COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 18.10.2017

COM(2017) 612 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Plan de acțiune în vederea sprijinirii protecției spațiilor publice

I.    INTRODUCERE    

Astfel cum s-a putut vedea în atacurile teroriste recente, spațiile publice sunt vizate în mod recurent, fiind exploatate vulnerabilitățile intrinseci ale acestor așa-numite „ținte vulnerabile”, vulnerabilități care rezultă din natura lor deschisă și caracterul lor public. Acestea au vizat spații pietonale, obiective turistice, noduri de transport, centre comerciale, lăcașuri de cult, piețe în aer liber, săli de concerte și piețe publice, cum s-a putut vedea, de exemplu, în atacurile din Barcelona,​ Berlin, Bruxelles, Londra, Manchester, Nisa și Stockholm. Pe lângă atacurile mai complexe „de mare intensitate”, care combină explozivi și arme de foc, Europa a fost lovită, de asemenea, de un număr tot mai mare de atacuri „cu tehnologie scăzută” care au vizat spațiile publice și care au fost comise cu obiecte utilizate în viața de zi cu zi, cum ar fi un vehicul sau un cuțit. Țintele sunt alese adesea cu intenția de a provoca un număr mare de victime. Evaluările în materie de amenințări realizate de Europol și de Centrul de analiză a informațiilor al Uniunii Europene (INTCEN) confirmă această concentrare asupra alegerii țintei, care este instigată, de asemenea, în mod deschis, în conținutul cu caracter terorist publicat pe internet 1 .

Protejarea spațiilor publice implică provocări speciale pentru statele membre. Aceste provocări au drept cauză varietatea mare de locuri publice care au fost sau care ar putea fi vizate, caracteristicile lor diferite, care variază de la spații complet deschise la zone cu o anumită formă de protecție, diversitatea actorilor implicați în protejarea acestor locuri, riscul producerii unui număr mare de victime și, mai important, necesitatea de a găsi un echilibru între îmbunătățirea securității și păstrarea naturii deschise a spațiilor publice, asigurându-le cetățenilor posibilitatea de a-și continua viața de zi cu zi.

Responsabilitatea principală pentru protecția spațiilor publice revine statelor membre, dar UE poate și ar trebui să facă mai mult pentru a sprijini aceste eforturi. După cum s-a anunțat în scrisoarea de intenție 2 adresată Parlamentului European și Președinției Consiliului și în Foaia de parcurs pentru o Uniune mai unită, mai puternică și mai democratică, care o însoțește, prezentul plan de acțiune stabilește măsuri pentru furnizarea de orientări și de sprijin statelor membre, la nivel național, regional și local în vederea protejării spațiilor publice. Acesta face parte dintr-un pachet mai mare de măsuri de combatere a terorismului care urmează să fie adoptate în următoarele șaisprezece luni 3 . Deși nu poate exista niciodată un „risc zero”, aceste măsuri operaționale vor sprijini statele membre în ceea ce privește detectarea amenințărilor, reducerea vulnerabilității spațiilor publice, atenuarea consecințelor unui atac terorist și îmbunătățirea cooperării.

Sprijinul pe care UE îl poate oferi pentru protecția spațiilor publice are două componente. În primul rând, UE poate promova schimbul de bune practici la nivel transfrontalier prin finanțarea unor activități specifice (capitolul II) și, totodată, prin rețele de practicieni și materiale de orientare (capitolul III). În al doilea rând, UE poate implica în această activitate o gamă largă de părți interesate, atât de la nivel local, cât și din sectorul privat (capitolul IV). Utilizând o abordare coordonată de tip rețea, prezentul plan de acțiune stabilește o serie de forumuri pentru realizarea unui schimb de informații și de bune practici mai sistematic și mai structurat în vederea protejării spațiilor publice. Acolo unde este relevant, activitățile privind protecția spațiilor publice se vor baza pe acțiuni și pe lecții învățate în domenii precum protecția infrastructurilor critice sau pregătirea împotriva riscurilor de natură chimică, biologică, radiologică și nucleară 4 în materie de securitate, generând sinergii între aceste domenii conexe.

II.    FONDURILE UE PENTRU PROTECȚIA SPAȚIILOR PUBLICE

Fondurile UE asigură o altă modalitate de a sprijini statele membre în vederea protejării spațiilor publice, prin utilizarea expertizei și a bunelor practici din alte state membre și prin consolidarea cooperării transfrontaliere. Aceasta poate include, de exemplu, măsuri de promovare și de sprijinire a dezvoltării unei infrastructuri inovatoare pentru securizarea spațiilor publice, fără a le schimba caracterul deschis. În acest scop, Comisia sporește disponibilitatea fondurilor UE, atât pe termen scurt, cât și pe termen mediu.

Pentru a aborda nevoile imediate pe termen scurt, Comisia lansează astăzi, împreună cu prezentul plan de acțiune, o cerere de propuneri de proiecte prin intermediul Instrumentului de sprijin financiar pentru cooperarea polițienească, prevenirea și combaterea criminalității și gestionarea crizelor, în valoare totală de 18,5 milioane de euro. Aceste fonduri vor sprijini proiectele transnaționale de îmbunătățire a protecției spațiilor publice.

De asemenea, aceste fonduri UE pot sprijini cooperarea operațională pe teren. Pentru a îmbunătăți cooperarea dintre responsabilii de prima intervenție în urma atacurilor teroriste, UE va pune la dispoziție fonduri în cadrul acestei cereri de proiecte de cooperare pentru a spori coordonarea dintre serviciile de aplicare a legii, serviciile de protecție civilă și serviciile medicale în faza acută de după un atac.

Această finanțare pe termen scurt va fi completată în 2018 de finanțarea acordată în cadrul inițiativei „Acțiuni Urbane Inovatoare” (UIA), ca parte a Fondului european de dezvoltare regională. Acțiuni eligibile pentru finanțare pot fi asigurarea rezistenței fizice a clădirilor, protecția fizică a locurilor aglomerate și promovarea securității de la stadiul conceperii. Aceste acțiuni ar putea include măsuri de sporire a securității și de promovare a siguranței publice prin proiectarea spațiilor publice, prin iluminat și prin campanii de sensibilizare a publicului, ca parte a măsurilor de regenerare urbană. Pentru a cunoaște interesul și eventualele idei ale orașelor de a testa soluții inovatoare pentru provocările de securitate în spațiile publice, Comisia a lansat, la 15 septembrie 2017, o cerere de exprimare a interesului pentru Acțiunile Urbane Inovatoare. Aceasta va ajuta Comisia să contureze viitoarele cereri de propuneri în acest domeniu. Pornind de la aceasta, în octombrie 2018, Comisia va lansa o cerere de propuneri cu un buget total de până la 100 de milioane de euro în cadrul Acțiunilor Inovatoare Urbane, în care securitatea va fi o temă-cheie.

Este important să se sporească gradul de sensibilizare a autorităților de management, a autorităților locale și a beneficiarilor responsabili cu gestionarea acestor fonduri cu privire la vulnerabilitatea spațiilor publice și să se îmbunătățească totodată cunoștințele și răspândirea bunelor practici în domeniul promovării securității de la stadiul conceperii. Comisia invită statele membre, orașele și regiunile să integreze mai bine protecția spațiilor publice în investițiile în infrastructură sprijinite prin Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune.

Planificarea și proiectarea urbană pot contribui la protecția spațiilor publice. Pactul de la Amsterdam convenit în 2016 de miniștrii UE responsabili de politica urbană a stabilit Agenda urbană a UE, o abordare integrată și coordonată pentru a trata dimensiunea urbană a politicilor și legislației UE și naționale 5 . În prezent, agenda are 12 priorități. În octombrie 2017, Comisia va propune tema securității în spațiile publice ca un nou parteneriat cu statele membre, concentrându-se pe o mai bună cunoaștere, o mai bună legiferare și o mai bună finanțare. Comisia invită statele membre și autoritățile locale să sprijine această inițiativă.

Întrucât amenințarea la adresa spațiilor publice este în continuă evoluție, este necesară o mai bună înțelegere a tendințelor, a riscurilor și a posibilelor măsuri de atenuare. Acest lucru necesită o utilizare mai intensă a oportunităților de cercetare conexe. UE a finanțat până în prezent 48 de proiecte de cercetare în domeniul securității asociate cu protecția spațiilor publice în cadrul celui de Al șaptelea program-cadru și al programului Orizont 2020, în valoare totală de 195 de milioane de euro 6 . Multe dintre aceste proiecte oferă, în prezent, rezultate care trebuie diseminate și care, după caz, trebuie urmate de investiții pentru a le transpune în acțiuni practice. Pentru a sprijini adoptarea rezultatelor cercetării legate de protecția spațiilor publice, Comisia va stabili un schimb între Forumul practicienilor și Rețeaua europeană de servicii tehnologice de aplicare a legii (ENLETS), precum și cu rețeaua de practicieni din cadrul programului Orizont 2020.

Pentru a se îmbunătăți capacitatea de detectare a explozivilor, a armelor de foc și a altor arme sau materiale chimice, biologice, radiologice și nucleare (CBRN) în spații publice, este necesară efectuarea de cercetări suplimentare. Cercetările ar trebui să examineze, de asemenea, eficacitatea diferitelor măsuri de atenuare și să identifice strategii de reducere a vulnerabilității și de consolidare a rezistenței diferitelor ținte potențiale. Testarea joacă un rol deosebit în acest sens. Pentru a răspunde acestor nevoi, vor fi depuse eforturi pentru a se adapta proiectele de cercetare din cadrul programului Orizont 2020.

III.    REȚELE DE PRACTICIENI ȘI ORIENTĂRILE UE PRIVIND PROTECȚIA SPAȚIILOR PUBLICE

Statele membre au abordări și experiențe diferite în domeniul protecției spațiilor publice. UE le poate sprijini în abordarea provocărilor tot mai mari în ceea ce privește protecția spațiilor publice prin asigurarea unor forumuri pentru schimbul de expertiză și de bune practici. Acesta ar trebui să aibă loc la toate nivelurile relevante – la nivel de politică, la nivelul practicienilor în domeniul aplicării legii și la nivelul mai operațional al unităților specializate de aplicare a legii care se ocupă cu protecția spațiilor publice. După cum a fost anunțat în cel de Al nouălea raport privind progresele înregistrate către o uniune a securității 7 efectivă și reală și după cum s-a subliniat, de asemenea, în evaluarea cuprinzătoare a politicii de securitate a UE, acest schimb se bazează pe o abordare de tip rețea pentru a permite un schimb mai structurat de bune practici, cu scopul de a desprinde învățăminte din atacurile din trecut, de a dezvolta orientări și de a împărtăși soluții inovatoare pentru consolidarea protecției spațiilor publice.

La nivel de politică, Comisia a înființat recent un Grup pentru politica UE privind protecția țintelor vulnerabile în vederea intensificării cooperării și coordonării între statele membre. Reunind factorii de decizie naționali, grupul va colecta, va face schimb și va disemina bunele practici și va consilia Comisia cu privire la acțiunile viitoare privind protecția spațiilor publice. Grupul va conduce activitatea în cadrul a două grupuri de lucru: Forumul practicienilor și Forumul operatorilor (a se vedea capitolul IV pentru cel din urmă).

Forumul practicienilor reunește practicienii din domeniul aplicării legii din statele membre și rețelele de aplicare a legii, precum AIRPOL 8 , ATLAS 9 , ENLETS 10 și RAILPOL 11 , pentru a face schimb de cunoștințe de specialitate cu privire la protecția spațiilor publice. Acesta va fi completat de o rețea de securitate pentru protecția spațiilor publice cu risc ridicat nou-instituită, care va reuni reprezentanți ai unităților de aplicare a legii specializate responsabile cu protecția spațiilor publice cu risc ridicat. Prin oferirea unei platforme de formare și exerciții comune, rețeaua urmărește să sprijine statele membre în îmbunătățirea pregătirii lor împotriva atacurilor și consolidarea capacității acestora de a reacționa în cazul unui atac.

Întrucât protecția spațiilor publice este o provocare globală, este important să se efectueze un schimb de bune practici conexe în cadrul forumurilor multilaterale și cu țările partenere din afara UE. Forumul mondial pentru combaterea terorismului (GCTF) a abordat protecția spațiilor publice și a elaborat manuale de bune practici pentru a împărtăși lecțiile învățate. Pentru a continua această activitate, este necesară intensificarea cooperării internaționale, în special cu partenerii-cheie, cum ar fi Statele Unite. Aceasta ar trebui să includă extinderea domeniilor de cooperare stabilite între UE și SUA, cum ar fi detectarea explozivilor.

Cooperarea UE privind protecția spațiilor publice poate, de asemenea, să adauge valoare prin dezvoltarea unor orientări comune, testarea echipamentelor, încurajarea armonizării standardelor și schimbul de bune practici. Pe baza bunelor practici stabilite în statele membre, materialele de orientare ale UE pot aborda o serie largă de aspecte legate de protecția spațiilor publice, care variază de la protecția fizică a clădirilor și a locurilor, orientările specifice pentru anumite evenimente (evenimente sportive și culturale) și locuri (zonele publice de pe aeroporturi), la sprijinirea evaluărilor privind vulnerabilitatea și capacitatea sporită de detectare și răspuns. Materialele de orientare ale UE pot ajuta, de asemenea, statele membre în ceea ce privește sensibilizarea populației. O mai mare sensibilizare a populației va contribui la asigurarea raportării imediate a unui comportament suspect. Unele state membre au dezvoltat materiale eficace de sensibilizare, cum ar fi videoclipuri, pliante și postere. Aceste bune practici ar trebui să fie împărtășite și cu alte state membre.

În plus, există soluții tehnice care pot contribui la creșterea siguranței spațiilor publice, păstrând în același timp caracterul lor deschis și public. „Securitatea de la stadiul conceperii” ar trebui să devină un principiu esențial încă din faza inițială a dezvoltării spațiilor publice. De exemplu, conceptele de proiectare a intrărilor în clădiri pot contribui la prevenirea intruziunilor teroriste (cum ar fi zonele de control al accesului pentru atenuarea riscului) și la asigurarea protecției perimetrului clădirilor împotriva pătrunderii vehiculelor. Cercetarea, testarea și îndrumarea practică trebuie continuate și dezvoltate într-o mai mare măsură, pentru a asigura un echilibru adecvat între menținerea naturii deschise a zonelor publice și asigurarea unei protecții eficiente. Măsurile de protecție, cum ar fi barierele sau echipamentele de detectare, ar trebui să fie cât mai discrete posibil pentru a reduce la minimum impactul lor asupra societății și pentru a evita crearea de vulnerabilități secundare.

Sectorul transporturilor a fost, de mulți ani, atât ținta actelor teroriste, cât și un mijloc de a comite atacuri (de exemplu, avioane deturnate sau atacuri cu camionul). Comisia lucrează la un set de instrumente de orientare pentru bune practici în materie de securitate în sectorul transportului rutier comercial. Acesta se va concentra pe îmbunătățirea securității camioanelor prin reducerea riscului de intruziune neautorizată, inclusiv de deturnare sau de furt al unui camion pentru a fi folosit într-un atac terorist. Setul de instrumente va fi disponibil înainte de sfârșitul anului 2017 și va oferi orientări pentru sectoarele naționale de transport rutier. Trebuie explorate noi soluții tehnologice, cum ar fi sistemele de evitare a coliziunilor, frânarea automată de urgență sau posibilitățile de oprire de la distanță a autoturismelor de către autoritățile de aplicare a legii.

UE poate oferi un sprijin important de ordin practic în vederea consolidării capacităților statelor membre de a îmbunătăți protecția spațiilor publice. Cu sprijinul Comisiei, a fost elaborat un instrument al UE de evaluare a locurilor care constituie o țintă vulnerabilă, iar acesta este testat în prezent pentru protecția spațiilor publice și acoperă evaluarea vulnerabilității tuturor tipurilor de spații publice. Comisia este pregătită să sprijine statele membre cu evaluări voluntare la fața locului. Va fi dezvoltată o aplicație electronică pentru a facilita astfel de evaluări ale vulnerabilității.

Întrucât organizațiile teroriste încearcă în permanență să își înnoiască tehnicile și modi operandi, UE trebuie să fie la fel de inovatoare în ceea ce privește răspunsul său, să exploateze tehnologia și să pună în comun expertiza de pe întreg teritoriul Uniunii pentru a detecta și a reduce amenințările emergente. Aceasta se referă, de exemplu, la posibilele amenințări generate de vehiculele aeriene fără pilot (UAV) care ar putea fi folosite de teroriști. Activitățile în curs cu privire la normele UE pentru garantarea siguranței și securității operațiunilor civile ale sistemelor de aeronave fără pilot la bord (UAS) vor aborda această amenințare, inclusiv măsurile de facilitare a detectării vehiculelor aeriene fără pilot ostile.

IV.    IMPLICAREA ACTORILOR LOCALI ȘI A SECTORULUI PRIVAT

O serie largă de actori pot juca un rol în protecția spațiilor publice. UE poate promova cooperarea cu o gamă largă de părți interesate, aspect considerat a fi crucial pentru îmbunătățirea protecției spațiilor publice.

Spațiile publice, cum ar fi centrele comerciale sau sălile de concerte, sunt adesea deținute sau exploatate de entități private. Acest lucru face necesară implicarea entităților respective în activitatea de îmbunătățire a protecției spațiilor publice. Comisia va înființa un Forum al operatorilor care să colaboreze cu acești operatori privați și cu alți actori relevanți din sectorul privat, cum ar fi companiile de închiriere de mașini etc. Acest lucru va facilita o conștientizare comună a provocărilor actuale în materie de securitate și va încuraja eforturile de îmbunătățire a protecției ale parteneriatelor public-privat în domeniul securității.

Autoritățile locale și regionale sunt, de asemenea, părți interesate importante în protecția spațiilor publice. Comisia va consolida implicarea acestor părți interesate și va iniția un dialog atât cu autoritățile regionale, cât și cu cele locale, cum ar fi primarii orașelor mari, pentru a împărtăși informațiile și bunele practici în materie de protecție a spațiilor publice. În continuarea Declarației de la Nisa 12 din 29 septembrie 2017, la începutul anului viitor Comisia va organiza, împreună cu Comitetul Regiunilor, o reuniune la nivel înalt cu primarii care au semnat Declarația de la Nisa și cu alți reprezentanți interesați de la nivel local și regional pentru a continua schimbul de bune practici în materie de protecție a spațiilor publice.

V.    CONCLUZII

Având în vedere amenințările în continuă evoluție, Europa trebuie să colaboreze și să își unească forțele pentru a dezvolta soluții inovatoare, durabile și eficace de îmbunătățire a protecției spațiilor publice. Deși nu poate exista niciodată un „risc zero”, măsurile operaționale, acțiunile de coordonare și orientările stabilite în prezentul plan de acțiune pot ajuta statele membre să abordeze vulnerabilitățile semnificative constatate în urma recentelor atacuri teroriste și pot aduce o contribuție reală în ceea ce privește protecția spațiilor publice.

Măsurile stabilite în prezenta comunicare urmăresc să deschidă calea către o cooperare eficace la nivelul UE în domeniul protecției spațiilor publice. Comisia încurajează statele membre să profite de diferitele posibilități prevăzute în prezentul plan de acțiune, inclusiv de fondurile UE disponibile. Aceasta invită Parlamentul European și Consiliul să aprobe prezentul plan de acțiune și să se implice activ în punerea sa în aplicare, în strânsă cooperare cu toate părțile interesate relevante. Comisia va analiza progresele înregistrate cu privire la prezentul plan de acțiune înainte de sfârșitul anului 2018.

(1) Europol, Changes in Modus Operandi of IS revisited (2.12.2016): https://www.europol.europa.eu/ newsroom/news/islamic-state-changing-terror-tactics-to-maintain-threat-in-europe și Terrorism Situation and Trend report 2017 (15.6.2017): https://www.europol.europa.eu/tesat/2017/index.html .

(2) https://ec.europa.eu/commission/sites/beta-political/files/letter-of-intent-2017_ro.pdf .

(3) A se vedea Al unsprezecelea raport privind progresele înregistrate către o uniune a securității efectivă și reală [COM(2017) 608 final, 18.10.2017].

(4) A se vedea Planul de acțiune de consolidare a pregătirii împotriva riscurilor de natură chimică, biologică, radiologică și nucleară în materie de securitate [COM (2017) 610 final, 18.10.2017].

(5) Agenda urbană a UE – Pactul de la Amsterdam: http://ec.europa.eu/regional_policy/en/policy/themes/urban-development/portal/ .

(6) Câteva exemple de proiecte sunt: SECUR-ED (Transport urban securizat) – un proiect demonstrativ cu o valoare de aproximativ 40 de milioane de euro, care a reunit mari operatori de transport, sectorul industrial și mediul academic pentru a dezvolta un pachet coerent și interoperabil de tehnologii și procese validate prin demonstrații, în vederea îmbunătățirii securității transportului public; DESURBS (Proiectarea unor spații urbane mai sigure) – un proiect cu o durată de doi ani și în valoare de 3,2 milioane de euro, care a dus la crearea de noi metodologii, baze de date și instrumente software, cum ar fi un portal al sistemului de sprijinire a deciziilor, pentru a ajuta urbaniștii, proiectanții și inginerii să recunoască și să remedieze deficiențele de securitate în planul urbanistic și SURVEIRON (sistem avansat de supraveghere pentru protecția țintelor urbane vulnerabile și a infrastructurilor urbane critice) – un proiect în valoare de 2,5 milioane de euro pentru IMM-uri, care oferă o soluție inovatoare pentru protecția acestor spații și care pune la dispoziția persoanelor responsabile cu securitatea publică și privată un serviciu inteligent de supraveghere și de luare a deciziilor în situații critice. O listă completă a proiectelor de cercetare în domeniul securității finanțate în cadrul PC7 și Orizont 2020 este disponibilă la adresa: http://ec.europa.eu/dgs/home-affairs/what-we-do/policies/industry -for-security/index_en.htm.

(7) COM(2017) 407 final (26.7.2017).

(8) Rețeaua AIRPOL finanțată de UE este un organism de coordonare al unităților de aplicare a legii din aeroporturile europene.

(9) Rețeaua ATLAS finanțată de UE reunește unitățile speciale de intervenție ale statelor membre.

(10) Rețeaua europeană de servicii tehnologice de aplicare a legii (a se vedea, de asemenea, capitolul V).

(11) Rețeaua europeană de forțe de poliție feroviare finanțată de UE abordează securitatea în domeniul transportului feroviar în contextul unei internaționalizări sporite a transportului feroviar în Europa.

(12) Declarația de la Nisa a fost adoptată în cadrul unei conferințe a primarilor din regiunea euromediteraneeană, organizată la Nisa, la 29 septembrie 2017, la inițiativa primarului orașului Nisa și cu participarea Comisiei, pentru a se face schimb de bune practici între orașe, la nivel local și regional, privind prevenirea radicalizării și protecția spațiilor publice.