EUR-Lex Access to European Union law
This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 52017DC0071
REPORT FROM THE COMMISSION TO THE EUROPEAN PARLIAMENT AND THE COUNCIL on the implementation of Regulation (EC) No 450/2003 of the European Parliament and of the Council concerning the labour cost index (LCI)
RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU cu privire la punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 450/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind indicele costului forței de muncă (ICFM)
RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU cu privire la punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 450/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind indicele costului forței de muncă (ICFM)
COM/2017/071 final
COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 14.2.2017
COM(2017) 71 final
RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU
cu privire la punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 450/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind indicele costului forței de muncă (ICFM)
1.INTRODUCERE
Regulamentul (CE) nr. 450/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 februarie 2003 privind indicele costului forței de muncă (ICFM)( 1 ) stabilește un cadru comun pentru ca statele membre să producă indici comparabili și să-i furnizeze Comisiei. Comisia (Eurostat) publică un comunicat de presă trimestrial cu privire la indicele orar al costului forței de muncă pe site-ul său web( 2 ), care conține un set complet de date, defalcate în funcție de activitatea economică și de componentele costului forței de muncă. De asemenea, site-ul web include ratele de creștere atât de la un trimestru la altul, cât și de la un an la altul.
În iulie 2003, Comisia a adoptat Regulamentul (CE) nr. 1216/2003( 3 ), care prezintă mai detaliat procedurile pe care statele membre trebuie să le urmeze atunci când transmit indicii către Comisie, ajustările sezoniere care trebuie realizate la nivelul indicilor și conținutul rapoartelor naționale privind calitatea. În martie 2007, Comisia a adoptat Regulamentul (CE) nr. 224/2007( 4 ). Acesta modifică Regulamentul (CE) nr. 1216/2003 și extinde domeniul de aplicare a indicelui costului forței de muncă la activitățile economice definite în secțiunile L, M, N și O ale NACE Rev. 1. Extinderea înseamnă că serviciile necomerciale sunt cuprinse, de asemenea. Serviciile necomerciale reprezintă cea mai mare parte a activităților economice menționate în secțiunile respective, iar dinamica acestora poate fi diferită de cea a serviciilor comerciale. În august 2007, Comisia a adoptat Regulamentul (CE) nr. 973/2007( 5 ). Acesta a modificat o serie de regulamente privind domenii statistice specifice, inclusiv privind indicele costului forței de muncă, în vederea punerii în aplicare a nomenclatorului statistic al activităților economice stabilit în NACE Revizia 2.
În temeiul articolului 13 din Regulamentul (CE) nr. 450/2003, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport din doi în doi ani. Întrucât seriile anterioare au fost analizate în rapoartele precedente, prezentul raport examinează calitatea datelor privind indicele costului forței de muncă pentru trimestrele de referință începând din al treilea trimestru al anului 2014 (2014T3) până în al doilea trimestru al anului anul 2016 (2016T2).
În anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1216/2003, calitatea indicelui costului forței de muncă este definită utilizând următoarele criterii: relevanță, precizie, punctualitatea transmiterii datelor, accesibilitate și claritate, comparabilitate, coerență și exhaustivitate.
Raportul anterior( 6 ) a abordat progresul privind accesibilitatea și claritatea, concluzionând că acestea sunt satisfăcătoare. Prin urmare, prezentul raport se va axa pe îmbunătățirile realizate în ceea ce privește relevanța, exhaustivitatea, punctualitatea, precizia, comparabilitatea și va revizui coerența dintre indicele costului forței de muncă și conturile naționale.
O atenție deosebită este acordată problemei nefurnizării datelor de către statele membre în termenele-limită stabilite, precum și consecințelor asupra calității agregatelor europene publicate.
2.Progrese generale înregistrate de la ultimul raport până în
Din punct de vedere legislativ, nu au fost efectuate modificări de la publicarea ultimului raport, în anul 2015.
În cursul actualei perioadei de raportare, Eurostat a depus eforturi în vederea simplificării și a armonizării standardelor referitoare atât la datele, cât și la metadatele (rapoarte privind calitatea) transmise Comisiei de către statele membre. Utilizarea standardului privind schimbul de date și metadate statistice (SDMX)( 7 ) (referință globală pentru schimbul de date statistice) pentru nomenclaturile și variabilele folosite în datele privind indicele costului forței de muncă a fost extinsă la toate statele membre. Eurostat a început să actualizeze definiția structurii de date SDMX la o versiune nouă pentru a permite colectarea mai multor variabile opționale și pentru a armoniza colectarea datelor privind ICFM cu alte domenii statistice. Teste pentru punerea în aplicare a standardelor actualizate au fost efectuate cu 12 state membre, iar punerea în aplicare a actualizării în producție este luată în considerare, după testarea suplimentară, pentru următorul trimestru de referință (2016T3). De asemenea, pe partea de producție, transmiterea datelor privind ICFM în formatul SDMX către Banca Centrală Europeană (BCE) a fost testată cu succes. Ambele inițiative au sprijinit simplificarea procesului de producție.
Rapoartele privind calitatea prezentate de statele membre au fost migrate la o versiune nouă a Sistemului Statistic European pentru metadate statistice „Metadata Handler” (v2.13), instrumentul informatic care permite fiecărui stat membru să își încarce de la distanță rapoartele privind calitatea și să actualizeze părțile care s-au modificat în cursul anului precedent fără a fi necesară retransmiterea acestora în întregime. De asemenea, acest instrument informatic permite introducerea rapoartelor naționale privind calitatea în baza de date de referință a Eurostat, punându-le astfel la dispoziția tuturor utilizatorilor.
Unul dintre aspectele care beneficiază în continuare de atenție este coerența ICFM cu alte statistici privind costurile forței de muncă, în special cu datele trimestriale privind conturile naționale (a se vedea secțiunea 3.6). Aceasta a fost analizată atât din punct de vedere teoretic, cât și din punct de vedere empiric.
În mai 2015, Eurostat a organizat un atelier de lucru cu statele membre pentru a discuta calitatea statisticilor privind costurile forței de muncă. Au fost evaluate subiecte cum ar fi colectarea datelor (surse și tehnici de eșantionare), aspecte metodologice, plauzibilitatea și coerența, procese statistice (ajustare în funcție de numărul de zile lucrătoare), necesitățile utilizatorilor și viitoarele evoluții și au fost convenite propuneri pentru îmbunătățire.
În cadrul grupului de lucru privind statisticile pieței muncii (LAMAS) din ianuarie 2016, Eurostat a prezentat rezultatele noilor verificări de plauzibilitate pentru datele privind indicele costului forței de muncă. LAMAS a sprijinit pe deplin noile verificări privind calitatea și a convenit să le pună în aplicare la nivel național cât de mult posibil. Țările care nu utilizează metoda indirectă de ajustare sezonieră (salarii/venituri nesalariale și agregate NACE) au convenit în cadrul grupului de lucru LAMAS din octombrie 2016 să pună în aplicare această procedură în următoarele două trimestre.
De asemenea, Eurostat a început publicarea estimărilor anuale pentru costurile orare ale forței de muncă defalcate în funcție de NACE într-un comunicat de presă, care a fost emis prima dată în aprilie 2016. Estimările respective se bazează atât pe nivelurile de costuri ale forței de muncă, cât și pe tendințele indicelui costului forței de muncă și sunt produse deja la 3 luni după încheierea perioadei de referință. Acoperirea include defalcarea NACE, cu excepția secțiunii „L” din NACE (activități imobiliare).
În timp ce statele membre au pus în aplicare și au menținut infrastructura necesară pentru producerea indicelui costului forței de muncă, Eurostat îmbunătățește în mod continuu sistemul pentru primirea, verificarea, prelucrarea, stocarea și diseminarea datelor. Aceste procese, care au devenit pe deplin operaționale în anul 2005, sunt revizuite și actualizate în permanență.
3.Evaluarea calității datelor și impactul asupra agregatelor europene
3.1Relevanța
Indicatorul „variațiile costului forței de muncă pe oră lucrată” este important pentru analizarea evoluțiilor economice pe termen scurt și pe termen mediu. Pentru a evalua posibilele presiuni inflaționiste cauzate de evoluția pieței forței de muncă, Comisia și BCE utilizează un indice al costurilor forței de muncă pe oră lucrată, care indică evoluția pe termen scurt a costurilor forței de muncă. Indicele trebuie să fie calculat imediat după ce datele devin disponibile, pentru fiecare stat membru, pentru întreaga Uniune Europeană (UE) și pentru zona euro (EA). Indicele costului forței de muncă este important, de asemenea, pentru partenerii sociali implicați în negocieri salariale și pentru Comisia însăși, în vederea monitorizării evoluției pe termen scurt a costurilor forței de muncă. Indicele costului forței de muncă reprezintă unul dintre principalii indicatori economici europeni( 8 ).
Există cerere nu numai pentru informații cu privire la variațiile procentuale trimestriale ale costurilor forței de muncă, astfel cum sunt măsurate prin intermediul indicelui costului forței de muncă, ci și, din ce în ce mai pronunțat, pentru informații cu privire la costurile forței de muncă exprimate în valori absolute (EUR/oră). În aprilie 2012, Eurostat a publicat pentru prima dată estimări timpurii ale costurilor orare ale forței de muncă exprimate în EUR și în monedele naționale. Eurostat a adăugat defalcarea NACE în estimările sale anuale diseminate printr-un comunicat de presă în aprilie 2016 și prin intermediul bazei de date online.
Publicarea de estimări ale costurilor anuale ale forței de muncă cu defalcarea NACE pe baza indicelui costului forței de muncă a sporit cererea deja ridicată din partea utilizatorilor pentru informații cuprinzătoare și în timp util cu privire la nivelul costurilor orare ale forței de muncă. Comisia a primit reacții pozitive cu privire la publicarea acestor estimări și va continua să prezinte costul anual al forței de muncă cu o defalcare NACE.
3.2Exhaustivitatea
În general, disponibilitatea și calitatea indicelui costului forței de muncă au continuat să se îmbunătățească în comparație cu perioada de raportare precedentă. Eurostat a primit date ajustate în funcție de numărul de zile lucrătoare, precum și date ajustate în funcție de variațiile sezoniere și de numărul de zile lucrătoare din partea tuturor statelor membre. Toate statele membre au livrat, de asemenea, date neajustate sezonier, cu excepția Danemarcei și a Suediei – țări care au primit derogări de la livrarea de date neajustate sezonier( 9 ).
În ceea ce privește Spațiul Economic European (SEE)( 10 ), Islanda nu a transmis date privind indicele costului forței de muncă pentru perioada de referință, în timp ce Norvegia a transmis date pentru toate trimestrele în cauză.
În pofida acoperirii îmbunătățite a datelor ajustate sezonier, în urma analizei atente a calității datelor și a necesităților utilizatorilor, s-a decis continuarea publicării datelor ajustate în funcție de numărul de zile lucrătoare ca cifre principale. Acest lucru asigură, în special, claritate și coerență cu alte statistici privind prețurile (de exemplu, indicele prețurilor de consum). Cu toate acestea, toate datele, inclusiv estimările ajustate sezonier, sunt disponibile online în baza de date a Eurostat.
Rapoartele naționale privind calitatea pentru anul de referință 2015 au fost transmise de către toate statele membre și sunt în curs de validare înainte de a fi puse la dispoziția publicului.
3.3 Punctualitatea
Punctualitatea statelor membre în transmiterea datelor către Comisie s-a ameliorat de la publicarea raportului precedent în anul 2015. Cu excepția Greciei și a Croației, au fost înregistrate numai întârzieri minore. Furnizarea de date la timp este extrem de importantă pentru producerea ICFM, întrucât întârzierile în comunicarea datelor au drept consecință utilizarea de estimări pentru elaborarea agregatelor pentru UE și pentru zona euro. Aceasta poate necesita ulterior efectuarea unor revizuiri excesiv de ample. Figura 1 prezintă proporția din totalul costurilor forței de muncă din UE exprimate în EUR pentru care au fost disponibile date pentru fiecare trimestru, la momentul publicării comunicatului de presă.
Figura 1: Datele privind indicele costului forței de muncă disponibile la momentul publicării, exprimate ca procent din costurile totale ale forței de muncă din UE, în EUR
Acoperirea ICFM a fost completă, mai puțin pe durata a patru trimestre în care Grecia (2015 T1 și T4 și 2016 T1 și T2) sau Croația (2016T1) nu au transmis datele lor la timp.
În medie, actualitatea s-a ameliorat în comparație cu ultima perioadă de raportare, asigurând acoperirea Uniunii Europene egală sau superioară de 99 % pentru toate trimestrele, cu excepția unuia (2016T1).
În ceea ce privește actualitatea, de la ultima perioadă de raportare, Grecia a avut de două ori o întârziere de mai mult de două zile pentru datele privind indicele costului forței de muncă. În pofida acestor întârzieri, a fost totuși posibilă includerea datelor pentru Grecia în comunicatul de presă. Începând din primul trimestru al anului 2016, Croația și-a reluat transmiterea în timp util a datelor sale privind indicele costului forței de muncă.
În ceea ce privește statele SEE, Islanda nu a transmis date privind indicele costului forței de muncă pentru perioada în cauză, în timp ce Norvegia a transmis date în timp util, cu o singură excepție (2015T4).
3.4 Precizia
Indicele costului forței de muncă este alcătuit dintr-o serie de variabile diferite (de exemplu, costurile forței de muncă și orele lucrate), care pot fi preluate din mai multe surse. Aceasta înseamnă că revizuirile pot avea loc în orice moment, influențând astfel datele din ultimul trimestru, din mai multe trimestre sau din ani întregi. În cazul în care ajustările datelor se referă la anul de referință, întreaga serie trebuie să fie revizuită. Începând din primul trimestru al anului 2014, revizuirile cifrei principale privind UE( 11 ) (rata de creștere de la an la an) au depășit de trei ori 0,2 puncte procentuale. În majoritatea trimestrelor, estimările au fost revizuite în sens ascendent. Spre deosebire de perioada precedentă de raportare, revizuirile agregatelor UE nu au depășit 0,3 puncte procentuale.
Figura 2: Modificările datelor între prima cifră publicată și publicarea din trimestrul al doilea al anului 2016
- a agregatului secțiunilor B-S din NACE Revizia 2 pentru UE-28, în puncte procentuale
Pe parcursul perioadei de referință, numai datele privind indicele costului forței de muncă din partea Greciei au prezentat probleme de calitate. Eurostat a organizat o reuniune bilaterală cu biroul elen de statistică în mai 2016, în decursul căreia s-a convenit asupra unei foi de parcurs pentru abordarea problemelor structurale. De atunci au fost înregistrate unele progrese în vederea îmbunătățirii calității și a actualității datelor în cadrul următoarelor două runde de producție.
3.5Comparabilitatea
Pentru a publica date comparabile privind indicele costului forței de muncă între țări, este importantă corectarea pentru efecte calendaristice și sezoniere.
Articolul 1 din Regulamentul (CE) nr. 1216/2003 al Comisiei prevede că cifrele indicelui costului forței de muncă se transmit sub formă neajustată sezonier, ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și ajustată în funcție de variațiile sezoniere și de numărul de zile lucrătoare. Există unele excepții de la această normă: o serie de state membre beneficiază de derogări de la livrarea de date neajustate sezonier( 12 ). Regulamentul (CE) nr. 450/2003 nu precizează în mod explicit dacă ajustările în funcție de numărul de zile lucrătoare și de variațiile sezoniere trebuie să se realizeze utilizând abordarea directă sau cea indirectă. În timp ce, pentru ajustarea indirectă, seria de bază este ajustată și utilizată ulterior pentru a construi agregate de nivel superior, o ajustare directă înseamnă că fiecare serie individuală, inclusiv agregatele de nivel superior, este ajustată în mod individual. Ambele abordări prezintă avantaje și dezavantaje și sunt sprijinite de orientările Sistemului Statistic European privind ajustarea în funcție de ajustările sezoniere( 13 ) . Într-un număr limitat de cazuri, indicele ajustat în funcție de costul total a fost fie mai mare, fie mai mic decât indicele ajustat în funcție de ambele subcomponente (salariu și costuri salariale; costul forței de muncă, altul decât salariile și indemnizațiile). Prin urmare, Eurostat a verificat în mod sistematic datele furnizate de toate statele membre pentru a asigura coerența indicelui total cu cele două subcomponente ale acestuia pentru fiecare secțiune din NACE. Eurostat a continuat politica de publicare numai a indexului total, cu ascunderea componentelor în cazul în care acestea diferă cu mai mult de 0,1 % față de total.
Au fost înregistrate unele progrese pe parcursul ultimilor doi ani, când practica în timpul producției a arătat că metoda indirectă de ajustare produce date de o calitate mai bună. Această analiză a început în cadrul atelierului de lucru din mai 2015 și a fost încheiată în cadrul grupului de lucru LAMAS din octombrie 2016, când statele membre au convenit să treacă la metoda indirectă de ajustare.
3.6Coerența cu cifrele conturilor naționale
În ceea ce privește raportul anual privind calitatea, se solicită statelor membre să compare ratele de creștere ale indicelui costului forței de muncă cu cele ale remunerațiilor orare ale salariaților, cuprinse în conturile naționale (conform definiției date în SEC2010)( 14 ). Nu este realist să se aștepte ca cifrele să fie identice. În pofida faptului că sunt utilizate definiții aproape identice ale costului forței de muncă, tratamentele și sursele statistice pot fi diferite. În plus, colectarea datelor referitoare la orele lucrate este deosebit de dificilă atât pentru indicele costului forței de muncă, cât și pentru conturile naționale. În pofida acestor diferențe de metodologie, analiza nivelului de discrepanțe între ambele seturi de date are un caracter informativ. Atunci când nivelurile depășesc un anumit prag relativ, acest lucru poate indica probleme de calitate în oricare dintre seturi.
Eurostat a efectuat un exercițiu de calitate pentru agregatele secțiunilor B-S din NACE Revizia 2, cu excepția celor pentru Grecia și Croația, ale căror date privind ICFM nu au fost disponibile. Pentru această comparație au fost utilizate date ICFM neajustate sezonier, cu excepția Danemarcei și a Suediei, pentru care au fost disponibile date ajustate în funcție de numărul de zile lucrătoare. A fost analizată diferența medie absolută între rata de creștere a indicelui costului forței de muncă și cea a remunerației orare a salariaților pe parcursul a 10 trimestre, iar variațiile de peste două puncte procentuale în fiecare an au fost considerate a justifica o analiză mai aprofundată. Acesta a fost cazul pentru Bulgaria, Danemarca, Letonia, Polonia și România (a se vedea figura 3).
Rezultatele analizei menționate mai sus vor fi urmărite împreună cu statele membre în cauză, în special în ceea ce privește datele privind orele lucrate. Scopul este de a îmbunătăți coerența între diferitele domenii statistice.
Figura 3: Rata de creștere a remunerației orare a salariaților în funcție de indicele costului forței de muncă
- Diferență în puncte procentuale
Notă: Datele pentru Grecia și Croația nu sunt disponibile.
4.Concluzii
În general, calitatea indicilor costului forței de muncă ai statelor membre și ai UE a continuat să se îmbunătățească de la raportul precedent, publicat în anul 2014. Punctualitatea statelor membre a rămas bună, cu excepția Greciei, ale cărei date privind indicele costului forței de muncă au fost prezentate în continuare după termenele-limită stabilite.
Utilizarea standardului SDMX a fost extinsă, iar cele mai recente îmbunătățiri ale formatului SDMX sunt în curs de punere în aplicare.
Rapoartele privind calitatea transmise de statele membre au fost migrate la o versiune nouă a Sistemului Statistic European pentru metadate statistice „Metadata Handler” și au fost puse la dispoziția tuturor utilizatorilor.
Au fost evaluate calitatea generală a statisticilor privind indicele costului forței de muncă și anumite aspecte tehnice și au fost convenite propuneri de îmbunătățire. Coerența datelor privind indicele costului forței de muncă se așteaptă să se amelioreze în continuare, printre altele, ca rezultat al acțiunilor de urmărire puse în aplicare în urma unui atelier de lucru dedicat și a reuniunilor ulterioare ale LAMAS. În special, țările care nu utilizează metoda indirectă de ajustare sezonieră (salarii/venituri nesalariale și agregate NACE) și ale căror date au prezentat neconcordanțe semnificative între componente și total au fost de acord să pună în aplicare metoda indirectă până la jumătatea anului 2017.
Comisia (Eurostat) a început, de asemenea, să publice estimări anuale ale nivelurilor costurilor orare ale forței de muncă pe secțiuni ale NACE, începând din anul 2012, pe baza atât a nivelurilor studiului costului forței de muncă, cât și a tendințelor indicelui costului forței de muncă.
Comisia va continua să urmărească aspectele legate de neconformitate și de calitatea datelor în mod regulat, utilizând datele transmise și alte documente naționale, inclusiv rapoarte privind calitatea. În absența unor progrese sau în cazul unor progrese insuficiente, Comisia va asigura monitorizarea îndeaproape, împreună cu autoritățile naționale statistice competente.
