COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 1.2.2017

COM(2017) 53 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN, COMITETUL REGIUNILOR ȘI BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII

Al doilea raport privind starea uniunii energetice

I.    Introducere

Pentru uniunea energetică, 2016 a fost anul rezultatelor. A fost un an în care viziunea strategiei-cadru pentru o uniune energetică 1 s-a transformat ulterior în inițiative legislative și nelegislative concrete, cele mai recente fiind incluse în pachetul „Energie curată pentru toți europenii” prezentat la 30 noiembrie 2016. Ca o etapă următoare, strategia privind o mobilitate cu emisii scăzute de dioxid de carbon 2 va fi transpusă, la rândul său, în inițiative concrete, în conformitate cu Programul de lucru al Comisiei pentru 2017 3 . Este important ca, în vederea unei tranziții rapide și concrete către energia curată, colegiuitorii să acționeze în direcția adoptării inițiativelor propuse, fără întârziere și în conformitate cu Declarația comună a celor trei instituții privind prioritățile legislative ale Uniunii Europene pentru 2017 4 .

Uniunea energetică este un proiect european prioritar, identificat de Comisia Juncker ca una dintre cele 10 priorități politice 5 , în care cinci dimensiuni sunt strâns interconectate: securitatea energetică, solidaritatea și încrederea; o piață europeană a energiei pe deplin integrată; eficiență energetică care contribuie la moderarea cererii; decarbonizarea economiei; și cercetarea, inovarea și competitivitatea. S-au înregistrat progrese în toate aceste dimensiuni.

Uniunea energetică face parte din agenda pozitivă pentru Uniunea Europeană, astfel cum s-a stabilit în Declarația de la Bratislava 6 , și nu poate fi separată de alte politici europene cheie. Ea contribuie la îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă 7 și la punerea în aplicare a agendei privind economia circulară 8 , bazându-se pe interacțiunea strânsă cu uniunea piețelor de capital, cu piața unică digitală, cu Noua agendă pentru competențe în Europa, cu Planul de investiții pentru Europa și cu uniunea securității. Prin revizuirea legislației existente și prin asigurarea faptului că aceasta este menținută adecvată scopului, agenda privind uniunea energetică contribuie, de asemenea, la agenda Programului privind o reglementare adecvată și funcțională (REFIT) al Comisiei.

Uniunea energetică înseamnă mai mult decât numai energie și climă: este vorba despre accelerarea modernizării întregii economii a Europei, despre transformarea acesteia într-o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon și eficientă din punct de vedere energetic și sub aspectul utilizării resurselor, într-un mod echitabil din punct de vedere social. Obiectivul său final este de a asigura că lucrătorii, consumatorii și întreprinderile din Europa beneficiază de pe urma acesteia. Întreprinderile europene ar trebui să joace un rol primordial în ceea ce privește investițiile necesare, întrucât acest lucru ar crea avantajul „primului sosit” pentru noi tehnologii și modele de afaceri. Cu alte cuvinte, există un argument comercial puternic în favoarea tranziției către o economie mai modernă și cu emisii scăzute de dioxid de carbon.

Acest lucru necesită, de asemenea, o dimensiune externă puternică. Într-un mediu geopolitic în rapidă schimbare, o uniune energetică performantă este esențială pentru a proteja interesele economice pe termen lung și bunăstarea Europei și a cetățenilor săi 9 . Acțiunile privind agenda internă au fost, prin urmare, completate cu o diplomație energetică consolidată, concepută să întărească securitatea alimentării cu energie, să extindă exporturile de soluții tehnologice europene cu emisii scăzute de dioxid de carbon și să stimuleze competitivitatea industrială. În termeni mai generali, diplomația energetică ar trebui să mărească spațiul de manevră al Europei, alături de partenerii săi internaționali, într-o lume mai volatilă. Acesta este un domeniu în care Europa are un potențial solid pentru a-și demonstra poziția de lider la nivel global.

O dimensiune externă puternică include o diplomație climatică robustă, care să își asume o poziție de lider mondial în direcția unei tranziții globale către energia curată și care să contribuie la realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă, asigurând în special o energie durabilă pentru toți. Ca urmare a adoptării Acordului de la Paris 10 în decembrie 2015, ratificarea rapidă de către Uniunea Europeană a permis intrarea în vigoare, la 4 noiembrie 2016, a primului acord global, universal și cu caracter juridic obligatoriu privind schimbările climatice.

În 2016, Uniunea Europeană a demonstrat că se află în avangarda punerii în aplicare la nivel intern a Acordului de la Paris. Comisia a adoptat toate propunerile legislative necesare pentru a îndeplini angajamentele ambițioase ale Uniunii Europene asumate în temeiul acordului. Aceste propuneri și măsurile de facilitare care le însoțesc contribuie în mod fundamental la agenda globală a Comisiei privind crearea de locuri de muncă,creșterea economică și investițiile conexe.

În același timp, propunerile Comisiei ar trebui să garanteze că această tranziție nu presupune costuri financiare exagerate nici pentru cetățenii și nici pentru întreprinderile din Uniunea Europeană și conduce către crearea de noi locuri de muncă, de noi competențe și oportunități, stimulând creșterea economică și asigurând un nivel înalt de calitate a vieții în Uniunea Europeană. Este tocmai ceea ce și tinerii europeni așteaptă de la Uniunea Europeană.

În baza tuturor acestor motive, atenția se axează în prezent asupra implementării. Ar trebui să se ajungă la un acord cu Parlamentul European și cu Consiliul cu privire la inițiativele legislative, legislația existentă ar trebui să fie pusă în aplicare, iar normele privind concurența și ajutoarele de stat prevăzute în tratat ar trebui aplicate cu strictețe. În același timp, acțiunile nelegislative la nivel național, local și la nivelul Uniunii ar trebui să continue și să fie consolidate.

II.    Observații privind tendințele și politicile

De la primul raport privind starea uniunii energetice, publicat în noiembrie 2015 11 , au fost continuate și chiar consolidate o serie de tendințe în ceea ce privește tranziția Uniunii Europene către o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon 12 . Principalele observații care pot fi făcute pe baza progreselor naționale înregistrate pe parcursul anului 2016 sunt sintetizate în observațiile privind politicile, prezentate în anexa 2. Acestea reprezintă baza pentru o analiză mai detaliată ale politicilor statelor membre, pe care Comisia intenționează să o efectueze în 2017.

Uniunea Europeană, în ansamblul său, a continuat să înregistreze progrese semnificative în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor uniunii energetice, în special a obiectivelor pentru 2020 în materie de energie și de schimbări climatice. S-au realizat deja reduceri considerabile în ceea ce privește consumul de energie. Dacă eforturile statelor membre continuă, Uniunea Europeană se înscrie pe traiectoria realizării obiectivelor sale în materie de eficiență energetică pentru 2020 13 .

Figura 1: Consumul de energie primară și evoluția PIB 14

În 2015, emisiile de gaze cu efect de seră din Uniunea Europeană au fost cu 22 % sub nivelul din 1990 15 . În pofida unei creșteri limitate temporare în 2015, tendința de scădere a emisiilor se menține. 16 . Emisiile din sectoarele care fac obiectul schemei Uniunii Europene de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) au continuat să scadă în 2015 17 .

Uniunea Europeană este, de asemenea, pe calea cea bună în ceea ce privește sectorul surselor regenerabile de energie, unde – pe baza datelor din 2014 – cota surselor regenerabile de energie a atins 16 % din consumul final brut de energie al Uniunii Europene 18 . Pe măsură ce traiectoria devine mai abruptă în apropierea anului 2020, ar trebui realizate eforturi suplimentare.

Figura 2: Cotele energiei din surse regenerabile în Uniunea Europeană în raport cu traiectoriile prevăzute în Directiva privind energia din surse regenerabile și în planurile de acțiune naționale privind energia din surse regenerabile 19

O altă tendință importantă este că Uniunea Europeană continuă să își decupleze cu succes creșterea economică de emisiile de gaze cu efect de seră. În perioada 1990-2015, produsul intern brut (PIB) combinat al Uniunii Europene a crescut cu 50 %, în timp ce emisiile au scăzut cu 22 %. Se estimează că această decuplare va continua în contextul tendințelor și previziunilor actuale.

Figura 3: Evoluțiile istorice și previzionate ale PIB-ului (în termeni reali), ale emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) și ale intensității emisiilor la nivelul economiei (raport între emisii și PIB) Indice (1990 = 100) 20  

Uniunea Europeană a reușit, de asemenea, să reducă semnificativ intensitatea gazelor cu efect de seră la nivelul economiei sale. În prezent, UE este una dintre economiile mari cele mai eficiente din punctul de vedere al emisiilor de gaze cu efect de seră și este hotărâtă să devină economia cea mai eficientă din punctul de vedere al emisiilor de gaze cu efect de seră din cadrul G20 prin punerea în aplicare a obiectivelor pentru 2030 în domeniul schimbărilor climatice și al energiei. Există însă și alte regiuni care își reduc considerabil intensitatea emisiilor de gaze cu efect de seră, pe baza propriilor planuri în domeniul schimbărilor climatice, elaborate în temeiul Acordului de la Paris. Cu alte cuvinte, în pofida acestor tendințe pozitive, nu este timp pentru a ne complace în această situație, dacă dorim ca Europa să își păstreze poziția de lider mondial.

Figura 4: Intensitatea emisiilor de GES (Mt de echivalent de CO2 /miliarde USD) 21

III.    Evaluarea progreselor și a provocărilor

Tranziția către o economie modernă, cu emisii reduse de dioxid de carbon se petrece sub ochii noștri.

Strategia-cadru pentru o uniune energetică prevede obiectivul ambițios de abandonare a unei economii dependente de combustibilii fosili. Procesul de decarbonizare a economiei europene este în plină desfășurare. Colegiuitorii au aprobat într-un timp record ratificarea Acordului de la Paris de către Uniunea Europeană. Pentru a pune în aplicare angajamentele Uniunii Europene, Comisia a adoptat deja în iulie 2015 propunerile necesare pentru finalizarea cadrului de politici privind clima și energia pentru 2030, pentru schema Uniunii Europene de comercializare a certificatelor de emisii 22 , iar în iulie 2016 pentru sectoarele care nu fac obiectul schemei respective 23 , vizând și integrarea exploatării terenurilor, a schimbării destinației terenurilor și a silviculturii (LULUCF) 24 . În etapa următoare, în centrul atenției se va afla participarea Uniunii Europene la primul „dialog de facilitare” în 2018, ocazie cu care părțile ar trebui să ia în considerare ambiția colectivă și progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a Acordului de la Paris.

În 2016, Comisia a prezentat, de asemenea, o strategie europeană pentru o mobilitate cu emisii reduse de dioxid de carbon, cu o ambiție la fel de clară: până la mijlocul secolului, emisiile de gaze cu efect de seră provenite din transporturi ar trebui să fie cu cel puțin 60 % mai mici decât în 1990 și să se situeze ferm pe calea către zero emisii, asigurând în același timp nevoile de mobilitate a persoanelor și mărfurilor, precum și conectivitatea globală. Emisiile de poluanți atmosferici care sunt nocive pentru sănătatea publică, generate de transporturi, ar trebui și ele reduse drastic, fără întârziere. Comisia s-a concentrat, în special, asupra transportului rutier, care reprezintă peste 70 % din emisiile de gaze cu efect de seră generate de transporturi.

Imediat după intrarea în vigoare a Acordului de la Paris, Comisia a adoptat pachetul privind energia curată, care stabilește cadrul de reglementare pentru perioada post-2020, dar oferă și un stimulent puternic pentru tranziția către o economie mai curată. Aproximativ în aceeași perioadă, a fost adoptată Directiva revizuită privind plafoanele naționale de emisii (NEC) 25 . Prin stabilirea de limite de emisii mai stricte pentru principalii poluanți atmosferici, Uniunea Europeană contribuie la îmbunătățirea sănătății cetățenilor săi și la evitarea deceselor premature, reducând în același timp costurile economice imense pentru societate 26 . Într-o economie modernă, cetățenii ar trebui să beneficieze de investițiile realizate în sănătate.

Progresele realizate ceea ce privește trecerea la o economie inovatoare, eficientă din punct de vedere energetic și al utilizării resurselor.

Comisia și-a respectat promisiunea de a trata eficiența energetică ca o sursă de sine stătătoare. Comisia a propus un obiectiv obligatoriu la nivelul Uniunii Europene de 30 % pentru îmbunătățirea eficienței energetice până în 2030. O serie de inițiative însoțitoare privind eficiența energetică vor asigura faptul că obiectivul poate fi atins în mod rentabil, prin adaptarea legislației relevante la perspectivele pentru 2030 și prin abordarea barierelor multiple care împiedică investițiile în eficiența energetică și, în special, în renovarea clădirilor.

O economie modernă ar trebui să fie eficientă nu doar din punctul de vedere al consumului de energie, ci și din punctul de vedere al utilizării resurselor pe parcursul ciclului lor de viață. Tranziția energetică ar trebui să se coreleze cu trecerea la o economie circulară, întrucât prin creșterea nivelului de prevenire a generării de deșeuri și de reciclare a acestora se pot obține economii importante de energie. După cum s-a stabilit în comunicarea adoptată recent privind rolul valorificării energetice a deșeurilor 27 , de exemplu, în condițiile în care se respectă principiul ierarhiei deșeurilor, dacă s-ar pune în aplicare, în mod corespunzător, tehnici și măsuri de sprijin dovedite, cantitatea de energie recuperată din deșeuri ar putea să crească cu 29 %, ceea ce ar contribui la îndeplinirea obiectivelor stabilite în strategia-cadru pentru uniunea energetică și în Acordul de la Paris. Europa este lider în sectorul tehnologiilor ecologice. Producția de bunuri și servicii de mediu per unitate de produs intern brut (PIB) a crescut cu peste 50 % în ultimul deceniu, iar rata de ocupare a forței de muncă în „economia verde” a crescut la peste 4 milioane de echivalente normă întreagă. Și în acest domeniu, există un interes comercial semnificativ și un potențial economic dovedit.

Modernizarea economiei europene necesită o concurență eficace și un cadru de reglementare stabil pe piețele de energie, pentru a se încuraja inovarea și competiția. Comunicarea „Accelerarea inovării în domeniul energiei curate” 28 prezintă o strategie a Uniunii Europene care are ca scop să permită companiilor europene și întreprinderilor noi să stimuleze cercetarea și inovarea pentru a găsi soluții în domeniul energiei curate și care ar trebui să garanteze comercializarea rapidă și cu succes a rezultatelor astfel obținute. Progrese considerabile 29 au fost realizate în toate domeniile prioritare ale Planului strategic privind tehnologiile energetice (SET) cu scopul de a integra în sistemul energetic tehnologiile rentabile, cu emisii reduse de dioxid de carbon.

Sprijinul puternic acordat cercetării și inovării în domeniul tehnologiilor energetice curate a dus, de asemenea, la aderarea Uniunii Europene la Misiunea internațională a inovării 30 . Uniunea Europeană își va îndeplini rolul de lider prin asigurarea faptului că această inițiativă va produce transformări pozitive, în strânsă cooperare cu investitorii. Utilizarea unor indicatori îmbunătățiți sau suplimentari, de exemplu cu privire la importurile și exporturile de tehnologii energetice curate, precum și la cota de piață a acestora, vor conduce la o mai bună evaluare a performanței și a competitivității globale a Uniunii Europene în acest domeniu și la actualizarea obiectivelor noastre în materie de cercetare și inovare. În acest scop, Comisia va lucra cu statele membre, cu industria, cu comunitatea de cercetare și inovare și cu alte părți interesate-cheie, în cadrul unui Forum privind competitivitatea industrială în domeniul energiei curate, prevăzut a fi organizat în strânsă cooperare cu forumurile deja existente înainte de sfârșitul anului.

Responsabilizarea consumatorilor

Uniunea energetică ar trebui să ofere beneficii tangibile pentru consumatori, care se află în centrul tranziției energetice. Din ce în ce mai mulți consumatori sunt activi pe piața energiei, după cum o demonstrează, de exemplu, creșterea capacităților de energie solară fotovoltaică din gospodăriile private, apariția mai multor cooperative de energie din surse regenerabile sau creșterea ratelor de schimbare a furnizorilor atât pe piața energiei electrice, cât și pe piața gazelor. Cu toate acestea, sunt în continuare necesare măsuri pentru a-i sprijini pe numeroșii consumatori care nu au încă posibilitatea de a participa.

După cum s-a arătat în raportul privind prețurile și costurile energiei 31 , prețurile de pe piața cu amănuntul au crescut în ultimii ani, în pofida scăderii prețurilor cu ridicata. Propunerile privind organizarea pieței energiei electrice 32 și noua directivă privind sursele regenerabile de energie 33 vor stimula și mai mult consumatorii să participe pe deplin la piață și vor oferi măsuri suplimentare pentru protejarea consumatorilor vulnerabili, evitarea deconectărilor și combaterea sărăciei energetice în Uniunea Europeană. Punerea în aplicare strictă a normelor în domeniul concurenței va contribui, de asemenea, la consolidarea bunăstării consumatorilor prin scăderea prețurilor, înmulțirea posibilităților de alegere și dezvoltarea inovării.

Comisia intenționează să lanseze în 2017 o campanie de sensibilizare pentru a încuraja mai mulți consumatori să participe la evoluția pieței energiei și să se bucure de avantajele acesteia. Campania are ca obiectiv evidențierea beneficiilor eficienței energetice și schimbării furnizorilor. Ea va începe ca proiect-pilot în mai multe state membre și ar putea fi extinsă și în alte state membre de îndată ce vor fi disponibile rezultatele proiectului-pilot.

În plus, Observatorul sărăciei energetice va începe să funcționeze la finalul anului 2017, ajutând statele membre să monitorizeze sărăcia energetică și să stabilească măsuri pentru a aborda această problemă tot mai gravă. Obiectivul său este de a produce statistici privind sărăcia energetică, de a servi ca o platformă pentru diseminarea bunelor practici către părțile interesate-cheie și de a fi o sursă de informare în materie de sărăcie energetică pentru publicul mai larg.

Tranziția spre o energie curată ar trebui să fie echitabilă și să ia în considerare efectul de transformare pe care îl are asupra părților interesate, inclusiv asupra industriilor și lucrătorilor. Prin urmare, Comisia examinează modalități de optimizare a sprijinului pe care îl acordă tranziției structurale în regiunile cu industrie carboniferă și în cele cu emisii ridicate de dioxid de carbon, în conformitate cu normele din domeniul concurenței. În acest scop, Comisia intenționează să lucreze în parteneriat cu părțile interesate din aceste regiuni, pentru a orienta mai bine sprijinul Uniunii Europene, încurajând schimbul de bune practici, inclusiv discuțiile privind foile de parcurs sectoriale și necesitățile în materie de recalificare, și promovând sinergiile și cooperarea.

Infrastructuri rezistente la proba timpului pentru uniunea energetică

O infrastructură rezilientă este coloana vertebrală a uniunii energetice. Anul trecut, au fost puse în aplicare proiecte de interconectare importante, iar cooperarea regională a fost consolidată considerabil.

Au început lucrările de construcție a unor noi interconectori, precum gazoductul transadriatic (TAP), parte a coridorului sudic al gazelor; au fost semnate acorduri de finanțare, precum un acord de grant pentru o investiție de 187 de milioane EUR din Mecanismul pentru interconectarea Europei destinată interconectorului de gaze „Balticconector” dintre Finlanda și Estonia și un acord de grant de 179 milioane EUR pentru gazoductul BRUA, care trece prin Bulgaria, România, Ungaria și Austria 34 . În ceea ce privește Grupul pentru conectarea rețelelor de gaze în Europa Centrală și de Sud-Est (CESEC), mandatul său ar trebui extins la energia electrică, la sursele regenerabile de energie și la eficiența energetică.

A fost creat un nou grup la nivel înalt pentru cooperarea în domeniul energetic între țările din zona mărilor nordice 35 , care se vizează o mai bună integrare a energiei eoliene offshore și îmbunătățirea interconexiunilor. În 2016, în cadrul licitațiilor pentru proiecte de energie eoliană offshore s-au primit oferte mai scăzute ca oricând, ceea ce demonstrează că prețurile la energia eoliană offshore sunt și ele în scădere și că energia electrică produsă din această sursă este pe cale de a se ieftini 36 .

În ultimele luni, au fost puse în funcțiune noi terminale de gaz natural lichefiat (GNL) în Świnoujście (Polonia) 37 , Dunkerque (Franța) și Pori (Finlanda), care nu numai că oferă noi oportunități de piață, ci îmbunătățesc, de asemenea, securitatea aprovizionării cu gaze a statelor membre și a vecinilor acestora. Estul Mediteranei este, de asemenea, o sursă promițătoare de aprovizionare cu gaze pentru Uniunea Europeană. Acest lucru sporește oportunitățile de diversificare și reduce dependența de importuri de la un singur furnizor, care este un obiectiv-cheie al uniunii energetice.

Cu toate acestea, există în continuare blocaje din cauza faptului că infrastructura este inexistentă sau insuficient folosită. Interconexiunile și, unde este relevant, liniile interne sunt în continuare necesare pentru a integra și mai mult piața internă a energiei electrice în Europa de Sud-Vest și în Europa de Nord și de Est (de exemplu, Germania, Polonia și Republica Cehă), iar gestionarea acestor interconexiuni trebuie îmbunătățită. Acțiunile privind sincronizarea statelor baltice cu sistemul european de energie electrică ar trebui continuate. Obiectivul pentru 2030 privind interconectarea în proporție de 15 % a energiei electrice ar trebui să garanteze, cu condiția ca această capacitate să fie pusă la dispoziție pe piață, că Uniunea Europeană poate folosi în mod optim sursele regenerabile care îi aparțin, asigurând securitatea aprovizionării și integrarea pieței.

Eforturile privind infrastructura ar trebui accelerate în 2017. Cea de a treia listă a proiectelor de interes comun (PIC) intenționează să identifice acele proiecte care sunt cel mai urgent necesare pentru a contribui la integrarea pieței, durabilitate, securitatea aprovizionării și concurență. Noua listă ar trebui însoțită de o comunicare privind infrastructura energetică. Următorul raport privind „Starea uniunii energetice” va identifica proiectele de interes comun pentru care au fost înregistrate progrese insuficiente, astfel încât niciun stat membru să nu rămână în urmă în ceea ce privește tranziția energetică. În același timp, infrastructura existentă ar trebui să fie pusă integral la dispoziția actorilor de pe piață de către operatorii de transport și de sistem, iar regulile pieței ar trebui să promoveze o utilizare eficientă a infrastructurii înainte de construirea unei noi infrastructuri.

Având în vedere resursele limitate din statele membre, resursele publice ar trebui folosite în mod inteligent. Statele membre ar trebui să se asigure că sprijinul pe care îl acordă infrastructurii energetice în cel mai larg sens este în conformitate cu principiile uniunii energetice. Sprijinul ar trebui acordat numai dacă este în conformitate cu politica energetică pe termen lung a Uniunii Europene, astfel încât să se evite activele depreciate și dependența excesivă de carbon 38 . Sunt necesare eforturi mai susținute pentru a furniza o infrastructură pentru energia curată în sectorul transporturilor.

Protejarea infrastructurilor critice din sectoarele energiei și transporturilor este un subiect de importanță crescândă în lumina atacurilor teroriste recente și a altor amenințări geopolitice. Există deja o legislație în vigoare pentru a evalua nevoile relevante și a îmbunătăți protecția infrastructurilor critice 39 . Acțiunile suplimentare din sectorul energiei ar trebui să se axeze pe consolidarea protecției fizice a instalațiilor, precum și a măsurilor de menținere a serviciilor în funcțiune. Digitalizarea sectorului energiei sporește expunerea acestuia la atacuri cibernetice și nevoia de reguli stricte în materie de protecție a datelor. Pentru a pune în aplicare Directiva privind securitatea rețelelor și a informațiilor (NIS) 40 și pentru a promova sinergiile între uniunea energetică și piața unică digitală, un grup de experți analizează în prezent nevoile specifice în materie de securitate cibernetică ale sectorului energiei. Acest lucru este esențial din perspectiva consumatorilor.

Problema investițiilor

Pentru a atinge obiectivele Uniunii Europene pentru 2030 în domeniul climei și al energiei, sunt necesare investiții de aproximativ 379 de miliarde EUR în fiecare an pentru perioada 2020-2030 41 . Prin urmare, acțiunile privind investițiile vor fi intensificate în 2017, folosind toate instrumentele disponibile într-un mod coerent.

Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) continuă să joace un rol esențial în această privință, contribuind la deblocarea finanțării private. Până în prezent, peste 20 % din investițiile sprijinite de Fondul european pentru investiții strategice au avut legătură cu domeniul energiei. În contextul extinderii fondului, Comisia a propus ca minimum 40 % din proiectele din cadrul componentei pentru infrastructură și inovare a fondului să contribuie la acțiuni pentru climă, energie și mediu, în conformitate cu obiectivele Acordului de la Paris 42 . Combinarea Fondului european pentru investiții strategice cu alte fonduri și instrumente de finanțare ale Uniunii Europene va spori și mai mult oportunitatea de a folosi pe viitor fonduri pentru investiții cu nivel mai înalt de risc 43 .

Fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI) asigură, de asemenea, un sprijin substanțial printr-o varietate de proiecte. În perioada 2014-2020, sprijinul atinge în total aproximativ 98 de miliarde EUR, cu co-finanțare națională publică și privată. Investițiile în cercetare și inovare prin inițiativa Orizont 2020, inclusiv instrumentele de finanțare a proiectelor demonstrative InnovFin din domeniul energiei 44 sunt, de asemenea, utile pentru elaborarea de soluții în materie de energie curată. Proiectele de cercetare și inovare care sprijină tehnologii de ultimă generație au produs deja rezultate semnificative în 2016, în domenii precum energia fotovoltaică, hidrogenul și autobuzele care funcționează cu celule de combustie cu emisii zero de dioxid de carbon 45 .

Vor fi implementate instrumente de finanțare suplimentare. În propunerea sa de a revizui schema Uniunii Europene de comercializare a certificatelor de emisii pentru perioada de după 2020, Comisia a propus un fond pentru inovare care să sprijine inovarea în sectorul energiei și în industrie. Pentru a stabili în mod adecvat domeniul de aplicare al acestui fond, Comisia intenționează să lanseze în 2017 o serie de mese rotunde specializate specifice fiecărui sector, la care vor participa reprezentanți ai industriilor energointensive, promotori de proiecte de energie din surse regenerabile, inovatori și investitori. În plus, propunerea include înființarea unui fond pentru modernizare care să sprijine statele membre cu venituri mai mici să își modernizeze sistemele energetice.

În 2017, o atenție specială va fi acordată punerii în aplicare a inițiativei „Finanțare inteligentă pentru clădiri inteligente” 46 , în cooperare cu Banca Europeană de Investiții (BEI) și cu statele membre. Un element al acestei inițiative este dezvoltarea unor platforme de finanțare flexibile pentru a accelera renovarea clădirilor. La fel de importantă este și abordarea obstacolelor care încetinesc renovarea. Comisia analizează așadar, în strânsă cooperare cu statele membre, impactul normelor în materie de contabilitate publică asupra pieței contractelor de performanță energetică. Comisia intenționează să își actualizeze orientările privind tratamentul statistic al acestor parteneriate înainte de finalul primăverii anului 2017.

Finanțarea ar trebui să fie sustenabilă. Cu acest obiectiv în minte, Grupul de experți la nivel înalt privind finanțele sustenabile 47 intenționează să prezinte Comisiei, pe parcursul anului 2017, recomandări de politică care vizează facilitarea fluxului de capital public și privat către investițiile sustenabile și minimizarea posibilelor riscuri pentru sistemul financiar al Uniunii Europene din cauza expunerii sale la active cu emisii mari de carbon.

Urmând aceeași logică, tehnologiile și resursele care sunt pe cale de a fi eliminate progresiv sau care ar putea fi nesustenabile pe termen lung nu ar trebui sprijinite din fonduri publice. Pachetul privind energia curată a clarificat faptul că Uniunea Europeană își intensifică eforturile pentru eliminarea progresivă a subvențiilor acordate pentru combustibilii fosili. Viitoarele rapoarte privind starea uniunii energetice vor monitoriza progresele în direcția îndeplinirii acestui angajament asumat în cadrul G7 și G20.

O dimensiune externă puternică a uniunii energetice

Mediul internațional în schimbare conduce spre noi provocări, dar aduce și oportunități noi. În calitate de importator de energie, Uniunea Europeană are un interes semnificativ în ceea ce privește buna funcționare, într-un cadru reglementat, a piețelor internaționale ale energiei și acționează în mod activ în vederea consolidării guvernanței în cadrul unor forumuri multilaterale cum ar fi, printre altele, G7, G20 și Agenția Internațională a Energiei. Uniunea Europeană acționează, de asemenea, în formate regionale și bilaterale pentru a promova funcționarea, integrarea și reformarea piețelor energiei, precum procesul de reformă a Comunității Energiei sau un dialog reînvigorat cu Algeria, și promovează proiecte de diversificare de importanță strategică, precum coridorul sudic al gazelor. În regiunile vizate de procesul de extindere și în cele învecinate cu Europa, Comisia a lansat, împreună cu instituțiile financiare internaționale, o inițiativă destinată să promoveze în comun reformele din sectorul energiei și să accelereze investițiile în eficiența energetică a clădirilor publice și private 48 .

Uniunea Europeană a continuat să promoveze reformele din domeniul energiei în Ucraina. Au fost înregistrate progrese concrete în ceea ce privește piața gazelor și au fost luate decizii importante pentru a îmbunătăți eficiența energetică. Comisia a organizat o serie de reuniuni bilaterale și trilaterale cu Rusia și Ucraina pentru a asigura livrări stabile către gospodăriile din Ucraina și tranzitul gazelor din Rusia, prin Ucraina, către Uniunea Europeană. Reformele trebuie să continue, inclusiv în sectorul energiei electrice.

Acordul politic încheiat între Parlamentul European și Consiliu privind propunerea referitoare la acordurile interguvernamentale din domeniul energiei 49 , care face parte din pachetul privind securitatea aprovizionării din februarie 2016, a reprezentat o realizare importantă. Acest lucru va conduce la un nivel mai ridicat de transparență și de conformitate a acordurilor interguvernamentale cu dreptul Uniunii. S-au înregistrat progrese și în ceea ce privește propunerea legislativă referitoare la securitatea aprovizionării cu gaze 50 , cu o poziție stabilită de Parlamentul European și o orientare politică a Consiliului Energie la începutul lunii decembrie 2016.

Este necesar ca Uniunea Europeană să fie liderul mondial în ceea ce privește tranziția către o energie curată. În contextul unei deschideri fără precedent a pieței mondiale a tehnologiilor curate, Uniunea Europeană își folosește politicile externe pentru a-și împărtăși experiențele din acest domeniu și pentru a integra trecerea la o economie mondială cu emisii reduse de dioxid de carbon, în primul și în primul rând prin dezvoltarea unor parteneriate puternice cu țările și cu regiunile.

Acesta este cazul în special în Africa, dar și în regiunile din vecinătatea Uniunii Europene, prin intermediul Comunității Energiei. Importanța problemei a fost recunoscută și în cadrul Strategiei globale 51 , care a făcut apel, în mod specific, la crearea de sinergii mai puternice între diplomația energetică și diplomația în domeniul climei. În domeniul climei, cooperarea în materie de comercializare a certificatelor de emisii cu China, de exemplu, funcționează bine și ambele părți au convenit să o intensifice în continuare printr-un alt proiect bilateral destinat să sprijine punerea în aplicare a unei scheme de comercializare a certificatelor de emisii la nivel național în China, care ar trebui să înceapă să funcționeze în 2017.

Acțiunea internațională privind schimbările climatice s-a materializat în 2016 printr-un acord în cadrul Organizației Aviației Civile Internaționale (OACI), pentru a începe abordarea emisiilor aflate în creștere rapidă, generate de aviația internațională. Ca urmare a acestui acord, Comisia intenționează să prezinte, în scurt timp, o propunere legislativă privind domeniul de aplicare al schemei Uniunii Europene de comercializare a certificatelor de emisii pentru aviație. În plus, diplomația internațională a condus la adoptarea amendamentului Kigali la Protocolul de la Montreal privind reducerea treptată, la nivel mondial, a hidrofluorocarburilor (HFC), care contribuie semnificativ la încălzirea globală, iar în cadrul Organizației Maritime Internaționale (OMI), la un acord în privința unei strategii de reducere a emisiilor pentru sectorul transportului maritim internațional. Aceste rezultate reprezintă etape oportune în direcția combaterii schimbărilor climatice în sectoarele cu emisii aflate în creștere rapidă.

Anul 2016 a fost marcat și de consolidarea Consiliului pentru energie între Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii, care a continuat să servească drept un prim exemplu de cooperare bilaterală de nivel înalt cu privire la aspectele legate de energie și de climă, inclusiv în domeniul securității energetice, al politicii energetice și al dezvoltării și implementării tehnologiilor energetice.

Africa este și va rămâne un partener privilegiat pentru Uniunea Europeană. Milioane de persoane din Africa nu au încă acces la forme moderne de energie. Cu toate acestea, accesul universal la energia durabilă este esențial pentru susținerea ritmului necesar al creșterii economice și pentru crearea unui mediu de lucru decent, inclusiv pentru femei și tineri. Parteneriatul strategic comun Uniunea Europeană-Africa asigură cadrul pentru continuarea cooperării între aceste două continente. De asemenea, Uniunea Europeană sprijină cu fermitate Inițiativa africană privind energia din surse regenerabile (AREI) 52 - o inițiativă condusă de Africa cu obiectivul de a spori capacitatea Africii de a produce energie din surse regenerabile - încă de la crearea acesteia cu ocazia Conferinței din 2015 de la Paris privind schimbările climatice (COP21) . Energia va ocupa un loc central și în ceea ce privește investițiile, prin viitorul Plan european de investiții externe și prin alte instrumente deja existente 53 .

Diplomația activă a Uniunii Europene în domeniul energiei și al climei este consolidată prin sprijinul acordat acțiunilor întreprinse de orașe și regiuni din toate colțurile lumii, prin intermediul Convenției mondiale a primarilor. Alianța încheiată între Convenția Uniunii Europene a primarilor și Pactul primarilor, care va începe să funcționeze pe deplin în 2017, reunește peste 7 100 de orașe de pe 6 continente. De asemenea, punerea în aplicare a Noii agende urbane, adoptată în cadrul conferinței Habitat III, rămâne o prioritate pentru Uniunea Europeană, inclusiv datorită dimensiunii sale mai largi privind durabilitatea.

IV.    UN NOU TURNEU DEDICAT UNIUNII ENERGETICE PENTRU STIMULAREA CREĂRII DE LOCURI DE MUNCĂ, A CREȘTERII ECONOMICE ȘI A INVESTIȚIILOR

Pentru a accelera tranziția către o energie curată și a moderniza economia Europei, punerea în aplicare trebuie să înceapă acum. 54 Cu acest obiectiv în minte, Comisia lansează un nou turneu dedicat uniunii energetice. Acesta este o bună ocazie de a relua dialogul cu părțile interesate de la nivel național și cu alte părți interesate și de a contribui la soluționarea obstacolelor împreună cu acestea. Prin urmare, turneul vizează nevoi specifice ale statelor membre, de exemplu, necesitatea de a sprijini tranziția regiunilor cu emisii mari de dioxid de carbon sau de a realiza tranziția energetică pe insule 55 . De asemenea, acest turneu va aduce uniunea energetică mai aproape de cetățenii europeni, prin intermediul dialogului cu toate nivelurile societății, în special cu tineretul european. Pentru a reuși, Europa are nevoie de angajamentul total al unei generații de oameni tineri, dotați cu competențele adecvate și convinși de nevoia de a participa la tranziția energetică.

Ca parte a agendei de punere în aplicare, turneul se va axa, în special, pe planurile naționale integrate în domeniul energiei și al climei și pe acțiunile de la nivel local.

Guvernanța și planificarea unei uniuni energetice de succes pe teren

În cadrul pachetului privind energia curată, Comisia a propus un nou sistem de guvernanță pentru uniunea energetică 56 , bazat pe o planificare, o raportare și o monitorizare mai raționalizate ale punerii sale în aplicare. Acum că majoritatea propunerilor privind uniunea energetică au fost prezentate, statele membre dispun de toate elementele-cheie pentru a începe să își pregătească planurile naționale integrate în domeniul energiei și al climei. Aceste planuri vor constitui pentru statele membre un instrument esențial pentru a asigura certitudinea și predictibilitatea pentru întreprinderi, angajați și investitori și pentru a facilita investițiile atât de necesare în economia cu emisii scăzute de dioxid de carbon.

Majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene nu au început încă să își elaboreze planurile naționale. Pentru a respecta angajamentul de finalizare a planurilor cu mult timp înainte de 2021, astfel cum a convenit Consiliul 57 , eforturile ar trebui accelerate. Chiar dacă acest lucru va reprezenta o provocare, Comisia invită statele membre să își prezinte proiectele până la 1 ianuarie 2018. Grupul de lucru tehnic pentru planurile naționale în domeniul energiei și al climei va continua să furnizeze asistență statelor membre. Pentru a avea un caracter incluziv, proiectele de planuri ar trebui să se bazeze pe consultări cu investitorii, cu partenerii sociali, cu autoritățile locale și regionale, inclusiv cele cu nevoi specifice, și cu alte părți interesate relevante din statele membre. Cooperarea regională într-o etapă timpurie este, de asemenea, esențială pentru alcătuirea planurilor. Planurile naționale în domeniul energiei și al climei ar trebui elaborate, ori de câte ori este posibil, în paralel cu programele de control al poluării atmosferice, pentru a asigura sinergii și a reduce costurile, întrucât aceste planuri se bazează, în mare parte, pe măsuri și acțiuni similare.

Importanța nivelului local pentru finalizarea uniunii energetice

Orașele și zonele rurale sunt esențiale pentru modernizarea și decarbonizarea economiei europene. Zonele urbane reprezintă o sursă majoră de gaze cu efect de seră, consumul de energie urban generând aproximativ trei sferturi din emisiile globale de dioxid de carbon. Orașele și zonele rurale sunt, în mod special, vulnerabile la impactul schimbărilor climatice. În același timp, zonele rurale, ca furnizoare de surse regenerabile de energie pentru bioeconomie, și orașele, ca centre de inovare și de creștere și ca motoare ale dezvoltării economice, reprezintă, de asemenea, și într-o măsură din ce în ce mai mare, o parte a soluției. Orașele sunt responsabile pentru un sfert din toate cheltuielile publice și pentru aproape jumătate din investițiile publice 58 . Ele produc 68 % din produsul intern brut (PIB) al Uniunii Europene, generând 62 % din locurile de muncă, sunt actori-cheie în efortul de a decupla emisiile de gaze cu efect de seră și consumul de resurse de creșterea economică 59 și ajută economiile naționale să devină mai bazate pe cunoștințe și mai competitive. Acesta este locul unde începe modernizarea economiei Europei.

Adoptarea Pactului de la Amsterdam de stabilire a agendei urbane pentru Uniunea Europeană, Summitul european al regiunilor și orașelor, desfășurat la Bratislava, și lansarea ghișeului unic pentru orașe au dat un imbold puternic acțiunii orașelor. Agenda urbană este pusă în aplicare prin parteneriate într-o gamă amplă de domenii cu impact direct asupra economiei Europei. Aceste parteneriate reunesc Comisia, statele membre, orașele și părțile interesate relevante.

În întreaga Uniune Europeană sunt lansate proiecte bazate pe orașe, căutându-se sinergii între domenii precum energia, mobilitatea, tehnologia digitală, gestionarea apei, a aerului și a deșeurilor și economia circulară. Proiectele de succes, precum cele pentru orașe inteligente, generează economii pentru cetățeni și industrie, îmbunătățesc calitatea aerului și creează locuri de muncă la nivel local. Turneul dedicat uniunii energetice reprezintă o ocazie oportună de a evidenția astfel de proiecte, astfel încât acestea să poată fi amplificate și replicate peste tot în Europa, și de a le conecta mai bine cu agenda europeană pentru investiții.

V.    Concluzie

Comisia Europeană s-a angajat cu fermitate să își continue activitatea legată de proiectele care prezintă valoare adăugată europeană reală și care aduc beneficii concrete cetățenilor europeni. Un astfel de proiect este modernizarea economiei Europei, și acesta este și este obiectivul principal al uniunii energetice. Pentru a avea succes, propunerile legislative privind uniunea energetică prezentate de Comisie în 2015 și 2016 trebuie să fie abordate de urgență, în conformitate cu Declarația comună a celor trei instituții privind prioritățile legislative ale Uniunii Europene pentru 2017.

Este important să se mențină coerența și ambiția globală a propunerilor privind uniunea energetică, precum și elanul politic pe care se bazează acest proiect. Prin urmare, progresele trebuie examinate în mod periodic la un nivel mai politic, inclusiv în cadrul Consiliului European. În conformitate cu Declarația de la Bratislava, Consiliul European va reveni asupra aspectelor legate de energie și de climă atunci când va fi cazul.

La fel de importante precum înregistrarea de progrese în privința dosarelor legislative sunt accelerarea punerii în aplicare a măsurilor de facilitare ale uniunii energetice și asigurarea conformității integrale cu normele existente. Uniunea Europeană și statele sale membre trebuie să consolideze, de exemplu, punerea în aplicare a priorităților diplomației energetice și ale diplomației în domeniul climei și acțiunile vizând crearea de sinergii între ele și să instituie, înainte de sfârșitul anului, platforme de investiții care să faciliteze finanțarea proiectelor în materie de eficiență energetică și de energie din surse regenerabile.

Punerea în aplicare a acestor măsuri și a altora este necesară pentru a înregistra încă de pe acum progrese pe teren și pentru a obține rezultate în ceea ce privește crearea de locuri de muncă, creșterea economică și investițiile. Numai atunci când se vor realiza progrese concrete pe teren, beneficiile multiple ale tranziției către energia curată vor deveni vizibile în statele membre, în regiuni și în comunități, ceea ce reprezintă o condiție esențială pentru succesul durabil al uniunii energetice.

(1)

COM(2015) 80.

(2)

COM(2016) 501.

(3)

COM(2016) 710.

(4)

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32016C1224(01)&from=EN.

(5)

  https://ec.europa.eu/priorities/sites/beta-political/files/juncker-political-guidelines-speech_en_0.pdf ; a se vedea, de asemenea, Agenda strategică a Consiliului European pentru Uniune într-o lume în schimbare, anexa I la concluziile Consiliului European din 26-27 iunie 2014.

(6)

Declarația și foaia de parcurs ulterioare Summitului de la Bratislava al celor 27 de state membre dedicat diagnosticării stării actuale a Uniunii Europene și dezbaterii unui viitor comun, 16 septembrie 2016.

(7)

Comunicarea „Următorii pași către un viitor european durabil”, COM(2016) 739.

(8)

Comunicarea „Închiderea buclei - Un plan de acțiune al UE pentru economia circulară”, COM(2015) 614.

(9)

În conformitate, printre altele, cu „Cadrul comun privind contracararea amenințărilor hibride”, JOIN(2016) 18.

(10)

 A se vedea     
http://unfccc.int/files/essential_background/convention/application/pdf/english_paris_agreement.pdf . 

(11)

COM(2015) 572.

(12)

Pentru detalii, a se vedea Documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat Monitoring progress towards the Energy Union objectives – key indicators (Monitorizarea progreselor realizate în vederea atingerii obiectivelor uniunii energetice – indicatori-cheie) [SWD(2017) 32] și documentul Agenției Europene de Mediu intitulat Trends and projections in Europe 2016 – Tracking progress towards Europe's climate and energy targets (Tendințe și previziuni în Europa pentru 2016 – Monitorizarea progreselor realizate în vederea atingerii obiectivelor europene domeniul schimbărilor climatice și al energiei)    
(http://www.eea.europa.eu/publications/trends-and-projections-in-europe).

(13)

COM(2017) 56; Uniunea Europeană și-a atins deja obiectivul final în ceea ce privește consumul de energie primară pentru 2020. În 2014, consumul său de energie primară a fost cu numai 1,6 % peste obiectivul său privind consumul de energie primară pentru 2020.

(14)

Pe baza datelor Eurostat.

(15)

Potrivit inventarului aproximat pentru 2015.

(16)

COM(2016) 707.

(17)

COM(2017) 48.

(18)

COM(2017) 57.

(19)

Raportul Öko-Institut privind energia din surse regenerabile; publicat pe site-ul Comisiei (http://ec.europa.eu/energy/en/studies).

(20)

Comisia Europeană, Agenția Europeană de Mediu.

(21)

Sursa: The emissions Gap Report 2016-2030 trends and ambition (Raportul privind decalajele în materie de emisii 2016-2030: tendințe și ambiții). UNEP, noiembrie 2016. CPSN = contribuție preconizată stabilită la nivel național; CPSN-ul evaluat al SUA este pentru 2025; toate sunt CPSN-uri necondiționate, exceptând Indonezia, Africa de Sud, Argentina, India și Mexic, ale căror CPSN-uri sunt supuse unor condiții.

(22)

COM(2015) 337.

(23)

COM(2016) 482.

(24)

COM(2016) 479.

(25)

Directiva (UE) 2016/2284 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici.

(26)

În 2013, se estimează că mai mult de 450 000 de persoane au decedat prematur în Uniunea Europeană din cauza poluării atmosferice. Daunele economice directe se ridică la 15 miliarde EUR în ceea ce privește zilele de lucru pierdute și productivitatea redusă din cauza bolilor respiratorii și la 4 miliarde EUR în ceea ce privește costurile îngrijirilor medicale. A se vedea Raportul pentru 2016 privind calitatea aerului în Europa al Agenției Europene de Mediu: http://www.eea.europa.eu/publications/air-quality-in-europe-2016

(27)

COM(2017) 34.

(28)

COM(2016) 763.

(29)

A se vedea: https://ec.europa.eu/energy/sites/ener/files/documents/set-plan_progress_2016.pdf

(30)

„Misiunea inovării” este o inițiativă internațională a 22 de guverne care s-au angajat să își dubleze, în următorii cinci ani, investițiile publice în cercetarea și dezvoltarea din domeniul energiei curate.

(31)

COM(2016) 769.

(32)

A se vedea, în special, COM(2016) 864 (Directiva privind energia electrică) și COM(2016) 861 (Regulamentul privind energia electrică).

(33)

COM(2016) 767.

(34)

Încă de la începuturile sale în 2014, Mecanismul pentru interconectarea Europei a asigurat finanțare pentru 75 de acțiuni, totalizând 1,2 miliarde EUR, dintre care 12 granturi pentru lucrări.

(35)

  https://ec.europa.eu/energy/en/news/north-seas-countries-agree-closer-energy-cooperation .

(36)

De exemplu, 64 EUR/MWh (Danemarca) și 54,50 EUR/MWh (Țările de Jos).

(37)

Co-finanțate cu 223 de milioane EUR din Fondul european de dezvoltare regională.

(38)

Pentru activele depreciate din sectorul energiei, a se vedea raportul 19/2016 al Agenției Europene de Mediu. Transforming the EU power sector: avoiding a carbon lock-in (Transformarea sectorului energetic al UE: evitarea dependenței excesive de carbon).

(39)

Directiva 2008/114/CE a Consiliului privind identificarea și desemnarea infrastructurilor critice europene și evaluarea necesității de îmbunătățire a protecției acestora.

(40)

Directiva (UE) 2016/1148 privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și a sistemelor informatice în Uniune.

(41)

Evaluarea impactului pentru modificarea Directivei privind eficiența energetică, SWD(2016) 405 (cifre privind investițiile, excluzând sectorul transporturilor).

(42)

Până în prezent, aproximativ jumătate dintre tranzacțiile aprobate în cadrul componentei pentru infrastructură și inovare vizează sectorul energiei și al schimbărilor climatice. Planul de investiții pentru Europa, Situația actuală, mai 2016. A se vedea, de asemenea, Comunicarea „Europa investește din nou – Bilanțul Planului de investiții pentru Europa și etapele următoare”, COM(2016) 359.

(43)

Acest lucru include o cerere de propuneri mixtă în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei în februarie, cu un pachet financiar de 150 de milioane EUR.

(44)

http://www.eib.org/products/blending/innovfin/products/energy-demo-projects.htm.

(45)

Pentru energia fotovoltaică, proiectul spin-off R2M-Si trece de la demonstrație la darea în exploatare și la producerea de module fotovoltaice cu nivel înalt de eficiență. Parteneriatul public-privat „Pile de combustie și hidrogen” a creat prima stație de realimentare cu hidrogen accesibilă publicului în Belgia și prima centrală electrică cu pile de combustie de 2MW cu membrană cu schimb de protoni din lume și a inițiat introducerea a aproximativ 140 de autobuze cu pile de combustie cu emisii zero în întreaga Europă.

(46)

Anexa 1 la COM(2016) 860.

(47)

Decizia Comisiei din 28.10.2016, C(2016)6912.

(48)

https://ec.europa.eu/commission/2014-2019/hahn/announcements/1st-high-level-meeting-enhanced-cooperation-enlargement-and-neighbourhood-regions-europe_en.

(49)

COM(2016) 53.

(50)

COM(2016) 52.

(51)

Comunicarea „Viziune comună, acțiuni comune: O Europă mai puternică – O strategie globală pentru politica externă și de securitate a Uniunii Europene”,    
http://europa.eu/globalstrategy/sites/globalstrategy/files/eugs_ro_version.pdf

(52)

http://www.arei.org/.

(53)

Comunicarea „Consolidarea investițiilor europene pentru locuri de muncă și creștere economică: către a doua etapă a Fondului european pentru investiții strategice și un nou plan european de investiții externe”, COM (2016) 581.

(54)

Anexele 1 și 2 la COM(2016) 860.

(55)

În 2017, Comisia intenționează să lanseze un proces care să reunească insulele europene cu scopul de a accelera dezvoltarea și adoptarea, pe insule și în regiunile insulare, a celor mai bune tehnologii disponibile.

(56)

COM(2016) 759.

(57)

Concluziile Consiliului privind guvernanța uniunii energetice, 26 noiembrie 2015.

(58)

 Raportul intitulat The State of European Cities 2016 – Cities leading the way to a better future (Situația orașelor europene 2016 – Orașele deschid calea către un viitor mai bun), SWD(2016) 325, http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/policy/themes/cities-report/state_eu_cities2016_en.pdf . 

(59)

 A se vedea Raportul UNEP privind decuplarea de la nivelul orașelor, http://www.unep.org/resourcepanel/Publications/City-Leveldecoupling/tabid/106135/Default.aspx .

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 1.2.2017

COM(2017) 53 final

ANEXĂ

Foaie de parcurs actualizată pentru uniunea energetică

la

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN, COMITETUL REGIUNILOR ȘI BNCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII

Al doilea raport privind starea uniunii energetice

Foaie de parcurs actualizată pentru uniunea energetică –
Situația actuală: 1 februarie 2017

Legendă: SA: Securitatea aprovizionării / PIE: Piața internă a energiei / EE: Eficiența energetică / GES: Gaze cu efect de seră / C&I: Cercetare și inovare

Prezenta foaie de parcurs este cea prezentată în anexa la Comunicarea Comisiei „O strategie-cadru pentru o uniune energetică rezilientă cu o politică prospectivă în domeniul schimbărilor climatice”, adoptată la 25 februarie 2015 [COM(2015)80] și actualizată în noiembrie 2015 în contextul primului raport privind Starea uniunii energetice [COM(2015)572]. Noile informații din acest tabel privesc ultima coloană, care furnizează o actualizare pentru inițiativele care au fost deja adoptate sau pentru care calendarul a fost modificat. Nu se furnizată nicio informație nouă privind inițiativele planificate inițial pentru 2017 sau ulterior.