31.8.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 288/43

Raportor:

Arno METZLER

Coraportor:

Stefano PALMIERI

1.1

CESE apreciază și sprijină eforturile Comisiei Europene de a elibera întregul potențial al pieței unice în ceea ce privește sectorul serviciilor. Cu toate acestea, CESE ar dori să atragă atenția asupra faptului că – în situația politică actuală din multe state membre – orice fel de „intervenție” din partea UE legată de competențele statelor membre poate duce la controverse politice. Prin urmare, chiar și în cazurile în care este posibilă din punct de vedere legal, aplicarea unor măsuri mai stricte de executare ar putea să nu fie potrivită în contextul gravei crize politice actuale. Astfel, CESE recomandă să fie urmărită, ori de câte ori este posibil, o abordare pozitivă, prin aplicarea celor mai bune practici și realizarea de consultări, în locul adoptării de măsuri de executare.

1.2

CESE împărtășește pe deplin obiectivul Comisiei de a promova dialogul între UE și statele membre încă dintr-un stadiu incipient, în orice proces legislativ, cu scopul de a preveni adoptarea unor acte legislative la nivel național care să afecteze procesul de integrare europeană. CESE recomandă să se extindă acest dialog și să nu se urmărească numai respectarea Directivei privind serviciile, ci și a dreptului primar al UE, în special a Cartei drepturilor fundamentale, astfel încât să se garanteze un echilibru corect între drepturile lucrătorilor și protecţia consumatorilor, pe de o parte, și libertăţile economice, pe de altă parte. Componența organismului responsabil cu controlul conformității ar trebui specificată și stabilită astfel încât să garanteze o respectare deplină a legilor și principiilor menționate mai sus.

1.2.1

CESE sugerează alegerea unei abordări pozitive și instituirea principiului conform căruia numai rezultatul pozitiv al unei proceduri de consultare are un efect sub forma atribuirii unei „garanții de conformitate” pentru proiectul de măsură. Pentru cazurile fără o evaluare pozitivă a conformității, decizia Comisiei nu ar trebui să fie obligatorie și ar trebui aplicate procedurile post-adoptare deja disponibile.

1.3

CESE salută introducerea unui test de proporționalitate detaliat și aprofundat disponibil pentru statele membre și bazat pe jurisprudența Curții de Justiție a UE. CESE consideră că acest concept ar putea îmbunătăți procedurile naționale de proporționalitate. CESE subliniază că verificarea proporționalității va necesita o cooperare strânsă între autoritățile statelor membre și organizațiile profesionale.

1.3.1

CESE consideră că obligația de a utiliza testul înainte de orice nouă reglementare profesională nu este cea mai bună abordare pentru aplicarea eficientă și angajată a unui astfel de test. Astfel, recomandă introducerea testului numai ca ofertă de servicii pentru autoritățile naționale de reglementar.

1.4

CESE salută efortul de a promova mobilitatea prestatorilor de servicii și consideră că aceștia continuă uneori să întâmpine dificultăți în ceea ce privește identificarea și îndeplinirea cerințelor naționale pentru prestarea de servicii într-un alt stat membru. Cu toate acestea, abordarea de a transfera responsabilitatea principală privind procedura către autoritățile statului membru de origine este în contradicție cu principiul statului membru gazdă, prin care activitățile întreprinderilor și ale lucrătorilor sunt reglementate de legislația țării în care acestea sunt efectuate.

1.4.1

CESE subliniază că este necesar să se garanteze că principiul țării de origine nu este introdus în orice formă. Prin urmare, subliniază că, prin intermediul cardului electronic pentru servicii, s-ar introduce o serie de elemente bazate pe acest principiu, permițându-le prestatorilor de servicii să trateze exclusiv cu statul membru de origine ca intermediar și obligând statele membre gazdă să accepte deciziile statului membru de origine cu privire la autenticitatea documentelor, limitând astfel mecanismele de control și armonizând astfel schimbul de date bazat pe principiul țării de origine.

1.4.2

CESE subliniază faptul că este necesar să se garanteze că statele membre gazdă rămân pe deplin responsabile pentru a decide ce proceduri trebuie urmate în vederea înregistrării unui sediu secundar, inclusiv în ce privește aspectele legate de recunoașterea profesională. Procedura complet electronică, coroborată cu posibilitățile limitate ale statelor membre gazdă de a verifica informațiile furnizate statului membru de origine prin intermediul cardului electronic pentru servicii, va face mai ușoară înființarea de întreprinderi-fantomă pentru evaziune fiscală și dumping social.

1.4.3

Pentru a se asigura actualizarea în permanență a informațiilor conținute în cardul electronic pentru servicii și a se preveni crearea unui cimitir de date, CESE recomandă revenirea la principiul „doar o singură dată” și introducerea unor limite de timp în ceea ce privește valabilitatea cardului electronic pentru servicii.

1.4.4

De asemenea, CESE recomandă eliminarea procedurilor de revocare restrictive, în special a necesității formulării unei decizii definitive de către instanțele judecătorești, astfel încât fiecare stat membru să poată efectua un control efectiv al activităților economice desfășurate pe teritoriul său.

1.4.5

Propunerea stabilește termene-limită stricte pentru verificarea valabilității informațiilor furnizate de un solicitant al unui card electronic pentru servicii. Acest aspect ar trebui reconsiderat pentru a oferi autorităților timpul necesar pentru prelucrarea cererilor.

1.4.6

Propunerile legislative ar trebui să menționeze necesitatea introducerii de sancțiuni efective și disuasive – atât pentru statul membru, cât și pentru întreprinderea solicitantă – pentru utilizarea abuzivă a cardului european pentru servicii.

1.4.7

CESE recomandă să se precizeze mai clar că Directiva privind recunoașterea calificărilor profesionale primează pentru toate aspectele privind recunoașterea profesională în legătură cu noul card electronic. Trebuie să se menționeze în mod explicit că un card electronic privind serviciile nu poate fi eliberat pentru profesioniștii care practică o profesie care este reglementată în țara de origine și/sau în țara gazdă, indiferent dacă profesia respectivă este practicată sub formă de activitate independentă sau în cadrul unei întreprinderi.

1.4.8

În scopul de a se evita utilizarea abuzivă a cardului electronic de către „falșii independenți”, CESE consideră că acesta nu ar trebui emis pentru persoanele fizice care nu dispun de un colectiv organizat de persoane și de active care să permită exercitarea unei activități economice.

1.4.9

CESE dorește să își exprime îndoiala cu privire la măsura în care sistemul IMI existent, în forma sa actuală, care se bazează pe întrebări/formulare standardizate multilingve și schimburi manuale de date la cererea statelor membre și care depinde de o cooperare optimă între statele membre, este adaptat la actualele evoluții din domeniul schimbului de date electronice. Prin urmare, CESE consideră că sistemul IMI trebuie să fie evaluat, pentru a se garanta cea mai bună performanță posibilă, compatibilitatea și complementaritatea cu dispozitivele de schimburi existente la nivelul statelor sau al partenerilor sociali, inclusiv cu inițiativele sectoriale, precum cărțile de identitate sociale.

1.4.10

Propunerea introduce un sistem european armonizat de notificare prealabilă pentru lucrătorii detașați, pe baza unei opțiuni voluntare de participare a statelor membre, care ar deschide calea pentru o extindere obligatorie la un moment ulterior, ceea ce nu este nici de dorit, nici compatibil cu dispozițiile Directivei 2014/67/UE (1). Prin urmare, CESE propune să se reconsidere punerea în aplicare a unui astfel de sistem.

1.4.11

Pe baza preocupărilor exprimate și a faptului că cerințele de garantare menționate ar putea să nu fie atinse prin utilizarea sistemului de schimb de date existent, CESE consideră că aplicarea cardului electronic în forma actuală ar putea conduce la efectele negative evidențiate în avizul său, care s-ar putea dovedi diproporționate și ar eclipsa avantajele cadului. Prin urmare, CESE propune o consultare mai aprofundată a părților interesate implicate cu privire la configurația acestui sistem și ajustarea acestuia astfel încât să garanteze o cooperare reală între statele membre, înainte de continuarea procedurilor. CESE ar putea fi invitat să lanseze o dezbatere cu scopul de a găsi o soluție alternativă la cardul electronic pentru servicii, pentru a integra sistemele de înregistrare și de calificare deja existente într-un mod mai eficient.

1.5

CESE ar dori să sublinieze faptul că diferențele existente între modelele de reglementare nu indică în sine o nevoie de reformă. Acesta salută noul indicator, conceput de Comisia Europeană, privind gradul de restricționare propus de noua reglementare, deoarece permite o analiză de calitate mai bună decât indicatorii de reglementare a pieței produselor ai OCDE. Ar trebui, totuși, să se menționeze explicit că indicatorul privind gradul de restricționare este neutru, nu implică o judecată de valoarea și nu servește la justificarea reglementărilor.

1.6

CESE constată că pachetul „Servicii” nu propune nicio abordare pentru serviciile electronice, or consideră că acesta este un sector de activitate nou și emergent, care necesită o atenție deosebită. Având în vedere faptul că potențialul de mobilitate este extrem de ridicat în acest sector, verificarea calificărilor și îndeplinirea cerințelor juridice și a cerințelor minime de calitate este deosebit de dificil de estimat pentru consumatori și ar putea necesita instrumente speciale. O inițiativă care să vizeze piața internă pentru servicii electronice ar fi, prin urmare, binevenită. Sunt necesare noi elemente pe care să se construiască încrederea personală fără a cunoaște în persoană prestatorul de servicii.

1.7

În ceea ce privește problema încrederii reciproce, care este un aspect important al dezbaterii privind pachetul „Servicii”, în special cardul electronic pentru servicii, CESE sugerează evaluarea sistemelor existente de înregistrare pentru profesioniști și întreprinderi și a mecanismelor asociate de acreditare și de asigurare a calității. Deoarece piața internă a serviciilor prezintă încă probleme considerabile în statele membre, CESE ar saluta o inițiativă vizând colectarea mai multor informații despre impactul creșterii activităților transfrontaliere. Această inițiativă ar trebui să aibă în vedere efectele economice, dar să se concentreze în principal pe alte aspecte, cum ar fi ocuparea forței de muncă, condițiile de muncă și protecția consumatorilor. În cazul identificării unor probleme obiective, acestea ar putea fi abordate, pentru a spori încrederea reciprocă a statelor membre pe termen lung. Fără suficientă încredere reciprocă, piața internă a serviciilor nu va fi niciodată implementată în mod eficient.

2.1

Serviciile reprezintă două treimi din economia UE și generează 90 % din locurile de muncă nou create. Un pachet de măsuri care se concentrează pe facilitarea furnizării de servicii de către întreprinderi și profesioniști unei clientele potențiale de 500 milioane de persoane din UE va stimula sectorul serviciilor, exploatând potențialul său maxim.

2.2.1

Aplicarea, în cadrul procedurii de notificare, a unor cerințe mai stricte măsurilor referitoare la directivele privind serviciile va împiedica statele membre să adopte regimuri naționale de autorizare sau cerințe discriminatorii, nejustificate și disproporționate în materie de servicii.

2.3.1

Statele membre au adesea motive întemeiate pentru reglementarea profesiilor, bazate pe necesitatea de a realiza obiective esențiale de interes public. Statului membru îi revine responsabilitatea de a evalua de la caz la caz dacă este necesar să se introducă restricții privind accesul la activități profesionale și desfășurarea acestora.

2.3.2

Pentru a preveni un impact negativ asupra furnizării de servicii și a mobilității profesioniștilor al unei evaluări inegale a proporționalității reglementării profesiilor la nivelul UE, se introduce un test de proporționalitate, care urmează să fie aplicat de către statele membre înainte de adoptarea sau modificarea reglementărilor naționale privind profesiile.

2.3.3

Directiva prevede principalele criterii care trebuie luate în considerare pentru această evaluare, cum ar fi, de exemplu, natura riscurilor, sfera activităților rezervate, legătura dintre calificări și activități, impactul economic al măsurii etc.

2.3.4

Tratatele specifică faptul că reglementarea trebuie să fie proporțională; totuși, rămâne de competența statelor membre să decidă dacă și în ce mod se va reglementa o profesie.

2.4.1

Cardul electronic este o procedură nouă, complet electronică, destinată persoanelor care desfășoară activități independente și întreprinderilor active în anumite sectoare, precum construcții, curățenie sau servicii destinate întreprinderilor. Aceasta înlocuiește formalitățile administrative în diferite limbi, deoarece prestatorul de servicii urmează o procedură în limba țării de origine și cu administrația acestei țări.

2.4.2

Procedura cardului electronic se bazează pe cooperarea dintre statele membre de origine și gazdă, asigurată prin intermediul Sistemului de informare al pieței interne existent (IMI). Aceasta nu modifică conținutul normelor aplicabile privind detașarea lucrătorilor în temeiul Directivelor 96/71/CE (2) și 2014/67/UE (3).

2.4.3

Cardul electronic european pentru servicii este similar cu cardul profesional european (CPE). Totuși, în timp ce CPE facilitează prestarea de servicii prin recunoașterea calificărilor profesionale pentru persoanele fizice care își desfășoară activitatea în calitate de lucrători sau prestatori de servicii independenți, cardul electronic are un domeniu de aplicare mult mai extins.

2.5.1

Deoarece reglementarea serviciilor profesionale este o prerogativă a statelor membre, există diferite modele de reglementare în vigoare. Indiferent de modelul aplicabil în fiecare țară sau regiune, scopul comunicării este acela de a sprijini statele membre să suprime anumite restricții de fond nejustificate și să le asocieze cu o logică „virtuoasă” de sensibilizare cu privire la reglementare în statele membre.

2.5.2

Recomandările de reformă abordează o gamă largă de cerințe și oferă o analiză detaliată a reglementărilor care se aplică arhitecților, inginerilor constructori, contabililor, avocaților, agenților de brevete, agenților imobiliari și ghizilor turistici. Nu toate acestea sunt considerate o încălcare a dreptului Uniunii de către Comisia Europeană.

2.5.3

Comisia Europeană a conceput un nou indicator privind gradul de restricționare al reglementărilor referitoare la ocupații, în scopul de a sprijini analiza calitativă a obstacolelor. Acesta acoperă aspectele referitoare la abordarea reglementării, cerințele în materie de calificare, alte cerințe privind accesul pe piață și obligațiile privind exercitarea profesiilor.

3.1

CESE apreciază și sprijină eforturile Comisiei Europene de a elibera întregul potențial al pieței unice în ceea ce privește sectorul serviciilor. Dispozițiile convergente din pachetul de măsuri privind serviciile oferă, fără îndoială, o abordare solidă în vederea atingerii acestui obiectiv. Cu toate acestea, CESE ar dori să atragă atenția asupra faptului că – în situația de gravă criză politică din multe state membre – orice fel de „intervenție” din partea UE legată de competențele statelor membre poate duce la controverse politice. Atât puterile legislative – care ar putea părea afectate de noua procedură de notificare și de testul de proporționalitate obligatoriu – cât și sistemele de reglementare națională a profesiilor tradiționale sunt adesea considerate ca fiind baze ale sistemelor naționale și, prin urmare, trebuie tratate ca aspecte sensibile. Chiar dacă, din punct de vedere juridic, este posibil să se aplice măsuri de conformitate mai stricte, s-ar putea ca acestea să nu fie potrivite în situația actuală. O abordare pozitivă prin aplicarea celor mai bune practici sau o abordare consultativă s-ar putea dovedi mai eficientă.

3.1.1

CESE subliniază că este necesar să se acorde atenția cuvenită calității și siguranței serviciilor furnizate în Uniunea Europeană.

3.1.2

În plus, CESE dorește să semnaleze importanța deosebită acordată domeniilor sănătății și protecției pacienților. În cazul în care acțiunea întreprinsă de Comisie poate fi complementară celei a statelor membre, trebuie respectată responsabilitatea deplină a acestora, precum și posibilitatea de a pune în practică măsuri mai stricte pentru protecția pacienților, astfel cum se prevede la articolul 168 din TFUE.

3.2

Având în vedere că este esențial să se asigure adeziunea principalelor părți interesate la noile reglementări ale profesiei lor, pentru a se garanta soliditatea și eficiența reglementării, CESE propune să se consulte părțile interesate, cum ar fi organizațiile profesionale, partenerii sociali, organizațiile de protecție a consumatorilor și organizațiile societății civile cu privire la punerea în aplicare a măsurilor planificate.

3.3

Trebuie să fim conștienți de faptul că introducerea unor noi obligații și măsuri de punere în aplicare, în acest context, ar putea da impresia că statele membre nu sunt considerate, în general, suficient de capabile să înțeleagă cerințele Directivei privind serviciile și ale Directivei privind calificările profesionale, în timp ce, de fapt, instrumentele legislative precum testele de proporționalitate sunt cerințe de bază ale oricărei proceduri legislative naționale în marea majoritate a statelor membre.

3.4

Multe dispoziții din pachetul privind serviciile riscă să estompeze distincția dintre libertatea de a presta servicii și libertatea de stabilire. Astfel, CESE subliniază importanța de a menține această distincție – clar definită atât în Directiva privind serviciile, cât și în Directiva privind recunoașterea calificărilor profesionale, și de jurisprudența CEJ – atât la evaluarea rezultatelor unui test de proporționalitate aplicat noilor reglementări naționale ale profesiilor, cât și la punerea în aplicare a regulamentului și a directivei privind cardul european pentru servicii. Prin urmare, pentru a garanta o concurență loială între întreprinderi, trebuie interzise măsurile discriminatorii și respectate condițiile de muncă stabilite prin legislația și convențiile colective din țara gazdă și trebuie respectate drepturile consumatorilor și normele în materie de sănătate și siguranță.

3.5

CESE subliniază că dezvoltarea sectorului serviciilor nu trebuie să ducă la dumping social și fraudă (4). Prin urmare, el subliniază faptul că nu există garanții suficiente pentru a menține drepturile lucrătorilor și protecția consumatorilor la un nivel ridicat în toate statele membre și subliniază riscul de introducere a principiului țării de origine, care ar încălca normele fundamentale în virtutea cărora activitățile întreprinderilor și ale lucrătorilor sunt reglementate de legislația țării în care sunt efectuate.

3.6

CESE împărtășește opinia părților interesate din sectoarele vizate de propunerea privind cardul european pentru servicii, și pune sub semnul întrebării valoarea adăugată și utilitatea inițiativei legislative.

3.7

Din păcate, pachetul propus de măsuri privind piața internă nu abordează problemele reale cu care se confruntă unele dintre sectoarele vizate de propuneri. CESE consideră că este important să se reducă riscurile de fraudă și abuz comise pe piața internă de întreprinderi cu o reputație îndoielnică, pentru a crea condiții de concurență echitabile și a asigura relații de încredere reciprocă între statele membre și diferitele părți interesate.

4.1.1

CESE împărtășește pe deplin obiectivul Comisiei de a promova dialogul pe care îl poartă cu statele membre încă din primele stadii ale procesului legislativ, pentru a preveni adoptarea unor norme care să afecteze piața unică. CESE recomandă chiar să se extindă acest dialog astfel încât să nu se urmărească numai respectarea Directivei privind serviciile, ci și a dreptului primar al UE, în special a Cartei drepturilor fundamentale, pentru a se garanta un echilibru corect între drepturile lucrătorilor și protecţia consumatorilor, pe de o parte, și libertăţile economice, pe de altă parte. Componența organismului responsabil cu controlul conformității ar trebui clarificată și stabilită astfel încât să garanteze respectarea deplină a legilor și principiilor menționate mai sus, precum și reprezentativitatea și independența sa.

4.1.2

Cu toate acestea, CESE dorește să atragă atenția asupra faptului că impactul direct al propunerii asupra procedurilor legislative naționale pare considerabil.

4.1.3

Propunerea, care extinde domeniul de aplicare a procedurii de notificare reglementată de Directiva privind serviciile, este destul de complexă. Coroborată cu o perioadă de așteptare, aceasta ar împiedica, prin urmare, legiuitorii naționali să-și exercite capacitatea de a întreprinde reforme într-un interval scurt de timp, chiar și în cazul unor modificări legislative mici.

4.1.4

Măsuri de aplicare precum perioada de așteptare, mecanismul de alertă sau decizie Comisiei prin care se solicită statului membru să nu adopte proiectul de măsură pot încetini considerabil procesele legislative naționale și pot restricționa considerabil libertatea legiuitorului național. Pentru a garanta o procedură legislativă democratică, este necesar să se mențină pe deplin puterea legislativă a parlamentelor naționale. CESE are mari îndoieli cu privire la proporționalitatea – sau caracterul adecvat al – intervenției în procedurile legislative naționale prin introducerea unor măsuri mai stricte de aplicare chiar și în domeniile reglementate de principiul subsidiarității atunci când sunt disponibile proceduri perfect adecvate post-adoptare.

4.1.5

Deciziile negative în ceea ce privește conformitatea proiectelor de acte cu putere de lege și acte administrative naționale nu ar trebui să fie obligatorii. CESE propune ca numai rezultatul pozitiv al unei proceduri de consultare să aibă un efect sub forma atribuirii unei „garanții de conformitate” pentru proiectul de măsură. O astfel de abordare pozitivă ar aduce beneficii considerabile statelor membre și le-ar motiva să se implice pe deplin în procedura de consultare prevăzută și să accepte eforturile aferente. În lipsa unei evaluări pozitive a conformității, se pot aplica procedurile post-adoptare deja prevăzute.

4.1.6

CESE subliniază că, după cum prevede Directiva privind serviciile, procedura de notificare nu aduce atingere dreptului de a negocia, de a încheia și de a pune în aplicare acorduri colective.

4.2.1

CESE salută punerea la dispoziția statelor membre a unui test de proporționalitate detaliat și aprofundat, bazat pe jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene. Se consideră că acest concept ar putea îmbunătăți procedurile naționale în materie de proporționalitate.

4.2.2

CESE subliniază că controlul de proporționalitate, care se axează pe cerințe profesionale, va necesita o cooperare strânsă a autorităților statelor membre și a organizațiilor profesionale competente în materie de asigurare a calității pentru profesia reglementată în cauză. De asemenea, el trebuie să prevadă dreptul partenerilor sociali și al organizațiilor de protecție a consumatorilor să fie consultate în scopul de a asigura respectarea deplină a drepturilor lucrătorilor și consumatorilor. Structurile acestor organizații trebuie să rămână strict în competența statelor membre.

4.2.3

Cu toate acestea, CESE se îndoiește că o directivă de punere în aplicare a obligației de a utiliza testul înainte de orice nouă reglementare profesională este cel mai bun mod de implementare a acestui test. Din acest motiv, ar prefera introducerea unor linii directoare care le-ar permite statelor membre să adapteze testul astfel încât să se integreze mai bine în sistemele lor legislative.

4.2.4

Multe dintre criteriile de proporționalitate propuse care trebuie luate în considerare sunt destul de generale și deschise, permițând diverse răspunsuri, în funcție de abordarea aleasă pentru testare, de persoanele/organismele de testare etc. Prin urmare, acestea sunt utilizabile ca linii directoare de sprijin, dar sunt mai puțin pertinente în cadrul unei proceduri obligatorii cu un impact considerabil asupra întregului proces legislativ. În plus, pentru a se evita impresia că criteriile menționate sunt considerate obstacole în general, ar trebui garantat faptul că lista este neutră, fără nicio judecată de valoare sau justificare a reglementărilor. În orice caz, ori de câte ori este posibil, criteriile ar trebui să fie cât mai concrete și obiective cu putință, astfel încât să funcționeze ca elemente de referință.

4.2.5

Testele de proporționalitate reprezintă deja o cerință de bază în orice procedură legislativă națională în marea majoritate a statelor membre. Armonizarea criteriilor de proporționalitate ar interfera cu competențele legislative naționale și ar putea duce la crearea unor obligații disproporționate în unele state membre și generarea de distorsiuni ale pieței.

4.2.6

Directiva abordează numai reglementarea ex-ante (cum ar fi protecția titlului, înregistrarea obligatorie, cerințele de calificare etc.), chiar dacă reglementarea ex post (cum ar fi sistemele de certificare profesională, reglementările locale sau autorizațiile de construire) poate impune restricții semnificative în ceea ce privește prestarea de servicii. Din acest motiv, o comparație obiectivă a sistemelor de reglementare pare dificilă.

4.2.7

Obligația de a furniza rapoarte de proporționalitate pe baza sistemului de testare destul de complex – și, în parte, chiar științific – ar putea încetini considerabil sau chiar împiedica orice reforme privind reglementarea profesională.

4.2.8

Deși Comisia Europeană subliniază faptul că statele membre sunt în continuare cele care vor decide în ce măsură și în ce mod vor reglementa profesiile, această libertate este foarte teoretică. În cazul în care testul obligatoriu ar fi negativ, va fi foarte dificil ca legiuitorul să argumenteze conformitatea cu Directiva privind serviciile. În plus, propunerea trebuie privită în legătură cu cea referitoare la o nouă procedură de notificare în conformitate cu Directiva privind serviciile, deoarece măsurile de reglementare a profesiilor ar intra în principal în domeniul de aplicare al ambelor directive. Marja de manevră a legiuitorului este practic zero, deoarece obligația de notificare implică, de asemenea, furnizarea de informații care să demonstreze conformitatea cu Directiva privind serviciile, adică, pentru astfel de măsuri care se suprapun, rezultatele testului de proporționalitate.

4.2.8.1

Prin urmare, CESE se îndoiește că efectele negative pe care le-ar putea avea punerea în aplicare a unei obligații de a aplica un test de proporționalitate armonizat, de restricționare a legiuitorului național – privit în special în contextul procedurii mai stricte de notificare propuse – ar putea fi justificate prin avantajele sale. El consideră că liniile directoare neobligatorii sau o ofertă de consultanță ar putea conduce la efecte similare, fără consecințele negative.

4.3.1

CESE salută efortul de a promova mobilitatea prestatorilor de servicii și consideră că aceștia continuă să se confrunte cu dificultăți în ce privește identificarea și îndeplinirea cerințelor naționale pentru prestarea de servicii într-un alt stat membru.

4.3.2

Totuși, abordarea bazată pe transferul responsabilității principale privind procedura către autoritățile statului membru de origine este în contradicție cu principiul stabilit al statului membru gazdă. Cardul electronic pentru servicii nu ar trebui să împiedice sau să îngreuneze controalele pe care statul membru gazdă trebuie să le efectueze asupra activităților economice desfășurate pe teritoriul său. Prin urmare, cardul electronic pentru servicii propus nu trebuie să cuprindă elemente legate de principiului țării de origine. CESE își afirmă totuși sprijinul față de inițiativele ce vizează creșterea încrederii între statele membre, printre altele, prin angajamente clare în ce privește introducerea unor sisteme de schimb de date și de control adecvate și corecte.

4.3.3

Există motive să se considere că anumite caracteristici ale cardului electronic european pentru servicii, cum ar fi principiul „o singură dată” pentru transmiterea informațiilor, perioada sa de valabilitate nedeterminată, obligația statelor membre de a utiliza informațiile conținute în cardul electronic pentru servicii fără posibilitatea de a solicita dovada valabilității informațiilor furnizate într-o etapă ulterioară, precum și procedurile de revocare restrictive care pot necesita o hotărâre judecătorească definitivă ar putea pune în pericol controlul de conformitate cu legislațiile naționale și punerea în aplicare a drepturilor lucrătorilor și consumatorilor.

4.3.4

De asemenea, CESE subliniază că este important să se garanteze că utilizarea sistemului IMI nu modifică substanța normelor aplicabile privind detașarea lucrătorilor în temeiul Directivei 2014/67/UE și că Directiva revizuită privind detașarea lucrătorilor, în prezent supusă examinării de către Parlamentul European și de către Consiliu, enunță în mod clar principiul „egalității de remunerare pentru munca de valoare egală prestată în același loc”, cu respectarea condițiilor de muncă stabilite de lege și de convențiile colective în statul membru gazdă, precum și a normelor în materie de sănătate, de siguranță și de protecție a mediului.

4.3.5

Nu este clar care va fi impactul acestei propuneri de card electronic european pentru servicii asupra cărților de identitate sociale sectoriale existente emise la inițiativa autorităților naționale sau a partenerilor socialiși în ce mod acestea ar putea interacționa cu extinderea propusă a sistemului IMI. În plus, există dovezi, printre care un raport special al Curții de Conturi Europene, care sugerează că sistemul IMI prezintă o serie de deficiențe care trebuie abordate, generate, de exemplu, de volumul de muncă aferent și lipsa de claritate a răspunsurilor la solicitări (5). Prin urmare, CESE consideră că sistemul IMI trebuie reevaluat și în prezent nu întrunește condițiile pentru a garanta o cooperare optimă între statele membre. Sistemul IMI ar trebui îmbunătățit pentru a se facilita ameliorarea controalelor efectuate în țara în care se desfășoară activitatea economică și complementaritatea cu sistemele existente, precum și pentru a se lua în considerare posibilitățile de schimb de date în timp real (acces direct la bănci de date), pe lângă schimbul manual de date care este în prezent posibil în cadrul sistemului IMI.

4.3.6

CESE este îngrijorat că principiul țării de origine ar putea fi introdus „pe ușa din dos”. Cardul electronic pentru servicii ar introduce o serie de elemente bazate pe principiul țării de origine, permițându-le prestatorilor de servicii să trateze exclusiv cu statul membru de origine ca intermediar, ceea ce ar obliga statele membre gazdă să accepte deciziile statului membru de origine cu privire la validitatea documentelor și veridicitatea conținutului acestora, limitând astfel mecanismele de control și armonizând astfel schimbul de date bazat pe principiul țării de origine.

4.3.7

Faptul că – așa cum se propune – o autoritate de coordonare trebuie să verifice cerințele naționale în cel mai scurt timp posibil pare extrem de problematic. Aceste termene ar trebui reconsiderate, întrucât autoritatea competentă pentru cardul electronic privind serviciile trebuie să coordoneze fiecare caz cu alte autorități competente în ceea ce privește diferite aspecte ale cerințelor legale. În plus, ar trebui precizat mai clar că Directiva privind recunoașterea calificărilor profesionale primează pentru toate aspectele privind recunoașterea profesională în legătură cu noul card electronic.

4.3.8

Procedura complet electronică, coroborată cu posibilitățile limitate ale statelor membre gazdă de a verifica informațiile furnizate statului membru de origine prin intermediul cardului electronic pentru servicii, va face mai ușoară înființarea de întreprinderi-fantomă pentru evaziune fiscală și dumping social. Prin urmare, CESE consideră că procedura are nevoie de ajustări suplimentare pentru a garanta că astfel de evoluții pot fi prevenite.

4.3.8.1

În plus, propunerea nu precizează ce elemente ar trebui evaluate de către statul de origine pentru a declara că un prestator de servicii este stabilit în mod legal în statul în cauză. În special, nu se face nicio referire la elementele factuale menționate în Directiva 2014/67/UE pentru a se stabili dacă o întreprindere desfășoară cu adevărat activități substanțiale în statul membru respectiv.

4.3.9

Verificarea identității și examinarea detaliată a documentelor originale sunt esențiale pentru prevenirea intrării pe piață a întreprinderilor cu reputație proastă și a celor cu activitate infracțională (o discuție similară a blocat Directiva privind SUP (6)). În consecință, statului membru gazdă trebuie să-i revină responsabilitatea integrală a procedurii de punere în circulație a cardului electronic european privind serviciile.

4.3.9.1

Statele membre gazdă trebuie să fie responsabile pentru a decide ce proceduri trebuie urmate în vederea înregistrării sediilor secundare, inclusiv pentru aspectele legate de recunoaşterea profesională. Implicarea statelor membre de origine ca intermediari în cadrul unei proceduri pentru stabilirea unei sucursale va introduce sarcini administrative suplimentare pentru autoritățile din statul membru de origine și cele din statul membru gazdă și ar putea împiedica efectuarea de verificări aprofundate în țara în care s-au constatat abuzuri legate, de exemplu, de drepturile lucrătorilor și consumatorilor.

4.3.10

Deși regulamentul propus prevede că sistemele de notificare prealabilă pentru lucrătorii detașați sunt excluse din domeniul său de aplicare, propunerea introduce un sistem european armonizat de notificare prealabilă pentru lucrătorii detașați, pe baza unei participări voluntare a statelor membre. Acest sistem ar deschide calea unei extinderi obligatorii ulterioare, ceea ce nu este nici de dorit, nici compatibil cu dispozițiile Directivei 2014/67/UE. În cursul discuțiilor politice cu privire la Directiva 2014/67/UE, s-a convenit în mod clar că statul membru gazdă este autoritatea națională competentă să instituie instrumente de punere în aplicare (articolul 9 din Directiva 2014/67).

4.3.11

Procedurile de anulare a cardului electronic pentru servicii necesită în parte o hotărâre judecătorească definitivă, care să producă efecte și care să ofere prestatorilor de servicii mai multe mecanisme pentru a-și continua serviciile între timp. Acest lucru împiedică statul membru gazdă să efectueze controale ex post eficace și constituie un obstacol pentru punerea în aplicare a drepturilor lucrătorilor și a legislației în vigoare. În plus, propunerile legislative nu prevăd sancțiuni disuasive – nici împotriva statului membru, nici a întreprinderii solicitante – pentru utilizarea abuzivă a cardului european pentru servicii.

4.3.12

Regulamentul le acordă persoanelor fizice dreptul de a depune cerere pentru un card electronic pentru servicii. În anumite sectoare, există un risc semnificativ ca acest card să fie folosit în mod abuziv, facilitând astfel desfășurarea în mod fictiv de activități independente.

4.3.13

Având în vedere că statutul de lucrător care desfășoară o activitate independentă sau de angajat depinde de modalitățile de exercitare a activității în cauză, autoritatea care emite cardul în statul membru de origine nu poate emite un card care declară că o persoană desfășoară o activitate independentă în conformitate cu normele statului membru gazdă.

4.3.14

În anumite cazuri, anularea cardului electronic pentru servicii în cazul persoanelor care desfășoară activități independente necesită o hotărâre judecătorească definitivă. Acest lucru ar împiedica anularea rapidă în cazurile de abuz și le-ar permite persoanelor care desfășoară în mod fictiv activități independente să își continue activitățile până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive. Această situație ar crea o lacună majoră, care ar submina eforturile de combatere a muncii nedeclarate desfășurate, de exemplu, în cadrul Platformei europene pentru combaterea muncii nedeclarate.

4.3.15

CESE ar dori să atragă atenția asupra faptului că, la nivelul UE, o procedură similară de emitere a formularelor portabile A1 legate de detașarea lucrătorilor a pus deja în evidență potențiale capcane, care țin de o dependență exclusivă de statul membru de origine pentru validarea datelor privind prestatorii de servicii externi, în special în cazul falșilor lucrători independenți. În acest sens, evaluarea impactului care însoțește propunerea de modificare a Directivei 96/71/CE privind detașarea lucrătorilor sugerează: „Exactitatea informațiilor conținute în documentele PD A1 nu poate fi garantată din cauza lipsei controalelor oficiale ale autorităților din țările de origine, printre alte aspecte” (7).

4.3.16

Propunerea introduce un instrument armonizat pentru furnizarea de informații cu privire la sistemele de asigurări. Totuși, din moment ce acesta va fi legat de cardul electronic pentru servicii, informațiile vor trebui furnizate doar o singură dată, ceea ce ar putea dăuna eficacității inspecțiilor și controalelor efectuate în statele membre gazdă.

4.3.16.1

În plus, asigurătorii vor fi obligați să calculeze primele pe baza istoricului din statul membru de origine, ceea ce va interfera cu dreptul și responsabilitatea societăților de asigurare de a evalua riscurile.

4.3.17

Comisia își rezervă o gamă largă de competențe de punere în aplicare pentru elaborarea conținutului și definirea parametrilor tehnici ai cardului electronic pentru servicii. Totuși, o armonizare în acest domeniu ar putea limita capacitatea statelor membre de a controla în mod eficace respectarea de către prestatorii de servicii care intră pe piață a drepturilor lucrătorilor în ceea ce privește sănătatea și securitatea.

4.4.1

CESE ar dori să sublinieze faptul că diferențele dintre modelele de reglementare nu indică în mod automat necesitatea unei reforme. Multe reglementări se bazează pe tradiții și experiență. Acestea sunt importante pentru protecția consumatorului și trebuie să fie păstrate. Principiul „echivalenței” se bazează pe faptul că există aceste sisteme diferite. CESE ia în considerare faptul că sistemele profesionale naționale se bazează pe tradiții îndelungate. Proiectul de cercetare arată rezultate destul de diferite în ceea ce privește avantajele măsurilor de dereglementare.

4.4.2

CESE salută noul indicator al gradului de restricționare, care permite o analiză de calitate mai bună decât indicatorii de reglementare a pieței produselor ai OCDE. Există încă detalii care merită reexaminate (de exemplu, menționarea dezvoltării profesionale continue ca o restricție negativă pare a fi inadecvată). CESE ar dori să sublinieze că, pentru a oferi o imagine nediscriminatorie a diferitelor sisteme de reglementare, ar fi necesar să se includă nu numai o reglementare ex ante (de exemplu, protecția titlului, cerințele de calificare), ci și o reglementare ex post (de exemplu, cerințe pentru codurile de construcție și autorizațiile de construire). În plus, ar trebui să fie menționat explicit că indicatorul de restricții este neutru, fără vreo judecată de valoare sau justificare a reglementărilor.