește să se bazeze pe capacitățile altor entități, acesta dovedește entității contractante că va dispune de resursele respective pe întreaga perioadă de valabilitate a sistemului de calificare, de exemplu prin prezentarea unui angajament din partea respectivelor entități în acest sens.

În cazul în care, în temeiul articolului 80 din prezenta directivă, entitățile contractante fac trimitere la criteriile de excludere sau de selecție prevăzute de Directiva 2014/24/UE, entitățile contractante verifică, în conformitate cu articolul 80 alineatul (3) din prezenta directivă, dacă celelalte entități pe a căror capacitate operatorul economic intenționează să se bazeze îndeplinesc criteriile de selecție relevante sau dacă există motivele de excludere la care au făcut trimitere entitățile contractante în temeiul articolului 57 din Directiva 2014/24/UE. Entitatea contractantă solicită ca operatorul economic să înlocuiască o entitate în legătură cu care există motive obligatorii de excludere la care entitatea contractantă a făcut trimitere. Entitatea contractantă poate solicita, sau statul membru îi poate impune să solicite, ca operatorul economic să înlocuiască o entitate în legătură cu care există motive neobligatorii de excludere la care entitatea contractantă a făcut trimitere.

În cazul în care un operator economic se bazează pe capacitățile altor entități în ceea ce privește criteriile referitoare la situația economică și financiară, entitatea contractantă poate solicita ca operatorul economic și acele entități să fie răspunzătoare solidar pentru executarea contractului.

În aceleași condiții, un grup de operatori economici menționat la articolul 37 alineatul (2) se poate baza pe capacitatea participanților din grup sau a altor entități.

(2)   În cazul în care normele și criteriile obiective de excludere și selectare a candidaților și ofertanților în cadrul procedurilor deschise, restrânse sau de negociere, în dialogurile competitive ori în cadrul parteneriatelor pentru inovare includ cerințe privind capacitatea economică și financiară a operatorului economic sau capacitățile sale tehnice și profesionale, operatorul economic se poate baza, acolo unde este necesar și pentru un anumit contract, pe capacitățile altor entități, indiferent de natura juridică a legăturii dintre el și entitățile respective. În ceea ce privește criteriile referitoare la calificările educaționale și profesionale ale prestatorului de servicii sau ale contractantului sau ale personalului de conducere al întreprinderii, sau la experiența profesională relevantă, operatorii economici pot, cu toate acestea, să se bazeze doar pe capacitățile altor entități atunci când acestea din urmă vor desfășura lucrările sau serviciile pentru îndeplinirea cărora sunt necesare respectivele capacități. În cazul în care un operator economic dorește să se bazeze pe capacitățile altor entități, acesta dovedește entității contractante că va dispune de resursele necesare, de exemplu prin prezentarea unui angajament din partea entităților respective în acest sens.

În cazul în care, în temeiul articolului 80 din prezenta directivă, entitățile contractante fac trimitere la criteriile de excludere sau de selecție prevăzute de Directiva 2014/24/UE, entitățile contractante verifică, în conformitate cu articolul 80 alineatul (3) din prezenta directivă, dacă celelalte entități pe a căror capacitate operatorul economic intenționează să se bazeze îndeplinesc criteriile de selecție relevante sau dacă există motivele de excludere la care au făcut trimitere entitățile contractante în temeiul articolului 57 din Directiva 2014/24/UE. Entitatea contractantă solicită ca operatorul economic să înlocuiască o entitate care nu îndeplinește un criteriu de selecție relevant sau în legătură cu care există motive obligatorii de excludere la care entitatea contractantă a făcut trimitere. Entitatea contractantă poate solicita, sau statul membru îi poate impune să solicite, ca operatorul economic să înlocuiască o entitate în legătură cu care există motive neobligatorii de excludere la care entitatea contractantă a făcut trimitere.

În cazul în care un operator economic se bazează pe capacitățile altor entități în ceea ce privește criteriile referitoare la situația economică și financiară, entitatea contractantă poate solicita ca operatorul economic și acele entități să fie răspunzătoare solidar pentru executarea contractului.

În aceleași condiții, un grup de operatori economici prevăzut la articolul 37 se poate baza pe capacitățile membrilor grupului sau ale altor entități.

(3)   În cazul contractelor de lucrări sau de servicii și al lucrărilor de amplasare sau de instalare din cadrul unui contract de produse, entitățile contractante pot impune ca anumite sarcini critice să fie efectuate direct de către ofertantul însuși sau, în cazul unei oferte depuse de un grup de operatori economici prevăzut la articolul 37 alineatul (2), de un participant din cadrul acestui grup.

Articolul 80

Utilizarea motivelor de excludere și a criteriilor de selecție prevăzute în Directiva 2014/24/UE

(1)   Normele și criteriile obiective de excludere și selectare a operatorilor economici care solicită calificarea într-un sistem de calificare, precum și normele și criteriile obiective de excludere și selectare a candidaților și ofertanților în cadrul procedurilor deschise, restrânse sau de negociere, al dialogurilor competitive sau al parteneriatelor pentru inovare pot include motivele de excludere enumerate la articolul 57 din Directiva 2014/24/UE, în termenii și condițiile prevăzute la articolul respectiv.

În cazul în care entitatea contractantă este o autoritate contractantă, aceste criterii și norme includ motivele de excludere enumerate la articolul 57 alineatele (1) și (2) din Directiva 2014/24/UE, în termenii și condițiile prevăzute la articolul respectiv.

Dacă statele membre solicită acest lucru, aceste criterii și norme includ, în plus, motivele de excludere enumerate la articolul 57 alineatul (4) din Directiva 2014/24/UE, în termenii și condițiile prevăzute la articolul respectiv.

(2)   Criteriile și normele menționate la alineatul (1) pot include criteriile de selectare prevăzute la articolul 58 din Directiva 2014/24/UE, în termenii și condițiile prevăzute la articolul respectiv, în special în ceea ce privește limitele cerințelor referitoare la cifra de afaceri anuală prevăzute la alineatul (3) al doilea paragraf din respectivul articol.

(3)   În scopul aplicării alineatelor (1) și (2) din prezentul articol, se aplică articolele 59-61 din Directiva 2014/24/UE.

Articolul 81

Standarde de asigurare a calității și standarde de management de mediu

(1)   Entitățile contractante, în cazul în care solicită prezentarea unor certificate eliberate de organisme independente care să ateste că operatorul economic respectă anumite standarde de asigurare a calității, inclusiv privind accesibilitatea pentru persoanele cu dizabilități, se raportează la sistemele de asigurare a calității bazate pe seriile de standarde europene relevante certificate de organisme acreditate. Entitățile contractante recunosc certificatele echivalente eliberate de organisme stabilite în alte state membre. Totodată, acestea acceptă și alte dovezi ale unor măsuri echivalente de asigurare a calității, în cazul în care operatorul economic în cauză nu a avut nicio posibilitate de a obține aceste certificate în termenele stabilite din motive care nu sunt imputabile operatorului economic respectiv, cu condiția ca acesta să dovedească faptul că măsurile propuse de asigurare a calității respectă standardele impuse de asigurare a calității.

(2)   Atunci când entitățile contractante solicită prezentarea unor certificate întocmite de organisme independente care să ateste că operatorul economic respectă anumite standarde sau sisteme de management de mediu, acestea se raportează la sistemul de management de mediu și audit al Uniunii Europene (EMAS) sau la alte sisteme de management de mediu recunoscute în conformitate cu articolul 45 din Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 sau la alte standarde de management de mediu bazate pe standardele europene sau internaționale pertinente emise de organisme acreditate. Entitățile contractante recunosc certificatele echivalente eliberate de organisme stabilite în alte state membre.

În cazul în care se poate demonstra că un operator economic nu a avut acces la astfel de certificate sau nu are nicio posibilitate de a le obține în termenele stabilite din motive care nu îi sunt imputabile, entitatea contractantă acceptă și alte dovezi ale unor măsuri de management de mediu, cu condiția ca operatorul economic să dovedească faptul că aceste măsuri sunt echivalente cu cele impuse în temeiul sistemului sau standardului aplicabil de management de mediu.

(3)   Statele membre pun la dispoziția altor state membre, la cerere, toate informațiile referitoare la documentele prezentate ca dovadă a respectării standardelor de calitate și de mediu menționate la alineatele (1) și (2).

Subsecțiunea 2

Atribuirea contractului

Articolul 82

Criterii de atribuire a contractelor

(1)   Fără a aduce atingere actelor cu putere de lege și actelor administrative de drept intern privind prețul anumitor produse sau remunerarea anumitor servicii, entitățile contractante atribuie contractele pe baza ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic.

(2)   Oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic din perspectiva entității contractante este identificată pe baza prețului sau a costului cu ajutorul unei abordări bazate pe rentabilitate, cum ar fi calcularea costurilor pe ciclu de viață, în conformitate cu articolul 83, și poate include cel mai bun raport preț-calitate evaluat pe baza unor criterii, cum ar fi aspecte calitative, de mediu și/sau sociale, legate de obiectul contractului în cauză. Printre aceste criterii se pot număra, de exemplu:

(a)

calitatea, inclusiv avantajele tehnice, caracteristicile estetice și funcționale, accesibilitatea, proiectarea pentru toți utilizatorii, caracteristicile sociale, de mediu și inovatoare și comercializarea și condițiile acesteia;

(b)

organizarea, calificarea și experiența personalului desemnat să execute contractul, în cazul în care calitatea personalului desemnat poate să aibă un impact semnificativ asupra nivelului de executare a contractului; sau

(c)

serviciile post-vânzare, asistența tehnică și condițiile de livrare, cum ar fi data livrării, procesul de livrare și termenul de livrare sau de execuție, angajamentele în ceea ce privește piesele și securitatea aprovizionării.

Elementul de cost poate lua, de asemenea, forma unui preț sau cost fix pe baza căruia operatorii economici vor concura numai pe criterii de calitate.

Statele membre pot prevedea ca entitățile contractante să nu poată utiliza numai prețul sau costul drept criteriu unic de atribuire sau să nu-și poată restricționa utilizarea la anumite categorii de entități contractante sau la anumite tipuri de contracte.

(3)   Criteriile de atribuire sunt considerate a fi legate de obiectul contractului de achiziții publice în cazul în care se referă la lucrările, produsele sau serviciile care urmează să fie furnizate în temeiul contractului din orice punct de vedere și în orice stadiu al ciclului lor de viață, inclusiv factorii implicați:

(a)

în procesul specific de producție, furnizare sau comercializare a acestor lucrări, produse sau servicii; sau

(b)

într-un proces specific pentru un alt stadiu al ciclului lor de viață,

chiar și în cazul în care acești factori nu fac parte din structura lor materială.

(4)   Criteriile de atribuire nu au ca efect acordarea unei libertăți de selecție nelimitate entității contractante. Ele asigură posibilitatea concurenței efective și sunt însoțite de specificații care permit verificarea efectivă a informațiilor furnizate de ofertanți, în scopul evaluării modului în care ofertele îndeplinesc criteriile de atribuire. În caz de îndoială, entitățile contractante verifică efectiv exactitatea informațiilor și dovezilor furnizate de ofertanți.

(5)   Entitatea contractantă precizează, în documentele achiziției, ponderea relativă pe care o acordă fiecărui criteriu ales pentru determinarea ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, cu excepția cazului în care aceasta este stabilită exclusiv pe baza prețului.

Această pondere poate fi exprimată ca un interval a cărui întindere maximă trebuie să fie corespunzătoare.

În cazul în care ponderarea nu este posibilă din motive obiective, entitatea contractantă indică criteriile în ordinea descrescătoare a importanței.

Articolul 83

Calcularea costurilor pe ciclu de viață

(1)   Calcularea costurilor pe ciclu de viață acoperă, în măsura în care sunt pertinente, toate sau o parte dintre următoarele costuri pe parcursul ciclului de viață al unui produs, serviciu sau al unei lucrări:

(a)

costurile suportate de entitatea contractantă sau de alți utilizatori, cum ar fi:

(i)

costuri legate de achiziție;

(ii)

costuri de utilizare, cum ar fi consumul de energie și de alte resurse;

(iii)

costuri de întreținere;

(iv)

costuri de la sfârșitul ciclului de viață, cum ar fi costurile de colectare și reciclare;

(b)

costuri determinate de efectele externe asupra mediului legate de produs, serviciu sau lucrări pe parcursul ciclului lor de viață, cu condiția ca valoarea monetară a acestora să poată fi determinată și verificată; astfel de costuri pot include costul emisiilor de gaze cu efect de seră și al altor emisii poluante și alte costuri de atenuare a efectelor schimbărilor climatice.

(2)   În cazul în care entitățile contractante evaluează costurile folosind o abordare pe baza costului ciclului de viață, acestea indică în documentele achiziției datele care trebuie furnizate de către ofertanți și metoda pe care entitatea contractantă o va utiliza pentru a stabili costurile pe ciclu de viață pe baza acestor date.

Metoda utilizată pentru evaluarea costurilor determinate de efectele externe asupra mediului îndeplinește toate condițiile următoare:

(a)

se bazează pe criterii nediscriminatorii și verificabile în mod obiectiv. În special, în cazul în care nu a fost elaborată în vederea aplicării repetate sau continue, nu favorizează și nu dezavantajează în mod necuvenit anumiți operatori economici;

(b)

este accesibilă tuturor părților interesate;

(c)

datele solicitate pot fi furnizate printr-un efort rezonabil de către operatori economici care dau dovadă de o diligență normală, inclusiv de operatori economici din țări terțe care sunt parte la AAP sau la alte acorduri internaționale în cadrul cărora Uniunea și-a asumat obligații.

(3)   În toate cazurile în care o metodă comună de calculare a costurilor pe ciclu de viață a devenit obligatorie printr-un act legislativ al Uniunii, respectiva metodă comună se aplică pentru evaluarea costurilor pe ciclu de viață.

O listă a acestor acte legislative și, dacă este necesar, acte delegate de completare a acestora figurează în anexa XV.

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 103 privind actualizarea acestei liste, atunci când o actualizare a listei este necesară ca urmare a adoptării unor noi dispoziții legislative prin care o metodă comună devine obligatorie sau prin care se abrogă sau se modifică legislația existentă.

Articolul 84

Oferte anormal de scăzute

(1)   Entitățile contractante solicită operatorilor economici să explice prețul sau costurile propuse în ofertă, în cazul în care ofertele par a fi anormal de scăzute în raport cu lucrările, produsele sau serviciile respective.

(2)   Clarificările menționate la alineatul (1) se pot referi în mod concret la:

(a)

aspectele economice ale procesului de producție, ale prestării serviciilor sau ale metodei de construcție;

(b)

soluțiile tehnice adoptate sau condițiile excepțional de favorabile de care dispune ofertantul pentru furnizarea produselor sau a serviciilor, sau pentru executarea lucrărilor;

(c)

originalitatea lucrărilor, a produselor sau a serviciilor propuse de ofertant;

(d)

respectarea obligațiilor menționate la articolul 36 alineatul (2);

(e)

respectarea obligațiilor menționate la articolul 88;

(f)

posibilitatea ca ofertantul să obțină un ajutor de stat.

(3)   Entitatea contractantă evaluează informațiile furnizate prin consultarea ofertantului. Ea poate respinge oferta numai atunci când dovezile furnizate nu justifică în mod satisfăcător nivelul scăzut al prețului sau al costurilor propuse, ținând seama de elementele menționate la alineatul (2).

Entitățile contractante resping oferta atunci când constată că aceasta este anormal de scăzută deoarece nu respectă obligațiile aplicabile menționate la articolul 36 alineatul (2).

(4)   În cazul în care o entitate contractantă stabilește că o ofertă este anormal de scăzută pentru că ofertantul a obținut un ajutor de stat, oferta poate fi respinsă doar din acest motiv numai după consultarea ofertantului, dacă acesta nu este în măsură să demonstreze, într-un termen suficient stabilit de entitatea contractantă, că ajutorul în cauză este compatibil cu piața internă în sensul articolului 107 din TFUE. Entitatea contractantă care respinge o ofertă în aceste circumstanțe aduce acest lucru la cunoștința Comisiei.

(5)   Statele membre pun la dispoziția altor state membre, la cerere, prin cooperare administrativă, orice informații de care dispun, cum ar fi legi, regulamente, contracte colective de muncă universal aplicabile sau standarde tehnice naționale, referitoare la dovezile și documentele prezentate în legătură cu elementele menționate la alineatul (2).

Secțiunea 4

Oferte care cuprind produse originare din țări terțe și relațiile cu aceste țări

Articolul 85

Oferte care cuprind produse originare din țări terțe

(1)   Prezentul articol se aplică ofertelor care cuprind produse originare din țări terțe cu care Uniunea nu a încheiat, într-un cadru multilateral sau bilateral, un acord care să asigure accesul comparabil și efectiv al întreprinderilor din Uniune la piețe ale acestor țări terțe. Acest lucru nu aduce atingere obligațiilor Uniunii sau statelor membre față de țările terțe.

(2)   Orice ofertă prezentată pentru atribuirea unui contract de produse poate fi respinsă în cazul în care proporția produselor originare din țări terțe, determinată în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (43), depășește 50 % din valoarea totală a produselor care constituie oferta.

În sensul prezentului articol, programele informatice folosite în echipamentele pentru rețele de telecomunicații sunt considerate produse.

(3)   Sub rezerva celui de al doilea paragraf de la prezentul alineat, în cazul în care două sau mai multe oferte sunt echivalente din punctul de vedere al criteriilor de atribuire definite la articolul 82, se preferă acele oferte care nu pot fi respinse în temeiul alineatului (2) de la prezentul articol. Valoarea acelor oferte este considerată echivalentă, în sensul prezentului articol, în cazul în care diferența de preț nu depășește 3 %.

Cu toate acestea, o ofertă nu este preferată unei altei oferte în temeiul primului paragraf, în cazul în care acceptarea sa ar obliga entitatea contractantă să achiziționeze un material cu caracteristici tehnice diferite de cele ale materialului existent, ceea ce ar determina o incompatibilitate sau dificultăți tehnice de utilizare și de întreținere sau costuri disproporționate.

(4)   În sensul prezentului articol, acele țări terțe pentru care beneficiul prezentei directive a fost extins printr-o decizie a Consiliului în conformitate cu alineatul (1) nu se iau în considerare pentru stabilirea proporției produselor originare din țări terțe, menționată la alineatul (2).

(5)   Până la 31 decembrie 2015 și ulterior în fiecare an, Comisia prezintă Consiliului un raport anual, referitor la progresele realizate în negocierile multilaterale sau bilaterale privind accesul întreprinderilor din Uniune la piețe ale țărilor terțe în domenii reglementate de prezenta directivă, la rezultatul obținut în urma acestor negocieri, precum și la aplicarea efectivă a tuturor acordurilor încheiate.

Articolul 86

Relații cu țări terțe în ceea ce privește contractele de lucrări, produse și servicii

(1)   Statele membre informează Comisia despre orice dificultăți de ordin general, întâmpinate și semnalate de întreprinderile lor în fapt sau în drept, în ceea ce privește obținerea contractelor de servicii în țări terțe.

(2)   Comisia raportează Consiliului la 18 aprilie 2019 și ulterior periodic cu privire la deschiderea contractelor de servicii în țări terțe și la progresul negocierilor cu aceste țări în această privință, în special în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC).

(3)   Comisia încearcă, intervenind pe lângă țările terțe interesate, să remedieze orice situație în care constată, fie pe baza rapoartelor menționate la alineatul (2), fie pe baza altor informații, că, în contextul atribuirii de contracte de achiziții de servicii, o țară terță:

(a)

nu acordă întreprinderilor din Uniune acces efectiv, comparabil cu cel acordat de Uniune întreprinderilor din acea țară terță;

(b)

nu acordă întreprinderilor din Uniune beneficiul tratamentului național sau aceleași posibilități de concurență ca și cele disponibile întreprinderilor naționale; sau

(c)

acordă întreprinderilor din alte țări terțe un tratament mai favorabil decât întreprinderilor din Uniune.

(4)   Statele membre informează Comisia cu privire la orice dificultăți întâmpinate și raportate de întreprinderile lor în fapt sau în drept și care sunt datorate nerespectării dispozițiilor dreptului internațional al muncii enumerate în anexa XIV, în cazul în care aceste întreprinderi au încercat să obțină contracte în țări terțe.

(5)   În condițiile menționate la alineatele (3) și (4), Comisia poate propune Consiliului, în orice moment, să adopte un act de punere în aplicare, să suspende sau să restrângă atribuirea contractelor de servicii pe o perioadă care urmează a fi prevăzută în actul de punere în aplicare respectiv:

(a)

întreprinderilor guvernate de legislația țării terțe respective;

(b)

întreprinderilor afiliate la întreprinderile specificate la litera (a) și care au sediul oficial în Uniune, dar care nu au legătură directă și efectivă cu economia unui stat membru;

(c)

întreprinderilor care prezintă oferte care au ca obiect servicii originare din țara terță respectivă.

Consiliul hotărăște, cu majoritate calificată, cât mai curând posibil.

Comisia poate propune măsurile respective din proprie inițiativă sau la cererea unui stat membru.

(6)   Prezentul articol nu aduce atingere angajamentelor Uniunii față de țările terțe, care derivă din acorduri internaționale privind achizițiile publice, în special în cadrul OMC.

CAPITOLUL IV

Executarea contractului

Articolul 87

Condiții de executare a contractului

Entitățile contractante pot stabili condiții speciale privind executarea unui contract, cu condiția ca acestea să fie legate de obiectul contractului în sensul articolului 82 alineatul (3) și să fie indicate în invitația la procedura concurențială de ofertare sau în documentele achiziției. Aceste condiții pot include aspecte economice, legate de inovare, de mediu, sociale sau legate de ocuparea forței de muncă.

Articolul 88

Subcontractarea

(1)   Respectarea de către subcontractanți a obligațiilor menționate la articolul 36 alineatul (2) este asigurată prin intermediul unor acțiuni corespunzătoare întreprinse de autoritățile naționale competente în limitele responsabilității și competenței lor.

(2)   În documentele achiziției, entitatea contractantă poate solicita sau poate fi obligată de un stat membru să solicite ofertantului să indice în oferta sa partea din contract pe care intenționează să o subcontracteze unor terți, precum și subcontractanții propuși.

(3)   Statele membre pot dispune ca, la cererea subcontractantului și atunci când natura contractului permite acest lucru, entitatea contractantă să transfere direct subcontractantului respectiv plățile datorate pentru servicii, produse sau lucrări furnizate operatorului economic căruia i-a fost atribuit contractul (contractantul principal). Printre aceste măsuri se pot număra mecanisme corespunzătoare care să permită contractantului principal să formuleze obiecții cu privire la plățile necuvenite. Dispozițiile privind această modalitate de plată se includ în documentele achiziției.

(4)   Alineatele (1)-(3) nu aduc atingere răspunderii contractantului principal.

(5)   În cazul contractelor de achiziții de lucrări și în ceea ce privește serviciile care urmează să fie prestate la o instalație aflată sub directa supraveghere a entității contractante, după atribuirea contractului și cel mai târziu în momentul începerii executării acestuia, entitatea contractantă solicită contractantului principal să îi indice numele, datele de contact și reprezentanții legali ai subcontractanților săi implicați în lucrările sau serviciile respective, în măsura în care aceste informații sunt cunoscute la momentul respectiv. Entitatea contractantă solicită contractantului principal să îi notifice orice modificări ale acestor informații pe durata contractului, precum și informațiile obligatorii privind eventualii noi subcontractanți implicați ulterior în lucrările sau serviciile respective.

În pofida primului paragraf, statele membre pot impune direct asupra contractantului principal obligația de a furniza informațiile solicitate.

Acolo unde este necesar în scopul aplicării alineatului (6) litera (b) de la prezentul articol, informațiile solicitate sunt însoțite de declarațiile pe propria răspundere ale subcontractanților, în conformitate cu articolul 80 alineatul (3). Măsurile de punere în aplicare prevăzute la alineatul (8) de la prezentul articol pot prevedea ca subcontractanții prezentați după atribuirea contractului să furnizeze certificatele și alte documente justificative în locul declarației pe propria răspundere.

Primul paragraf nu se aplică în cazul furnizorilor.

Entitățile contractante, din proprie inițiativă sau la cererea statelor membre, pot extinde aplicarea obligațiilor prevăzute la primul paragraf, de exemplu, la:

(a)

contractele de achiziții de produse, la contractele de achiziții de servicii altele decât cele referitoare la serviciile care urmează să fie prestate la instalațiile aflate sub directa supraveghere a entității contractante sau la furnizorii implicați în contracte de achiziții de lucrări sau de servicii;

(b)

subcontractanții subcontractanților contractantului principal sau la alte niveluri inferioare ale lanțului de subcontractare.

(6)   În scopul de a evita încălcarea obligațiilor menționate la articolul 36 alineatul (2), pot fi luate măsuri corespunzătoare, cum ar fi:

(a)

în cazul în care dreptul intern al unui stat membru prevede un mecanism de răspundere solidară între subcontractanți și contractantul principal, statul membru în cauză se asigură că normele relevante sunt aplicate în conformitate cu condițiile stabilite la articolul 36 alineatul (2);

(b)

în conformitate cu articolul 80 alineatul (3) din prezenta directivă, autoritățile contractante pot să verifice, din proprie inițiativă sau la cererea statelor membre, dacă există motive de excludere a subcontractanților în temeiul articolului 57 din Directiva 2014/24/UE. În astfel de cazuri, autoritatea contractantă solicită ca operatorul economic să înlocuiască un subcontractant în legătură cu care a rezultat, în urma verificării, că există motive obligatorii de excludere. Autoritatea contractantă, din proprie inițiativă sau la cererea unui stat membru, poate solicita ca operatorul economic să înlocuiască un subcontractant în legătură cu care a rezultat, în urma verificării, că există motive neobligatorii de excludere.

(7)   Statele membre pot să prevadă în dreptul intern norme mai stricte privind răspunderea sau să le aprofundeze pe cele referitoare la plățile directe către subcontractanți, stipulând, de exemplu, ca aceste plăți să fie efectuate fără ca subcontractanții să fie nevoiți să solicite o astfel de plată directă.

(8)   Statele membre care aleg să prevadă măsuri în temeiul alineatului (3), (5) sau (6) precizează condițiile de punere în aplicare a acestora, prin acte cu putere de lege sau acte administrative și ținând seama de dreptul Uniunii. În acest caz, statele membre pot limita aplicabilitatea acestor măsuri, de exemplu cu privire la anumite tipuri de contracte, anumite categorii de entități contractante sau de operatori economici sau începând cu anumite sume.

Articolul 89

Modificarea contractului în cursul perioadei sale de valabilitate

(1)   Contractele și acordurile-cadru pot fi modificate fără o nouă procedură de achiziții în conformitate cu prezenta directivă în oricare dintre următoarele cazuri:

(a)

atunci când modificările, indiferent de valoarea lor monetară, au fost prevăzute în documentele inițiale ale achiziției sub forma unor clauze sau opțiuni de revizuire clare, precise și fără echivoc, printre care se pot număra clauze de revizuire a prețurilor. Astfel de clauze precizează limitele și natura posibilelor modificări sau opțiuni, precum și condițiile în care se poate recurge la acestea. Acestea nu prevăd modificări sau opțiuni care ar schimba caracterul general al contractului sau al acordului-cadru;

(b)

pentru lucrările, serviciile sau produsele adiționale din partea contractantului inițial, indiferent de valoarea lor, care au devenit necesare și care nu au fost incluse în procedura de achiziții inițială, iar schimbarea contractantului:

(i)

nu poate fi realizată din motive economice sau tehnice, precum cerințe privind interschimbabilitatea sau interoperabilitatea cu echipamentele, programele informatice, serviciile sau instalațiile existente achiziționate în cadrul procedurii de achiziții inițiale; și

(ii)

ar cauza entității contractante inconveniente substanțiale sau creșterea semnificativă a costurilor;

(c)

atunci când sunt îndeplinite toate condițiile următoare:

(i)

necesitatea modificării a survenit în urma unor circumstanțe pe care o entitate contractantă care acționează cu diligență nu ar fi putut să le prevadă;

(ii)

modificarea nu aduce atingere caracterului general al contractului;

(d)

atunci când un nou contractant îl înlocuiește pe cel căruia entitatea contractantă i-a atribuit inițial contractul, drept consecință:

(i)

a unei clauze sau opțiuni de revizuire fără echivoc, în conformitate cu litera (a);

(ii)

a preluării poziției contractantului inițial prin succesiune universală sau parțială, ca urmare a unor operațiuni de restructurare a societății comerciale, inclusiv preluare, fuziune, achiziție sau insolvență, de către un alt operator economic care îndeplinește criteriile de selecție calitativă stabilite inițial, cu condiția ca aceasta să nu implice alte modificări substanțiale ale contractului și să nu se facă în scopul de a eluda aplicarea prezentei directive; sau

(iii)

a asumării de către entitatea contractantă însăși a obligațiilor contractantului principal față de subcontractanții săi, în cazul în care această posibilitate este prevăzută în legislația națională în temeiul articolului 88;

(e)

atunci când modificările, indiferent de valoarea lor, nu sunt substanțiale în sensul alineatului (4).

Entitățile contractante care modifică un contract în cazurile prevăzute la literele (b) și (c) de la prezentul alineat publică un anunț în acest sens în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Astfel de anunțuri conțin informațiile prevăzute în anexa XVI și se publică în conformitate cu articolul 71.

(2)   În plus, fără a exista nevoia de a verifica dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la alineatul (4) literele (a)-(d), contractele pot fi modificate fără a fi necesară o nouă procedură de achiziții în conformitate cu prezenta directivă și atunci când valoarea modificării este mai mică decât ambele valori următoare:

(i)

pragurile stabilite la articolul 15; și

(ii)

10 % din valoarea contractului inițial pentru contractele de achiziții de servicii sau de produse și 15 % din valoarea contractului inițial pentru contractele de achiziții de lucrări.

Cu toate acestea, modificarea nu poate aduce atingere caracterului general al contractului sau al acordului-cadru. În cazul în care se efectuează mai multe modificări succesive, evaluarea se face pe baza valorii nete cumulate a acestora.

(3)   Pentru calcularea prețului menționat la alineatul (2), prețul actualizat constituie valoarea de referință atunci când contractul include o clauză de indexare.

(4)   Modificarea unui contract sau a unui acord-cadru în cursul perioadei sale de valabilitate este considerată a fi substanțială în sensul alineatului (1) litera (e) atunci când, prin această modificare, contractul sau acordul-cadru prezintă caracteristici care diferă în mod substanțial de cele ale documentului inițial. În orice caz, fără a aduce atingere alineatelor (1) și (2), o modificare este considerată a fi substanțială atunci când este îndeplinită cel puțin una dintre următoarele condiții:

(a)

modificarea introduce condiții care, dacă ar fi fost incluse în procedura inițială de achiziții, ar fi permis admiterea altor candidați decât cei selectați inițial sau acceptarea unei alte oferte decât cea acceptată inițial sau ar fi atras alți participanți la procedura de achiziții;

(b)

modificarea schimbă balanța economică a contractului sau a acordului-cadru în favoarea contractantului într-un mod care nu a fost prevăzut în contractul sau acordul-cadru inițial;

(c)

modificarea extinde domeniul de aplicare al contractului sau al acordului-cadru în mod considerabil;

(d)

un nou contractant îl înlocuiește pe cel căruia entitatea contractantă i-a atribuit inițial contractul, în alte cazuri decât cele prevăzute la alineatul (1) litera (d).

(5)   Pentru alte modificări ale dispozițiilor unui contract de achiziții de lucrări, produse sau servicii sau ale unui acord-cadru în cursul perioadei sale de valabilitate decât cele prevăzute la alineatele (1) și (2), este necesară o nouă procedură de achiziții în conformitate cu prezenta directivă.

Articolul 90

Încetarea contractului

Statele membre se asigură că entitățile contractante au posibilitatea, cel puțin în următoarele circumstanțe și în condițiile stabilite de legislația națională aplicabilă, de a determina încetarea unui contract de achiziții de lucrări, de produse sau de servicii în perioada sa de valabilitate, în cazul în care:

(a)

contractul a făcut obiectul unei modificări substanțiale care ar necesita o nouă procedură de achiziții publice în conformitate cu articolului 89;

(b)

contractantul se afla, la momentul atribuirii contractului, în una dintre situațiile menționate la articolul 57 alineatul (1) din Directiva 2014/24/UE și, prin urmare, ar fi trebuit să fie exclus din procedura de achiziții în temeiul articolului 80 alineatul (1) al doilea paragraf din prezenta directivă;

(c)

contractul nu ar fi trebuit să fie atribuit contractantului având în vedere o încălcare gravă a obligațiilor care rezultă din tratate și din prezenta directivă, care a fost declarată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene printr-o procedură în temeiul articolului 258 din TFUE.

TITLUL III

REGIMURI SPECIALE DE ACHIZIȚII

CAPITOLUL I

Servicii sociale și alte servicii specifice

Articolul 91

Atribuirea contractelor care au ca obiect servicii sociale și alte servicii specifice

Contractele care au ca obiect servicii sociale și alte servicii specifice enumerate în anexa XVII se atribuie conform dispozițiilor prezentului capitol dacă valoarea contractelor respective este egală cu sau mai mare decât pragul precizat la articolul 15 litera (c).

Articolul 92

Publicarea anunțurilor

(1)   Entitățile contractante care intenționează să atribuie un contract pentru serviciile menționate la articolul 91 își fac cunoscută intenția prin oricare dintre următoarele mijloace:

(a)

prin intermediul unui anunț de participare; sau

(b)

prin intermediul unui anunț orientativ periodic, care se publică în mod continuu. Anunțul orientativ periodic se referă în mod specific la tipurile de servicii care vor face obiectul contractelor care urmează să fie atribuite. Acesta indică faptul că contractele vor fi acordate fără publicare ulterioară și invită operatorii economici interesați să își exprime interesul în scris; sau

(c)

prin intermediul unui anunț privind existența unui sistem de calificare, care se publică în mod continuu.

Cu toate acestea, primul paragraf nu se aplică în cazul în care ar fi putut fi folosită o procedură de negociere fără invitație prealabilă la o procedură concurențială de ofertare, în conformitate cu articolul 50 privind atribuirea unui contract de servicii.

(2)   Entitățile contractante care au atribuit un contract pentru serviciile menționate la articolul 91 fac cunoscute rezultatele prin intermediul unui anunț de atribuire a contractului. Ele pot grupa însă respectivele anunțuri trimestrial. În acest caz, acestea trimit anunțurile grupate în termen de 30 de zile de la încheierea fiecărui trimestru.

(3)   Anunțurile menționate la alineatele (1) și (2) de la prezentul articol conțin informațiile prevăzute în anexa XVIII, respectiv în partea A, B, C sau D, conform formularelor standard de anunț. Comisia stabilește formularele standard prin intermediul actelor de punere în aplicare. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 105.

(4)   Anunțurile prevăzute la prezentul articol se publică în conformitate cu articolul 71.

Articolul 93

Principii de atribuire a contractelor

(1)   Statele membre instituie norme naționale pentru atribuirea contractelor care fac obiectul prezentului capitol, în scopul garantării faptului că entitățile contractante respectă principiul transparenței și al egalității de tratament pentru operatorii economici. Statele membre au libertatea de a stabili normele procedurale aplicabile, atât timp cât aceste norme permit entităților contractante să țină seama de specificul serviciilor în cauză.

(2)   Statele membre se asigură că entitățile contractante pot să țină seama de nevoia de a asigura calitatea, continuitatea, accesibilitatea, prețurile convenabile, disponibilitatea și caracterul cuprinzător al serviciilor, de nevoile specifice ale diferitelor categorii de utilizatori, inclusiv ale grupurilor dezavantajate și vulnerabile, de implicarea și responsabilizarea utilizatorilor, precum și de inovare. De asemenea, statele membre pot prevedea ca alegerea furnizorului de servicii să se facă pe baza ofertei care prezintă cel mai bun raport preț-calitate, ținându-se seama de criteriile de calitate și de durabilitate ale serviciilor sociale.

Articolul 94

Contracte rezervate pentru anumite servicii

(1)   Statele membre pot prevedea faptul că entitățile contractante care sunt autorități contractante pot rezerva dreptul organizațiilor de a participa la proceduri de atribuire a contractelor de achiziții publice destinate exclusiv serviciilor de sănătate, sociale și culturale menționate la articolul 91, care sunt cuprinse în codurile CPV 75121000-0, 75122000-7, 75123000-4, 79622000-0, 79624000-4, 79625000-1, 80110000-8, 80300000-7, 80420000-4, 80430000-7, 80511000-9, 80520000-5, 80590000-6, de la 85000000-9 la 85323000-9, 92500000-6, 92600000-7, 98133000-4, 98133110-8.

(2)   O organizație menționată la alineatul (1) îndeplinește toate condițiile următoare:

(a)

obiectivul său este urmărirea unei misiuni în domeniul serviciilor publice, legată de prestarea serviciilor menționate la alineatul (1);

(b)

profiturile sunt reinvestite în vederea realizării obiectivului organizației. În cazul în care profiturile sunt distribuite sau redistribuite, acest lucru ar trebui să se bazeze pe considerente legate de participare;

(c)

structurile de conducere sau de capital ale organizației care execută contractul se bazează pe principiul participării angajaților la capital sau necesită participarea activă a angajaților, a utilizatorilor sau a părților interesate; și

(d)

organizației nu i-a fost atribuit un contract pentru serviciile în cauză de către autoritatea contractantă respectivă, în temeiul prezentului articol, în ultimii trei ani.

(3)   Durata maximă a contractului este de trei ani.

(4)   În invitația la procedura concurențială de ofertare se face trimitere la prezentul articol.

(5)   În pofida dispozițiilor articolului 108, Comisia evaluează efectele prezentului articol și prezintă un raport Parlamentului European și Consiliului la 18 aprilie 2019.

CAPITOLUL II

Norme aplicabile concursurilor de proiecte

Articolul 95

Domeniu de aplicare

(1)   Prezentul capitol se aplică în cazul concursurilor de proiecte organizate în cadrul unei proceduri de achiziții pentru un contract de servicii, cu condiția ca valoarea estimată a contractului, fără TVA, inclusiv eventualele premii sau plăți acordate participanților, să fie egală cu sau mai mare decât suma menționată la articolul 15 litera (a).

(2)   Prezentul capitol se aplică tuturor concursurilor de proiecte în cadrul cărora valoarea totală a premiilor și plăților acordate participanților, inclusiv valoarea estimată, fără TVA, a contractului de servicii care ar putea fi încheiat ulterior în temeiul articolului 50 litera (j) dacă entitatea contractantă nu exclude o astfel de atribuire în anunțul de concurs, este egală cu sau mai mare decât suma menționată la articolul 15 litera (a).

Articolul 96

Anunțuri

(1)   Entitățile contractante care intenționează să organizeze un concurs de proiecte lansează invitația la procedura concurențială de ofertare prin intermediul unui anunț de concurs.

Atunci când acestea intenționează să atribuie un contract de servicii în urma concursului în conformitate cu articolul 50 litera (j), acest fapt este indicat în anunțul de concurs de proiecte.

Entitățile contractante care au organizat un concurs de proiecte fac cunoscute rezultatele prin intermediul unui anunț.

(2)   Invitația la procedura concurențială de ofertare conține informațiile prevăzute în anexa XIX, iar anunțul privind rezultatele unui concurs de proiecte conține informațiile prevăzute în anexa XX, conform formularelor standard. Comisia stabilește formularele standard respective prin intermediul actelor de punere în aplicare. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 105.

Anunțul privind rezultatele unui concurs de proiecte este transmis Oficiului pentru Publicații al Uniunii Europene în termen de 30 de zile de la data încheierii concursului de proiecte.

În cazul în care comunicarea informațiilor referitoare la rezultatele concursului ar împiedica aplicarea legii, ar fi contrară în alt mod interesului public sau ar aduce atingere intereselor comerciale legitime ale unui anumit operator economic public sau privat, sau ar putea aduce atingere concurenței loiale între operatorii economici, astfel de informații pot să nu fie publicate.

(3)   Articolul 71 alineatele (2)-(6) se aplică și anunțurilor privind concursurile de proiecte.

Articolul 97

Norme privind organizarea concursurilor de proiecte, selectarea participanților și a juriului

(1)   Atunci când organizează concursuri de proiecte, entitățile contractante aplică proceduri adaptate la titlul I și la prezentul capitol.

(2)   Accesul participanților la concursurile de proiecte nu poate fi limitat:

(a)

la teritoriul sau la o parte din teritoriul unui stat membru;

(b)

de faptul că, în temeiul legislației statului membru în care se organizează concursul, ar trebui să se prezinte fie persoane fizice, fie persoane juridice.

(3)   În cazul în care concursurile de proiecte prevăd un număr limitat de participanți, entitățile contractante stabilesc criterii de selecție clare și nediscriminatorii. În toate cazurile, numărul de candidați invitați să participe este suficient pentru a asigura o concurență reală.

(4)   Juriul este alcătuit exclusiv din persoane fizice independente față de participanții la concurs. În cazul în care, pentru a participa la un concurs, participanții au nevoie de o anumită calificare profesională, cel puțin o treime din membrii juriului trebuie să dețină calificarea respectivă sau o calificare echivalentă.

Articolul 98

Deciziile juriului

(1)   Juriul dispune de autonomie în deciziile sau avizele sale.

(2)   Juriul analizează planurile și proiectele depuse de candidați asigurând anonimatul acestora și bazându-se exclusiv pe criteriile prevăzute de anunțul de concurs.

(3)   Juriul consemnează, într-un raport semnat de membrii săi, clasamentul proiectelor pe care îl stabilește în funcție de meritele fiecărui proiect, precum și observațiile și orice alte puncte care trebuie clarificate.

(4)   Anonimatul este respectat până la momentul deciziei sau avizului juriului.

(5)   Candidații pot fi invitați, dacă este necesar, să răspundă întrebărilor pe care juriul le-a consemnat în procesul-verbal, în vederea clarificării oricărui aspect privind proiectele.

(6)   Se întocmește un proces-verbal complet al dialogului dintre membrii juriului și candidați.

TITLUL IV

GUVERNANȚĂ

Articolul 99

Asigurarea punerii în aplicare

(1)   În vederea asigurării punerii în aplicare corecte și eficiente, statele membre se asigură că cel puțin sarcinile stabilite în prezentul articol sunt îndeplinite de una sau mai multe autorități, organisme sau structuri. Acestea informează Comisia cu privire la toate autoritățile sau structurile competente pentru îndeplinirea sarcinilor respective.

(2)   Statele membre se asigură că aplicarea normelor în materie de achiziții publice este monitorizată.

În cazul în care autoritățile sau structurile de monitorizare identifică, din proprie inițiativă sau după primirea unor informații, încălcări specifice sau probleme sistemice, acestea sunt împuternicite să indice aceste probleme autorităților naționale de audit, instanțelor sau altor autorități sau structuri competente, cum sunt Ombudsmanul, parlamentele naționale sau comitetele acestora.

(3)   Rezultatele activităților de monitorizare în conformitate cu alineatul (2) se pun la dispoziția publicului prin intermediul unor mijloace de informare adecvate. Aceste rezultate se pun, de asemenea, la dispoziția Comisiei. De exemplu, acestea pot fi integrate în rapoartele de monitorizare menționate la al doilea paragraf de la prezentul alineat.

Până la 18 aprilie 2017 și, ulterior, la fiecare trei ani, statele membre transmit Comisiei un raport de monitorizare care include, după caz, informații privind cele mai frecvente surse de aplicare greșită sau de incertitudine juridică, inclusiv posibile probleme structurale sau recurente în aplicarea normelor, privind nivelul participării IMM-urilor la achizițiile publice și privind prevenirea, detectarea și raportarea adecvată a cazurilor de fraudă, corupție, conflict de interese și alte nereguli grave în achizițiile publice.

Comisia poate solicita statelor membre, cel mult o dată la trei ani, să furnizeze informații privind punerea în practică a politicilor naționale strategice de achiziții publice.

În sensul prezentului alineat, „IMM-urile” sunt definite conform Recomandării 2003/361/CE a Comisiei (44).

Pe baza datelor primite în temeiul prezentului alineat, Comisia publică periodic un raport privind punerea în aplicare și cele mai bune practici privind politicile naționale de achiziții publice în cadrul pieței interne.

(4)   Statele membre se asigură că:

(a)

sunt disponibile gratuit informații și orientări privind interpretarea și aplicarea legislației Uniunii privind achizițiile publice pentru a ajuta autoritățile contractante și operatorii economici, în special IMM-urile, să aplice în mod corect normele Uniunii privind achizițiile publice; și

(b)

sprijinul este disponibil autorităților contractante în vederea planificării și desfășurării procedurilor de achiziții publice.

(5)   Statele membre, fără a aduce atingere procedurilor generale și metodelor de lucru stabilite de Comisie în ceea ce privește comunicarea și contactele sale cu statele membre, desemnează un punct de referință pentru cooperarea cu Comisia în ceea ce privește aplicarea legislației în materie de achiziții publice.

(6)   Autoritățile contractante, cel puțin pe durata contractului, păstrează copii ale tuturor contractelor încheiate care au o valoare egală sau mai mare decât:

(a)

1 000 000 EUR în cazul contractelor de produse sau de servicii;

(b)

10 000 000 EUR în cazul contractelor de lucrări.

Autoritățile contractante acordă acces la contractele menționate; cu toate acestea, accesul la anumite documente sau informații poate fi refuzat, în măsura și în condițiile prevăzute de reglementările Uniunii sau de cele naționale aplicabile în materie de acces la documente și protecția datelor.

Articolul 100

Rapoarte individuale privind procedurile de atribuire a contractelor

(1)   Entitățile contractante păstrează informații corespunzătoare referitoare la fiecare contract sau la fiecare acord-cadru reglementat de prezenta directivă și la fiecare situație în care s-a instituit un sistem dinamic de achiziții. Aceste informații sunt suficiente pentru a le permite, la o dată ulterioară, să justifice deciziile luate în legătură cu:

(a)

calificarea și selectarea operatorilor economici și atribuirea contractelor;

(b)

utilizarea de proceduri de negociere fără o invitație de participare la o procedură concurențială de ofertare în temeiul articolului 50;

(c)

neaplicarea dispozițiilor de la titlul II capitolele II-IV în temeiul derogărilor prevăzute la titlul I capitolele II și III;

(d)

după caz, motivele pentru care au fost folosite alte mijloace de comunicare decât cele electronice pentru depunerea electronică.

În măsura în care anunțul de atribuire a contractului întocmit în temeiul articolului 70 sau al articolului 92 alineatul (2) conține informațiile solicitate în prezentul alineat, entitățile contractante pot utiliza respectivul anunț.

(2)   Entitățile contractante documentează evoluția tuturor procedurilor de achiziție, indiferent dacă procedurile sunt efectuate prin mijloace electronice sau nu. În acest scop, acestea se asigură că păstrează suficientă documentație pentru a justifica deciziile luate în toate etapele procedurii de achiziție, cum ar fi documentația privind comunicările cu operatorii economici și deliberările interne, pregătirea documentelor achiziției, de dialog sau de negociere, după caz, precum și etapele de selecție și de atribuire a contractului. Documentația se păstrează timp de minim trei ani de la data atribuirii contractului.

(3)   Informațiile sau documentația, sau elementele principale ale acestora, sunt comunicate Comisiei sau autorităților, organismelor sau structurilor naționale menționate la articolul 99, la solicitarea acestora.

Articolul 101

Raportări naționale și informații statistice

(1)   Comisia revizuiește calitatea și exhaustivitatea datelor care pot fi extrase din anunțurile menționate la articolele 67-71, 92 și 96, care sunt publicate în conformitate cu anexa IX.

În cazul în care calitatea și exhaustivitatea datelor menționate în prezentul articol la primul paragraf nu se conformează obligațiilor specificate la articolul 67 alineatul (1), articolul 68 alineatul (1), articolul 69, articolul 70 alineatul (1), articolul 92 alineatul (3) și la articolul 96 alineatul (2), Comisia solicită informații complementare din partea statului membru vizat. Într-un termen rezonabil, statul membru vizat furnizează informațiile statistice lipsă solicitate de Comisie.

(2)   Până la 18 aprilie 2017 și, ulterior, la a fiecare trei ani, statele membre înaintează Comisiei un raport statistic privind achizițiile publice care ar fi fost reglementate de prezenta directivă în cazul în care valoarea acestora ar fi depășit pragul relevant prevăzut la articolul 15, indicând o estimare a valorii totale agregate a acestor achiziții pe parcursul perioadei în cauză. Estimarea respectivă poate, în special, să se bazeze pe datele disponibile în cadrul cerințelor de publicare la nivel național sau pe estimări bazate pe eșantioane.

Raportul respectiv poate fi inclus în raportul menționat la articolul 99 alineatul (3).

Articolul 102

Cooperare administrativă

(1)   Statele membre își furnizează reciproc asistență și adoptă măsuri de cooperare eficace între ele pentru a asigura schimbul de informații cu privire la aspectele menționate la articolele 62, 81 și 84. Ele asigură confidențialitatea informațiilor care fac obiectul acestui schimb.

(2)   Autoritățile competente din toate statele membre în cauză fac schimb de informații respectând normele privind protecția datelor cu caracter personal prevăzute în Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului (45) și de Directiva 2002/58/CE a Parlamentului European și a Consiliului (46).

(3)   Pentru a testa oportunitatea utilizării Sistemului de informare al pieței interne (IMI), instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1024/2012 în scopul desfășurării schimbului de informații prevăzut în prezenta directivă, se lansează un proiect-pilot cel târziu la 18 aprilie 2015.

TITLUL V

COMPETENȚE DELEGATE, COMPETENȚE DE PUNERE ÎN APLICARE ȘI DISPOZIȚII FINALE

Articolul 103

Exercitarea delegării

(1)   Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)   Competența de a adopta acte delegate menționată la articolele 4, 17, 40, 41, 76 și 83 se conferă Comisiei pentru o perioadă nedeterminată, începând de la 17 aprilie 2014.

(3)   Delegarea de competențe menționată la articolele 4, 17, 40, 41, 76 și 83 poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau la o dată ulterioară menționată în decizie. Ea nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)   De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(5)   Un act delegat adoptat în temeiul articolelor 4, 17, 40, 41, 76 și 83 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea respectivului act către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 104

Procedura de urgență

(1)   Actele delegate adoptate în temeiul prezentului articol intră imediat în vigoare și se aplică atât timp cât nu se formulează nicio obiecțiune în conformitate cu alineatul (2). Notificarea unui act delegat transmisă Parlamentului European și Consiliului prezintă motivele pentru care s-a recurs la procedura de urgență.

(2)   Parlamentul European sau Consiliul poate formula obiecțiuni la un act delegat în conformitate cu procedura menționată la articolul 103 alineatul (5). Într-un astfel de caz, Comisia abrogă actul fără întârziere, în urma notificării deciziei Parlamentului European sau a Consiliului de a formula obiecțiuni.

Articolul 105

Procedura comitetului

(1)   Comisia este asistată de Comitetul consultativ pentru achizițiile publice înființat prin Decizia 71/306/CEE a Consiliului (47). Respectivul comitet este un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

(2)   În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

(3)   În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Articolul 106

Transpunere și dispoziții tranzitorii

(1)   Statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 18 aprilie 2016. Statele membre comunică de îndată Comisiei textul acestor dispoziții.

(2)   În pofida alineatului (1) de la prezentul articol, statele membre pot amâna aplicarea articolului 40 alineatul (1) până la 18 octombrie 2018, cu excepția cazului în care utilizarea mijloacelor electronice este obligatorie în conformitate cu articolul 52, articolul 53, articolul 54, articolul 55 alineatul (3), articolul 71 alineatul (2) sau articolul 73.

În pofida alineatului (1) de la prezentul articol, statele membre pot amâna aplicarea articolului 40 alineatul (1) în cazul organismelor centrale de achiziție în temeiul articolului 55 alineatul (3) poate fi amânată de statele membre până la 18 aprilie 2017.

În cazul în care un stat membru alege să amâne aplicarea articolului 40 alineatul (1), statul membru respectiv se asigură că entitățile contractante pot alege, pentru toate actele de comunicare și de schimb de informații, între următoarele mijloace de comunicare:

(a)

mijloace electronice în conformitate cu articolul 40;

(b)

poștă sau alt transportator adecvat;

(c)

fax;

(d)

o combinație a acestor mijloace.

(3)   Atunci când statele membre adoptă măsurile menționate la alineatele (1) și (2), acestea cuprind o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o astfel de trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

Statele membre comunică Comisiei textul principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 107

Abrogare

Directiva 2004/17/CE se abrogă începând cu 18 aprilie 2016.

Trimiterile la directiva abrogată se interpretează ca trimiteri la prezenta directivă și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență prevăzut în anexa XXI.

Articolul 108

Revizuire

Comisia reexaminează efectele economice pe piața internă, în special din perspectiva unor factori precum atribuirea transfrontalieră a contractelor și costurile de tranzacționare, care rezultă din aplicarea pragurilor stabilite la articolul 15 și prezintă un raport în acest sens Parlamentului European și Consiliului până la 18 aprilie 2019.

Acolo unde este posibil și adecvat, Comisia ia în considerare posibilitatea de a sugera o creștere a valorilor pragurilor aplicabile în temeiul AAP, în cadrul următoarei runde de negocieri. În cazul unor modificări ale valorilor pragurilor aplicabile în temeiul AAP, raportul este urmat, după caz, de o propunere legislativă de modificare a pragurilor stabilite în prezenta directivă.

Articolul 109

Intrare în vigoare

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 110

Destinatari

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Strasbourg, 26 februarie 2014.

Pentru Parlamentul European

Președintele

M. SCHULZ

Pentru Consiliu

Președintele

D. KOURKOULAS


(1)  JO C 191, 29.6.2012, p. 84.

(2)  JO C 391, 18.12.2012, p. 49.

(3)  Poziția Parlamentului European din 15 ianuarie 2014 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 11 februarie 2014.

(4)  Directiva 2004/17/CΕ a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 de coordonare a procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale (JO L 134, 30.4.2004, p. 1).

(5)  Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări, de bunuri și de servicii (JO L 134, 30.4.2004, p. 114).

(6)  Aprobată prin Decizia 2010/48/CE a Consiliului din 26 noiembrie 2009 privind încheierea de către Comunitatea Europeană a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (JO L 23, 27.1.2010, p. 35).

(7)  Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice. (A se vedea pagina 65 din prezentul Jurnal Oficial.)

(8)  Directiva 2009/81/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind coordonarea procedurilor privind atribuirea anumitor contracte de lucrări, de furnizare de bunuri și de prestare de servicii de către autoritățile sau entitățile contractante în domeniile apărării și securității și de modificare a Directivelor 2004/17/CE și 2004/18/CE (JO L 216, 20.8.2009, p. 76).

(9)  Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale și de abrogare a Directivei 2003/55/CE (JO L 211, 14.8.2009, p. 94).

(10)  Directiva 2009/72/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice și de abrogare a Directivei 2003/54/CE (JO L 211, 14.8.2009, p. 55).

(11)  Directiva 97/67/CE a Parlamentului European și a consiliului din 15 decembrie 1997 privind normele comune pentru dezvoltarea pieței interne a serviciilor poștale ale Comunității și îmbunătățirea calității serviciului (JO L 15, 21.1.1998, p. 14).

(12)  Directiva 94/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 1994 privind condițiile de acordare și folosire a autorizațiilor de prospectare, explorare și extracție a hidrocarburilor (JO L 164, 30.6.1994, p. 3).

(13)  Regulamentul (CE) nr. 1370/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2007 privind serviciile publice de transport feroviar și rutier de călători și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 1191/69 și nr. 1107/70 ale Consiliului (JO L 315, 3.12.2007, p. 1).

(14)  Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind atribuirea contractelor de concesiune. (A se vedea pagina 1 din prezentul Jurnal Oficial.)

(15)  Decizia 94/800 CE a Consiliului din 22 decembrie 1994 privind încheierea, în numele Comunității Europene, referitor la domeniile de competența sa, a acordurilor obținute în cadrul negocierilor comerciale multilaterale din Runda Uruguay (1986-1994) (JO L 336, 23.12.1994, p. 1).

(16)  Regulamentul (CE) nr. 1370/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2007 privind serviciile publice de transport feroviar și rutier de călători și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 1191/69 și nr. 1107/70 ale Consiliului (JO L 315, 3.12.2007, p. 1).

(17)  Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situațiile financiare anuale, situațiile financiare consolidate și rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, de modificare a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivelor 78/660/CEE și 83/349/CEE ale Consiliului (JO L 182, 29.6.2013, p. 19).

(18)  Directiva 2012/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind instituirea spațiului feroviar unic european (JO L 343, 14.12.2012, p. 32).

(19)  Directiva 96/71/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 1996 privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii (JO L 18, 21.1.1997, p. 1).

(20)  Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind standardizarea europeană, de modificare a Directivelor 89/686/CEE și 93/15/CEE ale Consiliului și a Directivelor 94/9/CE, 94/25/CE, 95/16/CE, 97/23/CE, 98/34/CE, 2004/22/CE, 2007/23/CE, 2009/23/CE și 2009/105/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Deciziei 87/95/CEE a Consiliului și a Deciziei nr. 1673/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 316, 14.11.2012, p. 12).

(21)  Regulamentul (CE) nr. 593/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 iunie 2008 privind legea aplicabilă obligațiilor contractuale (Roma I) (JO L 177, 4.7.2008. p. 6).

(22)  Directiva 92/13/CEE a Consiliului din 25 februarie 1992 privind coordonarea actelor cu putere de lege și actelor administrative referitoare la aplicarea normelor comunitare cu privire la procedurile de achiziții publice ale entităților care desfășoară activități în sectoarele apei, energiei, transporturilor și telecomunicațiilor (JO L 76, 23.3.1992, p. 14).

(23)  Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind participarea voluntară a organizațiilor la un sistem comunitar de management de mediu și audit (EMAS) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 761/2001 și a Deciziilor 2001/681/CE și 2006/193/CE ale Comisiei (JO L 342, 22.12.2009, p. 1).

(24)  Directiva 2009/33/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic (JO L 120, 15.5.2009, p. 5).

(25)  Regulamentul (CE) nr. 106/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 ianuarie 2008 privind un program comunitar de etichetare referitoare la eficiența energetică a echipamentelor de birou (JO L 39, 13.2.2008, p. 1).

(26)  Regulamentul (CEE, Euratom) nr. 1182/71 al Consiliului din 3 iunie 1971 privind stabilirea normelor care se aplică perioadelor, datelor și expirării termenelor (JO L 124, 8.6.1971, p. 1).

(27)  Regulamentul (CE) nr. 2195/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 noiembrie 2002 privind Vocabularul comun privind achizițiile publice (CPV) (JO L 340, 16.12.2002, p. 1).

(28)  Regulamentul (UE) nr. 1024/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind cooperarea administrativă prin intermediul Sistemului de informare al pieței interne și de abrogare a Deciziei 2008/49/CE a Comisiei („Regulamentul IMI”) (JO L 316, 14.11.2012, p. 1).

(29)  Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

(30)  Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 mai 2003 privind instituirea unui nomenclator comun al unităților teritoriale de statistică (NUTS) (JO L 154, 21.6.2003, p. 1).

(31)  Directiva 97/67/CE a parlamentului European și a consiliului din 15 decembrie 1997 privind normele comune pentru dezvoltarea pieței interne a serviciilor poștale ale Comunității și îmbunătățirea calității serviciului (JO L 15, 21.1.1998, p. 14).

(32)  Directiva 77/249/CEE a Consiliului din 22 martie 1977 de facilitare a exercitării efective a libertății de a presta servicii de către avocați (JO L 78, 26.3.1977, p. 17).

(33)  Directiva 2004/39/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind piețele instrumentelor financiare, de modificare a Directivelor 85/611/CEE și 93/6/CEE ale Consiliului și a Directivei 2000/12/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivei 93/22/CEE a Consiliului (JO L 145, 30.4.2004, p. 1).

(34)  Directiva 2010/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 10 martie 2010 privind coordonarea anumitor dispoziții stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale (Directiva serviciilor mass-media audiovizuale) (JO L 95, 15.4.2010, p. 1).

(35)  Decizia 2002/205/CE a Comisiei din 4 martie 2002, ca urmare a unei cereri din partea Austriei de a aplica regimul special prevăzut la articolul 3 din Directiva 93/38/CEE (JO L 68, 12.3.2002, p. 31).

(36)  Decizia 2004/73/CE a Comisiei din 15 ianuarie 2004 ca urmare a solicitării din partea Germaniei de aplicare a procedurii speciale prevăzute la articolul 3 din Directiva 93/38/CEE (JO L 16, 23.1.2004, p. 57).

(37)  Decizia 93/327/CEE a Comisiei din 13 mai 1993 privind definirea condițiilor în care entitățile contractante care exploatează zone geografice în scopul prospectării sau al extragerii de petrol, gaz, cărbune sau altor combustibili solizi trebuie să comunice Comisiei informații cu privire la contractele pe care le atribuie (JO L 129, 27.5.1993, p. 25).

(38)  Directiva 1999/93/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 1999 privind un cadru comunitar pentru semnăturile electronice (JO L 13, 19.1.2000, p. 12).

(39)  Decizia 2009/767/CE a Comisiei din 16 octombrie 2009 de stabilire a unor măsuri de facilitare a utilizării procedurilor prin mijloace electronice prin intermediul ghișeelor unice în temeiul Directivei 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind serviciile în cadrul pieței interne (JO L 274, 20.10.2009, p. 36).

(40)  Decizia 2011/130/UE a Comisiei din 25 februarie 2011 de stabilire a unor cerințe minime pentru tratamentul transfrontalier al documentelor semnate electronic de autoritățile competente în temeiul Directivei 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind serviciile în cadrul pieței interne (JO L 53, 26.2.2011, p. 66).

(41)  Regulamentul (CE) nr. 1082/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iulie 2006 privind o grupare europeană de cooperare teritorială (GECT) (JO L 210, 31.7.2006, p. 19).

(42)  Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 de stabilire a cerințelor de acreditare și de supraveghere a pieței în ceea ce privește comercializarea produselor și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 339/93 (JO L 218, 13.8.2008, p. 30).

(43)  Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii (JO L 269, 10.10.2013, p. 1).

(44)  Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii, (JO L 124, 20.5.2003, p. 36).

(45)  Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date (JO L 281, 23.11.1995, p. 31).

(46)  Directiva 2002/58/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 iulie 2002 privind prelucrarea datelor personale și protejarea confidențialității în sectorul comunicațiilor publice (Directiva asupra confidențialității și comunicațiilor electronice) (JO L 201, 31.7.2002, p. 37).

(47)  Decizia 71/306/CEE a Consiliului din 26 iulie 1971 de instituire a Comitetului consultativ pentru achizițiile publice de lucrări (JO L 185, 16.8.1971, p. 15).


ANEXA I

LISTA ACTIVITĂȚILOR MENȚIONATE LA ARTICOLUL 2 PUNCTUL 2 LITERA (A)

În cazul unei interpretări diferite între CPV și NACE, se aplică nomenclatura CPV.

NACE (1)

Cod CPV

SECȚIUNEA F

CONSTRUCȚII

Diviziune

Grupă

Clasă

Descriere

Note

45

 

 

Construcții

Această diviziune include:

construcția de clădiri și lucrări noi, restaurare și reparații curente.

45000000

 

45.1

 

Pregătirea șantierelor

 

45100000

 

 

45.11

Demolări de clădiri; terasamente

Această clasă include:

demolarea clădirilor și a altor structuri;

degajarea șantierelor;

lucrări de terasament: excavarea, umplerea, nivelarea șantierelor de construcții, săpare de șanțuri, îndepărtarea rocilor, demolare prin explozie etc.;

pregătirea șantierelor pentru exploatare minieră;

îndepărtarea solului și alte lucrări de dezvoltare și pregătire a terenurilor și a șantierelor miniere.

Această clasă cuprinde, de asemenea:

drenarea șantierelor de construcții;

drenarea terenurilor agricole și forestiere.

45110000

 

 

45.12

Lucrări de foraj și sondaj

Această clasă include:

sondaje experimentale, foraje de recunoaștere și carotaje pentru construcții, precum și pentru studii geofizice, geologice sau alte studii similare.

Această clasă nu cuprinde:

forarea puțurilor de extracție a țițeiului sau a gazelor naturale, a se vedea 11.20;

forarea puțurilor de apă, a se vedea 45.25;

săparea de puțuri, a se vedea 45.25;

prospectarea zăcămintelor de țiței și de gaze naturale, precum și studiile geofizice, geologice și seismice, a se vedea 74.20.

45120000

 

45.2

 

Lucrări de construcții complete sau parțiale; lucrări de geniu civil

 

45200000

 

 

45.21

Lucrări generale de construcții de clădiri și lucrări de geniu civil

Această clasă include:

construcții de clădiri de toate tipurile și construcții civile;

poduri, inclusiv cele destinate susținerii șoselelor suspendate, viaducte, tuneluri și pasaje subterane;

conducte, linii de comunicații și linii electrice pentru transport pe distanțe mari;

conducte, linii de comunicații și linii electrice pentru rețele urbane;

lucrări conexe de amenajare urbană;

asamblarea și montarea de construcții prefabricate pe șantiere.

Această clasă nu cuprinde:

servicii referitoare la extracția țițeiului și a gazelor naturale, a se vedea 11.20;

construcția de lucrări complet prefabricate din elemente din alte materiale decât betonul fabricate de unitatea care execută lucrările, a se vedea diviziunile 20, 26 și 28;

lucrări de construcții, altele decât cele de clădiri, pentru stadioane, piscine, săli de sport, terenuri de tenis, circuite de golf și alte instalații sportive, a se vedea 45.23;

lucrări de instalații pentru construcții, a se vedea 45.3;

lucrări de finisare, a se vedea 45.4;

activități de arhitectură și de inginerie, a se vedea 74.20;

gestionarea proiectelor de construcții, a se vedea 74.20.

45210000

cu excepția:

– 45213316

45220000

45231000

45232000

 

 

45.22

Ridicarea de șarpante și acoperișuri

Această clasă include:

ridicarea de șarpante;

montarea acoperișurilor;

lucrări de impermeabilizare.

45261000

 

 

45.23

Construcții de autostrăzi, șosele, aerodromuri și complexe sportive

Această clasă include:

construcția de autostrăzi, de drumuri, de șosele, alte căi pentru vehicule și pietoni;

construcția de căi ferate;

construcția de piste de aterizare-decolare;

lucrări de construcții, altele decât cele de clădiri, pentru stadioane, piscine, săli de sport, terenuri de tenis, circuite de golf și alte instalații sportive;

marcarea cu vopsea a suprafețelor rutiere și a spațiilor de parcare.

Această clasă nu cuprinde:

terasamentele preliminare, a se vedea 45.11.

45212212 și DA03

45230000

cu excepția:

– 45231000

– 45232000

– 45234115

 

 

45.24

Lucrări hidrotehnice

Această clasă include

construcția de:

căi navigabile, porturi, lucrări fluviale, porturi de agrement (marinas), ecluze etc.;

baraje și diguri;

dragare;

lucrări subacvatice.

45240000

 

 

45.25

Alte lucrări de construcții care implică lucrări speciale

Această clasă include:

activitățile de construcții specializate care implică un aspect comun pentru mai multe tipuri de lucrări și care necesită competențe sau echipamente specializate;

realizarea de fundații, inclusiv instalarea piloților;

forarea și construcția de puțuri de apă, săparea de puțuri;

montarea elementelor de structură metalică ce nu sunt fabricate de unitatea care execută lucrările;

îndoirea structurilor metalice;

lucrări de zidire cu cărămidă sau piatră;

montarea și demontarea schelelor și a platformelor de lucru proprii sau închiriate;

construcția de coșuri de fum și de cuptoare industriale.

Această clasă nu cuprinde:

închirierea de schele fără montare și demontare, a se vedea 71.32.

45250000

45262000

 

45.3

 

Lucrări de instalații

 

45300000

 

 

45.31

Lucrări de instalații electrice

Această clasă include:

instalarea, în clădiri sau în alte proiecte de construcții, a următoarelor elemente:

cabluri și conexiuni electrice;

sisteme de telecomunicații;

instalații electrice de încălzire;

antene pentru clădiri rezidențiale;

sisteme de alarmă împotriva incendiilor;

sisteme de alarmă antiefracție;

ascensoare și scări rulante;

paratrăsnete etc.

45213316

45310000

cu excepția:

– 45316000

 

 

45.32

Lucrări de izolare

Această clasă include:

instalarea, în clădiri sau în alte proiecte de construcții, de izolații termice, acustice sau împotriva vibrațiilor.

Această clasă nu cuprinde:

lucrări de impermeabilizare, a se vedea 45.22.

45320000

 

 

45.33

Instalații

Această clasă include:

instalarea, în clădiri sau în alte proiecte de construcții, a următoarelor elemente:

instalații și echipamente sanitare;

echipamente pentru distribuția gazelor;

echipamente și conducte de încălzire, de ventilare, de refrigerare sau de climatizare;

instalații de stingere a incendiilor cu sprinklere.

Această clasă nu cuprinde:

instalarea sistemelor electrice de încălzire, a se vedea 45.31.

45330000

 

 

45.34

Alte lucrări de instalații

Această clasă include:

instalarea sistemelor de iluminat și de semnalizare pentru șosele, căi ferate, aeroporturi și porturi;

instalarea, în clădiri sau în alte proiecte de construcții, a instalațiilor și a echipamentelor neclasificate în altă parte.

45234115

45316000

45340000

 

45.4

 

Lucrări de finisare

 

45400000

 

 

45.41

Tencuire

Această clasă include:

aplicarea, în clădiri sau în alte proiecte de construcții, a ipsosului și a stucului pentru structuri sau ornamente interioare și exterioare, inclusiv a materialelor de fățuire asociate.

45410000

 

 

45.42

Tâmplărie și dulgherie

Această clasă include:

instalarea de uși, ferestre, tocuri și rame pentru uși și ferestre, bucătării echipate, scări, echipamente pentru magazine și echipamente similare, din lemn sau din alte materiale, care nu sunt fabricate de unitatea care execută lucrările;

amenajări interioare, precum plafoane, lambriuri din lemn, compartimentări mobile etc.

Această clasă nu cuprinde:

acoperirea cu parchet sau alte pardoseli din lemn, a se vedea 45.43.

45420000

 

 

45.43

Îmbrăcarea podelelor și a pereților

Această clasă include:

instalarea, în clădiri sau în alte proiecte de construcții, a următoarelor elemente:

dale din ceramică, beton sau piatră pentru pereți sau podele;

parchete și alte pardoseli din lemn, mochete și linoleum;

inclusiv din cauciuc sau plastic;

materiale de placare a podelelor sau a pereților din terrazzo, marmură, granit sau ardezie;

tapete.

45430000

 

 

45.44

Vopsitorie și montare de geamuri

Această clasă include:

vopsirea interioară și exterioară a clădirilor;

vopsirea structurilor de construcții civile;

montarea sticlei, a oglinzilor etc.

Această clasă nu cuprinde:

instalarea ferestrelor, a se vedea 45.42.

45440000

 

 

45.45

Alte lucrări de finisare

Această clasă include:

instalarea piscinelor private;

curățirea pereților exteriori ai clădirilor cu ajutorul aburilor, prin sablare sau alte metode similare;

celelalte lucrări de finalizare și finisare a clădirilor neclasificate în altă parte.

Această clasă nu cuprinde:

curățirea pereților interiori ai clădirilor și ai altor construcții, a se vedea 74.70.

45212212 și DA04

45450000

 

45.5

 

Închirierea de echipamente de construcție sau demolare cu operator

 

45500000

 

 

45.50

Închirierea de echipamente de construcție sau demolare cu operator

Această clasă nu cuprinde:

închirierea de mașini și echipamente de construcție sau demolare fără operator, a se vedea 71.32.

45500000


(1)  Regulamentul (CEE) nr. 3037/90 al Consiliului din 9 octombrie 1990 (JO L 293, 24.10.1990, p. 1).


ANEXA II

LISTA ACTELOR JURIDICE ALE UNIUNII MENȚIONATE LA ARTICOLUL 4 ALINEATUL (3)

Drepturile acordate printr-o procedură în care s-a asigurat o publicitate adecvată și în care acordarea drepturilor respective s-a bazat pe criterii obiective nu constituie „drepturi speciale sau exclusive” în sensul articolului 4 din prezenta directivă. Pentru asigurarea transparenței prealabile adecvate, în cele ce urmează sunt enumerate procedurile de acordare, în temeiul altor acte juridice ale Uniunii, a autorizațiilor care nu constituie „drepturi speciale sau exclusive” în sensul articolului 4 din prezenta directivă:

(a)

acordarea autorizației de a exploata instalații de gaze naturale în conformitate cu procedurile stabilite la articolul 4 din Directiva 2009/73/CE;

(b)

o autorizație sau o invitație de participare la procedura de ofertare pentru construirea de noi instalații pentru producția de energie electrică în conformitate cu Directiva 2009/72/CE;

(c)

acordarea, în conformitate cu procedurile prevăzute la articolul 9 din Directiva 97/67/CE, a autorizațiilor pentru un serviciu poștal care nu este sau nu poate fi rezervat;

(d)

o procedură de acordare a autorizației de a desfășura o activitate ce implică exploatarea hidrocarburilor în conformitate cu Directiva 94/22/CE;

(e)

contracte de achiziții de servicii publice în sensul Regulamentului (CE) nr. 1370/2007 referitoare la prestarea de servicii publice de transport de călători cu autobuzul, tramvaiul, pe calea ferată sau cu metroul, care au fost atribuite pe baza unei proceduri concurențiale de ofertare în conformitate cu articolul 5 alineatul (3) din respectivul regulament, cu condiția ca durata acestora să fie în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) sau (4) din regulamentul menționat.


ANEXA III

LISTA ACTELOR JURIDICE ALE UNIUNII MENȚIONATE LA ARTICOLUL 34 ALINEATUL (3)

A.   Transportul sau distribuția gazelor sau a energiei termice

Directiva 2009/73/CE

B.   Producerea, transportul sau distribuția energiei electrice

Directiva 2009/72/CE

C.   Producerea, transportul sau distribuția apei potabile

[Niciunul]

D.   Entitățile contractante din domeniul serviciilor feroviare

 

Transport feroviar de marfă

 

Directiva 2012/34/UE

 

Transport feroviar internațional de călători

 

Directiva 2012/34/UE

 

Transport feroviar național de călători

 

[Niciunul]

E.   Entitățile contractante din domeniul serviciilor de transport urban feroviar, cu tramvaiul, cu troleibuzul sau cu autobuzul

[Niciunul]

F.   Entitățile contractante din domeniul serviciilor poștale

Directiva 97/67/CE

G.   extracția petrolului sau a gazelor

Directiva 94/22/CE

H.   Explorarea și extracția de cărbune și de alți combustibili solizi

[Niciunul]

I.   Entitățile contractante din domeniul instalațiilor din porturile maritime sau interioare sau alte echipamente de terminal

[Niciunul]

J.   Entitățile contractante din domeniul instalațiilor aeroportuare

[Niciunul]


ANEXA IV

TERMENE PENTRU ADOPTAREA ACTELOR DE PUNERE ÎN APLICARE MENȚIONATE LA ARTICOLUL 35

1.

Termenele pentru adoptarea actelor de punere în aplicare menționate la articolul 35 sunt următoarele:

(a)

90 de zile lucrătoare în cazul în care accesul liber la o anumită piață este prezumat în temeiul articolului 34 alineatul (3) primul paragraf;

(b)

130 de zile lucrătoare în alte cazuri decât cele menționate la litera (a).

Termenele stabilite la literele (a) și (b) de la prezentul alineat se prelungesc cu 15 zile lucrătoare în cazul în care cererea nu este însoțită de o poziție argumentată și motivată adoptată de o autoritate națională independentă care este competentă în ceea ce privește activitatea respectivă, care analizează în detaliu condițiile în care articolul 34 alineatul (1) s-ar putea aplica activității în cauză, în conformitate cu articolul 34 alineatele (2) și (3).

Aceste termene încep să curgă din prima zi lucrătoare după data la care Comisia primește cererea menționată la articolul 35 alineatul (1) sau, în cazul în care informațiile care trebuie furnizate împreună cu cererea sunt incomplete, din ziua lucrătoare de după primirea informațiilor complete.

Termenele prevăzute la primul paragraf pot fi prelungite de Comisie cu acordul statului membru sau al entității contractante care a prezentat cererea.

2.

Comisia poate cere statului membru sau entității contractante în cauză ori autorității naționale independente menționate la punctul 1 sau oricărei alte autorități naționale competente să furnizeze toate informațiile necesare sau să completeze ori să clarifice într-un termen adecvat informațiile transmise. În cazul unor răspunsuri întârziate sau incomplete, termenele prevăzute la punctul 1 primul paragraf se suspendă pentru o durată egală cu perioada dintre expirarea termenului stabilit în cererea de informații și primirea informațiilor complete și corecte.


ANEXA V

CERINȚELE PRIVIND INSTRUMENTELE ȘI DISPOZITIVELE PENTRU RECEPȚIA ELECTRONICĂ A OFERTELOR, A CERERILOR DE PARTICIPARE, A CERERILOR DE CALIFICARE, PRECUM ȘI A PLANURILOR ȘI PROIECTELOR ÎN CADRUL CONCURSURILOR

Instrumentele și dispozitivele pentru primirea electronică a ofertelor, a cererilor de participare, a cererilor de calificare, precum și a planurilor și proiectelor în cadrul concursurilor trebuie să garanteze, prin mijloace tehnice și proceduri adecvate, cel puțin că:

(a)

data și ora exacte de primire a ofertelor, a cererilor de participare și a cererilor de calificare, precum și de prezentare a planurilor și proiectelor pot fi determinate cu precizie;

(b)

se poate asigura în mod rezonabil ca nimeni să nu poată avea acces la informațiile transmise în temeiul prezentelor cerințe înainte de termenele-limită specificate;

(c)

numai persoanele autorizate pot stabili sau modifica datele pentru deschiderea informațiilor primite;

(d)

în decursul diferitele etape ale procesului de calificare, ale procedurii de achiziție sau ale concursului, accesul la toate datele prezentate sau la o parte din acestea trebuie să fie permis doar persoanelor autorizate;

(e)

doar persoanele autorizate pot permite accesul la informațiile trimise și doar după data stabilită;

(f)

informațiile primite și deschise în temeiul respectivelor cerințe trebuie să rămână accesibile doar persoanelor autorizate în acest sens;

(g)

în cazul în care interdicțiile de acces sau condițiile menționate la literele (b)-(f) sunt încălcate sau se încearcă acest lucru, se poate asigura în mod rezonabil că încălcările sau încercările de încălcare pot fi ușor detectabile.


ANEXA VI

PARTEA A

INFORMAȚII CARE TREBUIE INCLUSE ÎN ANUNȚURILE ORIENTATIVE PERIODICE

(menționate la articolul 67)

I.   Informații care trebuie incluse în toate cazurile

1.

Denumirea, numărul de identificare (în cazul în care este prevăzut de legislația națională), adresa, inclusiv codul NUTS, numărul de telefon, numărul de fax, adresele de e-mail și de internet ale entității contractante și, dacă sunt diferite, cele ale serviciului de la care se pot obține informații suplimentare.

2.

Principala activitate exercitată.

3.

(a)

pentru contractele de achiziție de produse: natura și cantitatea sau valoarea serviciilor sau produselor care urmează să fie furnizate (coduri CPV);

(b)

pentru contractele de achiziție de lucrări: natura și amploarea serviciilor care urmează să fie furnizate, caracteristicile generale ale lucrării sau ale loturilor reprezentative pentru lucrare (coduri CPV);

(c)

pentru contractele de achiziție de servicii: achizițiile totale estimate în fiecare din categoriile de servicii avute în vedere (coduri CPV).

4.

Data expedierii anunțului sau a expedierii notificării privind publicarea acestui anunț pe profilul de cumpărător.

5.

Orice alte informații relevante.

II.   Informații suplimentare care trebuie furnizate în cazul în care anunțul se utilizează ca mijloc de invitare la procedura concurențială de ofertare sau permite reducerea termenelor de primire a ofertelor [articolul 67 alineatul (2)]

6.

Menționarea faptului că este necesar ca operatorii economici interesați să comunice entității interesul lor pentru contract sau contracte.

7.

Adresa de e-mail sau de internet de la care se va putea obține accesul liber, direct, total și gratuit la specificații și la documentele achiziției.

În cazul în care, din motivele prevăzute la articolul 73 alineatul (1) al treilea și al patrulea paragraf, nu se asigură accesul liber, direct, total și gratuit, o mențiune privind modul în care pot fi accesate documentele achiziției.

8.

Acolo unde este cazul, se menționează dacă respectivul contract este rezervat pentru ateliere protejate sau dacă acesta poate fi executat numai în cadrul unor programe de angajare protejată.

9.

Termenul-limită pentru primirea cererilor privind o invitație de participare la procedura de ofertare sau la negociere.

10.

Natura și cantitatea produselor care urmează să fie furnizate sau natura generală a lucrării sau categoria serviciului, cu descrierea respectivă, precizând dacă se au în vedere unul sau mai multe acorduri-cadru, inclusiv opțiunile de achiziție suplimentară și termenul estimat pentru exercitarea opțiunilor respective, precum și numărul unor eventuale reînnoiri. De asemenea, în cazul contractelor recurente trebuie să se indice calendarul provizoriu al invitațiilor ulterioare la procedura concurențială de ofertare. Se precizează dacă sunt implicate achiziții, leasing, închiriere sau cumpărare cu plata în rate sau orice combinații ale acestora.

11.

Codul NUTS al locului principal de executare a lucrărilor în cazul lucrărilor sau codul NUTS al locului principal de livrare sau de prestare în cazul produselor și serviciilor; în cazul în care contractul este împărțit în loturi, aceste informații se furnizează pentru fiecare lot.

12.

Termenul de livrare sau de finalizare sau durata contractului de achiziție de servicii și, în măsura în care este posibil, data începerii.

13.

Adresa la care întreprinderile interesate își pot transmite scrisoarea de exprimare a interesului.

14.

Termenul-limită pentru primirea scrisorii de exprimare a interesului.

15.

Limba sau limbile autorizate pentru prezentarea candidaturilor sau a ofertelor.

16.

Condițiile economice și tehnice pe care trebuie să le îndeplinească furnizorii și garanțiile financiare și tehnice pe care trebuie să le prezinte aceștia.

17.

(a)

Data estimată pentru inițierea procedurilor de achiziție pentru contractul sau contractele respective (dacă este cunoscută);

(b)

Tipul procedurii de achiziții (proceduri restrânse, care implică sau nu un sistem dinamic de achiziții, sau proceduri de negociere).

18.

Condițiile speciale la care este supusă executarea contractului, după caz.

19.

Dacă este cazul, se menționează:

(a)

dacă este obligatorie sau se acceptă depunerea electronică a ofertelor sau a cererilor de participare;

(b)

dacă se va utiliza sistemul de comenzi electronice;

(c)

dacă se va utiliza facturarea electronică;

(d)

dacă se vor accepta plățile electronice.

20.

Denumirea și adresa organismului competent în caz de contestație sau, după caz, de mediere. Informații precise privind termenele limită pentru depunerea contestațiilor sau, dacă este necesar, denumirea, adresa, numărul de telefon, numărul de fax și adresa de e-mail ale serviciului de la care se pot obține informațiile respective.

21.

Dacă se cunosc, criteriile menționate la articolul 82 care se vor utiliza pentru atribuirea contractului. Cu excepția cazului în care oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic este identificată doar pe baza prețului, se menționează criteriile care reprezintă oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, precum și ponderea acestora sau, dacă este cazul, ordinea importanței criteriilor respective, atunci când aceste informații nu se regăsesc în specificații sau nu vor fi indicate în invitația pentru confirmarea interesului menționată la articolul 67 alineatul (2) litera (b) sau în invitația la procedura de ofertare sau la negociere.

PARTEA B

INFORMAȚII CARE TREBUIE INCLUSE ÎN ANUNȚURILE PRIVIND PUBLICAREA UNUI ANUNȚ ORIENTATIV PERIODIC PE UN PROFIL DE CUMPĂRĂTOR, CARE NU SE UTILIZEAZĂ CA MIJLOC DE INVITARE LA PROCEDURA CONCURENȚIALĂ DE OFERTARE

[menționate la articolul 67 alineatul (1)]

1.

Denumirea, numărul de identificare (în cazul în care este prevăzut de legislația națională), adresa, inclusiv codul NUTS, numărul de telefon, numărul de fax, adresele de e-mail și de internet ale entității contractante și, dacă sunt diferite, cele ale serviciului de la care se pot obține informații suplimentare.

2.

Principala activitate exercitată.

3.

Codul (codurile) CPV.

4.

Adresa de internet a „profilului de cumpărător” (URL).

5.

Data expedierii notificării privind publicarea anunțului de intenție pe profilul de cumpărător.


ANEXA VII

INFORMAȚII CARE TREBUIE INCLUSE ÎN DOCUMENTELE ACHIZIȚIEI ÎN CAZUL LICITAȚIILOR ELECTRONICE [ARTICOLUL 53 ALINEATUL (4)]

În cazul în care entitățile contractante au decis să organizeze o licitație electronică, documentele achiziției includ cel puțin următoarele informații:

(a)

caracteristicile ale căror valori vor face obiectul licitației electronice, cu condiția ca aceste caracteristici să fie cuantificabile și să poată fi exprimate în cifre sau procentaje;

(b)

eventualele limite ale valorilor care pot fi prezentate, astfel cum rezultă din specificațiile privind obiectul contractului;

(c)

informațiile care vor fi puse la dispoziția ofertanților pe parcursul licitației electronice și, după caz, în ce moment vor fi disponibile;

(d)

informațiile relevante privind desfășurarea licitației electronice;

(e)

condițiile în care ofertanții vor putea licita, în special diferențele minime care, dacă este cazul, vor fi impuse pentru a licita;

(f)

informațiile relevante privind echipamentele electronice utilizate, precum și modalitățile și specificațiile tehnice de conectare.


ANEXA VIII

DEFINIȚII PRIVIND ANUMITE SPECIFICAȚII TEHNICE

În aplicarea prezentei directive:

1.

„specificație tehnică” înseamnă:

(a)

în cazul contractelor de produse sau de servicii, o specificație menționată într-un document pentru a defini caracteristicile pe care trebuie să le aibă un produs sau un serviciu, precum nivelurile de calitate, nivelurile de performanță climatică și de mediu, proiectarea pentru toate tipurile de utilizări (inclusiv accesul pentru persoanele cu handicap) și evaluarea conformității, performanțele, utilizarea produsului, siguranța sau dimensiunile acestuia, inclusiv cerințele aplicabile produsului în ceea ce privește denumirea sub care este comercializat, terminologia, simbolurile, testările și metodele de testare, ambalarea, marcarea și etichetarea, instrucțiunile de utilizare, procesele și metodele de producție în toate etapele ciclului de viață al produsului sau al serviciului, precum și procedurile de evaluare a conformității;

(b)

în cazul contractelor de achiziție de lucrări, totalitatea cerințelor tehnice conținute în special în documentele achiziției, ce definesc caracteristicile pe care trebuie să le aibă un material, un produs sau o livrare de produse, care permit caracterizarea materialului, produsului sau livrării de produse astfel încât să corespundă utilizării preconizate de entitatea contractantă; aceste caracteristici includ nivelurile de performanță climatică și de mediu, proiectarea pentru toate tipurile de utilizări (inclusiv accesul pentru persoanele cu handicap) și evaluarea conformității, performanțele, siguranța sau dimensiunile, inclusiv procedurile pentru asigurarea calității, terminologia, simbolurile, testările și metodele de testare, ambalarea, marcarea și etichetarea, instrucțiunile de utilizare, precum și metodele și procesele de producție în toate etapele ciclului de viață al lucrărilor; caracteristicile includ, de asemenea, normele de proiectare și calculare a costurilor, condițiile de testare, de control și de recepție a lucrărilor, precum și tehnicile sau metodele de construcție și toate celelalte condiții cu caracter tehnic pe care entitatea contractantă este în măsură să le prevadă, conform unor reglementări generale sau specifice, în ceea ce privește lucrările finalizate și materialele sau componentele acestora;

2.

„standard” înseamnă o specificație tehnică adoptată de un organism de standardizare recunoscut, pentru aplicare repetată sau continuă, a cărui respectare nu este obligatorie și care este unul dintre următoarele:

(a)

„standard internațional” înseamnă un standard adoptat de un organism de standardizare internațional și pus la dispoziția publicului;

(b)

„standard european” înseamnă un standard adoptat de o organizație de standardizare europeană și pus la dispoziția publicului;

(c)

„standard național” înseamnă un standard adoptat de un organism de standardizare național și pus la dispoziția publicului;

3.

„evaluare tehnică europeană” înseamnă evaluarea documentată a performanțelor unui produs pentru construcții, în ceea ce privește caracteristicile esențiale ale acestuia, în conformitate cu respectivul document de evaluare european, astfel cum este definit la articolul 2 punctul 12 din Regulamentul (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (1);

4.

„specificație tehnică comună” înseamnă o specificație tehnică din domeniul TIC elaborată în conformitate cu articolele 13 și 14 din Regulamentul (UE) nr. 1025/2012;

5.

„referință tehnică” înseamnă orice produs elaborat de organismele europene de standardizare, altul decât standardele europene, în conformitate cu proceduri adaptate în funcție de evoluția cerințelor pieței.


(1)  Regulamentul (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2011 de stabilire a unor condiții armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcții și de abrogare a Directivei 89/106/CEE a Consiliului (JO L 88, 4.4.2011, p. 5).


ANEXA IX

DETALII PRIVIND PUBLICAREA

1.   Publicarea anunțurilor

Anunțurile prevăzute la articolele 67, 68, 69, 70, 92 și 96 trebuie trimise de entitățile contractante către Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene și trebuie publicate conform următoarelor norme:

(a)

anunțurile prevăzute la articolele 67, 68, 69, 70, 92 și 96 sunt publicate de Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene sau de entitățile contractante în cazul anunțurilor orientative periodice publicate pe un profil de cumpărător, în conformitate cu articolul 67 alineatul (1).

În plus, entitățile contractante pot publica aceste informații pe internet, pe un „profil de cumpărător”, conform punctului 2 litera (b) de mai jos;

(b)

Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene va transmite entității contractante confirmarea menționată la articolul 71 alineatul (5) al doilea paragraf.

2.   Publicarea informațiilor complementare sau suplimentare

(a)

Cu excepția cazului în care se prevede altfel la articolul 73 alineatul (1) al treilea și al patrulea paragraf, entitățile contractante publică în întregime documentele achiziției pe internet.

(b)

Profilul de cumpărător poate conține anunțurile orientative periodice prevăzute la articolul 67 alineatul (1), informații privind invitațiile curente la procedura concurențială de ofertare, achizițiile programate, contractele încheiate, procedurile anulate și orice alte informații utile cu caracter general, precum un punct de contact, un număr de telefon și de fax, o adresă poștală și o adresă de e-mail. Profilul de cumpărător poate, de asemenea, include anunțuri orientative periodice ca mijloc de invitație la o procedură concurențială de ofertare, care sunt publicate la nivel național în conformitate cu articolul 72.

3.   Formatul și procedurile de trimitere electronică a anunțurilor

Formatul și procedurile de trimitere electronică a anunțurilor, stabilite de Comisie, sunt accesibile la adresa de internet: „http://simap.eu.int”.


ANEXA X

INFORMAȚII CARE TREBUIE INCLUSE ÎN ANUNȚUL REFERITOR LA EXISTENȚA UNUI SISTEM DE CALIFICARE

[menționate la articolul 44 alineatul (4) litera (b) și la articolul 68]

1.

Denumirea, numărul de identificare (în cazul în care este prevăzut de legislația națională), adresa, inclusiv codul NUTS, numărul de telefon, numărul de fax, adresele de e-mail și de internet ale entității contractante și, dacă sunt diferite, cele ale serviciului de la care se pot obține informații suplimentare.

2.

Principala activitate exercitată.

3.

Acolo unde este cazul, se menționează dacă respectivul contract este rezervat pentru ateliere protejate sau dacă acesta poate fi executat numai în cadrul unor programe de angajare protejată.

4.

Obiectul sistemului de calificare (descrierea produselor, serviciilor sau lucrărilor sau a categoriilor acestora care urmează să fie achiziționate prin intermediul sistemului – coduri CPV). Codul NUTS al locului principal de executare a lucrărilor în cazul lucrărilor sau codul NUTS al locului principal de livrare sau de prestare în cazul produselor și serviciilor.

5.

Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească operatorii economici pentru a se califica în conformitate cu sistemul și metodele pe baza cărora se verifică fiecare dintre condițiile respective. În cazul în care descrierea condițiilor și a metodelor de verificare este voluminoasă și se bazează pe documente accesibile operatorilor economici interesați, sunt suficiente o descriere sumară a principalelor condiții și metode și o trimitere la documentele respective.

6.

Perioada de valabilitate a sistemului de calificare și formalitățile pentru reînnoirea acestuia.

7.