COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 1.2.2018

COM(2017) 753 final

2017/0332(COD)

Propunere de

DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI

privind calitatea apei destinate consumului uman (reformare)

(Text cu relevanță pentru SEE)

{SWD(2017) 448 final}
{SWD(2017) 449 final}
{SWD(2017) 451 final}

EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

•Temeiurile și obiectivele propunerii

–lista parametrilor;

–utilizarea abordării bazate pe riscuri;

–o transparență sporită privind aspectele legate de apă și garantarea faptului că toți consumatorii au acces la informații actualizate; și

–materialele care intră în contact cu apa potabilă.

•Coerența cu dispozițiile deja existente în domeniul de politică vizat

•Coerența cu alte domenii de politică ale Uniunii

2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

•Temei juridic

•Subsidiaritate (în cazul competențelor neexclusive)

Ideea revizuirii directivei a pornit de la inițiativa cetățenească europeană „Right2Water”, susținută de peste 1,8 milion de semnături. O acțiune la nivelul UE pentru a asigura accesul la apă potabilă a fost, de asemenea, solicitată de Parlamentul European în răspunsul său la inițiativă 31 și ca răspuns la angajamentul UE față de obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU 32 . Prin urmare, prezenta propunere stabilește norme generale la nivelul UE, în limitele competențelor UE și cu respectarea deplină a subsidiarității, dar acordă statelor membre o marjă de apreciere pentru a decide modul în care își onorează obligația de a îmbunătăți accesul la apa potabilă sigură.

În fine, evaluarea REFIT a confirmat, de asemenea, valoarea adăugată a legislației la nivelul UE privind apa potabilă, întrucât, în timp, aceasta poate contribui semnificativ la armonizarea calității apei în Europa. Acest lucru a fost demonstrat, de exemplu, de statele membre, în special cele mai mici, care nu dispun întotdeauna de resursele și expertiza specifică și care se așteaptă ca UE să continue să stabilească parametrii chimici și microbiologici esențiali pentru apa potabilă, precum și valorile aferente. Numeroase părți interesate au insistat, de asemenea, că măsurile UE reprezintă cea mai bună modalitate de a aborda riscurile emergente pentru sănătate provocate de apă.

•Proporționalitate

(a)revizuirea și actualizarea listei parametrilor din directivă în conformitate cu cele mai noi descoperiri științifice, introducând totodată abordarea bazată pe riscuri pentru micii și marii furnizori de apă;

(b)îmbunătățirea reglementărilor privind transparența și accesul la informații actualizate pentru consumatori;

(c)îmbunătățirea și simplificarea raportării;

(d)eliminarea obstacolelor care împiedică schimburile comerciale libere cu materialele care intră în contact cu apa potabilă;

(e)îmbunătățirea accesului la surse sigure de apă potabilă.

•Alegerea instrumentului

3.REZULTATE ALE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR PĂRȚILOR INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRII IMPACTULUI

•Evaluări ex post/verificări ale adecvării legislației existente

–eficacitate;

–eficiență;

–coerență;

–relevanță și

–valoarea adăugată a UE.

–lista parametrilor;

–lipsa unei abordări bazate pe riscuri;

–lipsa transparenței și a accesului la informații actualizate pentru consumatori și

–materialele care intră în contact cu apa potabilă.

•Consultări cu părțile interesate

·Consultare publică deschisă pe bază de chestionar online

·Consultări publice specifice

·Mecanismul de feedback din cadrul REFIT

·Consultări suplimentare

•Obținerea și utilizarea expertizei

–Material Guidance for Users and Plumbers (Orientări privind materialele pentru utilizatori și instalatori) 39 ;

–Study Report on Products and Materials in contact with Drinking Water (Raport de studiu privind produsele și materialele care vin în contact cu apa potabilă) 40 ; și

–Studiul de evaluare a impactului 41 .

•Evaluarea impactului

–opțiuni pentru a adapta lista parametrilor din directivă la cele mai noi standarde prin extinderea sau limitarea listei;

–adoptarea abordării bazate pe risc pentru furnizorii de apă mari (și mici);

–armonizarea standardelor privind materialele care intră în contact cu apa potabilă;

–ameliorarea accesului consumatorilor la informații actualizate și un mai bun control al punerii în aplicare și

–opțiuni de asigurare a accesului la apă.

Analizele și clasamentul opțiunilor rezultat au condus la concluzia că o combinație a diferitelor opțiuni ar fi cea mai bună modalitate de a aborda, pe termen lung, toate domeniile problematice identificate în cursul evaluării. O combinație între opțiuni ar asigura:

–o apă potabilă de foarte bună calitate pentru toți locuitorii UE. Actualizarea și îmbunătățirea listei parametrilor pe baza recomandărilor OMS îi va proteja, de asemenea, pe cetățeni de riscurile emergente pentru sănătatea umană;

–o abordare mai modernă în materie de control, recurgând la abordarea bazată pe riscuri atât pentru furnizorii mari, cât și pentru cei mici;

–modernizarea și în consecință simplificarea dispozițiilor privind raportarea;

–furnizarea de informații actualizate și relevante consumatorilor;

–ameliorarea accesului la apă și furnizarea de acces la apă grupurilor vulnerabile și marginalizate.

Opțiunile au făcut obiectul unei ierarhizări și au fost elaborate trei pachete de politică. Două dintre ele (pachetele 2 și 3) au fost pachetele preferate din punctul de vedere al sănătății și din cel al mediului. Ușoara creștere a costurilor în cazul ambelor pachete este legitimă și este contrabalansată de beneficiile pentru sănătate. Ambele pachete de politici oferă răspunsuri pentru toate cele patru domenii în care evaluarea a identificat posibilitatea unor îmbunătățiri. În plus, pachetul de politică nr. 3 ameliorează în mod semnificativ situația pentru cetățenii UE care nu sunt conectați la rețelele la distribuție a apei, întrucât abordează – printr-o opțiune separată – problema accesului la apă identificată în inițiativa cetățenească europeană „Right2Water” și în ODD 6. Această opțiune separată se referă la o serie de măsuri de ameliorare a accesului la apă, dar costurile suplimentare de punere în practică sunt cel mai probabil supraestimate, întrucât – în absența unor date suplimentare – acestea se bazează pe ipoteza că jumătate din cetățenii care nu sunt conectați la rețeaua de distribuție ar primi sisteme de tratare individuale.

În consecință, s-a decis că această propunere legislativă ar trebui să mențină beneficiile aduse de pachetul de politici 3 prin introducerea unei obligații generale de îmbunătățire a accesului la apă potabilă pentru toți și de a asigura accesul grupurilor vulnerabile și marginalizate, lăsând la latitudinea statelor membre să decidă modalitatea optimă de îmbunătățire a accesului la apă, luând în considerare situațiile locale specifice. Se presupune că punerea în aplicare a acestor măsuri specifice ar costa semnificativ mai puțin decât furnizarea de sisteme alternative către jumătate din cetățenii neconectați la rețeaua de distribuție (conform ipotezei utilizate pentru pachetul de politici 3).

Acest lucru este în conformitate cu principiile proporționalității și subsidiarității, întrucât principiul general este stabilit la nivelul UE, dar statele membre își păstrează o marjă largă de apreciere în ceea ce privește modul de îmbunătățire a asigurării accesului la apă.

În practică, aceasta înseamnă că costurile și impactul propunerii se vor situa între 5,9 miliarde EUR (pachetul de politici 2) și 7,3 miliarde EUR (pachetul de politici 3). Aceste costuri vor fi suportate în principal de operatorii din domeniul alimentării cu apă. Consumatorii s-ar confrunta cu o creștere minimă a costurilor suportate de gospodării. Acest lucru nu riscă însă să scumpească apa potabilă până la un nivel neabordabil și ar putea fi compensat de faptul că lumea ar bea mai multă apă de la robinet în locul apei îmbuteliate.

•Adecvarea reglementărilor și simplificarea

•Drepturile fundamentale

În ultimul deceniu, dreptul internațional a recunoscut dreptul la apă potabilă sigură și la salubritate, în special la nivelul Organizației Națiunilor Unite 45 . Rezoluția nr. 64/292 a Adunării Generale a ONU recunoaște faptul că „dreptul la apă potabilă sigură și curată și la salubritate este un drept al omului esențial pentru o viață normală și pentru exercitarea tuturor drepturilor omului”. În plus, în documentul final al Conferinței ONU privind dezvoltarea durabilă (Rio+20) din 2012, șefii de stat și de guvern și reprezentanții la nivel înalt și-au reafirmat „angajamentele referitoare la dreptul omului la apă potabilă sigură și la salubrizare, care urmează să fie puse în practică progresiv pentru populații[le lor] cu respectarea deplină a suveranității naționale” 46 . Aceste angajamente au fost reafirmate în 2015, când șefii de stat și-au luat un angajament privind obiectivul de dezvoltare durabilă 6 și obiectivul aferent al „realizării accesului universal și echitabil la apă potabilă sigură și accesibilă pentru toți”, până în 2030.

La nivel european, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a declarat că „accesul la apă trebuie să fie recunoscut ca un drept fundamental al omului, întrucât apa este esențială pentru viața pe pământ și constituie o resursă comună a omenirii” 47 . UE a reafirmat, de asemenea, că „toate statele își asumă obligațiile în materie de drepturile omului cu privire la accesul la apă potabilă sigură, care trebuie să fie disponibilă, accesibilă fizic și din punctul de vedere al costului și acceptabilă” 48 .

Comisia a luat în considerare toate aceste elemente la elaborarea răspunsului său la inițiativa cetățenească europeană „Right2Water” și a prezentei propuneri legislative.

4.IMPLICAȚIILE BUGETARE

5.ALTE ELEMENTE

•Planuri de punere în aplicare și modalități de control, evaluare și raportare

–numărul de „incidente” (cu alte cuvinte, cazurile de pericol potențial pentru sănătatea umană) și cazurile în care valorile-limită au fost depășite în UE. În noul sistem de raportare, statele membre vor fi invitate să comunice într-un mod mai eficient cu privire la astfel de incidente și la soluțiile prevăzute;

–numărul de persoane din UE care au acces la apă destinată consumului uman;

–efectele pe termen lung asupra sănătății cauzate de calitatea apei potabile – acest lucru va necesita studii epidemiologice suplimentare efectuate în cooperare cu o organizație specializată, precum OMS;

–disponibilitatea online a noilor cerințe în materie de transparență și a informațiilor minime, de exemplu a ratelor pierderilor rezultate ca urmare a scurgerilor în rețele. Acest lucru va permite o analiză sistematică a punerii în aplicare și a realizărilor.

•Documentele explicative (în cazul directivelor)

•Explicarea detaliată a modului în care s-a ținut cont de recomandările OMS privind parametrii și parametrii valorici aferenți propunerii

–orientările OMS nu includ standarde pentru grupul de pesticide, în timp ce directiva cuprinde toate tipurile de pesticide și produsele de degradare ale acestora;

–valorile din orientările OMS se bazează pe un risc de a dezvolta cancer pe parcursul vieții de 10-5, în timp ce opțiunea de politică a UE a fost să adopte o abordare mai precaută, considerând ca acceptabilă valoarea de 10-6.

1. Parametrii în privința cărora OMS a recomandat să fie eliminați din anexa I

Din cauza ocurenței scăzute în apa potabilă a unui număr de cinci parametri, care apar de obicei în urma unor incidente de poluare, raportul OMS a recomandat eliminarea acestora din directivă:

–benzen,

–cianură,

–1,2-dicloretan,

–mercur și

–hidrocarburi aromatice policiclice (HAP).

OMS a justificat eliminarea acestor parametri prin faptul că aceștia ar putea fi monitorizați în continuare de statele membre prin raportare la valorile orientative ale OMS. Părțile interesate, în special autoritățile statelor membre, au susținut ferm că parametrii nu ar trebui eliminați, din motive medicale și, de asemenea, din cauza necesității de a avea o valoare obligatorie la nivelul UE. Prin urmare, s-a decis menținerea acestora în anexa I. Cu toate acestea, abordarea bazată pe riscuri prevăzută în directivă permite furnizorilor de apă să elimine un parametru din lista de substanțe, urmând ca acesta să fie monitorizat în anumite condiții. Prin urmare, furnizorii de apă au dreptul să nu controleze acești parametri dacă nu sunt relevanți într-o zonă de distribuție. Nu în ultimul rând, stațiile de tratare a apei necesare pentru conformarea la aceste valori-limită au fost deja construite.

2. Parametrii valorici în privința cărora OMS a recomandată să fie majorați

Raportul OMS a recomandat actualizarea valorilor pentru antimoniu (de la 5 la 20 μg/l), bor (de la 1 la 2,4 mg/l) și seleniu (de la 10 la 40 μg/l), pe baza celor mai recente valori orientative disponibile bazate pe criterii de sănătate , publicate în primul addendum la cea de-a patra ediție a Orientărilor OMS. Cu toate acestea, întrucât valorile actuale sunt în vigoare de decenii, se presupune că nu vor exista costuri suplimentare, întrucât se aplică deja tehnicile de tratare necesare pentru conformarea la aceste limite. În orice caz, abordarea bazată pe riscuri permite furnizorilor de apă să elimine un parametru din listă, urmând ca acesta să fie monitorizat în anumite condiții. Prin urmare, în anexa I la directivă au fost menținute valorile inițiale, mai stricte.

În ceea ce privește borul, au fost acordate anumite derogări naționale în regiuni cu roci având un conținut ridicat de bor, în care există în mod natural o concentrație mare de bor în apele subterane. Cereri de revizuire a valorii pentru bor au fost formulate, de asemenea, de la Parlamentul European (E-9146/2016, P-0848/2016, E-10 109/2014). Deși nu există un aviz oficial recent, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară a recomandat în trecut 52 , pentru protejarea tuturor grupelor de vârstă, ca apa minerală naturală să nu conțină mai mult de 1,5 mg de bor.

3. Noi parametri a căror includere a fost recomandată de OMS

3.1 Clorat și clorit

Raportul OMS a recomandată includerea cloratului(ClO3) și a cloritului (ClO2) ca noi parametri și a stabilit valoarea de 0,7 mg/l pentru ambii. Ambele substanțe sunt în mod predominant produse secundare ale dezinfectării cu ajutorul hipocloritului. OMS a recunoscut că este posibil ca această valoare să fie prea ridicată și a precizat că dacă este fezabilă conformarea la valori mai mici, atunci aceste valori mai mici ar fi adecvate. A fost identificată una dintre cauzele problemei, și anume faptul că cloratul este generat în soluțiile de hipoclorit care nu sunt proaspete și sunt stocate pentru perioade lungi de timp, în special la temperaturi mari.

Potrivit unui aviz din 2015 al Agenției Europene pentru Siguranța Alimentară 53 , concentrațiile de clorat în apa potabilă de 0,7 mg/kg (valoarea propusă de OMS) ar putea conduce la supraexpunerea la clorat a sugarilor și a copiilor de vârstă mică. În plus, agenția a constatat că cloratul poate inhiba asimilarea iodului, deși sunt necesare date suplimentare privind impactul asupra sănătății umane al inhibării asimilării iodului de către clorat. EFSA a făcut trimitere, de asemenea, la Comitetul mixt FAO/OMS de experți pentru aditivi alimentari, care a evaluat cloratul și a determinată că valoarea toxicologică de referință bazată pe considerente legate de sănătate pentru evaluarea cronică a riscurilor este de 0,01 mg/kg de greutate corporală, ceea ce s-ar traduce într-o valoare de 0,24 mg/l pentru apa potabilă.

Prin urmare, Comisia consideră că este justificat să se stabilească valoarea pentru clorat și clorit la nivelul mai strict de 0,25 mg/l, un nivel de aproximativ trei ori mai mic decât cel propus de către OMS.

3.2 Compuși perfluorurați

Raportul OMS a recomandat adoptarea parametrilor valorici pentru două substanțe perfluorurate: acidul perfluoroctan sulfonic (PFOS) ar trebui să aibă o valoare de 0,4 µg/l, iar acidul perfluorooctanoic (PFOA) - o valoare de 4 µg/l.

PFOS și PFOA au fost inițial compușii perfluorurați cel mai frecvent întâlniți. Aceștia se găsesc în apele subterane, în primul rând ca urmare a contaminării solului cu spumele pentru stingerea incendiilor, care se descompun în aceste substanțe, precum și în alte câteva substanțe perfluorurate. Cu toate acestea, substanțele respective pot rezulta și din poluarea din surse industriale sau pot proveni din produse care conțin materiale rezistente la grăsime sau apă, cum ar fi cratițele acoperite cu Teflon, hârtia rezistentă la grăsimi, grătarele pentru pizza sau echipamentele de sport impermeabile sau rezistente la murdărie.

PFOS și PFOA sunt substanțe persistente, bioacumulative și toxice. PFOS a fost inițial inclus pe lista substanțelor care fac obiectul restricțiilor din anexa XVII la Regulamentul REACH 54 , dar este în prezent reglementat ca poluant organic persistent în cadrul Regulamentului (CE) nr. 850/2004 55 . PFOA, sărurile acestuia și substanțele având legătură cu PFOA au fost adăugate pe lista substanțelor care fac obiectul restricțiilor din anexa XVII la Regulamentul REACH la 14 iunie 2017 56 , întrucât Comisia a considerat că fabricarea, utilizarea sau vânzarea acestora conduce la un risc inacceptabil pentru sănătatea umană și mediu.

Acidul 1-perfluorohexansulfonic și sărurile sale (PFHxS) au fost adăugate la 7 iulie 2017 la lista substanțelor candidate care prezintă motive de îngrijorare deosebită din cadrul REACH , în calitate de „substanță persistentă și foarte bioacumulativă”, în conformitate cu articolul 57 litera (e) din Regulamentul REACH.

Cu toate acestea, există o gamă mai largă de substanțe cu lanțuri de lungimi diferite, printre care se pot număra acizii carboxilici perfluoroalchilați (inclusiv PFOA), acizii perfluoroalcan sulfonici (inclusiv PFOS), acizii perfluoroalcan sulfinici, alcoolii fluorotelomerici și sulfonamidele perfluoroalcanice. PFOS și PFOA sunt substanțele cel mai des întâlnite, dar, întrucât ele au fost înlocuite cu substanțe similare perfluoroalchilate și polifluoroalchilate (PFAS), adesea cu lanțuri mai scurte, este probabil ca PFOS și PFOA să nu mai fie reprezentative pentru acest grup de substanțe chimice persistente antropice 57 .

În prezent nu există nici o abordare legislativă care să reglementeze întregul grup de substanțe de acest fel, nici o listă concludentă a tuturor substanțelor. În Suedia s-au efectuat cercetări intensive privind substanțele PFAS 58 . Agenția națională pentru Alimente din Suedia a recomandat limite pentru apa de băut pe baza prezenței a 11 substanțe PFAS (PFBS, PFHxS, PFOS, 6:2 FTSA, PFBA, PFPeA, PFHxA, PFHpA, PFOA, PFNA și PFDA). Dacă aceste 11 PFAS totalizează o concentrație mai mare de 0,09 μg/l, agenția recomandă luarea de măsuri cât mai curând posibil pentru a se reduce poluarea. În Statele Unite, nivelul recomandat pentru sănătate pentru PFOA/PFOS este de 0,07 µg/l. Lista substanțelor prioritare stabilite în cadrul Directivei 2008/105/CE 59 include PFOS cu o valoare de 0,00065 µg/l Aceasta arată că pot fi atinse parametri valorici mai mici decât cei recomandați de OMS. Deoarece aceste substanțe nu își au locul în mediul înconjurător, se sugerează o abordare precauționară similară celei utilizate pentru pesticide în Directiva 98/83/CE. Prin urmare, Comisia propune o abatere de la recomandările OMS, de 4 µg/l (PFOA) și 0,4 µg/l (PFOS) pentru cele două substanțe luate separat, reglementându-se în schimb întregul grup de substanțe.

Propunerea este să se reglementeze grupul de PFAS, astfel cum sunt aceste substanțe definite de OECD 60 , și să se sugereze valori de 0,1 μg/l pentru fiecare PFAS și 0,5 μg/l în total pentru PFAS, la fel cum se procedează în cazul pesticidelor. Întrucât aceste valori sunt mai mari decât cele prevăzute în Suedia și Statele Unite, conformarea la ele ar trebui să fie posibilă.

4. Perturbatorii endocrini

OMS nu a propus valori orientative pentru compuși care perturbă sistemul endocrin (perturbatorii endocrini), dar a sugerat că, având în vedere faptul că mediul acvatic este mult mai sensibil la efectele perturbatorilor endocrini estrogenici decât mamiferele, inclusiv oamenii, ar fi posibil să se utilizeze, pentru protecția mediului acvatic, valorile de referință precauționare existente, care sunt aproape de standardele de calitate a mediului existente sau de posibilele standarde viitoare. OMS a propus următorii trei perturbatori endocrini reprezentativi și valorile de referință aferente:

–beta-estradiol: 0,001 µg/l;

–nonilfenol: 0,3 µg/l; și

–bisfenol-A: 0,01 µg/l;

Deși OMS a indicat că în prezent nu există dovezi că ar exista riscuri pentru sănătate asociate apei potabile, care este o sursă minoră de expunere, iar astfel de riscuri sunt improbabile, s-a decis includerea acestor parametri în directivă, pe baza principiului precauției.

OMS nu recomandă includerea întregii game de perturbatori endocrini în lista parametrilor din anexa I la directivă, considerând că controlul de rutină al întregii game a acestor compuși ar fi în prezent dificil, costisitor și ineficace pentru prevenirea contaminării apei potabile.

Cele trei substanțe au fost alese drept indici de referință pentru că se știe că sunt prezente în sursele de apă de suprafață afectate de efluenți de ape reziduale tratați și de alte deversări. Beta-estradiolul este un estrogen natural. Avizul Comitetului științific pentru riscurile asupra sănătății și mediului 61 (CSRSM) și dosarul aferent identifică perturbatorii endocrini ca fiind un mecanism de acțiune esențial pentru derivarea standardului de calitate a mediului pentru acest compus. CSRSM a susținut stabilirea standardului de calitate a mediului la 0,4 ng/l, care este aproape de parametrul valoric de 1 ng/l propus pentru apa potabilă.

Bisfenolul A este utilizat pe scară largă la fabricarea unor materiale plastice și rășini epoxi. În prezent este clasificat ca fiind toxic pentru reproducere, categoria 1B, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1272/2008 62 . În urma propunerilor formulate de autoritățile franceze, utilizarea bisfenolului A în UE a fost mai întâi restricționată în hârtia termică (decembrie 2016), apoi substanța a fost adăugată la lista substanțelor candidate care prezintă motive de îngrijorare deosebită pe baza clasificării sale armonizate ca toxic pentru reproducere 1B (ianuarie 2017) și ulterior inclusiv pe baza proprietăților sale de perturbare a sistemului endocrin (iunie 2017).

Nonilfenolul este un element esențial al alchilfenolilor etoxilați utilizați în agenții tensioactivi, deși aceștia sunt în prezent interziși în UE. Nonilfenolul face, de asemenea, obiectul unor restricții (anexa XVII la REACH) și a fost inclus în lista substanțelor candidate care prezintă motive de îngrijorare deosebită pe baza proprietăților sale de perturbare a sistemului endocrin (iunie 2013), precum și în lista de substanțe stabilită în temeiul directivei 2008/105/CE.

Prin urmare, se propune ca în cazul acestor trei perturbatori endocrini să se respecte valorile sugerate de OMS. Întrucât abordarea adoptată de directivă nu prevede „valori de referință” și nu precizează scopul parametrilor și al valorilor, se propune includerea acestora în lista parametrilor din anexa I. În plus, acești compuși sunt relativ insolubili în apă și sunt eliminați în mod eficace prin metodele convenționale de tratare prin adsorbție (de exemplu filtrarea prin mal, coagulare, ozonare, cărbune activ granulat). Prin urmare, compușii vor beneficia de același statut ca orice alt parametru chimic din cadrul directivei, ceea ce înseamnă, după cum s-a menționat mai sus, că furnizorii de apă au posibilitatea de a elimina acești parametri din lista care urmează să fie monitorizată, în anumite condiții, dacă în urma unei evaluări a riscurilor se concluzionează că aceștia sunt irelevanți.

Comisia consideră că includerea în directivă a acestor trei compuși care perturbă sistemul endocrin se justifică prin principiul precauției. Includerea este susținută de părțile interesate și va contribui, de asemenea, la protejarea sănătății umane, ca parte a listei extinse de parametri propuse în cadrul opțiunii 1.2 în evaluarea impactului.

5. Crom și plumb

Raportul OMS recomandă menținerea actualilor parametri valorici de 10 µg/l pentru plumb și de 50 μg/l pentru crom în total.

OMS atrage atenția asupra faptului că plumbul este una dintre puținele substanțe despre care se știe că au un impact direct asupra sănătății prin intermediul apei potabile, prin urmare concentrațiile trebuie să fie cât mai mici posibil din punct de vedere practic. În acest sens, Comisia propune prin urmare scăderea valorii până la 5 µg/l într-un orizont de timp de 10 ani de la intrarea în vigoare a directivei. În această perioadă de tranziție de 10 ani, va fi menținută valoarea de 10 µg/l.

OMS remarcă faptul că valoarea pentru crom rămâne în curs de examinare. Discuțiile în curs purtate cu numeroși toxicologi sugerează introducerea unei valori mai mici pentru crom, în special pentru cromul VI, care este mai toxic. Prin urmare, Comisia va aplica în cazul cromului abordarea adoptată pentru plumb. Se propune reducerea valorii cu 50 %, până la 25 µg/l, după o perioadă de tranziție de 10 ani de la intrarea în vigoare a directivei.

Propunerea prevede, de asemenea, revizuirea periodică a anexei I (în care sunt stabilite acești parametri valorici) și posibilitatea modificării anexei I în lumina progreselor științifice. Prin urmare, există posibilitatea de a stabili valori mai stricte pentru ambii parametri înainte de sfârșitul perioadei de tranziție de 10 ani, în cazul în care viitoarele evoluții științifice vor justifica acest lucru.

•    Explicații detaliate cu privire la prevederile specifice ale propunerii

Articolul 1 — Obiectivul

Acest articol rămâne neschimbat.

Articolul 2 - Definiții

Definițiile existente au fost ușor clarificate și au fost adăugate noi definiții („furnizori de apă”, „spații prioritare”, și „grupuri vulnerabile și marginalizate”), în conformitate cu noile dispoziții ale textului reformat.

OMS a recomandat introducerea unei definiții a spațiilor prioritare, pentru a facilita aplicarea noilor dispoziții referitoare la evaluarea riscurilor de distribuție casnică.

Articolul 3 – Exceptări

Dispozițiile rămân neschimbate, trimiterile la directivă fiind doar actualizate.

Articolul 4 – Obligații generale

Articolul rămâne în cea mai mare parte neschimbat, modificările fiind de natură formală sau reprezentând clarificări.

Articolul 5 – Standardele de calitate

Articolul rămâne în cea mai mare parte neschimbat, modificările fiind de natură formală sau reprezentând clarificări.

Articolul 6 – Punctul de conformitate

Alineatele (2) și (3) au fost eliminate, dar au fost în mare parte preluate în cadrul noilor dispoziții privind evaluările riscului de distribuție casnică (noul articol 10).

Articolul 7 – Siguranța apei din perspectiva abordării bazate pe riscuri (articol nou)

Acest articol nou prezintă abordarea generală bazată pe riscuri, servește drept introducere noilor articole 8, 9 și 10 și introduce, de asemenea, obligații generale având legătură cu evaluările riscurilor (actualizările și revizuirile periodice și termenele pentru întocmirea evaluărilor riscurilor).

Articolul 8 – Evaluarea pericolelor corpurilor de apă utilizate pentru captarea apei destinate consumului uman (articol nou)

Acest nou articol introduce obligații legate de efectuarea de evaluări ale pericolelor, în special:

–identificarea punctelor de captare;

–identificarea pericolelor și a surselor de poluare;

–controlul parametrilor relevanți pentru pericole și pentru sursele de poluare identificate. Trebuie monitorizați numai parametrii sau poluanții relevanți. Printre aceștia se pot număra parametrii care trebuie respectați pentru apa de la robinet în conformitate cu prezenta directivă, dar și poluanții sau substanțele deja monitorizate în corpurile de apă în conformitate cu Directiva-cadru privind apa sau microplasticele. Microplasticele sunt substanțe care prezintă un motiv de îngrijorare deosebită din cauza efectelor negative asupra mediilor marin și de apă dulce, a mediului acvatic, a biodiversității și posibil asupra sănătății umane, întrucât dimensiunea lor mică facilitează absorbția și bioacumularea în organisme, precum și din cauza efectelor toxice generate de amestecul complex de substanțe chimice din care sunt formate aceste particule.

Pe baza identificării și a monitorizării pericolelor, statele membre pot lua următoarele măsuri:

–exceptarea furnizorilor de apă de la obligația de a efectua operațiuni suplimentare de tratare și/sau de control sau impunerea obligației ca furnizorii de apă să efectueze astfel de operațiuni;

–măsuri de prevenire pentru a proteja zona de captare;

–măsuri de atenuare pentru a aborda sursa de poluare, inclusiv desfășurarea de cercetări pentru a înțelege impactul microplasticelor, de exemplu, asupra ecosistemelor acvatice și a sănătății umane, și pentru a găsi soluții de atenuare a eventualelor riscuri.

Articolul 9 – Evaluarea riscului de furnizare (articol nou)

Acest articol introduce obligații legate de efectuarea de către furnizorul de apă a unei evaluări a riscului de furnizare. Aceste dispoziții nu sunt noi, întrucât respectivele obligații fuseseră deja introduse în 2015 prin modificarea anexei II la directivă. Prin urmare, o parte din anexa II la Directiva 98/83/CE a fost mutată în acest articol 9. Anexa II partea C conține în prezent numai specificațiile tehnice pentru ajustarea frecvenței de control a parametrilor care fac obiectul unei evaluări a riscului de furnizare.

Articolul 10 – Evaluarea riscului de distribuție casnică (articol nou)

Acest nou articol introduce obligații legate de efectuarea unor evaluări ale riscului de distribuție casnică, în special:

–Evaluarea riscurilor legate de sistemul de distribuție casnică, inclusiv a riscurilor legate de produsele și materialele care intră în contact cu apa potabilă

–Controlul următorilor parametri: plumb și Legionella. În privința celei din urmă, OMS a constatat că aceasta prezintă cel mai mare pericol pentru sănătatea publică din Uniune dintre toți patogenii cu transmisie acvatică. În plus, Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor recomandă, de asemenea, efectuarea unor verificări periodice și a unor măsuri de control adecvate asupra sistemelor acvatice create de om, ca mijloc de prevenire a cazurilor de legioneloză în locurile de cazare pentru turiști, în spitale, în infrastructurile de îngrijire medicală pe termen lung sau în alte locuri în care ar putea fi expuse populații de dimensiuni mari aflate în situație de risc sporit 63 .

Pe baza evaluării și a monitorizării riscurilor, statele membre pot lua măsuri, cum ar fi formarea instalatorilor, furnizarea de informații și consiliere proprietarilor de locuințe, tehnici adecvate de tratare în cooperare cu furnizorii de apă etc. În plus, acest articol abordează parțial aspectele vizate în fostul articol 10 (produsele care intră în contact cu apa potabilă) și asigură coerența cu Regulamentul (UE) nr. 305/2011, conform căruia trebuie stabilite standarde pentru produsele pentru construcții care vin în contact cu apa potabilă.

Articolul 11 – Controlul (fostul articol 7)

Trebuie instituite programe de control care să includă toate obligațiile de control care decurg din prezenta directivă. Rămâne la latitudinea statelor membre să decidă dacă programele de control ar trebui să fie instituite de către autoritățile naționale sau să fie delegate, de exemplu, furnizorilor de apă. Cu toate acestea, este probabil ca cea mai mare parte a operațiunilor de control să fie efectuată de furnizorii de apă, pentru a asigura calitatea apei la robinet. Întrucât au fost introduse noi obligații de control având legătură cu evaluările pericolelor (articolul 8) și cu evaluarea riscului de distribuție casnică (articolul 10), este necesară clarificarea acestui articol și a legăturii sale cu anexa II.

Alineatele (1), (5) și (6) rămân neschimbate.

Alineatul (2) este modificat pentru a se referi la controlul care trebuie efectuat în temeiul noilor articole 8 și 9 (evaluările pericolelor și evaluările riscului de distribuție casnică) și la controlul „periodic” al parametrilor enumerați în anexa I părțile A și B, în conformitate cu anexa II. În acest din urmă caz, controlul poate fi ajustat, de către furnizorii de apă, pe baza unei evaluări a riscului de furnizare.

Fostul alineat (4) (privind posibilitatea adoptării de orientări privind controlul) se elimină, fiind considerat inutil. Posibilitatea de a modifica anexa II (referitoare la specificațiile controalelor) este însă menținută în cadrul articolului 18 alineatul (2) (prin intermediul actelor delegate).

Articolul 12 – Măsurile de remediere și restricțiile de utilizare (fostul articol 8)

Alineatul (1) rămâne neschimbat.

Alineatul (2) este modificat pentru a se referi la noua listă de parametri pentru evaluarea riscului de distribuție casnică, prevăzută în anexa I partea C.

Alineatul (3) este modificat pentru a clarifica faptul că depășirea valorilor stabilite în anexa I părțile A și B este considerată în mod automat un pericol potențial la adresa sănătății umane. Această clarificare este considerată necesară având în vedere mai multe proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor aflate în curs de desfășurare în temeiul Directivei 98/83/CE.

Este adăugat un nou alineat (4), pentru a clarifica obligațiile în materie de informare a consumatorilor în caz de depășire a parametrilor valorici și/sau de pericolul potențial pentru sănătatea umană. Majoritatea acestor obligații existau deja în Directiva 98/83/CE, dar s-a considerat necesar să fie clarificate și să fie grupate într-un singur alineat, pentru a facilita punerea lor în aplicare, având în vedere și cele câteva proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor aflate în curs de desfășurare în temeiul Directivei 98/83/CE.

Alineatul (5) rămâne neschimbat.

Fostul alineat (6) este eliminat, fiind considerat inutil.

Fostul alineat (7) este eliminat, întrucât fosta anexă I partea C, referitoare la „parametrii indicatori”, a fost eliminată.

Obligațiile prevăzute la fostul alineat (8) sunt încorporate în noul alineat (4).

Fostul articol 9 – Derogări

Fostul articol 9 este eliminat. Procesul complex de acordare a trei derogări de câte trei ani nu mai este justificat. Acesta fusese inițial introdus în directivă pentru a permite statelor membre să se conformeze parametrilor valorici nou-stabiliți în 1998. Sistemul a fost simplificat acum, dar logica a rămas aceeași ca în Directiva 98/83/CE: în cazul în care un stat membru depășește un parametru valoric, ar trebui să se aplice articolul 11, referitor la acțiunile de remediere (interzicerea sau restricționarea apei, informarea consumatorilor, consiliere în materie de sănătate etc.). Nu ar trebui să fie nevoie de adoptarea oficială, printr-o decizie, a parametrului valoric care depășește nivelul stabilit în directivă.

Fostul articol 10 – Asigurarea calității tratării, a echipamentului și a materialelor (eliminat)

Fostul articol 10 este eliminat: s-a considerat că acest articol nu mai este necesar în cadrul Directivei 98/83/CE, fiind parțial înlocuit de noul articol 10, referitor la evaluarea riscurilor de distribuție casnică. Armonizarea necesară se va desfășura, în schimb, în cadrul legislației privind piața internă, prin emiterea de mandate de standardizare în temeiul Regulamentului privind produsele pentru construcții. Până când aceste mandate de standardizare vor fi executate, iar standardele armonizate vor fi publicate în Jurnalul Oficial, vor continua să se aplice normele actuale.

Articolul 13 – Accesul la apa destinată consumului uman (articol nou)

Acesta este un articol nou, determinat în principal de apelurile lansate în cadrul inițiativei cetățenești europene „Right2Water” (Dreptul la apă) și de răspunsul Comisiei la această inițiativă. Articolul prevede două obligații principale:

–în primul rând, obligația ca statele membre să îmbunătățească accesul și să promoveze utilizarea apei potabile printr-o serie de măsuri, dintre care unele sunt incluse în articol (evaluarea procentului de persoane care nu au acces la apă potabilă, informarea acestora cu privire la posibilitățile de conectare, încurajarea utilizării apei de la robinet în clădirile publice și restaurante, asigurarea disponibilității în majoritatea orașelor a echipamentelor prin care se poate avea acces în mod gratuit la apa de la robinet etc.);

–în al doilea rând, obligația statelor membre de a lua toate măsurile necesare pentru a asigura accesul la apă potabilă al grupurilor vulnerabile și marginalizate. Atunci când aceste grupuri nu au acces la apa destinată consumului uman în sensul prezentei directive, statele membre ar trebui să le informeze cu rapiditate în privința calității apei pe care o au la dispoziție și să le furnizeze consilierea de sănătate necesară.

Acest lucru ar trebui să contribuie la îndeplinirea angajamentelor luate în cadrul obiectivului de dezvoltare durabilă 6 și a obiectivului aferent al „accesului universal și echitabil la apă potabilă sigură și accesibilă pentru toți”. Conceptul de acces echitabil la apă este de obicei tridimensional, incluzând: diferențele geografice la nivelul serviciilor furnizate (provocate, de exemplu, de lipsa infrastructurii), dificultățile cu care se confruntă grupurile vulnerabile și marginalizate (de exemplu refugiații, comunitățile nomade, persoanele fără adăpost și culturile minoritare precum romii, sinti, nomazii, kalé, gens du voyage etc., indiferent dacă sunt sedentari sau nu) atunci când încearcă să aibă acces la serviciile de alimentare cu apă, și caracterul accesibil din punct de vedere financiar. În ceea ce privește accesibilitatea din punct de vedere financiar, orice politică de tarifare a apei în UE trebuie să țină cont de principiul recuperării costurilor și de principiul „poluatorul plătește”. Atunci când instituie tarife diferențiate pentru furnizarea apei, statele membre pot, de asemenea, să țină cont de variațiile condițiilor economice și sociale în rândul populației. Prin urmare, principiul recuperării costurilor nu împiedică statele membre să adopte tarife sociale sau măsuri prin care sunt protejate grupurile sociale dezavantajate din punct de vedere socio-economic, în plus față de măsurile prevăzute la noul articolul articol 13 din prezenta directivă.

Articolul 14 – Informații pentru public (articol nou)

Articolul înlocuiește parțial fostul articol 13 din Directiva 98/83/CE. Dispozițiile referitoare la accesul la informații sunt mai detaliate, deoarece se preconizează că o transparență sporită va face să crească încrederea consumatorilor în apa potabilă, inclusiv în ceea ce privește calitatea, producția și gestionarea sa. Obligațiile sunt de două tipuri:

–Mai întâi, asigurarea disponibilității online a unei serii de informații, specificate în anexa IV. Informațiile la care are acces un consumator ar trebui să fie relevante pentru domeniul său de interes.

–În al doilea rând, furnizarea în plus a unor informații specifice direct către consumatori (spre exemplu în facturile acestora), cum ar fi volumul consumat și detalii privind tarifele și structura de costuri.

Articolul 15 – Informații referitoare la monitorizarea punerii în aplicare (articol nou)

Articolul înlocuiește parțial fostul articol 13 din Directiva 98/83/CE. Dispozițiile referitoare la raportare sunt simplificate în comparație cu vechile dispoziții și sunt înlocuite cu un nou sistem, care nu presupune activități efective de raportare. Se asigură astfel că sistemul este mai eficace, prin evitarea unui decalaj de timp mare între data de referință a datelor raportate și data efectivă de raportare.

Articolul prevede că statele membre ar trebui să elaboreze un set de date care să colecteze numai date care sunt relevante pentru apa potabilă în temeiul prezentei directive: incidente, depășiri ale valorilor stabilite în anexă, evaluări ale pericolelor și ale riscului de distribuție casnică, precum și măsuri adoptate pentru a asigura accesul la apa destinată consumului uman.

Seturile de date ar trebui stabilite în conformitate cu Directiva INSPIRE. În acest scop, este prevăzut sprijinul Agenției Europene de Mediu, al cărei rol va include și consultarea periodică a datelor și transmiterea către Comisie a unor prezentări generale ale punerii în aplicare a directivei la nivelul Uniunii, menite să fie utilizate inclusiv în contextul evaluărilor viitoare ale directivei (articolul 17).

Articolul 16 – Accesul la justiție (articol nou)

Acesta este un articol nou, care este în concordanță cu articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și pune în aplicare Convenția de la Aarhus în ceea ce privește accesul la justiție. Ar trebui să fie posibil pentru cetățeni și ONG-uri să exercite căi de atac împotriva deciziilor luate de statele membre în temeiul prezentei directive.

Articolul 17 – Evaluare (articol nou)

Acest articol stabilește cadrul pentru evaluările viitoare ale directivei (în sensul orientărilor Comisiei privind o mai bună legiferare). Prima evaluare este prevăzută la 12 ani după punerea în aplicare a directivei, pentru a beneficia de date provenite în urma a cel puțin două cicluri de evaluări ale riscului de furnizare.

Articolul 18 – Revizuirea anexelor (fostul articol 11)

Articolul înlocuiește articolul 11 din Directiva 98/83/CE. Articolul 11 prevedea revizuirea anexelor I, II și III din directivă prin intermediul fostei proceduri de reglementare cu control. Se propune înlocuirea acestei proceduri cu procedura actelor delegate (pentru modificarea tuturor anexelor), ceea ce este, de asemenea, în conformitate cu angajamentul asumat de către instituții în cadrul Acordului interinstituțional din 13 aprilie 2016, potrivit căruia este necesar „ca toate actele de bază care se referă în continuare la procedura de reglementare cu control să fie aliniate rapid”.

Revizuirea periodică a anexei I este menținută, pentru a se asigura faptul că aceasta rămâne aliniată la cele mai recente progrese științifice.

Articolul 19 – Exercitarea delegării (articol nou)

Acesta este un articol nou standard pentru adoptarea actelor delegate.

Articolul 20 – Procedura comitetului (fostul articol 12)

Acesta este un articol nou standard pentru adoptarea actelor de punere în aplicare.

Fostul articolul 13 — Informare și raportare (eliminat)

Articol eliminat și înlocuit în cea mai mare parte de noul articol 15.

Fostul articolul 14 – Termenul limită pentru conformare (eliminat)

Acest articol a fost eliminat deoarece acorda un timp suplimentar (cinci ani) pentru punerea în aplicare a Directivei 98/83/CE, din 1998 până în 2003. Acest articol a devenit caduc și ar trebui, prin urmare, eliminat.

Fostul articol 15 – Situații excepționale (eliminat)

Acest articol din Directiva 98/83/CE acorda statelor membre posibilitatea de a solicita Comisiei un interval de timp suplimentar (de până la șase ani, pe lângă cei cinci ani prevăzuți la fostul articol 14) pentru a asigura conformitatea cu Directiva 98/83/CE. Acest articol a devenit caduc și ar trebui, prin urmare, eliminat.

Fostele articole 16 (Abrogarea), 17 (Transpunerea în dreptul intern) și 18 (Intrarea în vigoare)

Aceste trei articole au fost eliminate și înlocuite cu textul standard actualizat referitor la abrogare, transpunere și intrarea în vigoare utilizat în directivele reformate (a se vedea noile articole 22, 23 și 24).

Articolul 21 – Sancțiuni (articol nou)

A fost introdus un nou articol standard privind sancțiunile.

Articolul 22 – Transpunerea

Acest articol respectă modelul standard.

Articolul 23 – Abrogarea

Acest articol respectă modelul standard.

Articolul 24 – Intrarea în vigoare

Acest articol respectă modelul standard. Pentru intrarea în vigoare a directivei sunt prevăzute 20 de zile de la publicarea în Jurnalul Oficial.

Articolul 25 – Destinatari (fostul articol 19)

Acest articol rămâne neschimbat.

Anexa I

Partea A

Partea A din anexa I se referă la valorile parametrilor microbiologici. La recomandarea OMS, au fost adăugați la listă noi parametri, și anume sporii de Costridium Perfringens, bacteriile coliforme, turbiditatea (parametru mutat din fosta parte C – „Parametri indicatori”) și colifagii somatici.

Partea B

Partea B din anexa I se referă la valorile parametrilor chimici. Au fost adăugați, la recomandarea OMS sau pe baza principiului precauției, o serie de noi parametri (împreună cu parametrii valorici aferenți), și anume: bisfenol A, clorat, clorit, beta-estradiol, acizi haloacetici, microcystină, nonilfenol, PFAS (valori individuale și totale) și uraniu.

Partea C

Partea C din anexa I la Directiva 98/83/CE se referea anterior la parametrii indicatori. Parametrii indicatori au fost eliminați din anexa I (cu excepția câtorva care au fost mutați în partea A, cum fi turbiditatea) și mutați în anexa IV, referitoare la informațiile furnizate consumatorilor. Justificarea este faptul că parametrii indicatori nu furnizează informații privind sănătatea, ci, mai degrabă, informații de interes pentru consumatori (cum ar fi gustul, culoarea, anionii cationii etc.).

Noua parte C din anexa I se referă la parametrii care vor fi evaluați în cadrul noii evaluări a riscului de distribuție casnică (prevăzută la noul articol 10), și anume plumbul și Legionella.

Anexa II

Partea A – Obiective generale și programe de monitorizare pentru apa destinată consumului uman

Partea A din anexa II se referă la obligațiile generale legate de programele de monitorizare și rămâne în cea mai mare parte neschimbată, cu excepția adăugării unei noi trimiteri la monitorizarea operațională, cu parametrul aferent privind turbiditatea. Aceasta a fost adăugată la recomandarea OMS, întrucât monitorizarea operațională oferă informații rapide, cu frecvență zilnică, pentru a se asigura că tratarea funcționează corect.

Partea B – Frecvențe

Partea B din anexa II se referă la frecvența monitorizării. Sunt specificate două categorii de parametri:

(2)parametrii esențiali (E. coli, sporii de Clostridium perfringens și colifagii somatici), care trebuie monitorizați întotdeauna cu frecvențele specificate în tabelul din partea B și nu pot face obiectul unei evaluări a riscului de furnizare; și

(3)toți ceilalți parametri, care trebuie monitorizați cu frecvențele specificate în tabelul din partea B, până când se efectuează o evaluare a riscului de furnizare, în conformitate cu partea C din anexa menționată.

Tabelul din partea B privind frecvențele a fost simplificat, iar nota 3 (din cadrul tabelului) a fost eliminată deoarece a devenit inutilă.

Partea C – Evaluarea riscului de furnizare

Primele paragrafe din partea C au fost mutate în noul articol 9, referitor la „evaluarea riscului de furnizare”. Restul părții C (specificații privind abaterea de la frecvența de monitorizare atunci când se efectuează o evaluare a riscului de furnizare), reprezentând dispoziții introduse în Directiva 98/83/CE odată cu modificarea din 2015, rămâne în mare măsură neschimbată, cele câteva modificări referindu-se la alinierea formală a formulărilor la cele din restul directivei.

Partea D – Metodele de prelevare a probelor și punctele de prelevare

Această parte, introdusă în Directiva 98/83/CE odată cu modificarea din 2015, rămâne în mare măsură neschimbată.

Anexa III

Partea A – Parametrii microbiologici pentru care se specifică metodele de analiză

Primele două paragrafe din partea A au fost eliminate, deoarece se refereau la posibilitatea de a modifica anexa III partea A prin intermediul procedurii de reglementare cu control, iar posibilitatea de a modifica anexa III prin intermediul actelor delegate este deja prevăzută la articolele 18 și 19.

Lista metodelor pentru parametrii microbiologici a fost actualizată pentru a reflecta noii parametri microbiologici incluși în anexa I, partea A.

Partea B – Parametrii chimici și parametrii indicatori pentru care sunt specificate caracteristicile de performanță

Această parte a fost actualizată în 2015, odată cu modificarea Directivei 98/83/CE. La moment respectiv au fost introduse două tabele, inclusiv unul conținând specificațiile care trebuiau utilizate până la sfârșitul lui 2019. Se propune să fie șters acest al doilea tabel cu specificațiile valabile numai până la sfârșitul lui 2019 și să se păstreze numai primul tabel.

Tabelul cu lista specificațiilor pentru parametrii chimici a fost, de asemenea, actualizat pentru a reflecta noua listă de parametri chimici indicată în anexa I, partea B.

Anexa IV (nouă)

Anexa IV este nouă și enumeră informațiile care trebuie puse la dispoziție pe un site web, în scopul informării consumatorilor. Din motive de proporționalitate, furnizorii de apă foarte mari vor trebui să furnizeze anumite informații suplimentare, printre care se numără informații anuale privind performanța generală a sistemului de apă din punctul de vedere al eficienței, inclusiv ratele de scurgere și eficiența energetică. Se presupune că, prin contribuția la o mai bună conștientizare în privința acestui aspect, creșterea transparenței ar putea influența furnizorii de apă și autoritățile din statele membre să abordeze problema pierderilor și a scurgerilor de apă.

Fostele anexe IV și V

Anexa IV se referea la termenele pentru transpunerea în legislația națională a fostei Directive 80/778/CEE (ținând cont și de datele de aderare ale diferitelor state membre). Anexa V conținea fostul tabel de corespondență dintre Directiva 80/778/CEE și Directiva 98/83/CE. Acestea nu mai sunt relevante și au fost eliminate.

Anexa V (nouă)

Anexa V (nouă) este o anexă standard care menționează directiva abrogată și modificările sale succesive, precum și datele de transpunere și aplicare ale acestora.

Anexa VI (nouă)

Anexa VI este noul tabel de corespondență dintre Directiva 98/83/CE și noua propunere de directivă reformată.

ê 1998/83 (adaptat)

2017/0332 (COD)

Propunere de

DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI

privind calitatea apei destinate consumului uman (reformare)

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul Ö privind funcționarea Uniunii Europene Õ de instituire a Comunității Europene, în special articolul Ö 192(1) Õ 130s(1),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European 64 ,

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor 65 ,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

ò nou

(1)Directiva 98/83/CE a Consiliului 66 a fost modificată de mai multe ori și în mod substanțial 67 . Din motive de claritate, ar trebui, cu ocazia noilor modificări, să se procedeze la reformarea directivei menționate.

ê 1998/83 considerentul 1 (adaptat)

întrucât este necesar ca Directiva 80/778/CEE a Consiliului din 15 iulie 1980 privind calitatea apei destinate consumului uman 68 să fie adaptată la progresul științific și tehnologic; întrucât experiența acumulată prin punerea în aplicare a directivei menționate arată că este necesar să se creeze un cadru juridic flexibil și transparent care să le permită statelor membre să reglementeze situațiile de nerespectare a standardelor; întrucât, în plus, directiva în cauză trebuie revizuită în temeiul Tratatului privind Uniunea Europeană și, în special, al principiului subsidiarității;

ê 1998/83 considerentul 2 (adaptat)

întrucât, în conformitate cu articolul 3b din tratat, în care se prevede că nicio măsură a Comunității nu trebuie să depășească ceea ce este necesar pentru a îndeplini obiectivele tratatului, este necesar să se revizuiască Directiva 80/778/CEE astfel încât accentul să cadă pe respectarea parametrilor esențiali de calitate și de salubritate a apelor, acordându-li-se statelor membre libertatea de a adăuga și alți parametri în cazul în care consideră că este necesar;

ê 1998/83 considerentul 3

întrucât, în conformitate cu principiul subsidiarității, acțiunea Comunității trebuie să susțină și să completeze acțiunile întreprinse de autoritățile competente din statele membre;

ê 1998/83 considerentul 4

întrucât, în conformitate cu principiul subsidiarității, diferențele naturale și socioeconomice dintre regiunile Uniunii impun ca majoritatea deciziilor privind monitorizarea, analiza și măsurile care urmează să fie luate pentru a remedia situațiile de nerespectare să fie luate la nivel local, regional sau național, în măsura în care diferențele în cauză nu împiedică instituirea cadrului pentru actele cu putere de lege și actele administrative prevăzut de prezenta directivă;

ê 1998/83 considerentul 5

întrucât sunt necesare standarde comunitare privind parametrii de calitate esențiali și de prevenire referitori la salubritatea apei destinate consumului uman, în paralel cu alte măsuri comunitare, pentru definirea obiectivelor minime de calitate stabilite în domeniul mediului, astfel încât să se garanteze și să se promoveze exploatarea durabilă a apei destinate consumului uman;

ê 1998/83 considerentul 6 (adaptat)

ð nou

(2)ð Directiva 98/83/CE a stabilit cadrul juridic pentru a proteja sănătatea umană împotriva efectelor nefaste ale contaminării apei destinate consumului uman, prin asigurarea salubrității și a purității acesteia. Prezenta directivă ar trebui să urmărească același obiectiv. ï având în vedere importanța calității apei destinate consumului uman pentru sănătatea umană, Ö În acest scop, Õ este necesar să se definească la nivelÖ ul Uniunii Õ  comunitar ð cerințele minime ï standardele esențiale de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apa cu această destinație. ð Statele membre ar trebui să ia măsurile necesare pentru a se asigura că apa destinată consumului uman nu conține microorganisme, paraziți și orice alte substanțe care, în anumite cazuri, constituie un pericol potențial pentru sănătatea umană, precum și că aceasta îndeplinește condițiile minime menționate. ï 

ê 1998/83 considerentul 7

întrucât este necesar ca apa folosită în industria alimentară să fie inclusă în această categorie, cu excepția cazurilor în care se poate stabili că utilizarea apei vizate nu afectează salubritatea produsului finit;

ê 1998/83 considerentul 8

întrucât, pentru a le permite întreprinderilor de furnizare a apei să îndeplinească standardele de calitate pentru apa potabilă, trebuie să se aplice măsuri adecvate de protecție a apei pentru a asigura puritatea apei subterane și de suprafață; întrucât același obiectiv poate fi atins prin măsuri adecvate de tratare a apei care se aplică înainte de furnizarea acesteia;

ê 1998/83 considerentul 9 (adaptat)

Întrucât, pentru a asigura coerența politicii europene privind apa, este necesar să se adopte o directivă-cadru corespunzătoare privind apa în timp util;

ê 1998/83 considerentul 10 (adaptat)

ð nou

(3)Este necesar să se excludă din domeniul de aplicare al prezentei directive apele minerale naturale și apele medicinale, având în vedere faptul că s-au instituit norme speciale pentru respectivele tipuri de apă; ð aceste tipuri de apă sunt reglementate de Directiva 2009/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului 69 și, respectiv, de Directiva 2001/83/CE a Parlamentului European și a Consiliului 70 . Cu toate acestea, Directiva 2009/54/CE are drept obiect atât apele minerale naturale, cât și apele de izvor, și doar prima dintre aceste două categorii ar trebui exclusă din domeniul de aplicare al prezentei directive. În conformitate cu articolul 9 alineatul (4) al treilea paragraf din Directiva 2009/54/CE, apele de izvor ar trebui să respecte dispozițiile prezentei directive. În cazul apei destinate consumului uman și îmbuteliate în sticle sau recipiente destinate comercializării sau utilizate pentru producerea, prepararea sau tratarea alimentelor, apa trebuie să respecte dispozițiile prezentei directive până la punctul de conformitate (cu alte cuvinte robinetul), după care ar trebui să fie considerată aliment, în conformitate cu articolul 2 al doilea paragraf din Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului 71 . ï 

ê 1998/83 considerentul 11

întrucât sunt necesare măsuri pentru toți parametrii cu relevanță directă pentru sănătate și pentru alți parametri, dacă survine o deteriorare a calității apei; întrucât, în plus, astfel de măsuri trebuie să fie atent coordonate cu punerea în aplicare a Directivei 91/414/CEE a Consiliului din 15 iulie 1991 privind introducerea pe piață a produselor de uz fitosanitar 72 și a Directivei 98/8/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 februarie 1998 privind comercializarea produselor biodestructive 73 ;

ò nou

(4)În urma finalizării inițiativei cetățenești europene privind dreptul la apă (Right2Water) 74 , a fost lansată o consultare publică la nivelul întregii Uniuni și s-a efectuat o evaluare a Directivei 98/83/CE în cadrul Programului privind o reglementare adecvată și funcțională (REFIT) 75 . Din acest exercițiu a rezultat că anumite dispoziții ale Directivei 98/83/CE trebuie să fie actualizate. Au fost identificate patru domenii în care s-ar putea face îmbunătățiri, și anume lista parametrilor valorici bazați pe calitate, recurgerea limitată la o abordare bazată pe riscuri, dispozițiile imprecise privind informarea consumatorilor și disparitățile dintre sistemele de aprobare pentru materialele care intră în contact cu apa destinată consumului uman. În plus, inițiativa cetățenească europeană privind dreptul la apă a identificat drept o problemă distinctă faptul că o parte a populației, în special grupurile marginalizate, nu are acces la apa destinată consumului uman, a cărui asigurare reprezintă, de asemenea, un angajament asumat în cadrul obiectivului de dezvoltare durabilă nr. 6 din Agenda 2030 a ONU. Un ultim aspect identificat este lipsa generalizată a conștientizării în privința problemei scurgerilor de apă, care sunt cauzate de investițiile insuficiente în întreținerea și reînnoirea infrastructurii de alimentare cu apă, după cum se arată și în Raportul special privind infrastructura de alimentare cu apă al Curții de Conturi Europene 76 .

(5)Biroul regional pentru Europa al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) a efectuat o examinare detaliată a listei parametrilor și parametrilor valorici prevăzută în Directiva 98/83/CE, pentru a stabili dacă este necesar ca aceasta să fie adaptată în funcție de progresele științifice și tehnice. Potrivit rezultatelor acestei examinări 77 , patogenii intestinali și Legionella ar trebui controlați, ar trebui adăugați șase parametri chimici sau grupuri de parametri și ar trebui luați în considerare trei compuși reprezentativi care perturbă sistemul endocrin , împreună cu valori de referință cu titlu de precauție. Pentru trei dintre parametrii noi ar trebui stabiliți, având în vedere principiul precauției, parametri valorici mai stricți, dar totuși realiști, decât cei propuși de OMS. În cazul plumbului, OMS a indicat că nivelul concentrațiilor ar trebui să fie cât mai scăzut posibil, iar în cazul cromului valoarea este în continuare în curs de examinare de către OMS. Prin urmare, în cazul ambilor parametri, ar trebui să se aplice o perioadă de tranziție de zece ani până când valorile devin mai stricte.

(6)OMS a recomandat, de asemenea, ca trei parametri valori să devină mai puțin stricți, iar cinci parametri să fie eliminați din listă. Cu toate acestea, aceste modificări nu au fost considerate necesare, întrucât abordarea bazată pe riscuri introdusă prin Directiva (UE) 2015/1787 a Comisiei 78 permite furnizorilor de apă să elimine un parametru din listă, urmând ca acesta să fie controlat în anumite condiții. Se aplică deja tehnicile de tratare necesare pentru a asigura conformitatea cu acești parametri valorici.

ê 1998/83 considerentul 12

întrucât este necesar să se stabilească, pentru substanțele importante la nivelul întregii Comunități, parametri valorici speciali suficient de stricți pentru a garanta că obiectivul prezentei directive poate fi atins;

ê 1998/83 considerentul 13

întrucât parametrii valorici se bazează pe cunoștințele științifice disponibile, iar principiul precauției a fost, de asemenea, luat în considerare; întrucât valorile în cauză au fost selectate pentru a garanta că apa destinată consumului uman poate fi consumată în condiții de siguranță pe întreaga durată a vieții și, astfel, asigură un nivel ridicat de protecție a sănătății;

ê 1998/83 considerentul 14

întrucât trebuie să se atingă un nivel de echilibru pentru a preveni atât riscurile microbiologice, cât și pe cele chimice; întrucât, în acest scop și având în vedere o viitoare revizuire a parametrilor valorici, stabilirea valorilor aplicabile apei destinate consumului uman trebuie să se bazeze pe considerente de sănătate publică și pe o metodă de evaluare a riscurilor;

ê 1998/83 considerentul 15

întrucât în prezent nu există la nivel comunitar dovezi suficiente care să permită, la nivel comunitar, stabilirea parametrilor valorici pentru substanțele chimice care afectează negativ funcția endocrină, dar există o preocupare din ce în ce mai mare privind potențialul impact al efectelor substanțelor nocive asupra sănătății umane și asupra faunei;

ê 1998/83 considerentul 16

întrucât, în special, standardele prevăzute la anexa I se bazează, în general, pe „Orientările privind calitatea apei potabile”, elaborate de Organizația Mondială a Sănătății, și pe avizul Comitetul științific consultativ al Comisiei pentru examinarea toxicității și a ecotoxicității compușilor chimici;

ê 1998/83 considerentul 17 (adaptat)

(7)Ö În cazurile în care acest lucru este necesar pentru a proteja sănătatea umană pe teritoriile lor, Õ statele membre Ö ar trebui să aibă obligația Õ trebuie să stabilească valori și pentru alți parametri suplimentari, care nu figurează în la anexa I în cazurile în care acest lucru este necesar pentru a proteja sănătatea umană pe teritoriile lor.;

ê 1998/83 considerentul 18 (adaptat)

întrucât statele membre pot stabili valori și pentru alți parametri suplimentari care nu figurează la anexa I, dacă se consideră că acest lucru este necesar în scopul asigurării calității a producției, a distribuției și controlului apei destinate consumului uman;

ê 1998/83 considerentul 19

întrucât, în cazurile în care statele membre consideră că este necesar să adopte standarde mai stricte decât cele prevăzute la anexa I părțile A și B sau parametri suplimentari care nu figurează la anexa I, dar sunt necesari pentru protejarea sănătății umane, statele membre trebuie să notifice Comisiei standardele în cauză;

ê 1998/83 considerentul 20

întrucât, la introducerea sau menținerea unor măsuri de protecție mai stricte, statele membre au obligația să respecte principiile și normele prevăzute de tratat, astfel cum au fost interpretate de către Curtea de Justiție;

ò nou

(8)Planificarea preventivă în domeniul siguranței și elementele bazate pe riscuri au fost avute în vedere numai într-o măsură limitată în Directiva 98/83/CE. Primele elemente ale unei abordări bazate pe riscuri au fost deja introduse în 2015 de Directiva (UE) 2015/1787, care a modificat Directiva 98/83/CE pentru a permite statelor membre să acorde derogări de la programele de monitorizare pe care le-au instituit, cu condiția să fie efectuate evaluări ale riscului credibile, care se pot baza pe Orientările OMS privind calitatea apei potabile 79 . Orientările respective, care instituie așa-numita abordare bazată pe principiul planificării în domeniul siguranței apei, împreună cu standardul EN 15975-2 privind securitatea alimentării cu apă potabilă, sunt principii recunoscute la nivel internațional care stau la baza producției, distribuției, monitorizării și analizei parametrilor apei destinate consumului uman. Acestea ar trebui să fie menținute în prezenta directivă. Pentru a se asigura că aceste principii nu se limitează la aspectele legate de control, pentru a cheltui timp și resurse doar pentru riscurile importante și pentru măsurile care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor și care intervin la sursă și pentru a evita efectuarea de analize și depunerea de eforturi pe subiecte irelevante, este adecvat să se introducă o abordare completă, bazată pe riscuri, de-a lungul întregului lanț de aprovizionare, de la zona de captare, trecând prin distribuție și ajungând până la robinet. Această abordare ar trebui să fie alcătuită din trei componente: în primul rând, o evaluare de către statul membru a pericolelor asociate zonei de captare („evaluarea riscurilor”), efectuată în conformitate cu Orientările OMS și cu Manualul privind planificarea în domeniul siguranței apei 80 ; în al doilea rând, posibilitatea ca furnizorul de apă să adapteze controlul la riscurile principale („evaluarea riscului de furnizare”); în al treilea rând, o evaluare de către statul membru a posibilelor riscuri decurgând din sistemele de distribuție casnică (de exemplu Legionella sau plumbul) („evaluarea riscului de distribuție casnică”). Aceste evaluări ar trebui revizuite periodic, printre altele ca reacție la amenințările reprezentate de evenimente meteorologice extreme legate de climă, la modificări cunoscute ale activității umane în zona de captare ori la incidente având legătură cu sursa. Abordarea bazată pe riscuri asigură un schimb continuu de informații între autoritățile competente și furnizorii de apă.

(9)Evaluarea riscurilor ar trebui să se concentreze pe reducerea nivelului de tratare necesar pentru producerea de apă destinată consumului uman, de exemplu prin reducerea presiunilor care provoacă poluarea corpurilor de apă utilizate pentru captarea apei destinate consumului uman. În acest scop, statele membre ar trebui să identifice pericolele și posibilele surse de poluare asociate cu aceste corpuri de apă și să controleze nivelul poluanților pe care îi consideră relevanți, de exemplu din cauza pericolelor identificate (cum ar fi microplasticele, nitrații, pesticidele sau medicamentele identificate în conformitate cu Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului 81 ), din cauza prezenței lor naturale în zona de captare (de exemplu arsenicul) sau din cauza informațiilor provenite de la furnizorii de apă (de exemplu în cazul creșterii bruște a unui anumit parametru în apa brută). Acești parametri ar trebui utilizați ca repere care să declanșeze luarea de către autoritățile competente a unor măsuri destinate să reducă presiunea asupra corpurilor de apă, cum ar fi măsuri de prevenire sau de atenuare (inclusiv desfășurarea de cercetări pentru a înțelege impactul asupra sănătății, dacă este necesar), să protejeze respectivele corpuri de apă și să abordeze sursa poluării, în cooperare cu furnizorii de apă și cu părțile interesate.

(10)În ceea ce privește evaluarea riscurilor, Directiva 2000/60/CE impune statelor membre obligația de a identifica corpurile de apă utilizate pentru captarea apei potabile destinate consumului uman, de a le monitoriza și de a lua măsurile necesare pentru a evita deteriorarea calității acestora, pentru a reduce nivelul tratamentului de purificare necesar pentru producerea de apă care este adecvată consumului uman. Pentru a se evita suprapunerea obligațiilor, statele membre ar trebui, atunci când efectuează evaluarea pericolelor, să valorifice monitorizarea efectuată în conformitate cu articolele 7 și 8 din Directiva 2000/60/CE și cu anexa V la directiva respectivă, precum și măsurile incluse în programele lor de măsuri în temeiul articolului 11 din Directiva 2000/60/CE.

ê 1998/83 considerentul 21 (adaptat)

ð nou

(11)Respectarea parametrilor valorici Ö utilizați pentru a evalua calitatea apei destinate consumului uman Õ trebuie asigurată în punctul în care apa destinată consumului uman este pusă la dispoziția consumatorului în cauză.; ð Cu toate acestea, calitatea apei destinate consumului uman poate fi influențată de sistemul casnic de distribuție. OMS precizează că în Uniune Legionella reprezintă cel mai mare pericol pentru sănătate dintre toți patogenii cu transmisie acvatică. Aceasta este transmisă prin instalațiile de alimentare cu apă caldă prin inhalare, de exemplu în timpul dușului. Prin urmare, acest patogen este în mod clar legat de sistemele de distribuție casnică. Întrucât impunerea unei obligații unilaterale de a controla toate spațiile private și publice pentru a depista prezența acestui agent patogen ar conduce la costuri nerezonabil de ridicate, o evaluare a riscului de distribuție casnică este, prin urmare, o soluție mai adecvată pentru a trata această problemă. În plus, potențialele riscuri generate de produsele și materialele care intră în contact cu apa destinată consumului uman ar trebui, de asemenea, să fie luate în considerare la evaluarea riscurilor de distribuție casnică. Prin urmare, evaluarea riscului de distribuție casnică ar trebui să includă, prin altele, concentrarea controlului asupra spațiilor prioritare, evaluarea riscurilor care decurg din sistemul de distribuție casnică și din produsele și materialele conexe și verificarea performanței produselor pentru construcții care vin în contact cu apa destinată consumului uman pe baza declarației de performanță întocmite în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European și al Consiliului 82 . Informațiile menționate la articolele 31 și 33 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului 83 trebuie, de asemenea, să fie furnizate împreună cu declarația de performanță. Pe baza acestei evaluări, statele membre ar trebui să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura, printre altele, că au fost luate măsuri adecvate de control și gestionare (de exemplu în cazul unor epidemii), în conformitate cu orientările OMS 84 , și că migrarea unor substanțe din produsele pentru construcții nu periclitează sănătatea umană. Cu toate acestea, fără a aduce atingere dispozițiilor Regulamentului (UE) nr. 305/2011, în cazul în care aceste măsuri ar presupune limitarea liberei circulații a produselor și a materialelor în Uniune, aceste limite trebuie să fie justificate în mod corespunzător, să fie strict proporționale și să nu constituie un mijloc de discriminare arbitrară sau o restricție disimulată a comerțului dintre statele membre. ï

ò nou

(12)Dispozițiile Directivei 98/83/CE privind asigurarea calității tratării, a echipamentului și a materialelor nu au reușit să abordeze obstacolele din calea pieței interne legate de libera circulație a produselor pentru construcții care vin în contact cu apa destinată consumului uman. Sunt încă necesare aprobări ale produselor la nivel național, iar cerințele sunt diferite de la un stat membru la altul. Acest lucru face dificil și costisitor pentru producători să își comercializeze produsele în întreaga Uniune. Înlăturarea barierelor tehnice din calea liberei circulații a produselor pentru construcții poate fi obținută numai prin stabilirea, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 305/2011, a unor specificații tehnice armonizate pentru produsele pentru construcții care vin în contact cu apa destinată consumului uman. Acest regulament permite elaborarea de standarde europene prin care să se armonizeze metodele de evaluare aplicate produselor pentru construcții care vin în contact cu apa destinată consumului uman, precum și stabilirea de niveluri-prag și de clase prin raportare la nivelul de performanță al unei caracteristici esențiale. În acest sens, în programul de lucru pentru 2017 în domeniul standardizării 85 a fost inclusă o solicitare de standardizare în temeiul Regulamentului (UE) nr. 305/2011, vizând în mod specific igiena și siguranța produselor și a materialelor care intră în contact cu apa destinată consumului uman, iar în 2018 ar trebui să fie publicat un standard. Publicarea acestui standard armonizat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene va asigura un proces rațional de luare a deciziilor referitoare la introducerea sau punerea la dispoziție pe piață a unor produse pentru construcții care vin în contact cu apa destinată consumului uman sigure. Drept urmare, dispozițiile privind echipamentele și materialele care vin în contact cu apa destinată consumului uman ar trebui eliminate, înlocuite parțial cu dispoziții privind evaluarea riscului de distribuție casnică și completate de standarde armonizate relevante, adoptate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 305/2011.

ê 1998/83 considerentul 22

întrucât calitatea apei destinate consumului uman poate fi influențată de sistemul casnic de distribuție; întrucât, în plus, se recunoaște faptul că responsabilitatea pentru sistemul casnic de distribuție sau pentru întreținerea acestuia nu poate reveni statelor membre;

ê 1998/83 considerentul 23 (adaptat)

ð nou

(13)Fiecare stat membru ar trebui trebuieÖ să se asigure că Õ să instituie Ö sunt instituite Õ programe de control pentru a verifica dacă apa destinată consumului uman îndeplinește cerințele prevăzute de prezenta directivă.; întrucât programele de control în cauză trebuie să fie adecvate nevoilor locale și trebuie să îndeplinească cerințele minime de control prevăzute de prezenta directivă; ð Cea mai mare parte a controalelor efectuate în scopul prezentei directive sunt realizate de furnizorii de apă. Furnizorii de apă ar trebui să beneficieze de o anumită flexibilitate în ceea ce privește parametrii pe care îi controlează în scopul evaluării riscului de furnizare. Dacă un parametru nu este detectat, furnizorii de apă ar trebui să aibă posibilitatea de a diminua frecvența controalelor sau de a înceta controlul acelui parametru. Evaluarea riscului de furnizare ar trebui aplicată majorității parametrilor. Cu toate acestea, ar trebui să existe o listă a parametrilor de bază care să fie controlați cu o anumită frecvență minimă. Prezenta directivă prevede dispoziții cu privire la frecvența controalelor de conformitate și conține numai un număr limitat de dispoziții privind controlul în scopuri operaționale. Este posibil să fie necesare controale suplimentare în scopuri operaționale pentru a asigura buna funcționare a tratării apei, dar acest fapt rămâne la latitudinea furnizorilor de apă. În această privință, furnizorii de apă pot consulta Orientările OMS și Manualul privind planificarea în domeniul siguranței apei. ï 

ò nou

(14)Abordarea bazată pe riscuri ar trebui să fie treptat aplicată de toți furnizorii de apă, inclusiv de cei mici, întrucât evaluarea Directivei 98/83/CE a arătat existența unor deficiențe la nivelul punerii sale în aplicare de către acești furnizori, provocate uneori de costul efectuării unor operațiuni de control inutile. Atunci când se aplică abordarea bazată pe riscuri, ar trebui ținut cont de preocupările legate de securitate.

ê 1998/83 considerentul 24

întrucât metodele aplicate pentru a analiza calitatea apei destinate consumului uman trebuie să fie de natură să garanteze că rezultatele obținute sunt fiabile și comparabile;

ê 1998/83 considerentul 25 (adaptat)

ð nou

(15)În cazul nerespectării cerințelor prezentei directive, statul membru vizat ar trebui trebuie să investigheze ð imediat ï cauza și să se asigure că se întreprind măsurile de remediere necesare cât mai curând posibil pentru a restabili calitatea apei.; Ö În cazurile în care furnizarea apei reprezintă un pericol potențial pentru sănătatea umană, furnizarea acestui tip de apă ar trebui interzisă sau utilizarea sa ar trebui să fie restricționată. Õ ð În plus, este important să se clarifice faptul că neconformarea la cerințele minime privind valorile parametrilor microbiologici și chimici ar trebui considerată automat de statele membre drept pericol potențial la adresa sănătății umane. ï Ö În cazurile în care astfel de măsuri de remediere sunt necesare pentru a restabili calitatea apei destinate consumului uman, în conformitate cu dispozițiile articolului 191 alineatul (2) din tratat, trebuie să se acorde prioritate acțiunilor care soluționează problema la sursă. Õ 

ê 1998/83 considerentul 26 (adaptat)

întrucât este important ca apa contaminată să fie împiedicată să provoace un potențial pericol pentru sănătatea umană; întrucât furnizarea acestei ape trebuie să fie interzisă sau utilizarea acesteia să fie limitată;

ê 1998/83 considerentul 27

întrucât, în cazul nerespectării unui parametru care îndeplinește funcția de indicator, statul membru vizat trebuie să analizeze dacă nerespectarea în cauză poate prezenta un risc pentru sănătatea umană; întrucât statul membru trebuie să întreprindă măsuri de remediere pentru a restabili calitatea apei, dacă acest lucru este necesar pentru a proteja sănătatea umană;

ê 1998/83 considerentul 28 (adaptat)

întrucât, dacă astfel de măsuri de remediere sunt necesare pentru a restabili calitatea apei destinate consumului uman, în conformitate cu dispozițiile articolului 130r alineatul (2) din tratat, trebuie să se acorde prioritate acțiunilor care soluționează problema la sursă;

ê 1998/83 considerentul 29

ð nou

(16)Statele membre ar trebui trebuie să ð nu mai ï fie autorizate, în anumite condiții, să acorde derogări de la prezenta directivă;. ð Derogările erau inițial utilizate pentru a acorda statelor membre un termen de până la nouă ani pentru a remedia o situație de nerespectare a unui parametru valoric. Această procedură s-a dovedit a fi împovărătoare pentru statele membre și Comisie deopotrivă. În plus, în unele cazuri, aceasta a condus la adoptarea cu întârziere a acțiunilor de remediere, întrucât posibilitatea acordării unei derogări a fost considerată ca indicând o perioadă de tranziție. Prin urmare, dispoziția privind derogările ar trebui să fie eliminată. Din rațiuni de protecție a sănătății umane, atunci când sunt depășiți parametrii valorici, dispozițiile referitoare la acțiunile de remediere ar trebui să se aplice imediat, fără posibilitatea de a se acorda o derogare de la respectarea parametrilor valorici. Cu toate acestea, derogările acordate de statele membre în temeiul articolului 9 din Directiva 98/83/CE care sunt încă aplicabile la data intrării în vigoare a prezentei directive ar trebui să continue să se aplice până la sfârșitul perioadei pentru care sunt valabile, dar nu ar trebui să mai fie înnoite. ï întrucât, în plus, este necesar să se instituie un cadru de reglementare adecvat pentru astfel de derogări, cu condiția ca acestea să nu reprezinte un pericol potențial pentru sănătatea umană și dacă alimentarea cu apă destinată consumului uman în sectorul vizat nu poate fi menținută în alt mod prin orice alte mijloace rezonabile;

ò nou

(17)Comisia, în răspunsul său la inițiativa cetățenească europeană „Right2Water” (Dreptul la apă) din 2014 86 , a invitat statele membre să asigure accesul la un nivel minim de alimentare cu apă pentru toți cetățenii, în conformitate cu recomandările Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Comisia s-a angajat, de asemenea, să „îmbunătățească accesul la apă potabilă sigură [...] pentru întreaga populație, prin intermediul politicilor de mediu” 87 . Acest lucru este în acord cu obiectivul de dezvoltare durabilă nr. 6 și cu obiectivul aferent al „accesului universal și echitabil la apă potabilă sigură și accesibilă pentru toți”. Conceptul de acces echitabil acoperă o gamă largă de aspecte, cum ar fi disponibilitatea (de exemplu din cauza motivelor geografice, a lipsei infrastructurii sau a situației specifice a unei anumite părți a populației), calitatea, acceptabilitatea sau caracterul accesibil din punct de vedere financiar. În ceea ce privește caracterul accesibil din punct de vedere financiar al apei, este important să se reamintească faptul că, atunci când stabilesc tarifele în conformitate cu principiul recuperării costurilor prevăzut în Directiva 2000/60/CE, statele membre pot avea în vedere variația condițiilor economice și sociale ale populației și pot, din acest motiv, să adopte tarife sociale sau măsuri pentru protejarea categoriilor de populație dezavantajate din punct de vedere socio-economic. Prezenta directivă se referă în special la aspectele accesului la apă care sunt legate de calitate și disponibilitate. Pentru a aborda aceste aspecte, ca parte a răspunsului la inițiativa cetățenească europeană, și pentru a contribui la punerea în aplicare a Principiului 20 al Pilonului european al drepturilor sociale 88 , care prevede că „orice persoană are dreptul de acces la servicii esențiale de bună calitate, inclusiv la apă”, statele membre ar trebui să aibă obligația de a combate problema accesului la apă la nivel național, dispunând totodată de o anumită marjă de apreciere în ceea ce privește tipul exact de măsuri care urmează să fie puse în aplicare. Acest lucru poate fi realizat, printre altele, prin acțiuni care vizează îmbunătățirea accesului la apa destinată consumului uman pentru toți, de exemplu prin amplasarea de surse de apă cu acces liber în orașe, și prin promovarea utilizării prin încurajarea furnizării de apă destinată consumului uman în mod gratuit în clădirile publice și în restaurante.

(18)Parlamentul European, în Rezoluția sa referitoare la acțiunile realizate ca urmare a inițiativei cetățenești europene „Dreptul la apă” (Right2Water) 89 , a solicitat ca statele membre „să acorde o atenție specială nevoilor grupurilor vulnerabile ale societății” 90 . Situația specifică a culturilor minoritare, cum ar fi romii, sinti, nomazii, kalé, gens du voyage etc., indiferent dacă sunt sau nu sedentari, în particular lipsa accesului la apă potabilă, a fost, de asemenea, recunoscută în Raportul Comisiei privind punerea în aplicare a cadrului UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor 91 și în Recomandarea Consiliului cu privire la măsurile de integrare efectivă a romilor în statele membre 92 . Ținând cont de acest context general, este oportun ca statele membre să acorde o atenție specială grupurilor vulnerabile și marginalizate, prin luarea măsurilor necesare pentru a se asigura că aceste grupuri au acces la apă. Fără a se aduce atingere dreptului statelor membre de a defini grupurile respective, acestea ar trebui să includă cel puțin refugiații, comunitățile nomade, persoanele fără adăpost și culturile minoritare precum romii, sinti, nomazii, kalé, gens du voyage etc., indiferent dacă sunt sedentari sau nu. Astfel de măsuri pentru a asigura accesul, lăsate la latitudinea statelor membre, ar putea include, de exemplu, furnizarea unor sisteme de alimentare alternative (dispozitive individuale de tratare), furnizarea de apă în rezervoare (camioane și cisterne) și asigurarea infrastructurii necesare pentru tabere.

ê 1998/83 considerentul 30

întrucât, având în vedere faptul că prepararea sau distribuția apei destinate consumului uman poate presupune folosirea anumitor substanțe sau materiale, sunt necesare norme care să reglementeze utilizarea acestora pentru a evita posibilele efecte nocive asupra sănătății umane;

ê 1998/83 considerentul 31

întrucât progresul științific și tehnic poate impune o adaptare rapidă a cerințelor tehnice prevăzute la anexele II și III; întrucât, în plus, pentru a facilita aplicarea măsurilor necesare în acest scop, trebuie să se prevadă o procedură care să permită Comisiei să efectueze astfel de adaptări cu sprijinul unui comitet format din reprezentanți ai statelor membre;

ê 1998/83 considerentul 32

întrucât consumatorii trebuie să fie informați în mod adecvat și corespunzător cu privire la calitatea apei destinate consumului uman, la orice derogări acordate de statele membre și la orice măsură de remediere întreprinsă de autoritățile competente; întrucât, în plus, trebuie avute în vedere atât nevoile tehnice și statistice ale Comisiei, cât și drepturile individului de a obține informații corespunzătoare privind calitatea apei destinate consumului uman;

ê 1998/83 considerentul 33

întrucât, în cazuri excepționale și pentru zone delimitate din punct de vedere geografic, poate fi necesar să se acorde statelor membre un termen mai lung pentru a se conforma anumitor dispoziții ale prezentei directive;

ê 1998/83 considerentul 34 (adaptat)

întrucât prezenta directivă nu trebuie să aducă atingere obligațiilor statelor membre în ceea ce privește termenele de transpunere și de aplicare în dreptul intern, indicate la anexa IV,

ò nou

(19)Al 7-lea Program de acțiune pentru mediu până în 2020 „O viață bună, în limitele planetei noastre” 93 prevede ca publicul să aibă acces la informații despre mediu clare la nivel național. Directiva 98/83/CE prevede numai accesul pasiv la informații, în sensul că statele membre trebuiau să se asigure doar că informațiile sunt disponibile. Prin urmare, dispozițiile respective ar trebui să fie înlocuite, pentru a se asigura că informațiile actualizate sunt ușor accesibile, de exemplu pe un site web a cărui adresă ar trebui să fie distribuită în mod activ. Informațiile actualizate ar trebui să includă nu numai rezultatele programelor de control, ci și informații suplimentare care ar putea fi utile pentru public, cum ar fi informații privind indicatorii (fier, duritate, minerale etc.), care influențează adesea percepția consumatorilor privind apa de la robinet. În acest scop, parametrii indicatori din Directiva 98/83/CE care nu furnizau informații legate de sănătate ar trebui înlocuiți cu informații online referitoare la acești parametri. Pentru furnizorii de apă foarte mari, ar trebui să fie disponibile online, de asemenea, informații suplimentare privind, printre altele, eficiența energetică, gestionarea, guvernanța, structura costurilor și tratarea aplicată. Se presupune că îmbunătățirea cunoștințelor consumatorilor și a transparenței va contribui la creșterea încrederii cetățenilor în apa care le este furnizată. La rândul său, se așteaptă ca acest fapt să conducă la creșterea gradului de utilizare a apei de la robinet, contribuind astfel la reducerea deșeurilor de plastic și a emisiilor de gaze cu efect de seră și având un impact pozitiv în materie de atenuare a schimbărilor climatice și la nivelul mediului în ansamblul său.

(20)Din aceleași motive și pentru a face consumatorii mai conștienți de consecințele consumului de apă, aceștia ar trebui, de asemenea, să primească (de exemplu pe factură sau prin aplicații inteligente) informații privind volumul consumat, structura costurilor tarifului facturat de furnizorul de apă, inclusiv a costurilor variabile și fixe, precum și privind prețul pe litru de apă destinată consumului uman, permițând astfel o comparație cu prețul apei îmbuteliate.

(21)Principiile care trebuie luate în considerare la stabilirea tarifelor apei, și anume principiul recuperării costurilor pentru serviciile de furnizare a apei și principiul„poluatorul plătește”, sunt stabilite în Directiva 2000/60/CE. Cu toate acestea, sustenabilitatea financiară a furnizării serviciilor de alimentare cu apă nu este întotdeauna asigurată, ceea ce duce uneori la investiții insuficiente în întreținerea infrastructurilor de alimentare cu apă. Odată cu îmbunătățirea tehnicilor de control, cantitatea pierderilor rezultate din scurgerile în rețea – cauzate în principal de astfel de investiții insuficiente – a devenit tot mai evidentă, iar reducerea pierderilor de apă ar trebui să fie încurajată la nivelul Uniunii, pentru a îmbunătăți eficiența infrastructurilor de alimentare cu apă. În conformitate cu principiul subsidiarității, această problemă ar trebui să fie abordată prin creșterea transparenței și a informațiilor destinate consumatorilor cu privire la ratele scurgerilor și eficiența energetică.

(22)Directiva 2003/4/CE a Parlamentului European și a Consiliului 94 vizează garantarea dreptului de acces la informațiile despre mediu în statele membre, în conformitate cu Convenția de la Aarhus. Aceasta cuprinde obligații ample, având legătură atât cu punerea la dispoziție a informațiilor despre mediu la cerere, cât și cu diseminarea activă a acestor informații. Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului 95 are, de asemenea, un domeniu de aplicare foarte larg, vizând schimbul de informații spațiale, inclusiv seturi de date privind diferite aspecte legate de mediu. Este important ca dispozițiile prezentei directive referitoare la accesul la mecanisme de schimb de informații și date să completeze directivele respective și să nu creeze un regim juridic distinct. Prin urmare, dispozițiile prezentei directive privind informarea publicului și furnizarea de informații privind monitorizarea punerii în aplicare nu ar trebui să aducă atingere Directivelor 2003/4/CE și 2007/2/CE.

(23)Directiva 98/83/CE nu prevedea obligații de raportare pentru furnizorii de apă mici. Pentru a remedia acest lucru și a aborda necesitatea furnizării de informații privind punerea în aplicare și respectarea legislației, ar trebui introdus un nou sistem, prin care statele membre sunt obligate să creeze, să actualizeze și să pună la dispoziția Comisiei și a Agenției Europene de Mediu seturi de date care conțin numai date relevante, cum ar fi depășirile parametrilor valorici și incidentele care au o anumită importanță. Acest lucru ar trebui să asigure faptul că sarcina administrativă suportată de toate entitățile rămâne cât mai limitată posibil. Pentru a asigura o infrastructură adecvată pentru accesul publicului la informații și pentru raportarea și schimbul de date dintre autoritățile publice, statele membre ar trebui să stabilească specificațiile datelor pe baza Directivei 2007/2/CE și a actelor de punere în aplicare aferente.

(24)Datele raportate de statele membre sunt nu doar necesare pentru controlul conformității, ci și esențiale pentru a permite Comisiei să monitorizeze și să evalueze performanța legislației în raport cu obiectivele acesteia, pentru a contribui astfel la evaluările viitoare ale legislației, efectuate în conformitate cu punctul 22 din Acordul interinstituțional dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind o mai bună legiferare, din 13 aprilie 2016 96 . În acest context, sunt necesare date relevante, care vor permite o mai bună evaluare a eficienței, eficacității, relevanței și valorii adăugate adusă de UE a directivei, de unde necesitatea unor mecanisme de raportare adecvate, care să poată servi, de asemenea, drept indicatori pentru viitoarele evaluări ale prezentei directive.

(25)În conformitate cu punctul 22 din Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare, Comisia ar trebui să efectueze o evaluare a prezentei directive într-o anumită perioadă de timp de la data stabilită pentru transpunerea sa. Această evaluare ar trebui să se bazeze pe experiența acumulată și pe datele colectate în cursul punerii în aplicare a directivei, pe datele științifice, analitice și epidemiologice și pe toate recomandările OMS disponibile.

(26)Prezenta directivă respectă drepturile fundamentale și se conformează principiilor recunoscute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. În particular, prezenta directivă urmărește să promoveze principiile referitoare la asistența medicală, accesul la serviciile de interes economic general, protecția mediului și protecția consumatorului.

(27)După cum a subliniat în numeroase rânduri Curtea de Justiție, excluderea în principiu a posibilității ca persoanele vizate să invoce o obligație impusă de o directivă ar fi incompatibilă cu efectul obligatoriu pe care articolul 288 al treilea paragraf din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) îl atribuie unei directive. Această apreciere se aplică în special în cazul unei directive care are obiectivul de a proteja sănătatea umană de efectele negative ale oricărei contaminări a apei destinate consumului uman. Prin urmare, în conformitate cu Convenția de la Aarhus privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu 97 , populația vizată ar trebui să aibă acces la justiție pentru a contribui la protejarea dreptului de a trăi într-un mediu adecvat pentru sănătatea și bunăstarea personală. În plus, în cazul în care un număr mare de persoane se regăsesc într-o situație de „prejudiciu colectiv” din cauza unei aceleiași practici ilegale legate de încălcări ale drepturilor conferite de prezenta directivă, acestea ar trebui să aibă posibilitatea de a utiliza mecanismele de acțiune colectivă, în cazul în care astfel de mecanisme au fost instituite de statele membre în conformitate cu Recomandarea 2013/396/UE a Comisiei 98 .

(28)Pentru adaptarea prezentei directive la progresul științific și tehnic și pentru a preciza cerințele de monitorizare în scopul evaluării riscurilor și a pericolelor de distribuție casnică, ar trebui delegată Comisiei competența de a adopta acte, în conformitate cu articolul 290 din tratat, pentru a modifica anexele I-IV la prezenta directivă. Este deosebit de important ca Comisia să desfășoare consultări adecvate pe parcursul lucrărilor sale pregătitoare, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În particular, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate. În plus, delegarea competenței prevăzută în anexa I partea C nota 10 la Directiva 98/83/CE, având drept obiect stabilirea frecvenței controalelor și stabilirea metodelor de control pentru substanțele radioactive, a devenit caducă ca urmare a adoptării Directivei 2013/51/Euratom a Consiliului 99 și, prin urmare, ar trebui eliminată. Delegarea competenței prevăzută în anexa III partea A al doilea paragraf la Directiva 98/83/CE, având drept obiect modificările aduse directivei, nu mai este necesară și ar trebui eliminată.

(29)În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentei directive, ar trebui conferite Comisiei competențe de executare pentru adoptarea formatului și a modalităților de prezentare a informațiilor referitoare la apa destinată consumului uman care trebuie furnizate tuturor beneficiarilor, precum și pentru adoptarea formatului și a modalităților de prezentare a informațiilor cu privire la punerea în aplicare a prezentei directive care trebuie furnizate de statele membre și compilate de Agenția Europeană de Mediu. Aceste competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului 100 .

(30)Fără a aduce atingere cerințelor din Directiva 2008/99/CE a Parlamentului European și a Consiliului 101 , statele membre ar trebui să stabilească norme privind sancțiunile aplicabile în cazul încălcării dispozițiilor prezentei directive și să garanteze că acestea sunt puse în aplicare. Sancțiunile ar trebui să fie eficace, proporționale și cu efect de descurajare.

(31)Directiva 2013/51/Euratom stabilește măsuri specifice pentru monitorizarea substanțelor radioactive din apa destinată consumului uman. Prin urmare, prezenta directivă nu ar trebui să stabilească parametrii valorici privind radioactivitatea.

(32)Deoarece obiectivul prezentei directive, și anume protejarea sănătății umane, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre, ci mai degrabă, având în vedere amploarea și efectele acțiunii, la nivelul Uniunii, aceasta din urmă poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat la respectivul articol, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestor obiective.

(33)Obligația de a transpune prezenta directivă în dreptul intern trebuie să se limiteze la dispozițiile care reprezintă o modificare de fond în raport cu directivele anterioare. Obligația de a transpune dispozițiile neschimbate rezultă din directivele anterioare.

(34)Prezenta directivă nu trebuie să aducă atingere obligațiilor statelor membre privind termenele de transpunere în dreptul intern a directivelor menționate în anexa V partea B,

ê 1998/83 (adaptat)

ð nou

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

Obiectivul

1.Prezenta directivă privește calitatea apei destinate consumului uman.

2.Obiectivul prezentei directive este de a proteja sănătatea umană împotriva efectelor nefaste ale contaminării apei destinate consumului uman, prin asigurarea salubrității și a purității acesteia.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentei directive:

1.„apă destinată consumului uman” înseamnă: (a) întreaga cantitate de apă, fie în starea sa inițială, fie după tratare, destinată băutului, gătitului, preparării ð sau producției ï de alimente sau oricărui alt scop casnic ð atât în spații publice, cât și în spații private ï, indiferent de originea acesteia și indiferent dacă este furnizată dintr-o rețea de distribuție, Ö furnizată Õ dintr-un camion-cisternă sau dintr-un vapor-cisternă sau ð în cazul apelor de izvor, îmbuteliată ï în sticle sau recipiente.;

(b)    întreaga cantitate de apă folosită în orice întreprindere de producție alimentară pentru producerea, prelucrarea, conservarea sau comercializarea produselor sau a substanțelor destinate consumului uman, cu excepția cazurilor în care autoritățile naționale competente constată că salubritatea produselor alimentare în forma lor finită nu poate fi afectată de calitatea apei;

2.„sistem casnic de distribuție” înseamnă instalația de țevi, garnituri și dispozitive instalate între robinetele care sunt folosite în mod normal pentru consum uman ð atât în spații publice, cât și în spații private ï și rețeaua de distribuție, dar numai dacă acestea nu constituie responsabilitatea furnizorului de apă, în calitatea acestuia de furnizor de apă, în conformitate cu legislația internă aplicabilă.

ò nou

3.„furnizor de apă” înseamnă o entitate care furnizează în medie, pe zi, cel puțin 10 m3 de apă destinată consumului uman.

4.„furnizor de apă mic” înseamnă un furnizor de apă care furnizează mai puțin de 500 m3 de apă pe zi sau deservește mai puțin de 5 000 de persoane.

5.„furnizor de apă mare” înseamnă un furnizor de apă care furnizează cel puțin 500 m3 de apă pe zi sau deservește cel puțin 5 000 de persoane.

6.„furnizor de apă foarte mare” înseamnă un furnizor de apă care furnizează cel puțin 5 000 m3 de apă pe zi sau deservește cel puțin 50 000 de persoane.

7.„spații prioritare” înseamnă spații de mari dimensiuni, cu mulți utilizatori care este posibil să fie expuși unor riscuri legate de apă, de exemplu spitale, instituții de sănătate publică, clădiri cu capacități de cazare, unități penitenciare și campinguri, astfel cum au fost identificate de statele membre.

8.„grupuri vulnerabile și marginalizate” înseamnă categorii de populație izolate de societate din cauza discriminării sau a lipsei de acces la drepturi, resurse sau oportunități și care, comparativ cu restul societății, sunt mai expuse la o serie de riscuri potențiale legate de sănătate, siguranță, lipsa educației, desfășurarea de activități vătămătoare sau la alte riscuri.

ê 1998/83 (adaptat)

Articolul 3

Exceptări

1.Prezenta directivă nu se aplică:

(a)apelor minerale naturale recunoscute ca atare de Ö autoritatea responsabilă, menționată în  Õ autoritățile naționale competente, în conformitate cu Directiva 80/777/CEE a Consiliului din 15 iulie 1980 de apropiere a legislațiilor statelor membre privind exploatarea și comercializarea apelor minerale naturale 102  Directiva 2009/54/CE;

ê 1998/83

(b)apelor medicinale în sensul Directivei 65/65/CEE a Consiliului din 26 ianuarie 1965 privind apropierea actelor cu putere de lege și actelor administrative referitoare la produsele medicamentoase brevetate 103 ; Directivei 2001/83/CE.

ê 1998/83

2.Statele membre pot excepta de la aplicarea dispozițiilor prezentei directive:

(a)apele destinate exclusiv acelor scopuri în cazul cărora autoritățile competente constată că calitatea apei nu are nicio influență, directă sau indirectă, asupra sănătății consumatorilor vizați;

(b)apele destinate consumului uman și care provin dintr-o rezervă distinctă care furnizează sub 10 m 3 m pe zi în medie sau care deservește mai puțin de 50 de persoane, cu excepția cazurilor în care apa este furnizată în cadrul unei activități comerciale sau publice.

3.Statele membre care recurg la exceptările prevăzute la alineatul (2) litera (b) se asigură că populația vizată este informată în această privință, precum și cu privire la orice măsură care poate fi luată pentru a ocroti sănătatea umană împotriva efectelor nefaste ale contaminării apelor destinate consumului uman. În plus, atunci când apare un potențial pericol pentru sănătatea umană generat de calitatea acestor ape, populația vizată este consiliată cu promptitudine în mod corespunzător.

ê 1998/83 (adaptat)

ð nou

Articolul 4

Obligații generale

1.Fără a aduce atingere obligațiilor care le revin în temeiul altor dispoziții comunitare Ö ale Uniunii Õ, statele membre iau măsurile necesare pentru a asigura salubritatea și puritatea apei destinate consumului uman. În sensul cerințelor minime din prezenta directivă, apa destinată consumului uman este salubră și pură dacă Ö îndeplinește toate condițiile următoare Õ:

(a)nu conține microorganisme, paraziți și orice alte substanțe care, prin numărul sau concentrația lor, constituie un pericol potențial pentru sănătatea umană; și

(b)sunt este în conformitate cu cerințele minime prevăzute în la anexa I părțile A și B; 

și dacă, în conformitate cu dispozițiile relevante ale articolelor 5-8 și ale articolului 10 și cu tratatul,

(c)statele membre Ö au luat Õ iau toate celelalte măsuri necesare pentru a se asigura că apa destinată consumului uman îndeplinește  Ö a îndeplini Õ cerințele ð prevăzute la articolele 5 și 12 ï din prezentaei directivăe.

2.Statele membre se asigură că măsurile luate pentru punerea în aplicare a prezentei directive nu determină în nicio situație, direct sau indirect, nici o deteriorare a calității actuale a apei destinate consumului uman în măsura în care acest lucru este relevant pentru protecția sănătății umane, nici ori o creștere a poluării apelor folosite pentru producerea apei potabile ð destinate consumului uman ï.

Articolul 5

Standardele de calitate

1.Statele membre stabilesc valori aplicabile apei destinate consumului uman pentru parametrii prevăzuți la în anexa I Ö care nu trebuie să fie mai puțin stricte decât valorile stabilite în prezenta directivă Õ.

2.    Valorile stabilite în conformitate cu alin. (1) nu sunt mai puțin stricte decât cele care figurează în anexa I. În ceea ce privește parametrii prevăzuți în anexa I, partea C, valorile trebuie să fie stabilite doar în scopul monitorizării și pentru îndeplinirea obligațiilor impuse de art. 8.

2.3.    Statele membre stabilesc valori pentru parametrii suplimentari care nu figurează la în anexa I, dacă acest lucru se impune pentru ocrotirea sănătății umane pe teritoriul său național sau într-o zonă a acestuia. Valorile stabilite trebuie să îndeplinească cel puțin cerințele prevăzute la articolul 4 alineatul (1) litera (a).

Articolul 6

Punctul de conformitate

1.Valorile parametrilor stabilite în conformitate cu articolul 5 ð pentru parametrii enumerați în anexa I părțile A și B ï trebuie respectate:

(a)în cazul apei furnizate printr-o rețea de distribuție, în punctul, din interiorul unei incinte sau al unei unități, în care aceasta curge din robinetele folosite în mod normal pentru consumul uman;

(b)în cazul apei furnizate dintr-un rezervor, în punctul în care aceasta curge din rezervor;

(c)    în cazul ð apelor de izvorï apei îmbuteliate în sticle sau recipiente destinate comercializării, în punctul în care aceasta este îmbuteliată în sticle sau recipiente.; 

(d) în cazul apei folosite într-o întreprindere alimentară, în punctul în care apa este utilizată în întreprindere.

2.    În cazul apei care intră sub incidența alineatului (1) litera (a), se consideră că statele membre și-au îndeplinit obligațiile care le revin în sensul prezentului articol, precum și în sensul articolului 4 și al articolului 8 alineatul (2), dacă se poate stabili că nerespectarea parametrilor valorici stabiliți în temeiul articolului 5 se datorează sistemului casnic de distribuție sau întreținerii acestuia, cu excepția incintelor și a unităților în care apa este furnizată publicului, cum ar fi școlile, spitalele și restaurantele.

3.    În cazurile în care se aplică dispozițiile alineatului (2) și există riscul ca apa care intră sub incidența alineatului (1) litera (a) să nu respecte parametrii valorici stabiliți în conformitate cu articolul 5, statele membre se asigură, cu toate acestea, că:

(a)se iau măsuri corespunzătoare pentru a reduce sau a elimina riscul de nerespectare a parametrilor valorici, cum ar fi consilierea proprietarilor cu privire la orice măsură de remediere posibilă pe care o pot întreprinde și/sau

se iau alte măsuri, cum ar fi tehnici adecvate de tratare, pentru a modifica natura sau proprietățile apei înainte ca aceasta să fie furnizată, astfel încât să se reducă sau să se elimine riscul ca apa să nu respecte parametrii valorici după furnizare

și

(b)consumatorii vizați sunt informați în mod corespunzător și sunt consiliați cu privire la orice măsură de remediere posibilă pe care trebuie să o întreprindă.

ò nou

Articolul 7

Siguranța apei din perspectiva abordării bazate pe riscuri

1.Statele membre se asigură că furnizarea, tratarea și distribuția apei destinate consumului uman face obiectul unei abordări bazate pe riscuri, care include următoarele elemente:

(a)o evaluare a pericolelor care vizează corpurile de apă utilizate pentru captarea apelor destinate consumului uman, în conformitate cu articolul 8;

(b)o evaluare a riscului de furnizare, realizată de furnizorii de apă în scopul controlului calității apei furnizate, în conformitate cu articolul 9 și anexa II partea C;

(c)o evaluare a riscului de distribuție prin rețelele casnice de distribuție, în conformitate cu articolul 10.

2.Evaluările pericolelor se realizează în termen de [3 ani de la data-limită de transpunere a prezentei directive]. Rezultatele acestor evaluări se reanalizează o dată la trei ani și se actualizează dacă este cazul.

3.Evaluările riscului de furnizare se realizează de către furnizorii de apă foarte mari și mari în termen de [3 ani de la data-limită de transpunere a prezentei directive], iar de către furnizorii de apă mici în termen de [6 ani de la data-limită de transpunere a prezentei directive]. Rezultatele acestor evaluări se reanalizează la intervale regulate care nu trebuie să depășească 6 ani și se actualizează dacă este cazul.

4.Evaluările riscului de distribuție prin rețelele casnice de distribuție se realizează în termen de [3 ani de la data-limită de transpunere a prezentei directive]. Rezultatele acestor evaluări se reanalizează o dată la trei ani și se actualizează dacă este cazul.

Articolul 8

Evaluarea pericolelor corpurilor de apă utilizate pentru captarea apei destinate consumului uman

1.Fără a aduce atingere articolelor 6 și 7 din Directiva 2000/60/CE, statele membre se asigură că se realizează o evaluare a pericolelor cu privire la corpurile de apă utilizate pentru captarea apei destinate consumului uman care furnizează peste 10 m3 în medie pe zi. Evaluarea pericolelor include următoarele elemente:

(a)identificarea și referințele geografice ale tuturor punctelor de captare aferente corpurilor de apă care fac obiectul evaluării pericolelor;

(b)reprezentarea cartografică a zonelor de protecție, în cazul în care au fost instituite astfel de zone în conformitate cu articolul 7 alineatul (3) din Directiva 2000/60/CE, și a zonelor protejate menționate la articolul 6 din directiva respectivă;

(c)identificarea pericolelor și a surselor posibile de poluare care afectează corpurile de apă ce fac obiectul evaluării pericolelor. În acest sens, statele membre pot utiliza analiza privind impactul activităților umane, realizată în conformitate cu articolul 5 din Directiva 2000/60/CE, și informațiile privind presiunile semnificative culese în conformitate cu punctul 1.4 din anexa II la directiva respectivă;

(d)controlul periodic al prezenței, în corpurile de apă care fac obiectul evaluării pericolelor, a poluanților relevanți selectați de pe următoarele liste:

(i)parametrii enumerați în părțile A și B din anexa I la prezenta directivă;

(ii)poluanții din apele subterane enumerați în anexa I la Directiva 2006/118/CE a Parlamentului European și a Consiliului 104 și poluanții și indicatorii de poluare pentru care statele membre au definit valori-prag în conformitate cu anexa II la directiva respectivă;

(iii)substanțele prioritare și o serie de alți poluanți enumerați în anexa I la Directiva 2008/105/CE a Parlamentului European și a Consiliului 105 ;

(iv)alți poluanți relevanți, cum ar fi microplasticele, sau poluanții specifici bazinelor hidrografice, stabiliți de statele membre pe baza analizei privind impactul activităților umane realizate în conformitate cu articolul 5 din Directiva 2000/60/CE, și a informațiilor privind presiunile semnificative culese în conformitate cu punctul 1.4 din anexa II la directiva respectivă.

Statele membre selectează, în vederea controlului parametrilor, a substanțelor sau a poluanților care sunt considerați relevanți din perspectiva pericolelor identificate la litera (c) ori în lumina informațiilor furnizate de către furnizorii de apă în conformitate cu alineatul (2), una dintre categoriile de poluanți menționate la punctele (i)-(iv).

În vederea controlului periodic, statele membre se pot baza pe controalele realizate în conformitate cu alte acte legislative ale Uniunii.

2.Furnizorii de apă care controlează calitatea apei brute în scopul efectuării de controale operaționale au obligația să informeze autoritățile competente cu privire la tendințele și concentrațiile neobișnuite ale parametrilor, substanțelor sau poluanților controlați.

3.Statele membre îi informează pe furnizorii de apă care utilizează corpul de apă ce face obiectul evaluării pericolelor cu privire la rezultatele controlului efectuat în temeiul alineatului (1) litera (d) și pot, pe baza rezultatelor acestui control:

(a)să ceară furnizorilor de apă să efectueze controale suplimentare sau o procesare suplimentară a anumitor parametri;

(b)să permită furnizorilor de apă să controleze anumiți parametri cu o frecvență mai redusă, fără ca aceștia să fie nevoiți să realizeze o evaluare a riscului de furnizare, cu condiția ca parametrii respectivi să nu fie parametri esențiali în sensul anexei II partea B punctul 1 și cu condiția ca niciun factor care poate să fie anticipat în mod rezonabil să nu fie susceptibil să cauzeze deteriorarea calității apei.

4.În cazurile în care unui furnizor de apă i se permite să controleze anumiți parametri cu o frecvență mai redusă, astfel cum se menționează la alineatul (2) litera (b), statele membre continuă să controleze periodic acești parametri în corpul de apă care face obiectul evaluării pericolelor.

5.Pe baza informațiilor culese în temeiul alineatelor (1) și (2) și al Directivei 2000/60/CE, statele membre iau, în cooperare cu furnizorii de apă și alte părți interesate, următoarele măsuri sau se asigură că furnizorii de apă iau măsurile respective:

(a)măsuri de prevenire pentru a reduce nivelul necesar de tratare a apei și pentru a proteja calitatea apei, inclusiv măsurile menționate la articolul 11 alineatul (3) litera (d) din Directiva 2000/60/CE;

(b)măsuri de atenuare care sunt considerate necesare în urma controlului efectuat în temeiul alineatului (1) litera (d) în vederea identificării sursei de poluare și a adoptării de măsuri de remediere. 

Statele membre revizuiesc orice astfel de măsură la intervale regulate.

Articolul 9

Evaluarea riscului de furnizare

1.Statele membre se asigură că furnizorii de apă realizează o evaluare a riscului de furnizare și iau în considerare posibilitatea de a ajusta frecvența controalelor efectuate pentru oricare dintre parametrii enumerați în anexa I părțile A și B care nu sunt parametri esențiali în conformitate cu partea B din anexa II, în funcție de prezența parametrilor respectivi în apa brută.

Pentru acești parametri, statele membre se asigură că furnizorii de apă se pot abate de la frecvențele de prelevare a probelor prevăzute în anexa II partea B, în conformitate cu specificațiile din anexa II partea C.

În acest sens, furnizorilor de apă li se cere să țină seama de rezultatele evaluării pericolelor realizate în conformitate cu articolul 8 din prezenta directivă și de rezultatele controalelor efectuate în temeiul articolului 7 alineatul (1) și al articolului 8 din Directiva 2000/60/CE.

2.Evaluările riscului de furnizare se aprobă de către autoritățile competente.

Articolul 10

Evaluarea riscului de distribuție casnică

1.Statele membre se asigură că se realizează o evaluare a riscului de distribuție casnică, care include următoarele elemente:

(a)o evaluare a riscurilor potențiale asociate sistemelor casnice de distribuție și produselor și materialelor conexe și o evaluare a riscului de afectare a calității apei în punctul în care curge de la robinetele folosite în mod obișnuit pentru consumul uman, în special în cazul apei furnizate populației în spații prioritare;

(b)controlul periodic al parametrilor enumerați în anexa I partea C în spațiile în care se consideră că pericolul potențial pentru sănătatea umană este cel mai ridicat. Parametrii relevanți și spațiile relevante se selectează în vederea efectuării de controale pe baza evaluării realizate în temeiul literei (a).

În ceea ce privește controlul periodic menționat la primul paragraf, statele membre pot stabili o strategie de control axată pe spațiile prioritare;

(c)o verificare a adecvării performanței produselor pentru construcții în contact cu apa destinată consumului uman în raport cu caracteristicile esențiale legate de cerința de bază referitoare la lucrările de construcție indicată la punctul 3 litera (e) din anexa I la Regulamentul (UE) nr. 305/2011.

2.În cazul în care statele membre consideră, pe baza evaluării realizate în temeiul alineatului (1) litera (a), că există un risc pentru sănătatea umană legat de sistemul casnic de distribuție sau de produsele și materialele conexe sau în cazul în care controlul efectuat în conformitate cu alineatul (1) litera (b) demonstrează faptul că parametrii valorici stabiliți în anexa I partea C nu sunt îndepliniți, statele membre:

(a)iau măsuri corespunzătoare pentru a elimina ori a reduce riscul de nerespectare a parametrilor valorici stabiliți în anexa I partea C;

(b)iau toate măsurile necesare pentru a se asigura că migrarea substanțelor sau a substanțelor chimice de la produsele pentru construcții utilizate la prepararea sau distribuția apei destinate consumului uman nu implică, în mod direct sau indirect, riscuri pentru sănătatea umană;

(c)iau alte măsuri, cum ar fi tehnici adecvate de condiționare, în cooperare cu furnizorii de apă, pentru a modifica natura sau proprietățile apei înainte ca aceasta să fie furnizată, astfel încât să se reducă sau să se elimine riscul ca apa să nu respecte parametrii valorici după furnizare;

(d)îi informează și îi consiliază în mod corespunzător pe consumatori cu privire la condițiile de consum și utilizare a apei și cu privire la acțiunile care pot fi întreprinse pentru a se evita reapariția riscului;

(e)organizează cursuri de formare pentru instalatori și alți profesioniști care lucrează cu sistemele casnice de distribuție și se ocupă de instalarea produselor pentru construcții;

(f)în ceea ce privește Legionella, se asigură că au fost instituite măsuri eficace de control și gestionare pentru a preveni eventuala izbucnire a bolii și a lua măsurile de remediere corespunzătoare.

ê 1998/83

Articolul 11 7 

Controlul

1.Statele membre iau toate măsurile necesare pentru a se asigura că se efectuează un control periodic al calității apei destinate consumului uman, cu scopul de a verifica dacă apa furnizată consumatorilor respectă cerințele stabilite în prezenta directivă și, în special, parametrii valorici stabiliți în conformitate cu articolul 5. Probele trebuie prelevate astfel încât să fie reprezentative pentru calitatea apei consumate pe întreg parcursul unui an. În plus, statele membre iau toate măsurile necesare pentru a se asigura că, în cazul în care prepararea sau distribuția apei destinate consumului uman cuprinde și operațiunea de dezinfecție, se controlează eficiența tratamentului aplicat și că orice contaminare cu produse secundare rezultate în urma dezinfecției se menține la cel mai scăzut nivel posibil, fără a afecta operațiunea de dezinfecție.

ê 1998/83

ð nou

2.Pentru a îndeplini obligațiile impuse la alineatul (1), autoritățile competente se instituie programe corespunzătoare de control ð în conformitate cu anexa II partea Aï pentru întreaga cantitate de apă destinată consumului uman. Programele de control în cauză îndeplinesc cerințele minime prevăzute la anexa II ð includ următoarele elemente: ï

ò nou

(a)controlul parametrilor enumerați în anexa I părțile A și B și a parametrilor stabiliți în conformitate cu articolul 5 alineatul (2), în conformitate cu anexa II și, în cazul în care se realizează o evaluare a riscului de furnizare, în conformitate cu articolul 9;

(b)controlul parametrilor enumerați în anexa I partea C în vederea realizării evaluării riscului de distribuție casnică, astfel cum se prevede la articolul 10 alineatul (1) litera (b);

(c)controlul în scopul realizării evaluării pericolelor, astfel cum se prevede la articolul 8 alineatul (1) litera (d).

ê 1998/83

3.Autoritățile competente stabilesc punctele de prelevare, iar acestea îndeplinesc cerințele relevante prevăzute la în anexa II partea D.

ê 596/2009 articolul 1 și anexa 2 punctul 2

4.    Pot fi elaborate orientări comunitare privind controlul prevăzut la prezentul articol în conformitate cu procedura de gestionare menționată la articolul 12 alineatul (2).

ê 1998/83 (adaptat)

45.    (a)Statele membre respectă specificațiile privind analiza parametrilor care figurează la anexa IIIÖ în conformitate cu următoarele principii: Õ

(a)(b)Sse pot utiliza metode Ö de analiză Õ diferite de cele precizate la în anexa III partea A1, cu condiția să se poată demonstra că rezultatele obținute sunt cel puțin la fel de fiabile ca și cele obținute prin metodele indicate Ö prin transmiterea Õ. Statele membre care recurg la metode alternative furnizează către Comisiei a tuturor toate informațiileor pertinente privind aceste metode și caracterul echivalent al acestora;.

(b)(c)Ppentru parametrii menționați la în anexa III părțile 2 și 3 partea B, se poate utiliza orice metodă de analiză, cu condiția ca aceasta să îndeplinească cerințele prevăzute de anexa menționată.

56.    Statele membre se asigură că se efectuează un control suplimentar de la caz la caz pentru substanțele și microorganismele pentru care nu s-au stabilit parametri valorici în conformitate cu articolul 5, dacă existe motive care să indice prezența acestor substanțe sau microorganisme într-o cantitate sau un număr care să reprezinte un potențial pericol pentru sănătatea umană.

ê 1998/83

Articolul 12 8

Măsurile de remediere și restricțiile de utilizare

1.Statele membre se asigură că, în cazul nerespectării parametrilor valorici stabiliți în conformitate cu articolul 5, este efectuată o anchetă în vederea identificării cauzei acestueia.

2.În cazul în care, în ciuda măsurilor luate pentru a îndeplini obligațiile impuse la articolul 4 alineatul (1), apa destinată consumului uman nu respectă parametrii valorici stabiliți în conformitate cu articolul 5 și sub rezerva dispozițiilor articolului 6 alineatul (2), statul membru în cauză se asigură că se întreprind cât mai curând posibil măsurile de remediere necesare pentru a restabili calitatea apei și acordă prioritate aplicării acestora, luând în considerare, între altele, măsura în care parametrul valoric în cauză a fost depășit, precum și pericolul potențial pentru sănătatea umană.

ò nou

În cazul nerespectării parametrilor valorici stabiliți în anexa I partea C, măsurile de remediere trebuie să includă măsurile stabilite la articolul 10 alineatul (2) literele (a)-(f).

ê 1998/83 (adaptat)

ð nou

3.Indiferent dacă parametrii valorici au fost respectați sau nu, statele membre asigură interzicerea distribuției apei destinate consumului uman care constituie un potențial pericol pentru sănătatea umană sau limitarea utilizării acesteia sau adoptarea oricărei alte măsuri Ö de remediere Õ necesare pentru a proteja sănătatea umană. În astfel de cazuri consumatorii sunt informați de îndată în această privință și li se oferă consilierea necesară.

ò nou

Statele membre consideră în mod automat orice nerespectare a cerințelor minime referitoare la parametrii valorici stabilite în anexa I părțile A și B drept un pericol potențial pentru sănătatea umană.

4.În cazurile descrise la alineatele (2) și (3), statele iau cât mai curând posibil toate măsurile următoare:

(a)îi informează pe toți consumatorii afectați cu privire la pericolul potențial pentru sănătatea umană și cu privire la cauza sa, la depășirea unui parametru valoric și la măsurile de remediere întreprinse, care includ măsuri de interdicție, de restricție sau orice altă măsură;

(b)oferă consumatorilor consilierea necesară și actualizează periodic informațiile furnizate cu privire la condițiile de consum și utilizare a apei, ținând seama în special de grupurile vulnerabile potențiale;

(c)îi informează pe consumatori de îndată ce s-a stabilit că nu mai există un pericolul potențial pentru sănătatea umană și că serviciul a revenit la normal.

ê 1998/83

45.Autoritățile competente sau celelalte instanțe corespunzătoare decid măsurile care trebuie adoptate în temeiul alineatului (3), având în vedere riscurile pentru sănătatea umană care ar putea fi provocate de o întrerupere a alimentării cu apă sau de o limitare a utilizării apei destinate consumului uman.

5.Statele membre pot defini orientări pentru a sprijini autoritățile competente în îndeplinirea obligațiilor prevăzute la alineatul (4).

6.În cazul nerespectării parametrilor valorici sau a specificațiilor prevăzute la anexa I partea C, statele membre analizează dacă nerespectarea vizată prezintă vreun risc pentru sănătatea umană. Statele membre întreprind măsuri de remediere pentru a restabili calitatea apei, dacă acest lucru este necesar pentru a proteja sănătatea umană.

7.Statele membre se asigură că, în cazul în care se întreprind măsuri de remediere, consumatorii sunt informați în această privință, cu excepția cazurilor în care autoritățile competente consideră că nerespectarea parametrului valoric în cauză este nesemnificativă.

Articolul 9

Derogări

1.Statele membre pot prevedea derogări de la parametrii valorici stabiliți la anexa I partea B sau stabiliți în conformitate cu articolul 5 alineatul (3), până la o valoare maximă pe care acestea o stabilesc, în măsura în care nici o astfel de derogare nu constituie un pericol potențial pentru sănătatea umană și în cazul în care alimentarea cu apă destinată consumului uman în zona vizată nu poate fi menținută prin nici un fel de mijloace rezonabile.

Derogările sunt cât mai limitate în timp posibil și nu depășesc trei ani, la încheierea acestei perioade fiind întocmit un bilanț pentru a determina dacă s-a înregistrat un progres suficient. În cazul în care un stat membru intenționează să acorde o a doua derogare, acesta transmite Comisiei bilanțul întocmit, împreună cu motivele care justifică decizia de a acorda o a doua derogare. Nici o astfel de a doua derogare nu depășește trei ani.

2.În cazuri excepționale, un stat membru poate solicita Comisiei o a treia derogare pentru o perioadă de cel mult trei ani. Comisia hotărăște cu privire la această solicitare în termen de trei luni.

3.Orice derogare acordată în conformitate cu alineatul (1) sau (2) trebuie să cuprindă următoarele informații:

(a)motivele derogării;

(b)parametrul în cauză, rezultatele pertinente ale controalelor anterioare și valoarea maximă permisă în temeiul derogării;

(c)zona geografică, cantitatea de apă distribuită în fiecare zi, populația vizată și existența unor eventuale repercusiuni asupra întreprinderilor de producție alimentară în cauză;

(d)un program de control corespunzător, care să prevadă, după caz, controale mai frecvente;

(e)un rezumat al planului de măsuri de remediere necesare, care să cuprindă un calendar al lucrărilor și o estimare a costurilor, precum și dispoziții în materie de bilanț;

(f)durata necesară a derogării.

4.Dacă autoritățile competente consideră că nerespectarea parametrului valoric în cauză este nesemnificativă și dacă măsurile întreprinse în conformitate cu articolul 8 alineatul (2) permit remedierea situației în termen de cel mult 30 de zile, cerințele prevăzute la alineatul (3) nu trebuie aplicate.

În acest caz, autoritățile competente sau alte instanțe interesate stabilesc doar valoarea maximă permisă pentru parametrul în cauză și intervalul de timp acordat pentru remedierea situației.

5.Nu se mai poate recurge la dispozițiile alineatului (4) în cazul în care același parametru valoric aplicabil unei distribuții date a apei nu a fost respectat pe o perioadă mai lungă de 30 de zile cumulate pe parcursul ultimelor 12 luni.

6.Orice stat membru care recurge la derogările prevăzute de prezentul articol se asigură că populația afectată de o astfel de derogare este informată rapid și în mod corespunzător cu privire la derogare și la condițiile care o reglementează. În plus, dacă este necesar, statul membru se asigură că se oferă consiliere, după caz, unor grupuri de populație specifice pentru care derogarea ar putea prezenta un risc deosebit.

Aceste obligații nu se aplică situației menționate la alineatul (4), cu excepția cazului în care autoritățile competente decid altfel.

7.Cu excepția derogărilor acordate în conformitate cu alineatul (4), statele membre informează Comisia, în termen de două luni, cu privire la orice derogare privind o distribuție de peste 1000 m3 pe zi în medie sau care deservește peste 5000 de persoane și îi comunică informațiile menționate la alineatul (3).

8.Prezentul articol nu se aplică apei destinate consumului uman oferite spre vânzare în sticle sau recipiente.

Articolul 10

Asigurarea calității tratării, a echipamentului și a materialelor

Statele membre iau toate măsurile necesare pentru a se asigura că nici un fel de substanțe sau materiale pentru instalațiile noi, folosite la prepararea sau distribuția apei destinate consumului uman, precum și impuritățile asociate acestor substanțe sau materiale pentru instalațiile noi nu rămân în apa destinată consumului uman în concentrații mai mari decât este necesar în scopul utilizării lor și că acestea nu reduc, direct sau indirect, protecția sănătății umane prevăzută de prezenta directivă; documentele de interpretare și specificațiile tehnice prevăzute la articolul 3 și articolul 4 alineatul (1) din Directiva 89/106/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1988 privind apropierea actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre în ceea ce privește produsele pentru construcții 106 respectă cerințele prezentei directive.

ò nou

Articolul 13

Accesul la apa destinată consumului uman

1.Fără a aducere atingere articolului 9 din Directiva 2000/60/CE, statele membre iau toate măsurile necesare pentru a îmbunătăți accesul întregii populații la apa destinată consumului uman și pentru a promova utilizarea sa pe teritoriul lor. Sunt avute în vedere toate măsurile următoare:

(a)identificarea persoanelor care nu au acces la apa destinată consumului uman și a motivelor pentru care nu au acces la apă (de exemplu, faptul că aparțin unui grup vulnerabil sau marginalizat), evaluarea posibilităților de îmbunătățire a accesului pentru persoanele respective și informarea lor cu privire la posibilitățile de conectare la rețeaua de distribuție sau cu privire la mijloacele alternative de dobândire a accesului la apă;

(b)instalarea și menținerea de echipamente de exterior și de interior pentru accesul liber la apa destinată consumului uman în spațiile publice;

(c)promovarea accesului la apa destinată consumului uman prin:

(i)    lansarea de campanii de informare a cetățenilor cu privire la calitatea apei;

(ii)    încurajarea furnizării apei în administrații și clădiri publice;

(iii)    încurajarea furnizării gratuite a apei în restaurante, cantine și servicii de restaurație.

2.Pe baza informațiilor culese în temeiul alineatului 1 litera (a), statele membre iau toate măsurile necesare pentru a asigura accesul grupurilor vulnerabile și marginalizate la apa destinată consumului uman.

În cazul în care aceste grupuri nu au acces la apa destinată consumului uman, statele membre le informează imediat cu privire la calitatea apei folosite și la acțiunile care pot fi întreprinse pentru a evita efectele adverse asupra sănătății umane ca urmare a eventualei contaminări a apei respective.

Articolul 14

Informații puse la dispoziția publicului

1.Statele membre se asigură că sunt disponibile online, pentru toate persoanele care beneficiază de serviciile de alimentare cu apă, informații adecvate și la zi privind apa destinată consumului uman, în conformitate cu anexa IV. 

2.Statele membre se asigură că toate persoanele care beneficiază de serviciile de alimentare cu apă primesc, la intervale regulate și cel puțin o dată pe an, într-o formă cât mai potrivită (de exemplu prin intermediul facturii sau al aplicațiilor inteligente) și fără să trebuiască să le solicite, următoarele informații:

(a)informații privind structura tarifului aplicat pe metru cub de apă destinată consumului uman, inclusiv privind costurile fixe și variabile, care să includă cel puțin costurile legate de următoarele elemente:

(i)măsurile luate de furnizorii de apă în vederea evaluării pericolelor, în temeiul articolului 8 alineatul (5);

(ii)tratarea și distribuția apei destinate consumului uman;

(iii)colectarea și tratarea apelor uzate;

(iv)măsurile luate în temeiul articolului 13, în cazul în care au fost luate astfel de măsuri de către furnizorii de apă;

(b)prețul apei destinate consumului uman, pe litru și pe metru cub de apă furnizată;

(c)volumul de apă consumat de o gospodărie, cel puțin anual sau la fiecare perioadă de facturare, precum și tendințele anuale de consum;

(d)informații comparative privind consumul anual de apă al gospodăriei și consumul mediu al unei gospodării din aceeași categorie;

(e)un link către site-ul web care conține informațiile ce figurează în anexa IV.

Comisia poate adopta acte de punere în aplicare în care să specifice formatul și modalitățile de prezentare a informațiilor care trebuie furnizate în temeiul primului paragraf. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 20 alineatul (2).

3.Alineatele (1) și (2) nu aduc atingere Directivei 2003/4/CE și Directivei 2007/2/CE.

Articolul 15

Informații privind monitorizarea punerii în aplicare

1.Fără a aduce atingere Directivei 2003/4/CE și Directivei 2007/2/CE, statele membre, asistate de Agenția Europeană de Mediu:

(a)stabilesc, în termen de ... [6 ani de la data-limită de transpunere a prezentei directive], și actualizează o dată la 6 ani după această dată un set de date care conțin informații privind măsurile adoptate în temeiul articolului 13 și privind procentul de populație care are acces la apa destinată consumului uman;

(b)stabilesc, în termen de. [3 ani de la data-limită de transpunere a prezentei directive], și actualizează o dată la 3 ani după această dată un set de date care conțin evaluările pericolelor și ale riscului de distribuție casnică realizate în conformitate cu articolul 8 și, respectiv, articolul 10, și care includ următoarele elemente:

(i)punctele de captare identificate în temeiul articolului 8 alineatul (1) litera (a);

(ii)rezultatelor controalelor efectuate, colectate în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) litera (d) și cu articolul 10 alineatul (1) litera (b) și

(iii)informații concise cu privire la măsurile adoptate în temeiul articolului 8 alineatul (5) și al articolului 10 alineatul (2);

(c)stabilesc și actualizează anual un set de date care conțin rezultatele controlului în cazul depășirii parametrilor valorici stabiliți în anexa I părțile A și B, colectate în conformitate cu articolele 9 și 11, și informații cu privire la măsurile de remediere întreprinse în conformitate cu articolul 12;

(d)stabilesc și actualizează anual un set de date care conțin informații privind incidentele legate de apa potabilă care au reprezentat un pericol potențial pentru sănătatea umană, indiferent dacă au fost respectați sau nu parametrii valorici, pericol ce s-a menținut timp de peste 10 zile consecutive și a afectat cel puțin 1 000 de persoane, inclusiv privind cauzele incidentelor respective și măsurile de remediere întreprinse în conformitate cu articolul 12.

În măsura posibilului, vor fi folosite serviciile de date spațiale definite la articolul 3 alineatul (4) din Directiva 2007/2/CE pentru a prezenta aceste seturi de date.

2.Statele membre se asigură că Comisia, Agenția Europeană de Mediu și Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor au acces la seturile de date menționate la alineatul (1).

3.Agenția Europeană de Mediu publică și actualizează o prezentare sintetică la nivelul Uniunii, bazată pe datele colectate de statele membre la intervale regulate sau în urma primirii unei solicitări din partea Comisiei.

Prezentarea sintetică la nivelul Uniunii include, după caz, indicatori de realizare, de rezultat și de impact pentru prezenta directivă, hărți sintetice privind situația la nivelul Uniunii și rapoarte de sinteză ale statelor membre.

4.Comisia poate adopta acte de punere în aplicare în care să specifice formatul și modalitățile de prezentare a informațiilor care trebuie furnizate în conformitate cu alineatele (1) și (3), inclusiv cerințe detaliate cu privire la indicatori, la hărțile sintetice privind situația la nivelul Uniunii și la rapoartele de sinteză ale statelor membre menționate la alineatul (3).

Actele de punere în aplicare menționate la primul paragraf se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 20 alineatul (2).

Articolul 16

Accesul la justiție

1.Statele membre se asigură că persoanele fizice sau juridice sau asociațiile, organizațiile ori grupurile acestora au, în conformitate cu legislația ori practicile naționale, acces la o procedură de atac în fața unei instanțe judecătorești sau a altui organism independent și imparțial instituit prin lege pentru a contesta legalitatea materială sau procedurală a deciziilor, acțiunilor sau omisiunilor legate de punerea în aplicare a articolelor 4, 5, 12, 13 și 14, atunci când este îndeplinită una dintre următoarele condiții:

(a)au un interes suficient;

(b)invocă o atingere adusă unui drept în cazul în care legea procedurală administrativă a statului membru relevant impune acest lucru drept o precondiție.

2.Statele membre hotărăsc în ce etapă a procedurii pot fi atacate deciziile, actele sau omisiunile.

3.Statele membre hotărăsc ce constituie un interes suficient și o atingere adusă unui drept ținând cont de obiectivul de a oferi persoanelor în cauză un acces amplu la justiție.

În acest scop, interesul oricărei organizații neguvernamentale care promovează protecția mediului și care îndeplinește cerințele stabilite în legislația națională este considerat suficient în sensul alineatului (1) litera (a).

Se consideră, de asemenea, că aceste organizații au drepturi cărora li se poate aduce atingere în sensul alineatului (1) litera (b).

4.Alineatele (1), (2) și (3) nu exclud posibilitatea unei căi de atac preliminare în fața unei autorități administrative și nu aduc atingere cerinței referitoare la epuizarea procedurilor de atac administrative înainte de recurgerea la procedurile de atac judiciare, în cazul în care legislația națională prevede o astfel de cerință.

5.Orice astfel de procedură de atac menționată la alineatele (1) și (4) trebuie să fie corectă, echitabilă, promptă și să nu presupună costuri prohibitive.

6.Statele membre se asigură că se pun la dispoziția publicului informații privind accesul la procedurile de atac administrative și judiciare.

Articolul 17

Evaluarea

1.Comisia realizează, în termen de [12 ani de la data-limită de transpunere a prezentei directive], o evaluare a prezentei directive. Evaluarea se bazează, printre altele, pe următoarele elemente:

(a)experiența dobândită în cursul punerii în aplicare a prezentei directive;

(b)seturile de date furnizate de statele membre și constituite în conformitate cu articolul 15 alineatul (1) și prezentările sintetice la nivelul Uniunii realizate de Agenția Europeană de Mediu în conformitate cu articolul 15 alineatul (3);

(c)datele științifice, analitice și epidemiologice relevante;

(d)recomandările Organizației Mondiale a Sănătății, dacă există.

2.În contextul evaluării, Comisia va acorda o atenție deosebită performanței prezentei directive în ceea ce privește următoarele aspecte:

(a)abordarea bazată pe riscuri descrisă la articolul 7;

(b)dispozițiile legate de accesul la apă de la articolul 13;

(c)dispozițiile privind informațiile care trebuie puse la dispoziția publicului în temeiul articolului 14 și al anexei IV.

ê 1998/83 (adaptat)

Articolul 18 11

Revizuirea Ö și modificarea Õ anexelor

1.Cel puțin la fiecare cinci ani, Comisia revizuiește anexa I în baza progresului științific și tehnic și propune, dacă este necesar, modificări, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 189c din tratat.

ò nou

Pe baza evaluărilor pericolelor și ale riscului de distribuție casnică realizate de statele membre, ale căror rezultate sunt incluse în seturile de date constituite în temeiul articolului 15, Comisia revizuiește anexa II și evaluează dacă se impune adaptarea acesteia sau introducerea unor specificații noi în materie de control în vederea efectuării respectivelor evaluări ale riscului.

ê 596/2009 articolul 1 și anexa 2 punctul 2

2. Comisia modifică cel puțin din cinci în cinci ani anexele II și III pentru a efectua adaptările necesare la progresul științific și tehnic.

Măsurile respective, destinate să modifice elemente neesențiale ale prezentei directive, se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 12 alineatul (3).

ò nou

2.Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 19 de modificare a anexelor I-IV, după caz, în vederea adaptării acestora la progresul științific și tehnic sau a specificării cerințelor în materie de control în scopul realizării evaluărilor pericolelor și ale riscului de distribuție casnică în temeiul articolului 8 alineatul (1) litera (d) și a articolului 10 alineatul (1) litera (b).

Articolul 19

Exercitarea competenței de a adopta acte delegate

1.Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

2.Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 18 alineatul (2) se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu [data intrării în vigoare a prezentei directive].

3.Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 18 alineatul (2) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt competenței de a adopta acte delegate specificate în decizia respectivă. Aceasta capătă efect juridic în ziua următoare publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau la o dată ulterioară specificată în decizia respectivă. Decizia nu aduce atingere valabilității oricăror alte acte delegate deja în vigoare.

4.Înainte să adopte un act delegat, Comisia se consultă cu experți desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016.

5.De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

6.Un act delegat adoptat în temeiul articolului 18 alineatul (2) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Termenul în cauză se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

ê 1882/2003 articolul 2 și anexa II.29 (adaptat)

ð nou

Articolul 20 12

Ö Procedura comitetului Õ

1.Comisia este asistată de un comitet. Ö Comitetul respectiv este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011. Õ

2.Atunci când se face trimitere la prezentul articol alineat, se aplică ð articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 ï articolele 4 și 7 din Decizia 1999/468/CE 107 , cu respectarea dispozițiilor articolului 8.

Perioada prevăzută la articolul 4 alineatul (3) din Decizia 1999/468/CE se stabilește la trei luni.

ê 596/2009 articolul 1 și anexa 2 punctul 2

3.    Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5a alineatele (1)-(4) și articolul 7 din Decizia 1999/468/CE, având în vedere dispozițiile articolului 8 din respectiva decizie.

ê 1998/83

Articolul 13

Informare și raportare

1.    Statele membre iau măsurile necesare pentru a asigura că li se furnizează consumatorilor informații adecvate și actualizate privind calitatea apei destinate consumului uman.

2.    Fără a aduce atingere Directivei 90/313/CEE a Consiliului din 7 iunie 1990 privind libertatea de acces la informații privind mediul 108 , fiecare stat membru publică la fiecare trei ani un raport privind calitatea apei destinate consumului uman în vederea informării consumatorilor. Primul raport se referă la anii 2002, 2003 și 2004. Fiecare raport se referă cel puțin la toate furnizările distincte de apă care depășesc 1000 m3 pe zi în medie sau care deservesc peste 5000 de persoane; fiecare raport se referă la trei ani calendaristici și se publică în termen de un an calendaristic de la sfârșitul perioadei de raportare.

3.    Statele membre transmit raportul Comisiei în termen de două luni de la publicarea acestora.

ê 596/2009 articolul 1 și anexa 2 punctul 2

4.    Formatele și informațiile minime pentru rapoartele prevăzute la alineatul (2) se stabilesc luând în special în considerare măsurile menționate la articolul 3 alineatul (2), articolul 5 alineatele (2) și (3), articolul 7 alineatul (2), articolul 8, articolul 9 alineatele (6) și (7) și articolul 15 alineatul (1) și, în cazul în care este necesar, se modifică în conformitate cu procedura de gestionare prevăzută la articolul 12 alineatul (2).

ê 1998/83

5.    Comisia examinează rapoartele statelor membre și, la fiecare trei ani, publică un raport de sinteză cu privire la calitatea apei destinate consumului uman în cadrul Comunității. Raportul menționat se publică în termen de nouă luni de la primirea rapoartelor din partea statelor membre.

ê 596/2009 articolul 1 și anexa 2 punctul 2

6.    Odată cu primul raport privind această directivă, menționat la alineatul (2), statele membre elaborează și un raport privind măsurile pe care le-au luat sau intenționează să le ia pentru a-și îndeplini obligațiile prevăzute la articolul 6 alineatul (3) și în anexa I partea B nota 10, raport pe care trebuie să îl transmită Comisiei. După caz, se înaintează în conformitate cu procedura de gestionare menționată la articolul 12 alineatul (2) o propunere privind formatul raportului menționat anterior.

ê 1998/83

Articolul 14

Termenul limită pentru conformare

Statele membre iau măsurile necesare pentru a asigura conformitatea calității apei destinate consumului uman cu dispozițiile prezentei directive în termen de cinci ani de la intrarea în vigoare a acesteia, fără a aduce atingere notelor 2, 4 și 10 din anexa I partea B.

Articolul 15

Situații excepționale

1.    În situații excepționale și pentru zone geografice delimitate, statele membre pot înainta o cerere specială Comisiei pentru a obține o prelungire a termenului prevăzut la articolul 14. Perioada suplimentară nu depășește trei ani; la încheierea acestei perioade, are loc o reexaminare, ale cărei rezultate se înaintează Comisiei, care poate, pe baza reexaminării, să autorizeze o a doua prelungire a termenului cu până la trei ani. Prezenta dispoziție nu se aplică apei destinate consumului uman, oferite spre vânzare în sticle sau recipiente.

2.    Cererea, motivată corespunzător, expune dificultățile întâmpinate și cuprinde cel puțin toate informațiile indicate la articolul 9 alineatul (3).

ê 596/2009 articolul 1 și anexa 2 punctul 2

3.    Cererea respectivă este analizată în conformitate cu procedura de gestionare menționată la articolul 12 alineatul (2).

ê 1998/83

4.    Orice stat membru care recurge la dispozițiile prezentului articol se asigură că populația afectată de cerere este informată rapid și în mod corespunzător cu privire la rezultatul cererii. În plus, dacă este necesar, statul membru se asigură că se oferă consiliere anumitor grupuri din cadrul populației pentru care cererea ar putea prezenta un risc deosebit.

ò nou

Articolul 21

Sancțiuni

Statele membre stabilesc regulile privind sancțiunile care se aplică în cazul încălcării dispozițiilor naționale adoptate în temeiul prezentei directive și iau toate măsurile necesare pentru a se asigura că acestea sunt puse în aplicare. Sancțiunile prevăzute trebuie să fie eficace, proporționale și disuasive. Statele membre informează Comisia, în termen de... [2 ani de la intrare în vigoare a prezentei directive], cu privire la regulile respective și la măsurile adoptate, precum și cu privire la orice modificare ulterioară care afectează regulile și măsurile în cauză.

ê 1998/83 (adaptat)

Articolul 17 22

Transpunerea în dreptul intern

1. Statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma Ö articolului 2, articolelor 5-21 și anexelor I-IV în termen de...[2 ani de la intrarea în vigoare a prezentei directive] Õ prezentei directive în termen de doi ani de la intrarea în vigoare a acesteia. Statele membre Ö comunică imediat Comisiei textul actelor respectiveÕ informează de îndată Comisia cu privire la aceasta.

Atunci când statele membre adoptă aceste acte, ele cuprind o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Ö De asemenea, ele conțin o mențiune în sensul că trimiterile, efectuate în cuprinsul actelor cu putere de lege și al actelor administrative în vigoare, la directivele abrogate prin prezenta directivă se înțeleg ca trimiteri la prezenta directivă. Õ Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri Ö  și modalitatea de formularea a acestei declarații Õ.

2. Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele Ö principalelor Õdispozițiilor de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 16 23

Abrogarea

1. Directiva 80/778/CEEÖ 98/83/CE, astfel cum a fost modificată prin instrumentele enumerate în anexa V partea A, Õ se abrogă Ö începând cu [ziua următoare datei menționate la articolul 22 alineatul (1) primul paragraf] Õdupă cinci ani de la intrarea în vigoare a prezentei directive. Sub rezerva alineatului (2), această abrogare nu fără a aduce atingere obligațiilor statelor membre privind termenele limită pentru transpunerea în dreptul intern a și pentru aplicarea directiveilor conform menționate în anexaei IV partea B.

Orice tTrimitereile la directiva abrogată se interpretează ca trimiterei la prezenta directivă și se citeștesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa VI.

De îndată ce un stat membru a pus în aplicare actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive și a luat măsurile prevăzute la articolul 14, prezenta directivă se aplică calității apei destinate consumului uman în statul membru vizat, și nu Directiva 80/778/CEE.

ò nou

2. Derogările acordate statelor membre în conformitate cu articolul 9 din Directiva 98/83/CE care se aplică în continuare la [data-limită de transpunere a prezentei directive] rămân aplicabile până la sfârșitul duratei lor și nu se pot prelungi.

ê 1998/83 (adaptat)

Articolul 18 24

Intrarea în vigoare

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Ö Uniunii Õ Comunităților Europene.

Articolul 25 19

Destinatari

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles,

(1)    Mai multe state membre și-au îndeplinit nevoile de bază în materie de servicii de alimentare cu apă cu ajutorul fondurilor politicii de coeziune. În perioada 2014-2020, politica de coeziune a UE va investi 14,8 miliarde EUR în sectorul apei. Printre alte rezultate preconizate, peste 12 milioane de persoane vor beneficia de o mai bună alimentare cu apă.

(2)    Astfel cum s-a demonstrat în cel mai recent ciclu de revizuire a punerii în aplicare a legislației privind protecția mediului, disponibil la adresa http://ec.europa.eu/environment/eir/index_en.htm.

(3)    Directiva 98/83/CE a Consiliului din 3 noiembrie 1998 privind calitatea apei destinate consumului uman (JO L 330, 5.12.1998, p. 32).

(4)    ICE Right2Water: http://www.right2water.eu/ro.

(5)    COM(2014) 177 final.

(6)    Rezoluția Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite din 25 septembrie 2015 intitulată „Transformarea lumii în care trăim: Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă”

(7)    Programul de lucru al Comisiei pentru anul 2015, [COM (2014) 910 final].

(8)    COM(2015) 614 final.

(9)     https://ec.europa.eu/info/better-regulation-guidelines-and-toolbox_ro  

(10)    Documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind evaluarea REFIT a Directivei 98/83/CE privind apa potabilă, SWD(2016) 428 final.

(11)    Acordul interinstituțional dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind o mai bună legiferare (JO L 123, 12.5.2016, p. 1).

(12)    Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (JO L 327, 22.12.2000, p. 1).

(13)    Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 2008 de instituire a unui cadru de acțiune comunitară în domeniul politicii privind mediul marin (JO L 164, 25.6.2008, p. 56).

(14)    Directiva 91/271/CEE a Consiliului din 21 mai 1991 privind tratarea apelor urbane reziduale (JO L 135, 30.5.1991, p. 40).

(15)    Directiva 91/676/CEE a Consiliului din 12 decembrie 1991 privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole (JO L 375, 31.12.1991, p. 1).

(16)    Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare (JO L 31, 1.2.2002, p. 1).

(17)    Directiva 2009/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 iunie 2009 privind exploatarea și comercializarea apelor minerale (Reformare) (JO L 164, 26.6.2009, p. 45).

(18)    Programul de lucru al Comisiei pentru anul 2017, [COM (2016) 710 final].

(19)    Oceanele, mările și zonele noastre de coastă: http://ec.europa.eu/environment/marine/good-environmental-status/descriptor-10/index_en.htm.

(20)    Comunicarea Comisiei COM(2018) 28 final din 16.1.2018, O strategie europeană pentru materialele plastice într-o economie circulară.

(21)    Comunicarea Comisiei „O mai bună legiferare: Rezultate mai bune pentru o Uniune mai puternică, COM(2016) 615 final.

(22)    Verificarea adecvării reglementărilor privind raportarea și monitorizarea legislației din domeniul mediului: http://ec.europa.eu/environment/legal/reporting/fc_overview_en.htm și COM(2017) 312 final: http://ec.europa.eu/environment/legal/reporting/pdf/action_plan_env_issues.pdf .

(23)    Strategia privind piața digitală: https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/policies/shaping-digital-single-market.

(24)    Decizia nr. 1386/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 noiembrie 2013 privind un Program general al Uniunii de acțiune pentru mediu până în 2020 „O viață bună, în limitele planetei noastre” ( JO L 354, 28.12.2013, p. 171).

(25)    Directiva 2003/4/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 28 ianuarie 2003 privind accesul publicului la informațiile despre mediu și de abrogare a Directivei 90/313/CEE a Consiliului (JO L 41, 14.2.2003, p. 26).

(26)    Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2007 de instituire a unei infrastructuri pentru informații spațiale în Comunitatea Europeană (INSPIRE) (JO L 108, 25.4.2007, p. 1).

(27)    Regulamentul (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2011 de stabilire a unor condiții armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcții și de abrogare a Directivei 89/106/CEE a Consiliului (JO L 88, 4.4.2011, p. 5).

(28)    Directiva (UE) 2016/1148 a Parlamentului European și a Consiliului din 6 iulie 2016 privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și a sistemelor informatice în Uniune (JO L 194, 19.7.2016, p. 1).

(29)    COM(2011) 173 final.

(30)    Recomandarea Consiliului (2013/C 378/01) din 9 decembrie 2013 cu privire la măsurile de integrare efectivă a romilor în statele membre, JO C 378, 24.12.2013, p. 1.

(31)    Rezoluția Parlamentului European din 8 septembrie 2015 referitoare la monitorizarea inițiativei cetățenești europene „Right2Water” (Dreptul la apă).

(32)    Obiectivele de dezvoltare durabilă, Comisia Europeană (2017): https://ec.europa.eu/europeaid/policies/sustainable-development-goals_en.

(33)    În evaluarea impactului s-a constatat că este posibilă cuantificarea prin substituenți.

(34)    Este vorba în special de seturile de instrumente 10 și 50 privind consultarea publică de 12 săptămâni desfășurată pe internet și privind abordările și instrumentele complementare pentru a implica toate părțile interesate relevante și pentru a viza eventualele lacune informaționale, ceea ce s-a realizat prin consultările specifice ale părților interesate care au urmat.

(35)    ICE Right2Water: http://www.right2water.eu/ro.

(36)    Reuniunea din 23 septembrie 2016: https://circabc.europa.eu/w/browse/c8a02539-ab12-48b6-9367-38e40cafd6cb ; reuniunea din 26 mai 2015: https://circabc.europa.eu/w/browse/ca2f82a5-20ab-4106-9c44-7b67a911ac2f ; și reuniunea din 8 decembrie 2015: https://circabc.europa.eu/w/browse/3fccab4b-812d-46be-8efe-1f866cf556c5 https://circabc.europa.eu/w/browse/3fccab4b-812d-46be-8efe-1f866cf556c5 .

(37)     https://circabc.europa.eu/w/browse/4fea449b-0b66-4f0f-b934-0177cae4d7e2  

(38)    http://ec.europa.eu/environment/water/water-drink/review_en.html

(39)    http://publications.europa.eu/s/c6vG.

(40)    https://circabc.europa.eu/d/a/workspace/SpacesStore/0b93e708-5e20-4c35-8fbd-8554a87e7cb5/09 %20-%201.1 %20Study%20Report%20-%20Products-Materials%20in%20contact%20with%20Drinking%20Water.pdf.

(41)    http://publications.europa.eu/s/c6vH.

(42)    http://ec.europa.eu/environment/water/water-drink/review_en.html

(43)    COM(2014)177.

(44)    JO C 326, 26.10.2012, p. 391.

(45)    Rezoluția Adunării Generale a Națiunilor Unite nr. 64/292 din 3.8.2010 și Rezoluțiile Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU 7/22 din 28.3.2008 și 15/9 din 6.10.10.

(46)    http://www.un.org/en/sustainablefuture/.

(47)    Rezoluția 1693/2009 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.

(48)    Declarația Înaltului Reprezentant Catherine Ashton în numele Uniunii Europene cu ocazia Zilei Internaționale a Apei (documentul 7810/10), 22 martie 2010:

(49)    Verificarea adecvării reglementărilor privind raportarea și monitorizarea legislației din domeniul mediului: http://ec.europa.eu/environment/legal/reporting/fc_overview_en.htm și COM(2017) 312 final: http://ec.europa.eu/environment/legal/reporting/pdf/action_plan_env_issues.pdf .

(50)    Cea de-a patra ediție a orientărilor a fost publicată în 2011, iar primul addendum la această ediție la începutul anului 2017.

(51)    http://ec.europa.eu/environment/water/water-drink/review_en.html

(52)    Avizul din 22 iunie 2005 al Grupului științific pentru contaminanții din lanțul alimentar, ca răspuns la o cerere a Comisiei privind limitele de concentrație ale borului și fluorului în apele minerale naturale http://www.efsa.europa.eu/sites/default/files/scientific_output/files/main_documents/237.pdf .

(53)     https://www.efsa.europa.eu/en/efsajournal/pub/4135

(54)    Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), de înființare a Agenției Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei, precum și a Directivei 76/769/CEE a Consiliului și a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE și 2000/21/CE ale Comisiei (JO L 396, 30.12.2006, p. 1), denumit în continuare „Regulamentul REACH”.

(55)    Regulamentul (CE) nr. 850/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind poluanții organici persistenți și de modificare a Directivei 79/117/CEE (JO L 158, 30.4.2004, p. 7).

(56)    Regulamentul (UE) 2017/1000 al Comisiei din 13 iunie 2017 de modificare a anexei XVII la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), în ceea ce privește acidul perfluorooctanoic (PFOA), sărurile acestuia și substanțele înrudite cu acesta (JO L 150, 14.6.2017, p. 14.)

(57)    Un exemplu din Suedia care arată o scădere a PFOS în apă: http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0013935117308976

(58)     http://www.kemi.se/en/global/rapporter/2015/report-7-15-occurrence-and-use-of-highly-fluorinated-substances-and-alternatives.pdf

(59)    Directiva 2008/105/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind standardele de calitate a mediului în domeniul apei, de modificare și de abrogare a Directivelor 82/176/CEE, 83/513/CEE, 84/156/CEE, 84/491/CEE, 86/280/CEE ale Consiliului și de modificare a Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 348, 24.12.2008, p. 84).

(60)     https://www.oecd.org/env/ehs/risk-management/PFC_FINAL-Web.pdf

(61)     https://ec.europa.eu/health/scientific_committees/environmental_risks/docs/scher_o_131.pdf

(62)    Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor, de modificare și de abrogare a Directivelor 67/548/CEE și 1999/45/CE, precum și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 (JO L 353, 31.12.2008, p. 1).

(63)    Raportul de supraveghere „Legionnaires' disease in Europe 2015” („Legioneloza în Europa în 2015”), publicat de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor la 14 iunie 2017 https://ecdc.europa.eu/sites/portal/files/documents/Legionnares-disease-europe-2015.pdf

(64)    JO C […], […], p. […].

(65)    JO C […], […], p. […].

(66)    Directiva 98/83/CE a Consiliului din 3 noiembrie 1998 privind calitatea apei destinate consumului uman (JO L 330, 5.12.1998, p. 32).

(67)    A se vedea anexa V.

(68)    JO L 229, 30.8.1980, p. 11. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Actul de aderare din 1994.

(69)    Directiva 2009/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 iunie 2009 privind exploatarea și comercializarea apelor minerale naturale (reformare) (JO L 164, 26.6.2009, p. 45).

(70)    Directiva 2001/83/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 noiembrie 2001 de instituire a unui cod comunitar cu privire la medicamentele de uz uman (JO L 311, 28.11.2001, p. 67).

(71)    Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare (JO L 31, 1.2.2002, p. 1).

(72)    JO L 230, 19.8.1991, p. 1. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 96/68/CE a Comisiei (JO L 277, 30.10.1996, p. 25).

(73)    JO L 123, 24.4.1998, p. 1.

(74)    COM(2014) 177 final.

(75)    SWD(2016) 428 final.

(76)    Raport special al Curții de Conturi Europene, SR 12/2017: „Punerea în aplicare a Directivei privind apa potabilă: calitatea apei și accesul la aceasta s-au îmbunătățit în Bulgaria, Ungaria și România, dar este în continuare nevoie de investiții substanțiale”.

(77)    Proiectul de cooperare privind parametrii aplicabili apei potabile al Biroul Regional pentru Europa al OMS, „Asistență pentru recomandarea de revizuire a anexei I la Directiva 98/83/CE a Consiliului privind calitatea apei destinate consumului uman (Directiva privind apa potabilă)”, 11 septembrie 2017.

(78)    Directiva (UE) 2015/1787 a Comisiei din 6 octombrie 2015 de modificare a anexelor II și III la Directiva 98/83/CE a Consiliului privind calitatea apei destinate consumului uman (JO L 260, 7.10.2015, p. 6).

(79)    Orientări privind calitatea apei potabile, ediția a patra, Organizația Mondială a Sănătății, 2011 http://www.who.int/water_sanitation_health/publications/2011/dwq_guidelines/en/index.html

(80)    Manualul privind planificarea în domeniul siguranței apei: gestionarea pas cu pas a riscurilor pentru furnizorii de apă potabilă, Organizația Mondială a Sănătății, 2009, http://apps.who.int/iris/bitstream/10665/75141/1/9789241562638_eng.pdf

(81)    Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (JO L 327, 22.12.2000, p. 1).

(82)    Regulamentul (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2011 de stabilire a unor condiții armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcții și de abrogare a Directivei 89/106/CEE a Consiliului (JO L 88, 4.4.2011, p. 5).

(83)    Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), de înființare a Agenției Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei, precum și a Directivei 76/769/CEE a Consiliului și a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE și 2000/21/CE ale Comisiei (JO L 396, 30.12.2006, p. 1).

(84)    „Legionella și prevenirea legionelozei”, Organizația Mondială a Sănătății, 2007, http://www.who.int/water_sanitation_health/emerging/legionella.pdf

(85)    SWD(2016) 185 final.

(86)    COM(2014)177 final.

(87)    COM(2014)177 final, p. 12.

(88)    Proclamația interinstituțională privind Pilonul european al drepturilor sociale (2017/C 428/09) din 17 noiembrie 2017 (JO C 428, 13.12.2017, p. 10).

(89)    P8_TA(2015)0294.

(90)    P8_TA(2015)0294, punctul 62.

(91)    COM(2014) 209 final.

(92)    Recomandarea Consiliului (2013/C 378/01) din 9 decembrie 2013 cu privire la măsurile de integrare efectivă a romilor în statele membre, JO C 378, 24.12.2013, p. 1.

(93)    Decizia nr. 1386/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 noiembrie 2013 privind un Program general al Uniunii de acțiune pentru mediu până în 2020 „O viață bună, în limitele planetei noastre” (JO L 354, 28.12.2013, p. 171).

(94)    Directiva 2003/4/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 28 ianuarie 2003 privind accesul publicului la informațiile despre mediu și de abrogare a Directivei 90/313/CEE a Consiliului (JO L 41, 14.2.2003, p. 26).

(95)    Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2007 de instituire a unei infrastructuri pentru informații spațiale în Comunitatea Europeană (INSPIRE) (JO L 108, 25.4.2007, p. 1).

(96)    JO L 123, 12.5.2016, p. 1.

(97)    JO L 124, 17.5.2005, p. 4.

(98)    Recomandarea Comisiei din 11 iunie 2013 privind principii comune aplicabile acțiunilor colective în încetare și în despăgubire introduse în statele membre în cazul încălcării drepturilor conferite de legislația Uniunii (JO L 201, 26.7.2013, p. 60).

(99)    Directiva 2013/51/Euratom a Consiliului din 22 octombrie 2013 de stabilire a unor cerințe de protecție a sănătății populației în ceea ce privește substanțele radioactive din apa destinată consumului uman (JO L 296, 7.11.2013, p. 12).

(100)    Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

(101)    Directiva 2008/99/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind protecția mediului prin intermediul dreptului penal (JO L 328, 6.12.2008, p. 28).

(102)    JO L 229, 30.8.1980, p. 1. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 96/70/CE (JO L 299, 23.11.1996, p. 26).

(103)    JO 22, 9.2.1965, p. 369. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 93/39/CEE (JO L 214, 24.8.1993, p. 22).

(104)    Directiva 2006/118/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind protecția apelor subterane împotriva poluării și a deteriorării (JO L 372, 27.12.2006, p. 19).

(105)    Directiva 2008/105/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind standardele de calitate a mediului în domeniul apei, de modificare și de abrogare a Directivelor 82/176/CEE, 83/513/CEE, 84/156/CEE, 84/491/CEE, 86/280/CEE ale Consiliului și de modificare a Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 348, 24.12.2008, p. 84).

(106)    JO L 40, 11.2.1989, p. 12. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 93/68/CEE (JO L 220, 30.8.1993, p. 1).

(107)    Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competențelor de executare conferite Comisiei (JO L 184, 17.7.1999, p. 23).

(108)    JO L 158, 23.6.1990, p. 56.

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles,1.2.2018

COM(2017) 753 final

ANEXE

la Propunerea de

Directivă a Parlamentului European și a Consiliului

privind calitatea apei destinate consumului uman (reformare)

{SWD(2017) 448 final}
{SWD(2017) 449 final}
{SWD(2017) 451 final}

ê 1998/83 (adaptat)

ð nou

ANEXA I

PARAMETRI ȘI ÖCERINȚE MINIME PRIVIND ÕPARAMETRII VALORICI ÖUTILIZAȚI PENTRU A EVALUA CALITATEA APEI DESTINATE CONSUMULUI UMANÕ

PARTEA A

Parametri microbiologici

Următoarele se aplică apei oferite spre vânzare în sticle sau recipiente:

ò nou

ê 1998/83 (adaptat)

ð nou

PARTEA B

Parametri chimici

ê 1998/83 (adaptat)

è1 596/2009 articolul 1 și anexa 2 punctul 2

è2 Corrigendum, JO L 111, 20.4.2001, p. 31

Nota 1:

Parametrul valoric se referă la concentrația reziduală de monomer din apă, calculată conform specificațiilor privind emisia maximă din polimerul corespondent în contact cu apa.

Nota 2:

Dacă este posibil, statele membre trebuie să depună eforturi pentru a atinge o valoare mai scăzută, fără însă a compromite operațiunea de dezinfecție.

În cazul apei menționate la articolul 6 alineatul (1) literele (a), (b) și (d), valoarea trebuie atinsă în termen de 10 ani calendaristici de la intrarea în vigoare a prezentei directive. Parametrul valoric pentru bromat este 25 μg/l în cursul unei perioade cuprinse între cinci și 10 ani de la intrarea în vigoare a prezentei directive.

Nota 3:

Valoarea se aplică unei probe de apă destinată consumului uman obținută printr-o metodă de eșantionare corespunzătoare 2 de la robinet și recoltată astfel încât să fie reprezentativă pentru valoarea săptămânală medie ingerată de consumatori. După caz, metodele de eșantionare și de control trebuie să se aplice într-un mod armonizat stabilit în conformitate cu articolul 7 alineatul (4). Statele membre trebuie să ia în considerare frecvența nivelurilor maxime care pot avea efecte negative asupra sănătății umane.

Nota 4:

În cazul apei menționate la articolul 6 alineatul (1) literele (a), (b) și (d), valoarea trebuie atinsă în termen de 15 ani calendaristici de la intrarea în vigoare a prezentei directive. Parametrul valoric pentru plumb este 25 μg/l în cursul unei perioade cuprinse între cinci și 15 ani de la intrarea în vigoare a prezentei directive.

Statele membre se asigură că se iau toate măsurile adecvate pentru a reduce cât mai mult posibil concentrația de plumb din apa destinată consumului uman în cursul perioadei necesare pentru conformarea la parametrul valoric.

La punerea în aplicare a măsurilor destinate respectării valorii menționate, statele membre trebuie să acorde în mod progresiv prioritate cazurilor în care concentrațiile plumbului din apa destinată consumului uman sunt cele mai ridicate.

Nota 5:

Statele membre trebuie să se asigure că se respectă condiția [azotat]/50 + [azotit]/3 ≤ 1 [concentrația în mg/l pentru azotat (NO3) și azotit (NO2) este indicată între paranteze pătrate], precum și că se respectă valoarea de 0,10 mg/l pentru azotiți la ieșirea apei din stațiile de tratare.

Nota 6:

„Pesticide” reprezintă:

–insecticide organice;

–erbicide organice;

–fungicide organice;

–nematocide organice;

–acaricide organice;

–algicide organice;

–rodenticide organice;

–produse organice de combatere a mucegaiului;

–produse conexe (inter alia, regulatori de creștere)

și metaboliții lor, produșii de degradare și de reacție corespunzători.

Numai pesticidele care pot fi prezente într-o anumită rezervă de apă trebuie monitorizate.

Nota 7:

Parametrul valoric se aplică fiecărui pesticid în parte. Parametrul valoric este 0,030 μg/l pentru aldrin, dieldrin, heptaclor și heptaclor epoxid.

Nota 8:

„Pesticide – Total” reprezintă suma tuturor pesticidelor detectate și cuantificate în cadrul procedurii de control.

Nota 9:

Compușii specificați sunt următorii:

–benzo(b)fluoranten;

–benzo(k)fluoranten;

–benzo(ghi)perilen;

–indeno(1,2,3-cd)piren.

Nota 10:

Dacă este posibil, statele membre trebuie să depună eforturi pentru a atinge o valoare mai scăzută, fără însă a compromite operațiunea de dezinfecție.

Compușii specificați sunt următorii: cloroform, bromoform, dibromoclormetan, bromdiclormetan.

În cazul apei menționate la articolul 6 alineatul (1) literele (a), (b) și (d), valoarea trebuie atinsă în termen de 10 ani calendaristici de la data intrării în vigoare a prezentei directive. Parametrul valoric pentru total trihalometani este 150 μg/l în cursul perioadei cuprinse între cinci și 10 ani de la intrarea în vigoare a prezentei directive.

Statele membre se asigură că se iau toate măsurile corespunzătoare pentru a reduce cât mai mult posibil concentrația de trihalometani din apa destinată consumului uman în cursul perioadei necesare pentru a se conforma parametrului valoric.

La punerea în aplicare a măsurilor destinate respectării valorii menționate, statele membre trebuie să acorde prioritate în mod progresiv cazurilor în care concentrațiile trihalometanilor din apa destinată consumului uman sunt cele mai ridicate.

PARTEA C

Parametri indicatori

Nota 1:

Apa nu trebuie să fie agresivă.

Nota 2:

Acest parametru trebuie măsurat doar dacă apa provine din sau este influențată de apa de suprafață. În cazul în care acest parametru valoric nu este respectat, statul membru vizat trebuie să investigheze rezerva de apă pentru a se asigura că nu există nici un pericol potențial pentru sănătatea umană, care ar rezulta din prezența microorganismelor patogene, cum ar fi criptosporidium. Statele membre trebuie să includă rezultatele tuturor acestor investigații în rapoartele pe care le prezintă în conformitate cu articolul 13 alineatul (2).

Nota 3:

În cazul apei plate îmbuteliate în sticle sau recipiente, valoarea minimă poate fi redusă la 4,5 unități pH.

În cazul apei naturale gazoase sau îmbogățite artificial cu dioxid de carbon și îmbuteliate în sticle sau recipiente, valoarea minimă poate fi mai scăzută.

Nota 4:

Acest parametru nu trebuie măsurat dacă se analizează parametrul COT.

Nota 5:

În cazul apei îmbuteliate în sticle sau recipiente, unitatea este numărul total de bacterii coliforme/250 ml.

Nota 6:

Acest parametru nu trebuie măsurat în cazul distribuțiilor cu un debit mai mic de 10000 m3 pe zi.

Nota 7:

În cazul tratării apei de suprafață, statele membre trebuie să vizeze un parametru valoric care să nu depășească 1,0 NTU (unități de turbiditate nefelometrică) în apă la ieșirea din stațiile de tratare.

Nota 8:

Frecvența controalelor va fi stabilită ulterior la anexa II.

Nota 9:

Cu excepția tritiului, a potasiului-40, a radonului și a produselor de descompunere ale radonului. Frecvența controalelor, metodele de control și punctele de control cele mai adecvate vor fi stabilite ulterior la anexa II.

Nota 10:

è1 1.Comisia adoptă măsurile prevăzute în nota 8 privind frecvența controlului și în nota 9 privind frecvența controlului, metodele de control și cele mai relevante locații pentru punctele de control în anexa II. Măsurile respective, destinate să modifice elemente neesențiale ale prezentei directive, se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 12 alineatul (3).

La elaborarea acestor măsuri, Comisia ține seama, inter alia, de dispozițiile relevante ale legislației în vigoare sau de programele de control relevante, inclusiv de rezultatele controalelor efectuate în cadrul acestor programe.

 ç2.Un stat membru nu are obligația de a controla prezența tritiului în apa destinată consumului uman sau radioactivitatea acesteia pentru a stabili doza totală orientativă, dacă constată, pe baza altor controale efectuate, è2 că nivelurile tritiului sau doza totală orientativă calculată ç sunt net inferioare parametrului valoric. În acest caz, statul membru informează Comisia cu privire la motivele deciziei sale, inclusiv cu privire la rezultatele celorlalte controale efectuate.

ò nou

Parametri relevanți pentru evaluarea riscului de distribuție casnică

ê 2015/1787 articolul 1 alineatul (1) și anexa I (adaptat)

ð nou

ANEXA II

MONITORIZARE

PARTEA A

Obiective generale și programe de monitorizare pentru apa destinată consumului uman

1.    Programele de monitorizare Ö instituite în temeiul articolului 11 alineatul (2)Õ pentru apa destinată consumului uman trebuie:

(a)să verifice dacă măsurile instituite pentru a controla riscurile la adresa sănătății umane pe tot parcursul lanțului de alimentare cu apă din bazinul hidrografic, trecând prin ðzona deï captare, de la tratare și depozitare, până la distribuție sunt eficace și dacă la punctul de conformitate apa este sanogenă și curată;

(b)să furnizeze informații cu privire la calitatea apei destinate consumului uman pentru a demonstra că sunt respectate obligațiile prevăzute la articoleleul 4 și Ö parametrii valorici stabiliți în conformitate cu articolul Õ 5 și parametrii valorici stabiliți în anexa I;

(c)să identifice mijloacele cele mai adecvate de atenuare a riscului pentru sănătatea umană.

2.    ÖProgramele de monitorizare instituiteÕ Îîn conformitate cu articolul 117 alineatul (2), autoritățile competente instituie programe de monitorizare care respectă parametrii și frecvențele prevăzute în partea B din prezenta anexă și care constau în ð includ unul dintre următoarele elemente ï:

(a)colectarea și analiza unor probe de apă distincte; sau

(b)înregistrarea măsurătorilor în cadrul unui proces continuu de monitorizare.

ò nou

Programele de monitorizare trebuie să includă, de asemenea, un program operațional de monitorizare complementar monitorizării de verificare, care să ofere o înțelegere a problemelor legate de performanța operațională și de calitatea apei și să permită întreprinderea rapidă a măsurilor de remediere preplanificate. Aceste programe operaționale de monitorizare trebuie să fie specifice furnizării, ținând cont de rezultatele evaluărilor pericolelor și ale riscului de furnizare, și să fie menite să confirme eficacitatea tuturor măsurilor de control legate de captarea, tratarea, distribuția și depozitarea apei. Programul operațional de monitorizare include monitorizarea parametrului „turbiditate” pentru a controla la intervale regulate eficacitatea îndepărtării fizice prin procesele de filtrare, în conformitate cu parametrii valorici și frecvențele indicate în tabelul următor:

ê 2015/1787 articolul 1 alineatul (1) și anexa I (adaptat)

ð nou

În plus, programele de monitorizare pot consta în:

(a)inspectarea înregistrărilor privind funcționalitatea și întreținerea echipamentelor; și/sau

(b)inspectarea bazinului hidrografic, a punctelor ð zoneiï de captare a apei și a infrastructurii aferente tratării, depozitării și distribuției ð, fără a aduce atingere cerințelor în materie de monitorizare prevăzute la articolul 8 alineatul (1) litera (c) și la articolul 10 alineatul (1) litera (b)ï.

3.    Programele de monitorizare se pot baza pe o evaluare a riscului astfel cum este prezentată în partea C.

34.    Statele membre se asigură că programele de monitorizare sunt revizuite în mod continuu și actualizate sau reconfirmate cel puțin o dată la cinci ðșaseï ani.

PARTEA B

Parametri Ö principali Õ și frecvențele Ö prelevării de probe Õ

1.Cadru general

Un program de monitorizare trebuie să țină seama de parametrii menționați la articolul 5, inclusiv de cei care sunt importanți pentru evaluarea impactului sistemelor locale de distribuție asupra calității apei la punctul de conformitate, astfel cum se prevede la articolul 6 alineatul (1). Atunci când aleg parametrii corespunzători pentru monitorizare trebuie să fie luate în considerare condițiile locale pentru fiecare sistem de alimentare cu apă.

Statele membre asigură monitorizarea parametrilor enumerați la punctul 2 cu frecvențele relevante de prelevare a probelor, astfel cum se prevede la punctul 3.

2.Lista parametrilor

ð 1. ï Parametrii grupei A ð principali ï 

Următorii parametri (grupa A) sunt monitorizați în conformitate cu frecvențele de monitorizare prevăzute în tabelul 1 de la punctul 3:

(a)Escherichia coli (E. coli), bacterii coliforme, număr de colonii la 22 °C, culoare, turbiditate, gust, miros, pH, conductivitate;

(b)alți parametri identificați ca fiind relevanți în cadrul programului de monitorizare, în conformitate cu articolul 5 alineatul (3) și, dacă este cazul, printr-o evaluare a riscurilor, astfel cum se prevede în partea C.

În anumite circumstanțe, se adaugă următorii parametri la parametrii grupei A:

(a)amoniu și nitrit, în cazul în care este folosită tratarea cu cloramină;

(b)aluminiu și fier, dacă sunt utilizate ca substanțe chimice de tratare a apei.

ò nou

Sporii de Escherichia coli (E. coli), Clostridium perfringens și colifagii somatici sunt considerați „parametri principali” și este posibil să nu facă obiectului unei evaluări a riscului de furnizare efectuate în conformitate cu partea C din prezenta anexă. Aceștia trebuie să fie întotdeauna monitorizați conform frecvențelor indicate în Tabelul 1 de la punctul 2.

ê 2015/1787 articolul 1 alineatul (1) și anexa I

Parametrii grupei B

Pentru a determina conformitatea cu toți parametrii valorici stabiliți în prezenta directivă, toți ceilalți parametri care nu au fost analizați în cadrul grupei A și care sunt stabiliți în conformitate cu articolul 5 sunt monitorizați cel puțin cu frecvențele menționate în tabelul 1 de la punctul 3.

ê 2015/1787 articolul 1 alineatul (1) și anexa I

23. Frecvențele de prelevare

ò nou

Toți parametrii stabiliți în conformitate cu articolul 5 sunt monitorizați cel puțin conform frecvențelor indicate în tabelul următor, cu excepția cazului în care se stabilește o altă frecvență de prelevare a probelor pe baza unei evaluări a riscului de furnizare realizate în conformitate cu articolul 9 și partea C din prezenta anexă:

a: toate probele se prelevează atunci când există un risc ridicat de intrare a patogenilor intestinali în apa tratată.

b: se prelevează cel puțin 10 probe atunci când există un risc ridicat de intrare a patogenilor intestinali în apa tratată.

ê 2015/1787 articolul 1 alineatul (1) și anexa I

Nota 1:    O zonă de alimentare este o zonă geografică determinată în care apa destinată consumului uman provine din una sau mai multe surse, calitatea apei putând fi considerată aproximativ uniformă.

Nota 2:    Volumele se calculează ca medii pe parcursul unui an calendaristic. Numărul de locuitori dintr-o zonă de alimentare poate fi folosit în loc de volumul de apă pentru a determina frecvența minimă, pe baza unui consum de apă estimat de 200 l/(zi*persoană).

Nota 3:    Frecvența indicată se calculează după cum urmează: de exemplu, 4300 m3/zi = 16 probe (patru pentru primii 1000 m3/zi + 12 pentru 3300 m3/zi suplimentari).

Nota 34:    Statele membre care au decis să excepteze aprovizionările individuale în temeiul articolului 3 alineatul (2) litera (b) din prezenta directivă aplică aceste frecvențe doar în cazul zonelor de alimentare care distribuie între 10 și 100 m3 pe zi.

ê 2015/1787 articolul 1 alineatul (1) și anexa I (adaptat)

ð nou

PARTEA C

Evaluarea riscurilorlui Ö de furnizare Õ

1.    Statele membre pot să prevadă posibilitatea unei derogări de la parametrii și frecvențele prelevării de probe din partea B, cu condiția efectuării unei evaluări a riscurilor în conformitate cu prezenta parte.

1.2.    Evaluarea riscurilorlui ð de furnizare ï menționată la Ö articolul Õ punctul 1 9 se bazează pe principiile generale de evaluare a riscurilor prevăzute în legătură cu standardele internaționale, cum ar fi standardul EN 15975-2 privind „securitatea alimentării cu apă potabilă, linii directoare pentru gestionarea riscului și a crizei”.

3.    Evaluarea riscurilor ține seama de rezultatele programelor de monitorizare instituite prin articolul 7 alineatul (1) al doilea paragraf și articolul 8 din Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului 3 pentru corpurile de apă identificate în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) care furnizează, în medie, mai mult de 100 m 3pe zi, în conformitate cu anexa V la directiva menționată.

2.4.    Pe baza rezultatelor ð În urma ï evaluării riscurilorlui ðde furnizareï, se extinde lista parametrilor Ö avuți în vedere pentru monitorizare Õ de la punctul 2 din partea B și/sau se mărește frecvența de prelevare indicată la punctul 3 din în partea B, în cazul în care este îndeplinită oricare dintre condițiile următoare:

(a)lista parametrilor sau a frecvențelor prevăzută în prezenta anexă nu este suficientă pentru a îndeplini obligațiile impuse în temeiul articolului 117 alineatul (1);

(b)este necesară o monitorizare suplimentară în sensul articolului 117 alineatul (6);

(c)este necesar să se furnizeze garanțiile necesare prevăzute la punctul 1 litera (a) din partea; A.

ò nou

(d)este necesar să se mărească frecvența prelevării de probe în temeiul articolului 8 alineatul (3) litera (a).

ê 2015/1787 articolul 1 alineatul (1) și anexa I (adaptat)

ð nou

3.5.    Pe baza rezultatelor ð În urma ï evaluării riscurilorlui ð de furnizare ï, este posibil să se reducă lista parametrilor stabilită la punctul 2 din partea B Ö avuți în vedere pentru monitorizare Õ și/sau frecvențele de prelevare de la punctul 3 din partea B, dacă sunt îndeplinite Ö toate Õ următoarele condițiile următoare:

(a)frecvența prelevării de probe pentru E. coli nu trebuie să devină mai mică decât cea prevăzută la punctul 3 din partea B, indiferent de circumstanțe;

(b)pentru toți ceilalți parametri:

(a)(i)locul și frecvența de prelevare a probelor se stabilesc în funcție de originea parametrului, precum și în funcție de variabilitatea și tendințele pe termen lung ale concentrației acestuia, ținând seama de articolul 6;

(b)(ii)pentru a reduce frecvența minimă de prelevare a unui parametru, așa cum s-a prevăzut la punctul 3 din partea B, rezultatele obținute pe baza probelor prelevate la intervale regulate pe o perioadă de cel puțin trei ani de la punctele de prelevare reprezentative pentru întreaga zonă de alimentare Ö sunt Õ trebuie să fie toate mai mici de 60 % din parametrul valoric;

(c)(iii)pentru a elimina un parametru din lista de parametri care trebuie monitorizați, așa cum s-a prevăzut la punctul 2 din partea B, rezultatele obținute pe baza probelor prelevate la intervale regulate pe o perioadă de cel puțin trei ani de la punctele reprezentative pentru întreaga zonă de alimentare Ö sunt Õ trebuie să fie toate mai mici de 30 % din parametrul valoric;

(d)(iv)Ö pentru a elimina un Õ eliminarea unui anumit parametru prevăzut la punctul 2 din partea B din lista de parametri care trebuie monitorizațiÖ , decizia Õ se bazează pe rezultatul evaluării riscurilor, susținută fiind de rezultatele monitorizării surselor de apă destinată consumului uman și care confirmă că sănătatea umană este protejată împotriva efectelor negative ale oricărei contaminări a apei destinate consumului uman, astfel cum se prevede la articolul 1;

(e)(v)Ö pentru a reduce Õ frecvența prelevării de probe Ö a unui parametru sau pentru a elimina Õ poate fi redusă sau poate fi eliminat un parametru din lista parametrilor care trebuie monitorizați, astfel cum se prevede la punctele (ii) și (iii), numai dacă evaluarea riscurilor confirmă faptul că niciun factor care poate fi anticipat în mod rezonabil nu este susceptibil să provoace o deteriorare a calității apei destinate consumului uman.

ò nou

4.    Atunci când rezultatele monitorizării, care demonstrează faptul că au fost îndeplinite condițiile prevăzute la alineatul (3) literele (b)-(e), sunt deja disponibile înainte de [data intrării în vigoare a prezentei directive], respectivele rezultate ale monitorizării pot fi folosite începând din data respectivă pentru a adapta monitorizarea în urma evaluării riscului de furnizare.

ê 2015/1787 articolul 1 alineatul (1) și anexa I

ð nou

6. Statele membre se asigură:

(a)că evaluările riscurilor sunt aprobate de către autoritatea competentă relevantă proprie; și

(b)că sunt disponibile informații care arată că a fost efectuată o evaluare a riscului, împreună cu un rezumat al rezultatelor acesteia.

PARTEA D

Metodele de prelevare a probelor și punctele de prelevare

1.Punctele de prelevare se stabilesc astfel încât să se asigure conformitatea cu punctele de conformitate definite la articolul 6alineatul (1). În cazul unei rețele de distribuție, un stat membru poate preleva probe din zona de alimentare sau la lucrările de tratare pentru anumiți parametri dacă se poate demonstra că nu ar exista modificări nefavorabile ale valorilor măsurate ale parametrilor în cauză. În măsura în care este posibil, numărul prelevărilor se distribuie în mod egal în timp și în spațiu.

2.Prelevarea de probe la punctul de conformitate îndeplinește următoarele cerințe:

(a)probele de conformitate pentru anumiți parametri chimici (în special, cupru, plumb ð , Legionella ï și nichel) se iau din primul fir de apă al robinetului consumatorului. Pe durata unei zile trebuie să se preleveze, în mod aleatoriu, o probă de un volum de 1 litru. Ca alternativă, statele membre pot utiliza metode care necesită o perioadă fixă de stagnare și care reflectă mai bine situația la nivel național, cu condiția ca, la nivelul zonei de alimentare, acest lucru să nu conducă la un număr mai redus de cazuri de nerespectare decât cel obținut prin metoda momentului ales în mod aleatoriu pe durata unei zile;

(b)probele de verificare a conformității în ceea ce privește parametrii microbiologici la punctul de conformitate se prelevează și se manipulează potrivit scopului de prelevare B corespunzător standardului EN ISO 19458.

3.Prelevarea de probe din rețeaua de distribuție, cu excepția prelevării de probe de la robinetele consumatorilor, respectă standardul ISO 5667-5. Pentru parametrii microbiologici, prelevarea de probe din rețeaua de distribuție se realizează și se manipulează potrivit scopului de prelevare A corespunzător standardului EN ISO 19458.

ê 1998/83

ANEXA III

SPECIFICAȚII PENTRU ANALIZA PARAMETRILOR

ê 2015/1787 articolul 1 alineatul (2) și anexa II punctul 1

Statele membre se asigură că metodele de analiză utilizate în scopul de a monitoriza și de a demonstra conformitatea cu prezenta directivă sunt validate și documentate în conformitate cu standardul EN ISO/IEC 17025 sau cu alte standarde echivalente acceptate la nivel internațional. Statele membre se asigură că laboratoarele sau părțile contractate de laboratoare aplică practicile sistemului de management al calității în conformitate cu EN ISO/IEC 17025 sau cu alte standarde echivalente acceptate la nivel internațional.

În lipsa unei metode de analiză care să îndeplinească caracteristicile minime de performanță stabilite în partea B, statele membre se asigură că monitorizarea este efectuată utilizându-se cele mai bune tehnici disponibile care nu presupun costuri excesive.

ê 2015/1787 articolul 1 alineatul (2) și anexa II punctul 2 litera (a)

PARTEA A

Parametrii microbiologici pentru care se specifică metodele de analiză

ê 596/2009 articolul 1 și anexa 2 punctul 2

Următoarele principii pentru metodele de calcul al parametrilor microbiologici sunt prezentate fie ca referință ori de câte ori se indică o metodă CEN/ISO, fie orientativ, până la eventuala adoptare în viitor de către Comisie a unor metode internaționale CEN/ISO suplimentare pentru parametrii în cauză. Statele membre pot folosi metode alternative, cu condiția respectării dispozițiilor articolului 7 alineatul (5).

Măsurile respective privind metode internaționale CEN/ISO suplimentare, destinate să modifice elemente neesențiale ale prezentei directive, printre altele prin completarea acesteia, se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 12 alineatul (3).

ê 2015/1787 articolul 1 alineatul (2) și anexa II punctul 2 litera (b)

ð nou

Metodele pentru parametrii microbiologici sunt:

(a)Escherichia coli (E. coli) și bacterii coliforme (EN ISO 9308-1 sau EN ISO 9308-2);

(b)Enterococci (EN ISO 7899-2);

(c)Pseudomonas aeruginosa (EN ISO 16266);

(d)enumerarea microorganismelor care pot fi obținute în cultură – numărul de colonii ð sau de colonii microbiene heterotrofe ï la 22 °C (EN ISO 6222);

(e)enumerarea microorganismelor care pot fi obținute în cultură – număr de colonii la 36 °C (EN ISO 6222);

(fe)Clostridium perfringens, inclusiv sporii (EN ISO 14189)

ò nou

(f)Turbiditate (EN ISO 7027)

(g)Legionella (EN ISO 11731)

(h)Colifagi somatici (EN ISO 10705-2)

ê 2015/1787 articolul 1 alineatul (2) și anexa II punctul 3 litera (a) (adaptat)

PARTEA B

Parametrii chimici și parametrii indicatori pentru care sunt specificate caracteristicile de performanță

ê 2015/1787 articolul 1 alineatul (2) și anexa II punctul 3 litera (b) (adaptat)

ð nou

1.Parametrii chimici și parametrii indicatori

Pentru parametrii care figurează în tabelul 1, caracteristicile de performanță specificate constau în faptul că metoda de analiză utilizată Ö are Õtrebuie să aibă cel puțin capacitatea de a măsura concentrații egale cu parametrul valoric cu o limită de cuantificare, astfel cum este definită la articolul 2 alineatul (2) din Directiva 2009/90/CE a Comisiei 4 , mai mică sau egală cu 30 % din parametrul valoric în cauză și o incertitudine de măsurare astfel cum se specifică în tabelul 1. Rezultatul se exprimă folosind cel puțin același număr de digiți semnificativi ca și în cazul parametrului valoric analizat în părțile partea B și C ale anexei I.

Până la 31 decembrie 2019 statele membre pot permite utilizarea caracteristicilor „acuratețe”, „precizie” și „limita de detecție”, după cum se precizează în tabelul 2, ca un set alternativ de caracteristici de performanță la caracteristicile „limita de cuantificare” și „incertitudinea de măsurare”, astfel cum sunt specificate fiecare în primul paragraf și în tabelul 1.

Incertitudinea de măsurare prevăzută în tabelul 1 nu se utilizează ca o toleranță suplimentară la parametrii valorici stabiliți în anexa I.

Acrilamida, epiclorhidrina și clorura de vinil urmează să fie controlate în funcție de specificația produsului.