Help Print this page 

Document 52016PC0863

Title and reference
Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI de instituire a Agenției Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (reformare)

COM/2016/0863 final - 2016/0378 (COD)
Multilingual display
Text

Bruxelles, 30.11.2016

COM(2016) 863 final

2016/0378(COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI

de instituire a Agenției Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (reformare)

(Text cu relevanță pentru SEE)

{SWD(2016) 410 final}
{SWD(2016) 411 final}
{SWD(2016) 412 final}
{SWD(2016) 413 final}


EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

Motivele și obiectivele propunerii

Contextul politicii

Cetățenii europeni cheltuiesc o parte semnificativă din venituri pe energie, iar energia reprezintă un factor esențial pentru industria europeană. În același timp, sectorul energetic joacă un rol esențial în obligația de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră din Uniune cu cel puțin 40 % până în 2030, în contextul atingerii unei ponderi preconizate de 50 % a energiei din surse regenerabile până în 2030.

Propunerile de reformare a Directivei privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice, a Regulamentului privind piața energiei electrice și a Regulamentului de instituire a Agenției Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei fac parte dintr-un pachet mai amplu de inițiative al Comisiei („Energie curată și inteligentă pentru toți europenii”). Acest pachet cuprinde principalele propuneri ale Comisiei pentru implementarea uniunii energetice, astfel cum se prevede în foaia de parcurs pentru uniunea energetică 1 . El include atât propuneri legislative, cât și inițiative nelegislative pentru a crea un cadru care să permită și să ducă la obținerea de beneficii concrete pentru cetățeni, la crearea de locuri de muncă, la creștere și la investiții, contribuind în același timp la toate cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice. Astfel, prioritățile esențiale ale pachetului sunt: eficiența energetică înainte de toate, rolul de lider mondial al UE în domeniul energiei din surse regenerabile și o soluție echitabilă pentru consumatorii de energie.

Atât Consiliul European 2 , cât și Parlamentul European 3 au subliniat în repetate rânduri că o piață integrată a energiei care funcționează bine este cel mai bun instrument pentru a garanta prețuri abordabile ale energiei și securitatea aprovizionării cu energie și pentru a permite integrarea și dezvoltarea unor volume mai mari de energie electrică produsă din surse regenerabile în mod rentabil. Existența unor prețuri competitive este esențială pentru creștere și pentru bunăstarea consumatorilor din Uniunea Europeană și, prin urmare, prețurile competitive se află în centrul politicii energetice a UE. Organizarea actuală a pieței energiei electrice se bazează pe normele celui de „al treilea pachet privind energia” 4 , adoptat în 2009. Aceste norme au fost ulterior completate de acte legislative împotriva abuzurilor de piață 5 și de acte legislative de punere în aplicare referitoare la comerțul cu energie electrică și la normele de operare a rețelelor 6 . Piața internă a energiei din UE se bazează pe principii consacrate, precum dreptul de acces al terților la rețelele de energie electrică, libertatea consumatorilor de a-și alege furnizorii, norme de separare solide, eliminarea obstacolelor din calea comerțului transfrontalier, supravegherea pieței de către autorități independente de reglementare în domeniul energiei și cooperarea la nivelul UE a autorităților de reglementare și a operatorilor de rețea în cadrul Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER) și al Rețelei europene a operatorilor de sisteme de transport (ENTSO).

Cel de al treilea pachet privind energia a generat progrese tangibile pentru consumatori. El a dus la creșterea lichidității piețelor europene ale energiei electrice și au sporit în mod semnificativ schimburile comerciale transfrontaliere. Consumatorii din multe state membre pot beneficia acum de o gamă mai largă de opțiuni. Creșterea concurenței, în special pe piețele angro, a contribuit la ținerea sub control a prețurilor cu ridicata. Noile drepturi ale consumatorilor introduse de cel de al treilea pachet privind energia au îmbunătățit în mod clar poziția consumatorilor pe piețele energiei electrice.

Au existat noi evoluții care au dus la schimbări fundamentale pe piețele europene ale energiei electrice. Ponderea energiei electrice produse din surse regenerabile (E-SRE) a crescut foarte mult. Această reorientare către E-SRE va continua, deoarece este o condiție esențială pentru îndeplinirea obligațiilor Uniunii în temeiul Acordului de la Paris privind schimbările climatice. Caracteristicile fizice ale E-SRE - mai variabilă, mai puțin previzibilă și mai distribuită decât producția tradițională - necesită o adaptare a normelor privind piața și operarea rețelelor la caracterul mai flexibil al pieței. În paralel, intervențiile statului, deseori concepute într-un mod necoordonat, au dus la denaturări ale pieței angro a energiei electrice, cu consecințe negative pentru investiții și pentru comerțul transfrontalier 7 . De asemenea, au loc schimbări semnificative și din punct de vedere tehnologic. Energia electrică este comercializată aproape la nivelul întregii Europe, prin intermediul așa-numitei „cuplări a piețelor”, organizată în comun de bursele de energie și de operatorii de transport și de sistem. Digitizarea și dezvoltarea rapidă a unor soluții de comercializare și de măsurare bazate pe internet au permis industriei, societăților și chiar și gospodăriilor să producă și să stocheze energie electrică, precum și să participe la piețele energiei electrice prin așa-numitele soluții de „răspuns al părții de consum”. Piața energiei electrice din următorii zece ani va fi caracterizată de o producție mai variabilă și mai distribuită a energiei electrice, de o interdependență din ce în ce mai mare a statelor membre și de noi oportunități tehnologice pentru consumatori de a-și reduce valoarea facturilor și de a participa activ la piețele energiei electrice prin răspunsul părții de consum, prin autoconsum sau prin stocare.

Astfel, prezenta inițiativă privind organizarea pieței energiei electrice urmărește să adapteze normele actuale de piață la noile realități ale pieței, permițând transferul liber al energiei electrice acolo unde și atunci când necesitatea este cea mai mare, prin intermediul unor semnale de preț nedenaturate, în același timp împuternicind consumatorii, obținând beneficii maxime pentru societate în urma concurenței transfrontaliere și furnizând semnalele și stimulentele adecvate pentru a impulsiona realizarea investițiilor necesare pentru decarbonizarea sistemului nostru energetic. De asemenea, va acorda prioritate soluțiilor de eficiență energetică și va contribui la obiectivul de a deveni un lider mondial în producția de energie din surse regenerabile, contribuind astfel la obiectivul Uniunii de a crea locuri de muncă și creștere economică și de a atrage investiții.

Adaptarea normelor de piață

Normele actuale de piață se bazează pe tehnologiile de producție predominante din ultimul deceniu, și anume centrale electrice de mari dimensiuni care funcționează pe bază de combustibili fosili, cu o participare limitată a consumatorilor. Întrucât E-SRE va juca un rol din ce în ce mai important în mixul energetic în viitor, iar consumatorii ar trebui să aibă posibilitatea de a participa la piață dacă doresc, normele trebuie adaptate. Piețele pe termen scurt ale energiei electrice care permit comercializarea E-SRE peste granițe sunt esențiale pentru integrarea cu succes a E-SRE pe piață. Acest lucru se datorează faptului că cea mai mare parte a producției din surse regenerabile nu poate fi estimată cu precizie decât cu scurt timp înainte de producerea efectivă (din cauza incertitudinilor de ordin meteorologic). Crearea unor piețe care permit participarea cu scurt timp înainte de livrarea efectivă (așa-numitele piețe „intrazilnice” sau „de echilibrare”) constituie un pas esențial pentru a permite producătorilor de E-SRE să își vândă energia în condiții echitabile și, de asemenea, va spori lichiditatea pe piață. Piețele pe termen scurt vor oferi noi oportunități de afaceri pentru ca participanții să ofere soluții energetice „de rezervă” în perioadele de cerere ridicată și de producție limitată a energiei din surse regenerabile. Aceasta include posibilitatea reorientării cererii de către consumatori („răspunsul părții de consum”), precum și existența unor operatori de instalații de stocare sau producători flexibili. În timp ce soluționarea variabilității în regiunile mici poate fi foarte costisitoare, agregarea producției variabile la nivelul unor zone mai mari ar putea ajuta consumatorii să economisească sume semnificative de bani. Cu toate acestea, piețele pe termen scurt integrate lipsesc în continuare.

Deficiențele actualelor măsuri de piață reduc atractivitatea sectorului energetic pentru noi investiții. Un sistem energetic bazat pe piață și interconectat în mod adecvat, în cadrul căruia prețurile urmează semnalele pieței, va stimula investițiile necesare în producție și în transport într-un mod eficace și va asigura faptul că acestea sunt realizate acolo unde piața are cea mai mare nevoie de ele, reducând astfel la minimum necesitatea unor investiții planificate de stat.

Normele naționale de piață (de exemplu plafonarea prețurilor) și intervențiile statului împiedică în prezent reflectarea de către prețuri a momentelor în care energia electrică este limitată. Mai mult, zonele de preț nu reflectă întotdeauna penuria reală dacă nu sunt bine configurate și sunt bazate în schimb pe granițele politice. Noua organizare a pieței vizează îmbunătățirea semnalelor de preț pentru a stimula investițiile în zonele în care necesitatea este cea mai mare, reflectând mai degrabă constrângerile la nivel de rețea și centrele de cerere decât granițele naționale. Semnalele de preț ar trebui de asemenea să permită remunerarea adecvată a resurselor flexibile (inclusiv răspunsul părții de consum și stocarea), deoarece aceste resurse se bazează pe recompense pentru perioade de timp mai scurte (de exemplu centralele moderne pe bază de gaz care sunt folosite doar în orele de vârf sau reducerea cererii din partea industriei în momentele de sarcină maximă sau de suprasolicitare a sistemului). Semnalele de preț eficace asigură, de asemenea, dispecerizarea eficientă a activelor de producție existente. Prin urmare, este esențial să se revizuiască toate normele existente care denaturează formarea prețurilor (cum ar fi normele ce prioritizează dispecerizarea anumitor instalații), pentru a activa și a valorifica pe deplin potențialul de flexibilitate pe care îl poate oferi partea de consum.

Plasarea consumatorilor în centrul pieței energiei

Integrarea deplină a consumatorilor industriali, comerciali și rezidențiali în sistemul energetic poate duce la evitarea unor costuri semnificative aferente producției „de rezervă”, costuri pe care, în lipsa integrării, consumatorii ar trebui în cele din urmă să le plătească. Acest lucru permite chiar consumatorilor să beneficieze de fluctuațiile de preț și să câștige bani prin participarea la piață. Prin urmare, activarea participării consumatorilor este o condiție prealabilă pentru o gestionare reușită și rentabilă a tranziției energetice.

Unul dintre angajamente esențiale ale uniunii energetice este să ofere o nouă soluție consumatorilor energetici. Actualele norme de piață nu permit însă consumatorilor să beneficieze de aceste noi oportunități. Deși consumatorii pot genera și pot stoca energie electrică și, de asemenea, își pot gestiona consumul de energie mai ușor decât oricând, actuala organizare a pieței cu amănuntul îi împiedică să poată beneficia pe deplin de aceste oportunități.

În majoritatea statelor membre, consumatorii beneficiază puțin sau chiar deloc de stimulente pentru a-și schimba consumul în urma modificării prețurilor de pe piețe, deoarece semnalele de preț în timp real nu sunt transmise până la consumatorii finali. Pachetul privind organizarea pieței reprezintă o oportunitate de a obține rezultate în legătură cu acest angajament. Existența unor semnale de preț în timp real mai transparente va stimula participarea consumatorilor, fie individual, fie prin agregare, și va face ca sistemul de energie electrică să fie mai flexibil, facilitând integrarea energiei electrice din surse regenerabile. În afară de faptul că oferă un mare potențial de economisire a energiei pentru gospodării, evoluțiile tehnologice fac ca aparatele și sistemele, precum aparatele electrocasnice inteligente, vehiculele electrice, sistemele electrice de încălzire, sistemele de climatizare și pompele de căldură din clădirile cu izolație și sistemele de încălzire și de răcire centralizate, pot urmări în mod automat fluctuațiile de preț și, la o scară mai largă, pot oferi o contribuție semnificativă și flexibilă la rețeaua de energie electrică. Pentru a permite consumatorilor să beneficieze financiar de pe urma acestor noi oportunități, ei trebuie să aibă acces la sisteme inteligente adaptate scopului, precum și contracte de furnizare a energiei electrice cu prețuri dinamice legate de piața la vedere. Pe lângă ajustarea consumului de către consumatori ca reacție la semnalele de preț, apar în prezent noi servicii pentru partea de consum, prin care noi actori de pe piață se oferă să gestioneze consumul de energie electrică al unui număr de consumatori, plătindu-le acestora o compensație pentru flexibilitatea lor. Cu toate că asemenea servicii sunt deja încurajate în temeiul legislației existente a UE, dovezile sugerează faptul că aceste dispoziții nu au fost eficace în a elimina obstacolele din calea accesului acestor furnizori de servicii pe piața primară. Este necesară întărirea acestor dispoziții pentru a încuraja și mai mult asemenea servicii noi.

În multe state membre, prețurile la energie electrică nu sunt bazate pe cerere și ofertă, ci sunt reglementate de autoritățile publice. Reglementarea prețurilor poate limita dezvoltarea unei concurențe eficace și poate descuraja investițiile și apariția unor noi actori pe piață. Prin urmare, în strategia sa cadru pentru uniunea energetică 8 , Comisia s-a angajat să elimine treptat prețurile reglementate inferioare costurilor și să încurajeze statele membre să stabilească o foaie de parcurs pentru eliminarea treptată a tuturor prețurilor reglementate. Noua organizare a pieței are ca scop să asigure faptul că prețurile de aprovizionare sunt libere de orice intervenție publică, existând numai excepții bine justificate.

Scăderea rapidă a costurilor tehnologice înseamnă că din ce în ce mai mulți consumatori sunt în măsură să își reducă facturile la energie prin utilizarea de tehnologii cum ar fi bateriile și panourile solare instalate pe acoperiș. Cu toate acestea, autoproducția este încă încetinită de lipsa unor norme comune pentru „prosumatori”. Aceste obstacole ar putea fi înlăturate prin norme corespunzătoare, de exemplu prin garantarea drepturilor consumatorilor de a produce energie pentru consumul propriu și de a vinde surplusul către rețea, ținând în același timp seama de costurile și de beneficiile pentru sistem în ansamblu (de exemplu o participare adecvată la costurile rețelei).

Comunitățile energetice locale pot reprezenta o modalitate eficientă de gestionare a energiei la nivel de comunitate, prin consumarea energiei electrice pe care o produc fie direct în acest scop, fie pentru încălzire și răcire (centralizată), cu sau fără o conexiune la sistemele de distribuție. Pentru a asigura faptul că astfel de inițiative se pot dezvolta liber, noua organizare a pieței impune statelor membre să instituie cadre juridice adecvate care să permită activitățile aferente.

Astăzi, peste 90 % din sursele regenerabile de energie electrică variabile sunt conectate la rețelele de distribuție. Integrarea producției locale a contribuit în fapt la o creștere semnificativă a tarifelor de rețea pentru consumatorii casnici. Pe lângă aceasta, taxele și impozitele pentru finanțarea extinderii rețelelor și a investițiilor în sursele de energie regenerabile au crescut dramatic. Noua organizare a pieței și revizuirea Directivei privind energia din surse regenerabile reprezintă o oportunitate de a aborda aceste deficiențe, care pot avea un impact disproporționat asupra anumitor consumatori casnici.

Dacă li se permite operatorilor de sisteme de distribuție (OSD) să gestioneze la nivel local unele dintre provocările asociate producției variabile (de exemplu prin gestionarea resurselor de flexibilitate locale), aceasta ar putea reduce în mod semnificativ costurile de rețea. Cu toate acestea, deoarece mulți OSD fac parte din societăți integrate pe verticală care sunt active și în sectorul furnizării, sunt necesare măsuri reglementare de protecție care să asigure neutralitatea OSD în noile lor funcții, de exemplu în ceea ce privește gestionarea datelor și atunci când utilizează flexibilitatea pentru a gestiona congestiile de la nivel local.

Un alt factor determinant pentru concurență și pentru implicarea consumatorilor este informarea. Potrivit consultărilor și studiilor realizate anterior de Comisie, consumatorii se plâng de o lipsă de transparență pe piețele energiei electrice, care le reduce capacitatea de a beneficia de pe urma concurenței și de a participa activ la piață. Consumatorii nu se simt suficient de informați cu privire la furnizorii alternativi sau la disponibilitatea unor noi servicii energetice, și se plâng de complexitatea ofertelor și a procedurilor de schimbare a furnizorilor. De asemenea, reforma va asigura protecția datelor pe măsură ce utilizarea pe scară din ce în ce mai largă a unor noi tehnologii (în special sistemele de contorizare inteligentă) va genera o serie de date energetice cu valoare comercială ridicată.

În ceea ce privește plasarea consumatorilor în centrul pieței energiei, un considerent esențial al noii organizări a pieței este modul în care se poate asigura faptul că cei mai vulnerabili consumatori din cadrul societății sunt protejați și că numărul total de gospodării care suferă de sărăcie energetică nu va crește și mai mult. Având în vedere creșterea nivelului de sărăcie energetică, precum și lipsa de claritate în ceea ce privește mijloacele cele mai adecvate de soluționare a vulnerabilității consumatorilor și a sărăciei energetice, noua propunere privind organizarea pieței impune statelor membre să măsoare în mod corespunzător și să monitorizeze periodic sărăcia energetică pe baza unor principii definite la nivelul UE. Directivele revizuite privind eficiența energetică și performanța energetică a clădirilor prevăd măsuri suplimentare pentru soluționarea sărăciei energetice.

Securitatea aprovizionării cu energie

Securitatea aprovizionării cu energie este indispensabilă în societățile moderne care depind în mare măsură de sisteme care funcționează pe baza energiei electrice și a internetului. Prin urmare, este necesar să se evalueze capacitatea sistemului european de energie electrică de a oferi o producție și o flexibilitate suficiente pentru a asigura aprovizionarea în mod fiabil cu energie electrică în orice moment (adecvarea resurselor). Asigurarea securității aprovizionării este nu numai o obligație națională, ci și un pilon esențial al politicii energetice europene 9 . Aceasta se datorează faptului că, în cadrul unei rețele pe deplin interconectate și sincronizate, cu piețe care funcționează în mod corespunzător, securitatea aprovizionării poate fi organizată într-un mod mult mai eficient și competitiv decât într-un cadru pur național. Stabilitatea rețelei în fiecare stat membru în parte depinde în foarte mare măsură de fluxurile de energie electrică din țările vecine și, prin urmare, problemele potențiale legate de securitatea aprovizionării au de obicei un impact regional. Din acest motiv, cele mai eficiente soluții de remediere a deficitelor de producție naționale sunt deseori soluții regionale care permit statelor membre să beneficieze de excedentele de producție din alte țări. Prin urmare, ar trebui introdusă o evaluare coordonată a adecvării la nivel european, care să urmeze o metodologie convenită de comun acord, pentru a se obține o imagine realistă a eventualelor necesități de producție, ținând seama de integrarea piețelor energiei electrice și de fluxurile potențiale din alte țări. Dacă evaluarea coordonată a adecvării arată că în anumite țări sau regiuni sunt necesare mecanisme de asigurare a capacității, ar trebui concepute astfel de mecanisme pentru a reduce la minimum denaturarea pieței interne. Prin urmare, ar trebui definite criterii clare și transparente pentru a reduce la minimum denaturarea comerțului transfrontalier, pentru a maximiza utilizarea răspunsului părții de consum și pentru a reduce impacturile care afectează decarbonizarea, în scopul evitării riscului ca fragmentarea mecanismelor naționale de asigurare a capacității să creeze noi obstacole în calea intrării pe piață și să submineze concurența 10 .

Consolidarea cooperării regionale

Strânsa interconectare a statelor membre ale UE prin intermediul rețelei transeuropene comune este unică în lume și reprezintă un mare atu în ceea ce privește abordarea în mod eficient a tranziției energetice. Fără posibilitatea de a se baza pe resursele de producție sau ale părții de consum din alte state membre, costurile tranziției energetice pentru consumatori ar crește în mod semnificativ. În ziua de azi, operarea transfrontalieră a sistemelor este mult mai interdependentă decât era în trecut. Acest lucru se datorează creșterii producției variabile și distribuite, împreună cu o integrare mai strânsă a piețelor, în special în cazul intervalelor de timp mai scurte ale piețelor. Aceasta înseamnă, de asemenea, că măsurile luate la nivel național de autoritățile de reglementare sau de operatorii de rețea pot avea un efect imediat asupra altor state membre ale UE. Experiența a arătat că deciziile naționale necoordonate pot duce la costuri semnificative pentru consumatorii europeni.

Faptul că unele linii de interconexiune sunt utilizate doar la 25 % din capacitate, deseori din cauza unor limitări naționale necoordonate, și că statele membre nu au fost în măsură să ajungă la un acord cu privire la zone de preț corespunzătoare demonstrează că este necesară o coordonare mai mare între operatorii de transport și de sistem (OTS) și autoritățile de reglementare. Exemplele reușite de cooperare voluntară și obligatorie între OTS, autoritățile de reglementare și guverne au arătat că prin cooperarea regională se poate îmbunătăți funcționarea pieței și se pot reduce în mod semnificativ costurile. În anumite domenii, de exemplu pentru mecanismul de „cuplare a piețelor” la nivelul UE, cooperarea OTS a devenit deja obligatorie, iar sistemul de vot cu majoritate pentru unele aspecte s-a dovedit a fi un succes în domenii în care cooperarea voluntară (unde fiecare OTS are drept de veto) nu a dus la rezultate eficiente pentru problemele regionale. Pe baza acestui exemplu de succes, cooperarea obligatorie ar trebui extinsă la alte domenii ale cadrului de reglementare. În acest scop, OTS ar putea decide, în cadrul „centrelor operaționale regionale” (COR), cu privire la acele aspecte în cazul cărora măsurile naționale necoordonate și fragmentate ar putea avea un efect negativ asupra pieței și a consumatorilor (de exemplu în domeniul operării sistemelor, al calculării capacității liniilor de interconexiune, al securității aprovizionării și al pregătirii pentru riscuri).

Adaptarea supravegherii reglementare la piețele regionale

Apare ca adecvat să se adapteze, de asemenea, supravegherea reglementară la noile realități ale pieței. Toate deciziile de reglementare principale sunt luate în prezent de autoritățile naționale de reglementare, chiar și în cazurile în care este necesară o soluție comună la nivel regional. Cu toate că ACER a oferit cu succes un forum pentru coordonarea autorităților naționale de reglementare cu interese divergente, rolul său principal este în prezent limitat la coordonare, consiliere și monitorizare. În timp ce actorii de pe piață cooperează din ce în ce mai mult la nivel transfrontalier și decid, cu majoritate calificată la nivel regional sau chiar la nivelul Uniunii, cu privire la anumite chestiuni legate de operarea rețelelor și de comercializarea energiei electrice 11 , la nivel de reglementare nu există niciun echivalent al acestor proceduri decizionale regionale. Prin urmare, supravegherea reglementară rămâne fragmentată, ceea ce duce la riscul unor decizii divergente și al unor întârzieri inutile. Consolidarea competențelor ACER pentru acele aspecte transfrontaliere care necesită o decizie coordonată la nivel regional ar contribui la luarea mai rapidă și într-un mod mai eficace a deciziilor cu privire la aspecte transfrontaliere. Datorită faptului că ar decide în cadrul ACER cu privire la aceste aspecte prin vot cu majoritate, autoritățile naționale de reglementare ar rămâne pe deplin implicate în acest proces.

De asemenea, apare ca necesar să se definească mai bine rolul ENTSO-E pentru a consolida rolul de coordonare al acesteia și pentru a face ca procesul său decizional să fie mai transparent.

Clarificări asupra textului

În fine, reformarea Regulamentului privind energia electrică, a Regulamentului privind agenția și a Directivei privind energia electrică va fi utilizată pentru a oferi câteva clarificări de ordin editorial cu privire la unele dintre normele existente și pentru a le restructura pe unele dintre ele în vederea transformării normelor foarte tehnice din cele trei acte într-unele mai ușor de înțeles fără a aduce atingere fondului dispozițiilor.

   Coerența cu alte dispoziții și propuneri din domeniul de politică

Inițiativa privind organizarea pieței este strâns legată de alte propuneri legislative privind energia și clima, prezentate în paralel. Printre acestea se numără, în special, inițiative menite să îmbunătățească eficiența energetică a Europei, un pachet privind energia din surse regenerabile și inițiativa globală privind guvernanța și mecanismele de raportare pentru uniunea energetică. Toate aceste inițiative au ca scop să pună în aplicare măsurile necesare pentru atingerea obiectivului de realizare a unei uniuni energetice competitive, sigure și durabile. Gruparea în pachete a diferitelor inițiative, care constau în numeroase dispoziții de ordin legislativ și nelegislativ, a fost făcută pentru a se asigura cea mai mare coerență posibilă a acestor propuneri de politică diferite, dar strâns legate între ele.

Prin urmare, cu toate că prezenta propunere se axează pe actualizarea normelor de piață astfel încât tranziția către energia curată să devină avantajoasă din punct de vedere economic, aceste dispoziții funcționează în sinergie cu cadrul mai larg de politici privind clima și energia al UE. Aceste legături sunt explicate mai detaliat în evaluarea impactului realizată de Comisie 12 .

Propunerea este strâns legată de propunerea de revizuire a Directivei privind energia din surse regenerabile, care oferă un cadru pentru atingerea obiectivului privind energia din surse regenerabile pentru 2030, incluzând, de asemenea, principii în legătură cu schemele de sprijin pentru sursele de energie regenerabile, care le-ar face mai orientate către piață, mai rentabile și mai regionalizate ca domeniu de aplicare, în cazurile în care statele membre aleg să mențină schemele de sprijin. Măsurile care vizează integrarea energiei din surse regenerabile pe piață, precum dispozițiile referitoare la dispecerizare, la obstacolele legate de piață aflate în calea autoconsumului și la alte norme privind accesul la piață – cuprinse anterior în Directiva privind energia din surse regenerabile – au fost integrate acum în Regulamentul privind energia electrică și în Directiva privind energia electrică.

Propunerea de regulament privind guvernanța uniunii energetice va contribui la asigurarea coerenței politicilor prin raționalizarea obligațiilor de planificare și de raportare ale statelor membre, astfel încât să sprijine mai bine convergența către obiectivele privind energia și clima stabilite la nivelul UE. Ca nou instrument de planificare, de raportare și de monitorizare, ea va permite „luarea temperaturii” cu privire la stadiul în care se află un stat membru în ceea ce privește progresul realizat în implementarea cerințelor de piață la nivel european introduse de aceste acte.

Propunerea de regulament privind pregătirea pentru riscuri în sectorul energiei electrice completează prezenta propunere, concentrându-se în special pe măsurile luate de administrațiile naționale pentru a gestiona situațiile de criză de energie electrică și pentru a preveni riscurile pe termen scurt la adresa sistemului de energie electrică.

Prezenta propunere este aliniată îndeaproape la politica de concurență a Comisiei în domeniul energiei. Ea cuprinde, mai ales, rezultatele anchetei sectoriale a Comisiei privind mecanismele de asigurare a capacității, asigurând coerența deplină cu politica de asigurare a respectării normelor privind ajutoarele de stat în domeniul energiei a Comisiei.

   Coerența cu alte politici ale Uniunii

Propunerea urmărește să implementeze obiective-cheie ale uniunii energetice, astfel cum sunt definite în strategia-cadru pentru o uniune energetică rezilientă cu o politică prospectivă în domeniul schimbărilor climatice. După cum s-a afirmat deja mai sus, detaliile pachetului sunt de asemenea în concordanță cu angajamentul asumat la nivel mondial de Uniune de a realiza obiective ambițioase în domeniul climei în temeiul acordului obținut la Paris cu ocazia celei de a 21-a conferințe ONU a părților (COP21). Prezenta propunere completează și se consolidează reciproc cu propunerea de revizuire a schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii, prezentată în iulie 2015.

Mai mult, în măsura în care o revizuire a organizării pieței energiei electrice are ca scop să transforme piața europeană a energiei într-una mai competitivă și mai accesibilă pentru noile tehnologii energetice, propunerea contribuie, de asemenea, la îndeplinirea obiectivelor Uniunii de a genera locuri de muncă și creștere economică. Prin oferirea unor oportunități de piață pentru noile tehnologii, propunerea va stimula adoptarea unui număr de servicii și de produse care le pot oferi întreprinderilor europene un „avantaj al primului venit” pe măsură ce tranziția către energia curată avansează la nivel mondial.

2.    TEMEIUL JURIDIC, SUBSIDIARITATEA ȘI PROPORȚIONALITATEA

   Temeiul juridic

Temeiul juridic al măsurilor propuse este articolul 194 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care a consolidat și a clarificat competențele UE în domeniul energiei. Potrivit articolului 194 din TFUE, principalele scopuri ale politicii energetice a UE sunt: asigurarea funcționării pieței energiei, asigurarea securității aprovizionării cu energie în Uniune, promovarea eficienței energetice și a economiilor de energie și dezvoltarea unor forme noi și regenerabile de energie, precum și promovarea interconectării rețelelor energetice.

Prezenta inițiativă se bazează, de asemenea, pe un set cuprinzător de acte legislative care au fost adoptate și actualizate în ultimele două decenii. În vederea creării unei piețe interne a energiei, UE a adoptat trei pachete legislative succesive în perioada 1996-2009, cu scopul global de a integra piețele și de a liberaliza piețele naționale ale energiei electrice și gazelor. Aceste dispoziții se referă la o gamă largă de aspecte, de la accesul la piață până la transparență, drepturilor consumatorilor și independența autorităților de reglementare, pentru a menționa numai câteva.

Prin urmare, ținând seama de legislația existentă și de traiectoria generală a integrării din ce în ce mai accentuate a pieței energetice, prezenta inițiativă ar trebui să fie văzută, de asemenea, ca făcând parte din efortul continuu pentru asigurarea integrării și a funcționării eficace a piețelor europene ale energiei.

Recentele apeluri din partea Consiliului European 13 și a Parlamentului European de a se acționa la nivelul UE pentru finalizarea pieței energetice europene au creat, de asemenea, motive suplimentare de acțiune.

   Subsidiaritatea

Modificările propuse ale dispozițiilor din Regulamentul privind piețele energiei electrice, din Directiva privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice și din Regulamentul de instituire a Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei sunt necesare pentru a atinge obiectivul unei piețe integrate a energiei electrice în UE și nu pot fi realizate la nivel național într-un mod la fel de eficient. După cum se descrie în detaliu în evaluarea actelor legislative reformate 14 , s-a dovedit că abordările naționale izolate au generat întârzieri în implementarea pieței interne a energiei, ducând la adoptarea unor măsuri de reglementare suboptime și incompatibile, la duplicarea inutilă a intervențiilor și la întârzieri în corectarea deficiențelor pieței. Crearea unei piețe interne a energiei care să furnizeze energie competitivă și durabilă pentru toți nu poate fi realizată pe baza unor norme naționale fragmentate atunci când acestea se referă la comerțul cu energie, la operarea rețelei comune și la un anumit grad de standardizare a produselor.

Interconectarea din ce în ce mai mare a piețelor energiei electrice din UE necesită o coordonare mai strânsă între actorii naționali. Intervențiile de politică naționale în sectorul energiei electrice au un impact direct asupra statelor membre învecinate, din cauza interdependenței energetice și a interconexiunilor dintre rețele. Este din ce în ce mai dificil să se asigure doar la nivel național stabilitatea rețelei și funcționarea eficientă a acesteia, deoarece creșterea comerțului transfrontalier, adoptarea producției distribuite și participarea sporită a consumatorilor duc la sporirea potențialului de producere a unor efecte de propagare. Niciun stat nu poate acționa singur în mod eficace și consecințele acțiunilor unilaterale au devenit mai pronunțate în timp. Acest principiu general se aplică întregii game de măsuri introduse de prezenta propunere, indiferent dacă se referă la comerțul cu energie, la operarea rețelei sau la participarea efectivă a consumatorilor.

Întrucât chestiunile regionale comune care necesită o decizie coordonată au deseori un impact economic semnificativ asupra statelor membre individuale, experiența din trecut a demonstrat că, deși folositoare în multe domenii de cooperare dintre statele membre, cooperarea voluntară nu a putut adesea depăși conflicte complexe din punct de vedere tehnic cu efecte distributive între statele membre 15 . Inițiativele voluntare existente, precum Forumul pentalateral pentru energie, sunt de asemenea limitate din punct de vedere geografic, deoarece acoperă doar anumite părți ale pieței energiei electrice din UE și nu combină în mod neapărat toate țările care sunt cel mai strâns interconectate fizic.

Pentru a ilustra cu un exemplu concret, politicile naționale necoordonate referitoare la principiile aplicabile tarifelor de distribuție pot denatura piața internă într-o măsură în care serviciile de producere distribuită sau de stocare a energiei vor beneficia de stimulente foarte diferite pentru a participa la piață. Odată cu adoptarea de noi tehnologii și servicii energetice care sunt comercializate din ce în ce mai mult peste granițe, acțiunea la nivelul UE capătă o valoare semnificativă pentru asigurarea unor condiții de concurență echitabile și a unor rezultate de piață mai eficiente pentru toate părțile implicate.

Funcția de coordonare a ACER a fost adaptată la noile evoluții de pe piețele energiei, precum nevoia din ce în ce mai mare de coordonare în perioade de creștere a fluxurilor transfrontaliere de energie și creșterea producției de energie din E-SRE volatile. Autoritățile naționale de reglementare (ANR) independente joacă un rol major în ceea ce privește asigurarea supravegherii reglementare a sectorului lor energetic național. Un sistem care devine din ce în ce mai interdependent între statele membre, atât în ceea ce privește tranzacțiile de pe piață, cât și funcționarea sistemului, necesită însă supraveghere reglementară dincolo de granițele naționale. ACER este organismul creat pentru a asigura această supraveghere reglementară în situațiile care implică mai mult de două state membre. Principalul rol al ACER, de coordonator al acțiunilor autorităților naționale de reglementare, a fost menținut; ACER a primit competențe suplimentare limitate în domeniile în care procesele decizionale naționale fragmentate referitoare la aspecte de relevanță transfrontalieră ar duce la apariția unor probleme sau inconsecvențe pentru piața internă. De exemplu, crearea unor centre operaționale regionale (COR) prin [Regulamentul privind energia electrică reformat propus prin COM(2016) 861/2] necesită o monitorizare supranațională, care trebuie efectuată de ACER, deoarece COR-urile acoperă mai multe state membre. În mod similar, introducerea unei evaluări coordonate a adecvării la nivel european prin [Regulamentul privind energia electrică reformat propus prin COM(2016) 861/2] necesită aprobarea reglementară a metodologiei și calculelor sale, sarcină care poate fi atribuită numai ACER, deoarece evaluarea adecvării trebuie realizată la nivelul tuturor statelor membre.

În timp ce alocarea de noi atribuții către ACER va necesita o consolidare a personalului acesteia, rolul de coordonare al ACER va duce la scăderea sarcinii pentru autoritățile naționale, eliberând astfel resurse administrative la nivel național. Abordarea propusă va raționaliza procedurile de reglementare (de exemplu prin introducerea aprobării directe în cadrul ACER, în locul a 28 de aprobări separate). Dezvoltarea coordonată a metodologiilor (de exemplu în ceea ce privește evaluarea adecvării) va reduce volumul de muncă al autorităților naționale și va duce la evitarea sarcinilor suplimentare rezultate în urma eventualelor probleme cauzate de acțiuni normative naționale nealiniate. .

   Proporționalitatea

Opțiunile de politică tratate în Regulamentul privind energia electrică, în Directiva privind energia electrică și în Regulamentul privind agenția urmăresc să adapteze organizarea pieței energiei electrice la ponderea din ce în ce mai mare a producției distribuite și la constantele evoluții tehnologice.

Reformele propuse sunt orientate strict în funcție de ceea ce este indispensabil pentru realizarea progreselor necesare pentru piața internă, lăsând în același timp grosul competențelor și al responsabilităților în sarcina statelor membre, a autorităților naționale de reglementare și a actorilor de la nivel național.

Opțiunile care au în vedere o armonizare mai cuprinzătoare, de exemplu prin propunerea unei autorități unice și independente de reglementare în domeniul energiei la nivel european, a unui operator unic și integrat de transport și de sistem la nivel european sau a unei interdicții mai directe a intervențiilor de stat, fără posibilități de derogare, au fost în mod constant respinse în cadrul evaluării impactului. În schimb, propunerile selectate vizează soluții bine echilibrate care restricționează doar domeniul de aplicare național al măsurilor de reglementare în cazurile în care este clar că o acțiune coordonată aduce mai multe beneficii pentru consumator.

Opțiunile de politică adoptate au ca obiectiv crearea unor condiții de concurență echitabile pentru toate tehnologiile de producție și eliminarea denaturărilor pieței, astfel încât, printre altele, sursele de energie regenerabile să poată concura în condiții de egalitate pe piața energiei. În plus, toți participanții la piață ar urma să poarte o răspundere financiară pentru menținerea în echilibru a rețelei. Vor fi eliminate obstacolele din calea serviciilor care oferă flexibilitate rețelei, precum serviciile de răspuns al părții de consum. Mai mult, măsurile urmăresc să creeze o piață pe termen scurt mai lichidă, astfel încât fluctuațiile de preț să poată reflecta în mod corespunzător penuriile și să ofere stimulente adecvate pentru o rețea flexibilă.

La nivelul pieței cu amănuntul, statele membre vor fi de asemenea încurajate să elimine treptat reglementarea globală a prețurilor, începând cu prețurile inferioare costurilor. Consumatorii vulnerabili pot fi protejați prin intermediul unei reglementări tranzitorii a prețurilor. Pentru a spori și mai mult concurența, se va restricționa utilizarea comisioanelor de reziliere a contractului, astfel încât să se încurajeze schimbarea furnizorilor. În mod egal, se va asigura, prin principii la nivel înalt, faptul că facturile la energie sunt clare și ușor de înțeles și se va acorda accesul nediscriminatoriu la datele privind consumatorii, menținând în același timp în vigoare dispoziții generale privind protecția vieții private.

În concordanță cu evoluția comerțului transfrontalier cu energie electrică și cu integrarea treptată a pieței, cadrul instituțional va fi adaptat în funcție de necesitatea unei cooperări suplimentare în materie de reglementare și a unor sarcini noi. ACER urmează să primească sarcini suplimentare, în special în ceea ce privește operarea la nivel regional a sistemului energetic, menținând în același timp rolul central al autorităților naționale de reglementare în reglementarea domeniului energiei.

Toate opțiunile au fost verificate în mod extensiv, în evaluarea impactului care însoțește propunerea, pentru a se vedea dacă îndeplinesc cerințele legate de proporționalitate. Ar trebui remarcat faptul că politicile propuse prezintă un compromis între inițiativele „de jos în sus” și coordonarea „de sus în jos” a pieței. În conformitate cu principiul proporționalității, măsurile nu înlocuiesc în niciun fel rolul guvernelor naționale, al ANR și al OTS în ceea ce privește îndeplinirea unei varietăți de funcții esențiale. În orice caz, autoritățile naționale de reglementare sunt încurajate să se reunească în mod mai eficient într-un cadru regional, atât formal, cât și informal, pentru a aborda aspectele care decurg din gestionarea sistemului de energie electrică la o scară adecvată în raport cu dimensiunea problemei.

Departe de a susține o abordare de „armonizare completă”, măsurile urmăresc să creeze condiții de concurență echitabile pentru toți actorii de pe piață, în special în cazurile în care oportunitățile de pe piață se extind dincolo de granițele naționale. În cele din urmă, pentru o comercializare eficace a energiei electrice peste granițe este esențială o anumită standardizare a normelor și a produselor, în timp ce deciziile referitoare la operarea rețelei ar duce la rezultate suboptime pe piață dacă ar fi lăsate în seama statelor membre și a autorităților de reglementare individuale acționând în mod izolat. Experiența directă în formularea și adoptarea unor norme comerciale și de rețea comune (așa-numitele „coduri de rețea” și „orientări/linii directoare”) de la adoptarea celui de al treilea pachet privind energia din 2009 a demonstrat valoarea adăugată clară a reunirii autorităților de reglementare și a autorităților naționale în jurul mesei pentru a conveni norme și metodologii comune, în ceea ce privește atât principii la nivel înalt, cât și principii de ordin tehnic).

Există o diferență de competitivitate din ce în ce mai mare între piețele angro și cele cu amănuntul, piețele cu amănuntul fiind în continuare în urmă din punctul de vedere al ofertei de servicii și al beneficiilor concrete pentru consumatori. Prin monitorizarea sărăciei energetice, a transparenței și clarității informațiilor pentru consumatori și a accesului la date, măsurile propuse nu vor limita în mod nejustificat prerogativele naționale.

   Alegerea instrumentului juridic

Propunerea va modifica principalele acte legislative care făceau parte din cel de al treilea pachet privind energia. Printre acestea se numără Regulamentul privind energia electrică (nr. 714/2009) și Directiva privind energia electrică (2009/72/CE), precum și Regulamentul de instituire a ACER (nr. 713/2009). Alegerea unei reformări a acestor acte juridice va spori claritatea juridică. Este posibil ca utilizarea unui act de modificare să fie insuficientă pentru a aborda o gamă largă de noi dispoziții. Alegerea instrumentului necesită prin urmare o revizuire a normelor deja adoptate și puse în aplicare, ca evoluție naturală a legislației în vigoare.

3.    REZULTATELE EVALUĂRILOR EX-POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRII IMPACTULUI

   Evaluări ex-post/verificări ale adecvării legislației existente

Serviciile Comisiei au evaluat performanța cadrului legislativ actual (al treilea pachet privind energia) în raport cu cinci criterii stabilite: pertinența, eficacitatea, eficiența, coerența și valoarea adăugată a UE. În paralel cu evaluarea impactului s-a realizat o evaluare separată, iar rezultatele acestei evaluări s-au reflectat în identificarea problemelor în cadrul evaluării impactului.

Evaluarea a constatat că, per ansamblu, scopul celui de al treilea pachet privind energia, de a spori concurența și de a elimina obstacolele din calea concurenței transfrontaliere pe piețele energiei electrice, a fost îndeplinit. Asigurarea în mod activ a aplicării legislației a condus la rezultate pozitive pentru piețele energiei electrice și pentru consumatori, iar piețele sunt în general mai puțin concentrate și mai integrate decât în 2009. În ceea ce privește piețele cu amănuntul, noile drepturi ale consumatorilor introduse de cel de al treilea pachet privind energia au îmbunătățit în mod clar poziția consumatorilor pe piețele energiei electrice.

Cu toate acestea, succesul normelor celui de al treilea pachet privind energia în ceea ce privește dezvoltarea pieței interne a energiei electrice rămâne limitat în mai multe domenii, atât la nivelul pieței angro, cât și la cel al pieței cu amănuntul. În general, evaluarea a arătat că se pot realiza în continuare ameliorări substanțiale prin îmbunătățirea cadrului referitor la organizarea pieței, dat fiind că există ameliorări generale ale bunăstării și beneficii ultime pentru consumatori care sunt încă neexploatate. La nivelul piețelor angro, există încă obstacole în calea comerțului transfrontalier, iar capacitățile liniilor de interconexiune sunt rareori exploatate integral. Aceste probleme au drept cauză, între altele, cooperarea insuficientă dintre autoritățile de reglementare și operatorii rețelelor de la nivel național în ceea ce privește utilizarea în comun a liniilor de interconexiune. Perspectiva națională a părților implicate împiedică în continuare, în multe cazuri, găsirea unor soluții transfrontaliere eficace și, în cele din urmă, limitează fluxuri transfrontaliere care altfel ar fi benefice. Imaginea nu este aceeași în cazul tuturor piețelor și al intervalelor de timp, gradul de integrare variind între piețele pentru ziua următoare, piețele intrazilnice și piețele de echilibrare.

În ceea ce privește piețele cu amănuntul, performanța din punctul de vedere al concurenței ar putea fi îmbunătățită în mod semnificativ. Prețurile la energia electrică variază în continuare în mod semnificativ de la un stat membru la altul, din motive care nu țin de piață, și au crescut constant pentru gospodării ca urmare a sporirii semnificative în ultimii ani a taxelor care nu pot fi contestate - acestea fiind taxele de rețea, impozitele și alte taxe. În ceea ce privește protecția consumatorilor, creșterea nivelului de sărăcie energetică, precum și lipsa de claritate în ceea ce privește mijloacele cele mai adecvate de soluționare a vulnerabilității consumatorilor și a sărăciei energetice au împiedicat și mai mult aprofundarea pieței interne a energiei. Taxele legate de schimbarea furnizorului, precum comisioanele de reziliere a contractului, constituie în continuare un obstacol financiar semnificativ în calea implicării consumatorilor. În plus, numărul mare de plângeri legate de facturare 16 sugerează că există în continuare posibilități de îmbunătățire a comparabilității și a clarității informațiilor referitoare la facturare.

Pe lângă deficiențele în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor inițiale urmărite de cel de al treilea pachet privind energia, a apărut un nou set de provocări care nu fuseseră preconizate la momentul elaborării celui de al treilea pachet privind energia. Printre acestea se numără, după cum s-a menționat mai sus, creșterea foarte puternică a surselor regenerabile în domeniul producției de energie electrică, sporirea intervențiilor de stat pe piețele energiei electrice din motive de securitate a aprovizionării cu energie, precum și schimbările care au loc în materie de tehnologie. Toate acestea au condus la schimbări semnificative în modul de funcționare a piețelor, în special în decursul ultimilor cinci ani, la o atenuare a efectului pozitiv al reformelor pentru consumatori și, de asemenea, la nevalorificarea potențialului creat de modernizare. Astfel, în legislația existentă a apărut o lacună în ceea ce privește modul în care trebuie abordate aceste evoluții.

În concordanță cu rezultatul evaluării și cu evaluarea impactului aferentă, prezenta propunere urmărește să elimine această lacună și să prezinte un cadru favorabil pentru a reflecta evoluțiile tehnologice din cadrul sectorului, precum și tranziția sistemelor noastre energetice către noi modele de producție și de consum.

   Consultarea părților interesate

În pregătirea prezentei inițiative, Comisia a organizat mai multe consultări publice. Acestea au fost deschise cetățenilor UE și autorităților din statele membre, participanților la piața energiei și asociațiilor acestora, precum și altor părți interesate relevante, inclusiv IMM-urile și consumatorii de energie.

Sunt evidențiate în special trei consultări și rezultatele lor respective:

1) Aspectele legate de adecvarea resurselor au făcut obiectul unei consultări publice 17 desfășurate între 15 noiembrie 2012 și 7 februarie 2013, conform documentului intitulat „Consultation on generation adequacy, capacity mechanisms, and the internal market in electricity”. Scopul era să se obțină opiniile părților interesate cu privire la asigurarea adecvării resurselor și a securității aprovizionării cu energie electrică pe piața internă.

Consultarea a primit 148 de răspunsuri individuale din partea organismelor publice, a industriei (atât producătoare, cât și consumatoare de energie) și a mediului academic. Un grafic detaliat al răspunsurilor la consultare este disponibil online 18 , ca și toate contribuțiile individuale și un rezumat al rezultatelor consultării 19 .

2) O consultare publică dedicată piețelor cu amănuntul și consumatorilor finali de energie electrică 20 a fost realizată între 22 ianuarie 2014 și 17 aprilie 2014. Comisia a primit 237 de răspunsuri la consultare, circa 20 % din contribuții provenind de la furnizori de energie, 14 % de la OSD, 7 % de la organizații ale consumatorilor și 4 % de la ANR. De asemenea, la consultare a participat un număr semnificativ de cetățeni. Un rezumat integral al răspunsurilor este disponibil pe site-ul web al Comisiei 21 .

3) O amplă consultare publică 22 privind o nouă organizare a pieței energiei s-a desfășurat între 15 iulie 2015 și 9 octombrie 2015.

Comisia a primit 320 de răspunsuri la această consultare. Circa 50 % din contribuții au provenit de la asociații industriale naționale sau de la nivelul UE. Dintre răspunsuri, 26 % au provenit de la societăți care activează în sectorul energetic (furnizori, intermediari, consumatori) și 9 % de la operatori de rețea. De asemenea, au trimis răspunsuri la consultare și 17 administrații naționale și câteva ANR. La consultare a participat și un număr semnificativ de cetățeni și de institute academice. O descriere detaliată a opiniilor părților interesate, pentru fiecare dintre opțiunile de politică specifice, este disponibilă în evaluarea impactului care însoțește prezenta inițiativă legislativă.

   Obținerea și utilizarea expertizei

Elaborarea propunerii de regulament și a evaluării impactului se bazează pe un număr mare de documente, toate fiind menționate în notele de subsol din evaluarea impactului. Printre ele se numără aproape 30 de studii și de instrumente de modelare, realizate în mare parte de părți externe independente și urmărind să evalueze opțiuni specifice în cadrul prezentei propuneri. Acestea sunt enumerate integral în anexa V la evaluarea impactului. Studiile tratează o serie de metodologii, punând accentul pe estimări cantitative ale analizelor economice și privind costurile și beneficiile sociale.

În plus, Comisia a desfășurat și o anchetă sectorială referitoare la mecanismele naționale de asigurare a capacității, ale cărei rezultate intermediare au fost folosite cu promptitudine în etapa pregătitoare a prezentei propuneri 23 . Rezultatele acestor studii au completat feedbackul amplu obținut de la părțile interesate, descris mai sus, și, per ansamblu, au oferit Comisiei dovezi cuprinzătoare pe care să bazeze prezentele propuneri.

   Evaluarea impactului

Toate măsurile propuse sunt sprijinite de evaluarea impactului. Comitetul de analiză a reglementării a emis un aviz pozitiv la 7 noiembrie 2016. Modalitatea în care opiniile Comitetului de analiză a reglementării au fost luate în considerare este menționată în anexa I la evaluarea impactului.

Evaluarea impactului a analizat o serie de opțiuni de politică pentru fiecare set de probleme identificat. Aceste seturi de probleme și căile alternative de intervenție sunt enumerate în cele ce urmează:

Adaptarea organizării pieței la importanța tot mai mare a surselor de energie regenerabile și la evoluțiile tehnologice:

Evaluarea impactului a susținut o ameliorare a actualelor norme de piață în vederea creării unor condiții de concurență echitabile pentru toate resursele și tehnologiile de producție, prin eliminarea denaturărilor existente ale pieței. Ea abordează normele care discriminează între resurse și care limitează sau favorizează accesul anumitor tehnologii la rețeaua de energie electrică. În plus, toți participanții la piață ar purta responsabilitatea financiară pentru dezechilibrele cauzate în rețea și toate resursele ar fi remunerate pe piață în condiții de egalitate. Obstacolele în calea răspunsului părții de consum ar fi eliminate. Opțiunea selectată ar consolida de asemenea piețele pe termen scurt, apropiindu-le mai mult de timpul real, pentru a oferi oportunități maxime de satisfacere a necesităților de flexibilitate și prin eficientizarea piețelor de echilibrare. Opțiunea selectată cuprinde măsuri care ar contribui la aducerea pe piață a tuturor resurselor distribuite flexibile legate de producție, de cerere și de stocare, prin stimulente adecvate și printr-un cadru de piață mai bine adaptat la acestea, precum și prin măsuri menite să încurajeze mai mult OSD.

O abordare nelegislativă a fost respinsă, deoarece oferea posibilități reduse de îmbunătățire a pieței și de asigurare a unor condiții de concurență echitabile între resurse. În fapt, cadrul de reglementare actual al UE în domeniile relevante este limitat sau chiar inexistent pentru alte domenii. Mai mult, cooperarea voluntară a fost considerată ca neoferind nivelul adecvat de armonizare sau de certitudine pentru piață. La fel, opțiunea armonizării integrale a normelor de piață a fost de asemenea respinsă, deoarece modificările ar putea încălca principiul proporționalității și ar fi în general inutile, având în vedere situația piețelor europene ale energiei în prezent.

Abordarea viitoarelor investiții în producție și a mecanismelor de asigurare a capacității necoordonate

Au fost evaluate diverse opțiuni de politică ce depășeau scenariul de referință, fiecare opțiune propunând diferite grade de aliniere și de coordonare între statele membre la nivelul UE și o măsură diferită în care participanții la piață s-ar baza pe plățile de pe piața energiei.

Potrivit unei așa-zise opțiuni „privind o piață doar a energiei”, piețele europene ar urma să fie suficient de îmbunătățite și de interconectate pentru a oferi semnalele de preț necesare în vederea stimulării investițiilor în noi resurse și acolo unde trebuie. Într-un astfel de scenariu, nu ar mai fi necesar niciun mecanism de asigurare a capacității.

Opțiunea selectată se bazează pe acest scenariu privind o piață doar a energiei, dar nu elimină posibilitatea ca statele membre să utilizeze mecanisme de asigurare a capacității, cu condiția însă ca acestea să fie bazate pe o metodologie de evaluare a adecvării resurselor partajate, realizată în deplină transparență prin intermediul ENTSO-E și al ACER, și să respecte caracteristici de concepție comune pentru a asigura o mai bună compatibilitate între mecanismele naționale de asigurare a capacității și o cooperare transfrontalieră armonizată. Această opțiune se bazează pe orientările Comisiei Europene privind ajutoarele de stat pentru protecția mediului și energie pentru perioada 2014-2020, precum și pe ancheta sectorială referitoare la mecanismele de asigurare a capacității.

O abordare nelegislativă a fost respinsă deoarece dispozițiile existente în temeiul legislației UE nu sunt suficient de clare și de robuste pentru a face față provocărilor cu care se confruntă sistemul european de energie electrică. În plus, cooperarea voluntară poate că nu furnizează nivelul adecvat de armonizare între toate statele membre sau certitudine pentru piață. Este necesară adoptarea unor acte legislative în acest domeniu pentru a aborda problemele într-un mod consecvent. Opțiunea conform căreia, pe baza evaluărilor adecvării producției la nivel regional sau la nivelul UE, regiuni întregi sau, în cele din urmă, toate statele membre ale UE ar trebui să introducă în mod obligatoriu mecanisme de asigurare a capacității a fost respinsă ca fiind disproporționată.

Rezultate nesatisfăcătoare ale piețelor cu amănuntul: implementare lentă și nivel scăzut al serviciilor

Opțiunea aprobată include o eliminare treptată de către statele membre a reglementării globale a prețurilor până la un termen-limită stabilit în legislația UE, începând cu prețurile inferioare costurilor. Această opțiune permite reglementarea tranzitorie a prețurilor pentru consumatorii vulnerabili. Pentru a spori implicarea consumatorilor, se va restricționa utilizarea comisioanelor de reziliere a contractului. Încrederea consumatorilor în site-urile internet de comparare trebuie stimulată prin intermediul autorităților naționale care pun în aplicare un instrument de certificare. În plus, principii la nivel înalt vor garanta faptul că facturile la energie sunt clare și ușor de înțeles, prin cerințe minime privind conținutul. De asemenea, statele membre trebuie să monitorizeze numărul de gospodării în ceea ce privește sărăcia energetică. În cele din urmă, pentru a permite dezvoltarea de noi servicii de către noii operatori și noile societăți de servicii energetice, se asigură accesul nediscriminatoriu la datele privind consumatorii.

Celelalte opțiuni luate în considerare, însă respinse, includeau o armonizare completă a legislației în domeniul protecției consumatorilor, împreună cu o protecție extinsă a consumatorilor; derogări de la reglementarea prețurilor definite la nivelul UE pe baza unui prag de consum sau a unui prag al prețurilor; un model standard de prelucrare a datelor care ar fi fost pus în aplicare, responsabilitatea fiind atribuită unui actor de piață neutru, cum ar fi un OTS; toate comisioanele pentru schimbarea conturilor, inclusiv comisioanele de reziliere a contractului ar fi fost interzise, iar conținutul facturilor la energie parțial armonizat și, în cele din urmă, s-ar fi pus în aplicare un cadru UE de monitorizare a sărăciei energetice, pe baza unui sondaj realizat de către statele membre în materie de eficiență energetică a fondului locativ, precum și măsuri preventive pentru a se evita deconectările. Aceste opțiuni au fost eliminate din motive legate de principiile subsidiarității și proporționalității. Menținerea statu-quo-ului nu a fost considerată o opțiune viabilă de aproape niciuna dintre părțile interesate consultate.

Îmbunătățirea cadrului instituțional și rolul agenției

Cadrul instituțional al celui de-al treilea pachet vizează dezvoltarea cooperării autorităților naționale de reglementare (ANR), precum și a celei dintre operatorii de transport și de sistem (OTS). De la instituirea lor, ACER și ENTSO au jucat un rol esențial în realizarea progreselor către o piață internă a energiei funcțională. Cu toate acestea, evoluțiile recente de pe piețele europene ale energiei care sunt avute în vedere în evaluarea impactului de față și propunerile ulterioare din cadrul inițiativei privind organizarea pieței necesită o adaptare a cadrului instituțional. În plus, punerea în aplicare a celui de-al treilea pachet a evidențiat, de asemenea, domenii unde ar fi posibile îmbunătățiri în ceea ce privește cadrul aplicabil ACER și ENTSO. În ceea ce privește opțiunile avute în vedere pentru reformarea cadrului instituțional, scenariul de statu-quo a fost respins, întrucât acesta ar agrava lacunele în materie de reglementare și de supraveghere a pieței, în funcție de evoluția dispozițiilor introduse pe piață în altă parte în prezenta propunere, precum și de progresele constante ale legislației secundare înregistrate la nivelul UE.

S-a luat în considerare o abordare fără caracter normativ privind „o respectare mai strictă a legislației” și colaborarea voluntară fără măsuri suplimentare noi pentru a adapta cadrul instituțional. O mai bună respectare a legislației existente presupune continuarea punerii în aplicare a celui de-al treilea pachet legislativ și implementarea integrală a codurilor de rețea și a orientărilor, astfel cum sunt descrise în cadrul opțiunii „statu-quo”, combinată cu o respectare mai strictă. Cu toate acestea, doar o punere în aplicare mai strictă nu ar oferi nicio îmbunătățire în ceea ce privește cadrul instituțional actual.

O opțiune legislativă care transformă ACER într-o entitate mai apropiată de o autoritate de reglementare la nivel paneuropean a fost, de asemenea, luată în considerare, dar a fost, în cele din urmă, eliminată. Pentru a permite agenției să îndeplinească un astfel de rol, ar fi nevoie de o consolidare semnificativă a bugetului și a personalului ACER, deoarece acest rol ar face necesar lucrul cu cât mai mulți experți în cadrul agenției. Este, de asemenea, adecvat să se mențină implicarea autorităților naționale de reglementare în procesul decizional al agenției și să nu se substituie în mod sistematic deciziile cu majoritate de voturi de către autoritățile naționale de reglementare prin decizii adoptate de director.

Astfel, au fost luate în considerare opțiuni legislative de îmbunătățire a ACER pe baza cadrului actual. Opțiunea reținută de evaluarea impactului permite adaptarea cadrului instituțional al UE la noile realități ale sistemului de energie electrică. Aceasta abordează, de asemenea, necesitatea unei cooperări regionale suplimentare și lacunele de reglementare existente și anticipate de pe piața energiei, asigurând astfel flexibilitate printr-o combinație de abordări ascendente și descendente.

În plus, în scopul de a aborda lacunele de reglementare existente în ceea ce privește funcțiile de reglementare ale autorităților naționale la nivel regional, inițiativele în materie de politici din cadrul acestei opțiuni ar stabili un cadru regional de reglementare flexibil pentru a consolida coordonarea regională și luarea deciziilor de către ANR-uri. Această opțiune ar introduce un sistem de decizii regionale coordonate și supravegherea anumitor teme de către autoritățile naționale de reglementare din regiune (de exemplu, ROC și altele care decurg din inițiativele de organizare a pieței propuse) și ar oferi ACER un rol în garantarea interesului UE.

Drepturi fundamentale

Prezenta propunere ar putea avea un impact asupra unui anumit număr de drepturi fundamentale stabilite de Carta drepturilor fundamentale a UE, în special: respectarea vieții private și de familie (articolul 7), dreptul la protecția datelor cu caracter personal (articolul 8), interzicerea discriminării (articolul 21), dreptul la asistență socială (articolul 34), accesul la serviciile de interes economic general (articolul 36), integrarea unui nivel ridicat de protecție a mediului (articolul 37) și dreptul la o cale de atac eficientă (articolul 47).

Acest aspect este abordat în special printr-o serie de dispoziții privind protecția consumatorilor, sărăcia energetică, protecția consumatorilor vulnerabili, accesul la serviciile de interes economic general, protecția datelor și a vieții private.

Un rezumat al evaluării impactului este disponibil pe site-ul internet al Comisiei 24 , împreună cu avizul favorabil al Comitetului de analiză a reglementării.

   Adecvarea și simplificarea reglementărilor

Propunerea poate spori numărul cerințelor administrative, deși într-o măsură limitată. De exemplu, prin introducerea unor condiții de concurență echitabile pentru toate tehnologiile în vederea integrării depline pe piețele energiei, aceste tehnologii ar trebui să respecte o serie de cerințe de conformitate care pot genera un volum de muncă administrativă.

Măsurile avute în vedere pentru a ameliora lichiditatea și integrarea piețelor energiei pot genera, de asemenea, o serie de efecte pe termen scurt pentru întreprinderi, deoarece acestea ar trebui să se adapteze la noile modalități de comercializare a energiei. Acestea sunt însă considerate minime comparativ cu un scenariu în care nu se întreprinde nicio acțiune, deoarece câștigurile economice ale reformei ar depăși, în foarte mare măsură, orice reorganizare administrativă pe termen scurt sau pe termen lung.

De asemenea, eliminarea treptată a prețurilor reglementate la nivelul statelor membre va obliga ANR să accelereze eforturile în monitorizarea piețelor, asigurând concurența eficientă și garantând protecția consumatorilor. Aceste efecte pot fi compensate prin sporirea implicării consumatorilor, ceea ce ar trebui, în mod normal, să acționeze în vederea stimulării concurenței pe piață.

Gama de activități care trebuie efectuate în cadrul instituțional actualizat va genera, de asemenea, un nou set de cerințe pentru colaborarea la nivel administrativ din partea autorităților naționale de reglementare și a operatorilor de transport. Printre acestea se numără participarea în cadrul ACER și prin procesele decizionale la un acord privind metodologiile și practicile cu privire la comerțul cu energie fără probleme la frontieră.

Un impact economic și administrativ detaliat privind sectorul de afaceri și autoritățile publice pentru fiecare dintre opțiunile de politică luate în considerare poate fi găsit în capitolul 6 din evaluarea impactului.

4.    IMPLICAȚIILE BUGETARE

Impactul bugetar asociat propunerii din cadrul acestui pachet se referă la resursele Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER), descrise în fișa financiară legislativă care însoțește propunerea Comisiei pentru o reformare a Regulamentului de instituire a ACER. În esență, noile sarcini care urmează să fie realizate de ACER, în special în ceea ce privește evaluarea adecvării sistemului și înființarea unor centre operaționale regionale, necesită o introducere treptată a până la 18 ENI suplimentare în cadrul agenției în 2020, precum și resursele financiare aferente.

5.    ALTE ELEMENTE

   Planuri de punere în aplicare și măsuri de monitorizare, evaluare și raportare

Comisia va monitoriza transpunerea și respectarea de către statele membre și de către alți actori a măsurilor care vor fi adoptate în final și trebuie să ia măsuri de executare dacă și când acest lucru se impune. În plus, așa cum a procedat și în contextul punerii în aplicare a celui de-al treilea pachet privind energia, Comisia va furniza documente de orientare care oferă asistență la punerea în aplicare a măsurilor adoptate.

În scopuri de monitorizare și de punere în aplicare, Comisia va fi sprijinită în special de ACER. Raportarea anuală de către agenție și evaluările paralele efectuate de către Comisie, împreună cu raportarea efectuată de Grupul de coordonare în domeniul energiei electrice se înscriu printre dispozițiile din actuala inițiativă. Agenția va fi invitată să își reexamineze în continuare indicatorii de monitorizare pentru a se asigura de relevanța lor continuă pentru monitorizarea progreselor înregistrate în vederea atingerii obiectivelor care stau la baza prezentei propuneri, astfel încât acestea să poată fi reflectate în mod adecvat, printre altele, prin intermediul documentului ACER care cuprinde raportul anual de monitorizare a pieței.

În paralel cu inițiativele propuse, Comisia va prezenta o inițiativă privind guvernanța uniunii energetice, care va raționaliza planificarea, cerințele de raportare și monitorizare. Pe baza inițiativei privind guvernanța uniunii energetice, actualele cerințe de monitorizare și de raportare ale Comisiei și ale statelor membre în cel de-al treilea pachet privind energia vor fi integrate în rapoartele orizontale de progres și de monitorizare. Mai multe informații cu privire la simplificarea cerințelor de monitorizare și de raportare pot fi găsite în evaluarea impactului pentru guvernanța Uniunii Europene.

O descriere mai amplă a mecanismelor de monitorizare și indicatorii de referință pot fi găsiți în capitolul 8 din evaluarea impactului.

6.    Explicarea dispozițiilor specifice ale propunerilor

   Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice (reformare)

Capitolul I din propunerea de directivă prevede unele clarificări cu privire la domeniul de aplicare și obiectul directivei, subliniind accentul pus asupra consumatorilor și importanța pieței interne și a principiilor sale fundamentale. Acesta oferă, de asemenea, o actualizare a principalelor definiții utilizate în directivă.

Capitolul II din propunerea de directivă prevede principiul general potrivit căruia statele membre au obligația de a se asigura că piața UE a energiei electrice este competitivă, orientată către consumator, flexibilă și nediscriminatorie. Acesta subliniază faptul că măsurile naționale nu ar trebui să împiedice în mod nejustificat fluxurile transfrontaliere, participarea consumatorilor sau investițiile. De asemenea, capitolul respectiv consacră principiul conform căruia prețurile de furnizare se bazează pe piață, sub rezerva excepțiilor justificate în mod corespunzător. Capitolul clarifică, de asemenea, anumite principii referitoare la funcționarea piețelor energiei electrice ale UE, cum ar fi dreptul de a alege un furnizor. Acesta prevede, de asemenea, norme actualizate privind posibile obligații de serviciu public care pot fi impuse de către statele membre întreprinderilor din sectorul energiei în anumite circumstanțe.

Capitolul III din propunerea de directivă consolidează drepturile preexistente ale consumatorilor și introduce drepturi noi, care au ca obiectiv plasarea consumatorilor în centrul piețelor energiei prin asigurarea faptului că sunt responsabilizați și mai bine protejați. Acesta prevede norme privind informații de facturare mai clare și instrumente de comparare certificate. Totodată, conține dispoziții care garantează că li se oferă consumatorilor posibilitatea de a-și alege și de a-și schimba furnizorii sau agregatorii, că au dreptul la un contract cu preț dinamic și sunt în măsură să se angajeze în răspunsul părții de consum, autoproducția și autoconsumul de energie electrică. Orice consumator are dreptul de a solicita un contor inteligent echipat cu un set minim de funcționalități. De asemenea, respectivul capitol îmbunătățește normele preexistente cu privire la posibilitatea consumatorilor de a face schimb de date cu furnizorii și prestatorii de servicii, prin clarificarea rolurilor părților responsabile de politicile de gestionare a datelor și prin stabilirea unui format comun de date la nivel european care urmează să fie elaborat de către Comisie într-un act de punere în aplicare. Acesta urmărește, de asemenea, să asigure faptul că sărăcia energetică este abordată de statele membre. De asemenea, solicită statelor membre să elaboreze cadre pentru agregatorii independenți și pentru răspunsul părții de consum pe baza unor principii care să permită participarea deplină a acestora pe piață. Acesta definește un cadru pentru comunitățile locale de energie care se pot angaja în generarea, distribuția, agregarea, stocarea, furnizarea de energie electrică sau servicii de energie electrică pe plan local. Capitolul menționat prevede, de asemenea, anumite precizări referitoare la dispozițiile preexistente în ceea ce privește contoarele inteligente, punctele unice de contact și drepturile la soluționare extrajudiciară, serviciul universal și consumatorii vulnerabili.

Capitolul IV din propunerea de directivă prevede unele clarificări cu privire la sarcinile operatorilor de distribuție a energiei electrice, în special în ceea ce privește activitățile acestor operatori cu privire la achiziționarea serviciilor de rețea pentru a asigura flexibilitate, integrarea vehiculelor electrice și gestionarea datelor. Se clarifică, de asemenea, rolul operatorilor de distribuție cu privire la punctele de stocare și de reîncărcare pentru vehiculele electrice.

Capitolul V din propunerea de directivă prezintă normele generale aplicabile OTS, bazate în mare parte pe textele existente care oferă doar unele clarificări cu privire la serviciile auxiliare și la noile centre operaționale regionale.

Capitolul VI din propunerea de directivă, care stabilește normele privind separarea elaborate în cadrul celui de-al treilea pachet privind energia, rămâne neschimbat în ceea ce privește principalele norme privind separarea, în special în ceea ce privește cele trei regimuri pentru OTS (separarea dreptului de proprietate, operatorul de sistem independent și operatorul de transport independent), precum și în ceea ce privește dispozițiile referitoare la desemnarea și certificarea OTS. Acesta prevede doar o clarificare privind posibilitatea ca OTS să dețină sisteme de stocare sau să presteze servicii auxiliare.

Capitolul VII din propunerea de directivă conține normele privind dreptul de stabilire, domeniul de aplicare a competențelor și atribuțiilor, precum și normele de funcționare a autorităților naționale independente de reglementare în domeniul energiei. În special, această propunere subliniază obligația autorităților de reglementare de a coopera cu autoritățile de reglementare învecinate și cu ACER , în cazul în care este vorba de chestiuni cu relevanță transfrontalieră și actualizează lista de sarcini ale autorităților de reglementare, printre altele în ceea ce privește supravegherea nou createlor centre operaționale regionale.

Capitolul VIII din propunerea de directivă modifică unele dispoziții generale, printre altele, cu privire la derogările de la directivă, exercitarea competențelor delegate de către Comisie și Comitetul instituit în temeiul normelor privind comitologia, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Noile anexe la directiva propusă prevăd mai multe cerințe privind instrumentele de comparare, facturarea și informațiile privind facturarea și modifică cerințele existente privind contoarele inteligente și punerea în aplicare a acestora.

   Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind    piața internă a energiei electrice (reformare)

Capitolul I din propunerea de regulament stabilește obiectul și domeniul de aplicare al acestuia și definițiile termenilor folosiți. De asemenea, subliniază importanța lansării unor semnale de piață nedenaturate pentru a oferi o mai mare flexibilitate, decarbonizare și inovare și actualizează și completează principalele definițiile utilizate în regulament.

Capitolul II din propunerea de regulament introduce un nou articol care stabilește principiile esențiale care trebuie respectate de legislația națională în domeniul energiei pentru a permite o funcționare a pieței interne a energiei electrice. De asemenea, acesta stabilește principalele principii juridice pentru comerțul cu energie electrică în intervale de timp diferite (piețe de echilibrare, intrazilnice, pentru ziua următoare sau la termen), inclusiv principiile pentru formarea prețurilor. Acesta clarifică principiul responsabilității în materie de echilibrare și oferă un cadru pentru mai multe norme de piață compatibile pentru dispecerizarea și reducerea generării și a răspunsului părții de consum, inclusiv condițiile pentru toate excepțiile în acest sens.

Capitolul III din propunerea de regulament descrie procesul de definire a zonelor de ofertare în mod coordonat, în conformitate cu procesul de revizuire creat în Regulamentul 1222/2015 de stabilire a unor linii directoare privind alocarea capacităților și gestionarea congestiilor 25 . Pentru a aborda problema persistentă a limitărilor naționale semnificative privind fluxurile transfrontaliere de energie electrică, condițiile pentru astfel de limitări excepționale sunt clarificate, în special prin norme care garantează că importurile și exporturile de energie electrică nu sunt restricționate de actorii naționali din motive economice. Acest capitol conține, de asemenea, modificări ale unor principii existente privind tarifele de rețea de transport și distribuție și stabilește o procedură pentru a promova convergența progresivă a metodologiilor tarifelor de transport și de distribuție. Capitolul III stabilește, de asemenea, norme modificate pentru utilizarea taxelor de congestionare.

Capitolul IV din propunerea de regulament stabilește noi principii generale în vederea soluționării în mod coordonat de către statele membre a preocupărilor legate de adecvarea resurselor. Acesta stabilește principiile și procedura de elaborare a unei evaluări a adecvării resurselor europene pentru a stabili cu mai multă precizie necesitatea unor mecanisme de asigurare a capacității și, dacă este cazul, stabilirea unui standard de fiabilitate de către statele membre. În acest capitol se clarifică modul și condițiile în care mecanismele de asigurare a capacității pot fi introduse într-un mod compatibil cu piața. Acesta clarifică, de asemenea, principiile de organizare compatibile privind mecanismele de asigurare a capacității, inclusiv normele legate de participarea capacității situate într-un alt stat membru și pentru utilizarea interconectării. Capitolul descrie modul în care centrele operaționale regionale, TSO naționali , ENTSO pentru energie electrică și autoritățile naționale de reglementare prin intermediul ACER vor fi implicate în elaborarea unor parametri tehnici pentru participarea capacităților aflate într-un alt stat membru, precum și normele operaționale privind participarea acestora.

Capitolul V din propunerea de regulament stabilește sarcinile și atribuțiile ENTSO pentru energie electrică și sarcinile de monitorizare ale ACER în acest sens și, în același timp, precizează capacitatea acesteia de a acționa în mod independent și pentru binele european. Acesta definește misiunea centrelor operaționale regionale și prevede criteriile și o procedură pentru definirea regiunilor de operare a sistemului acoperite de fiecare centru operațional regional și a funcțiilor de coordonare îndeplinite de aceste centre. Stabilește, de asemenea, modalitățile de organizare și de lucru, cerințele în materie de consultare, cerințele și procedurile de adoptare a deciziilor și a recomandărilor și de revizuire a acestora, componența și atribuțiile consiliului de administrație și regimurile de răspundere ale centrelor operaționale regionale. De asemenea, acest capitol cuprinde norme privind conexiunea în cazul unităților de cogenerare, incluse anterior în Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică. Normele privind un plan de dezvoltare a rețelei pe zece ani, mecanismul de compensare între operatorii de transport și de sistem, schimbul de informații și certificarea rămân în mare parte neschimbate.

Capitolul VI din propunerea de regulament instituie o entitate europeană pentru OSD, definește o procedură pentru instituirea acesteia și a sarcinilor sale, inclusiv în ceea ce privește consultarea părților interesate. De asemenea, acesta prevede norme detaliate cu privire la colaborarea dintre OSD și OTS în ceea ce privește planificarea și operarea rețelelor lor.

Capitolul VII din propunerea de regulament stabilește normele și competențele preexistente ale Comisiei de a adopta acte delegate, sub formă de coduri de rețea sau orientări. Acesta oferă clarificări cu privire la caracterul juridic și adoptarea codurilor de rețea și a orientărilor și extinde eventualul lor conținut în domenii precum structurile tarifare de distribuție; norme pentru prestarea de servicii auxiliare non-frecvență; răspunsul părții de consum, stocarea energiei și normele privind reducerea cererii; norme de securitate cibernetică; norme referitoare la centrele operaționale regionale și reducerea generării și redispecerizarea generării și a cererii. Acesta simplifică și raționalizează procedura pentru elaborarea codurilor de rețea pentru energie electrică și oferă autorităților naționale de reglementare posibilitatea de a decide, în cadrul ACER, cu privire la problemele referitoare la punerea în aplicare a codurilor de rețea și a orientărilor. Capitolul menționat include și entitatea europeană pentru operatorii de sistem de distribuție a energiei electrice și alte părți interesate mai îndeaproape de derularea procedurilor de elaborare a propunerilor pentru codurile de rețea pentru energie electrică.

Capitolul VIII din propunerea de regulament stabilește dispozițiile finale din regulamentul propus. Acesta include normele preexistente pentru exceptarea noilor interconectări de curent continuu de la anumite cerințe ale directivei și ale regulamentului privind energia electrică și, în același timp, clarifică procedura pentru modificările ulterioare efectuate de autoritățile naționale de reglementare cu privire la aceasta.

Anexa la propunerea de regulament definește mai în detaliu funcțiile atribuite centrelor operaționale regionale create prin regulament.

   Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Agenției Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (reformare)

În general, se propune ca normele privind ACER să fie adaptate la „abordarea comună” privind agențiile descentralizate ale UE, aprobată de Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană („abordarea comună”) 26 . Menținerea anumitor abateri de la „abordarea comună” este, cu toate acestea, justificată pentru ACER în stadiul actual.

Capitolul I din propunerea de regulament descrie rolul, obiectivele și atribuțiile ACER și tipul de acte pe care le poate adopta și prevede norme cu privire la consultări și monitorizare. Lista de atribuții a fost actualizată pentru a include atribuțiile ACER în domeniul supravegherii pieței angro și al infrastructurii transfrontaliere, care au fost atribuite ACER ulterior adoptării regulamentului.

În ceea ce privește adoptarea codurilor de rețea pentru energie electrică, ACER primește mai multe responsabilități în elaborarea și prezentarea propunerii finale pentru un cod de rețea în fața Comisiei, menținând, în același timp, rolul de expert tehnic al ENTSO-E. Propunerea include, de asemenea, un for pentru operatorii de distribuție a energiei electrice în care aceștia să fie reprezentați la nivelul UE, în special în ceea ce privește elaborarea de propuneri legate de codurile de rețea, în paralel cu o sporire a responsabilităților acestora. Agenția primește competența de a decide cu privire la condițiile, metodele și algoritmii de implementare a codurilor de rețea pentru energie electrică și a orientărilor.

Legat de atribuțiile într-un context regional care privesc doar un număr limitat de organisme naționale de reglementare, se introduce procesul decizional regional. În consecință, directorul ar trebui să își dea avizul privind măsura în care chestiunea în cauză este, în primul rând, de interes regional. În cazul în care Consiliul autorităților de reglementare este de acord că acesta este cazul, un subcomitet al Consiliului autorităților de reglementare ar trebui să pregătească decizia în cauză, care va fi în cele din urmă adoptată sau respinsă chiar de Consiliul autorităților de reglementare. În caz contrar, Consiliul autorităților de reglementare ar decide fără intervenția unui subcomitet regional.

Capitolul respectiv definește, de asemenea, o serie de noi atribuții pentru ACER privind coordonarea anumitor funcții legate de centrele operaționale regionale din cadrul Agenției, în ceea ce privește supravegherea operatorilor pieței de energie electrică desemnați și aprobarea metodelor și a propunerii legate de caracterul adecvat al capacității de producție și gradul de pregătire pentru riscuri.

Capitolul II din regulamentul propus conține reguli cu caracter organizatoric referitoare la Consiliul de administrație, Consiliul autorităților de reglementare, director, Comisia de apel și, ca o dispoziție nouă, la grupurile de lucru ale agenției. Deși au fost adaptate mai multe dispoziții individuale la abordarea comună privind agențiile descentralizate ale UE sau la noile reguli de vot în cadrul Consiliului, principalele caracteristici ale structurii de guvernanță existente, în special ale Consiliului autorităților de reglementare, sunt păstrate.

Această deviere a ACER de la abordarea comună este justificată după cum urmează:

Principalele obiective ale politicii europene în domeniul energiei, securitatea aprovizionării cu energie, accesibilitatea prețurilor la energia electrică și decarbonizarea ar putea fi atinse în modul cel mai eficient din punctul de vedere al costurilor de către o piață europeană a energiei electrice integrată. În consecință, infrastructura de transport de energie electrică este tot mai interconectată, volume tot mai mari de energie electrică sunt comercializate la nivel transfrontalier, capacitățile de producție sunt utilizate în comun la scară europeană și sistemul de transport este exploatat luându-se în considerare aspectele regionale transfrontaliere. Prezentele pachete legislative consolidează în continuare aceste tendințe, care ar trebui să aibă drept rezultat creșteri ale randamentului de care să beneficieze consumatorii europeni.

O condiție prealabilă pentru crearea unei piețe interne a energiei electrice este deschiderea sectorului spre concurență. Ca și în alte sectoare ale economiei, deschiderea pieței energiei electrice necesită noi reglementări, în special cu privire la sistemul de transport și distribuție și sistemul de supraveghere. În acest scop, au fost înființate autorități de reglementare independente. Aceste entități păstrează o responsabilitate deosebită în ceea ce privește supravegherea normelor naționale și europene aplicabile pentru sectorul energiei electrice.

Cu toate acestea, având în vedere creșterea comerțului transfrontalier și funcționarea sistemului care ia în considerare contextul regional și european, ANR-urile au fost solicitate din ce în ce mai mult să își coordoneze acțiunile cu autoritățile naționale de reglementare din alte state membre. ACER a fost concepută pentru a deveni o platformă pentru această interacțiune și îndeplinește această obligație de la crearea sa în 2011. Organismul din cadrul agenției în interiorul căruia se elaborează majoritatea avizelor, recomandărilor și deciziilor agenției, împreună cu personalul ACER, este prin urmare Consiliul autorităților de reglementare alcătuit din reprezentanți la nivel înalt ai ANR-urilor și un reprezentant fără drept de vot din partea Comisiei. Primii ani de existență ai agenției au demonstrat că Consiliul autorităților de reglementare a reușit să contribuie în mod eficient la îndeplinirea atribuțiilor agenției.

Având în vedere că piețele energiei sunt încă reglementate, în mare parte, la nivel național, organismele naționale de reglementare sunt actori cu un rol esențial pentru piețele energiei. Principalul rol al ACER nu este executarea competențelor de reglementare delegate Comisiei , ci coordonarea deciziilor de reglementare ale autorităților naționale de reglementare independente. Prezenta propunere legislativă păstrează încă în mare măsură această repartizare a rolurilor. Structura actuală asigură un echilibru bine pus la punct al competențelor între diferiții actori, având în vedere trăsăturile specifice ale pieței interne a energiei în curs de dezvoltare. Schimbarea echilibrului în acest stadiu ar putea periclita punerea în aplicare a inițiativelor politice din propunerile legislative și, prin urmare, ar genera o serie de impedimente pentru o mai bună integrare a pieței energiei, care este principalul obiectiv al prezentei propuneri. Prin urmare, pare a fi prematur să se transfere competențele decizionale către un consiliu de administrație, astfel cum se prevede în abordarea comună. În schimb, pare mai degrabă oportun să se mențină structura actuală corespunzătoare care să garanteze că autoritățile de reglementare naționale acționează fără nicio intervenție directă din partea instituțiilor UE sau a statelor membre în domenii specifice. În același timp, activitatea globală a autorităților de reglementare rămâne sub rezerva aprobării de către instituțiile UE prin intermediul documentelor strategice, bugetare și de programare. Instituțiile UE sunt implicate și în chestiuni administrative. În consecință, nu se propune modificarea structurii și a funcționării Consiliului autorităților de reglementare existent.

De asemenea, nu se propune adaptarea conceptului de Consiliu de administrație la modelul consiliului de administrație din abordarea comună. Consiliul de administrație al agenției, în componența existentă, s-a dovedit a fi extrem de eficace și eficient în ultimii ani. Funcționarea sa este asigurată de reprezentanți ai Parlamentului European, ai Consiliului și ai Comisiei.

Deși, în acest stadiu, Comisia consideră că nu este adecvat să adapteze pe deplin structura de guvernanță a agenției la abordarea comună, va continua să monitorizeze dacă abaterile de la abordarea comună descrise sunt încă justificate, următoarea evaluare fiind planificată pentru 2021, când, pe lângă evaluarea obiectivelor, a mandatului și a sarcinilor agenției, accentul se va pune în mod deosebit asupra structurii de guvernanță a agenției.

Capitolul III din regulamentul propus cuprinde dispoziții financiare. Se propune ca o serie de dispoziții individuale să fie adaptate la abordarea comună privind agențiile descentralizate.

Capitolul IV din propunerea de regulament actualizează mai multe dispoziții individuale în conformitate cu abordarea comună și conține dispozițiile privind personalul și răspunderea, în cea mai mare parte nemodificate.

ê 713/2009 (adaptat)

2016/0378 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI

de instituire a Agenției Ö Uniunii Europene Õ pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (reformare)

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene Ö privind funcționarea Uniunii Europene Õ, în special articolul 95 Ö 194 alineatul (2) Õ,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European,

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

ò nou

(1)Regulamentul (CE) nr. 713/2009 al Parlamentului European și al Consiliului 27 a fost modificat în mod substanțial. Din motive de claritate, ar trebui, cu ocazia noilor modificări, să se procedeze la reformarea regulamentului menționat.

ê 713/2009 considerentul (1) (adaptat)

Comunicarea Comisiei din 10 ianuarie 2007 intitulată „O politică energetică pentru Europa” a subliniat importanța finalizării pieței interne a energiei electrice și a gazelor naturale. Îmbunătățirea cadrului de reglementare la nivel comunitar a fost identificată ca reprezentând o măsură cheie în atingerea acestui obiectiv.

ê 713/2009 considerentul (2) (adaptat)

Un grup consultativ independent privind energia electrică și gazele naturale, denumit „Grupul european de reglementare în domeniul energiei electrice și al gazelor” (ERGEG) a fost instituit prin Decizia 2003/796/CE a Comisiei 28 , pentru a facilita consultarea, coordonarea și cooperarea dintre organismele de reglementare din statele membre și dintre aceste organisme și Comisie, în vederea consolidării pieței interne a energiei electrice și celei a gazelor naturale. ERGEG este format din reprezentanți ai autorităților naționale de reglementare instituite în conformitate cu Directiva 2003/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2003 privind normele comune pentru piața internă de energie electrică 29 și cu Directiva 2003/55/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2003 privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale 30 .

ê 713/2009 considerentul (3) (adaptat)

Activitatea desfășurată de ERGEG din momentul înființării acestuia a contribuit pozitiv la progresul pieței interne a energiei electrice și celei a gazului natural. Cu toate acestea, marea majoritate a celor care își desfășoară activitatea în acest sector consideră, în conformitate cu propunerea grupului ERGEG, ca această cooperare voluntară a autorităților de reglementare naționale să se desfășoare în cadrul unei structuri comunitare cu competențe clar definite și cu puterea de a adopta decizii de reglementare individuale în anumite cazuri specifice.

ê 713/2009 considerentul (4) (adaptat)

Consiliul European din 8 și 9 martie 2007 a invitat Comisia să propună măsuri privitoare la instituirea unui mecanism independent în cadrul căruia autoritățile naționale de reglementare să poată coopera.

ò nou

(2)Înființarea agenției a îmbunătățit în mod evident coordonarea dintre autoritățile de reglementare cu privire la aspecte transfrontaliere. De la înființarea sa, agenția a primit noi atribuții importante legate de monitorizarea piețelor angro în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1227/2011 al Parlamentului European și al Consiliului 31 și în domeniul infrastructurilor energetice transfrontaliere în temeiul Regulamentului (UE) nr. 347/2013 al Parlamentului European și al Consiliului 32 .

(3)Se estimează că nevoia de coordonare a acțiunilor naționale de reglementare va crește în continuare în următorii ani. Sistemul energetic european trece prin cea mai profundă transformare din ultimele decenii. Pentru o mai mare integrare a piețelor și pentru tranziția către o producție mai variabilă a energiei electrice este nevoie de eforturi sporite pentru coordonarea politicilor energetice naționale cu cele ale țărilor învecinate și de valorificarea oportunităților de comercializare a energiei electrice la nivel transfrontalier.

(4)Experiența implementării regulilor pieței interne a arătat că acțiunile naționale necoordonate pot genera probleme grave pe piață, cu precădere în zonele strâns interconectate, în care deciziile statelor membre au adesea un impact real asupra vecinilor lor. Pentru a obține efectele pozitive ale pieței interne a energiei electrice pentru bunăstarea consumatorilor, securitatea aprovizionării și decarbonizare, statele membre, în special autoritățile naționale de reglementare independente, trebuie să coopereze cu privire la măsurile de reglementare cu efect transfrontalier.

(5)Intervențiile fragmentare ale statelor pe piețele energiei reprezintă un risc tot mai mare la adresa funcționării corespunzătoare a piețelor transfrontaliere de energie electrică. Agenția ar trebui așadar să aibă un rol în elaborarea unei evaluări a adecvării coordonate la nivel european, în strânsă cooperare cu Rețeaua europeană a operatorilor de transport și de sistem de energie electrică („ENTSO pentru energie electrică”), pentru a evita problemele legate de evaluările naționale fragmentate care urmează diferite metode necoordonate și nu iau în calcul într-o măsură suficientă situația din țările vecine. Agenția ar trebui totodată să supravegheze parametrii tehnici dezvoltați de ENTSO pentru energie electrică pentru o participare eficientă la capacitățile transfrontaliere și alte caracteristici tehnice ale mecanismelor de asigurare a capacității.

(6)Securitatea aprovizionării cu energie electrică necesită o abordare coordonată pentru pregătirea împotriva crizelor neprevăzute de aprovizionare. Agenția ar trebui să coordoneze așadar acțiunile naționale legate de pregătirea pentru riscuri, în conformitate cu [regulamentul privind pregătirea pentru riscuri propus prin COM(2016) 862].

(7)Dată fiind interconectarea strânsă a rețelei electrice a Uniunii și necesitatea tot mai mare de a coopera cu țările vecine pentru a menține stabilitatea rețelei și a integra volume mari de energie din surse regenerabile, centrele operaționale regionale vor juca un rol important în coordonarea operatorilor de transport și de sistem. Agenția ar trebui să garanteze supravegherea reglementară a centrelor operaționale regionale, acolo unde este necesar.

(8)Întrucât o mare parte din noile instalații de generare a energiei electrice vor fi conectate la nivel local, operatorii sistemelor de distribuție vor juca un rol important în ceea ce privește operarea sistemului european de energie electrică într-un mod flexibil și eficient.

ê 713/2009 considerentul (5) (adaptat)

(9)Statele membre ar trebui să coopereze strâns, eliminând obstacolele din calea schimburilor transfrontaliere de energie electrică și gaze naturale în vederea realizării obiectivelor politicii comunitare Ö Uniunii Õ în domeniul energiei. În baza evaluării de impact în ceea ce privește cerințele referitoare la resursele necesare pentru o entitate centrală, s-a concluzionat că o entitate centrală independentă prezintă un număr de avantaje pe termen lung, în comparație cu alte posibilități. Ö Prin Regulamentul (CE) nr. 713/2009 a fost instituită Õ Este necesară instituirea unei agenții Agenția Ö Uniunii Europene Õ pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei („agenția”) pentru a umple vidul normativ la nivelul comunitar Ö Uniunii Õ și pentru a contribui la funcționarea efectivă a piețelor interne de energie electrică și gaze naturale. De asemenea, agenția va permite autorităților naționale de reglementare să-și intensifice colaborarea în cadrul unei perspective comunitare Ö la nivelul Uniunii Õ și să participe, pe baze comune Ö reciproce Õ, la exercitarea funcțiilor care au o dimensiune comunitară Ö UE Õ.

ê 713/2009 considerentul (6) (adaptat)

(10)Agenția ar trebui să se asigure că funcțiile de reglementare exercitate de către autoritățile de reglementare naționale în conformitate cu [Directiva privind energia electrică reformată propusă prin COM(2016) 864/2] Directiva 2009/72/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă de energie electrică 33 și cu Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale 34 sunt coordonate adecvat și, dacă este necesar, completate la nivelul comunitar Ö Uniunii Õ. În acest scop, este necesar să se garanteze independența agenției și a membrilor acesteia față de consumatori, producători și operatori de sisteme de transport și distribuție de energie Ö electrică și de gaze Õ (publici sau privați), precum și să se asigure conformitatea activității sale cu dreptul comunitar Ö Uniunii Õ, capacitățile sale tehnice, capacitatea de adaptare la evoluțiile normelor Ö și Õ de reglementare, precum și supunerea față de controlul democratic, transparența și eficiența.

ê 713/2009 considerentul (7) (adaptat)

ð nou

(11)Agenția ar trebui să monitorizeze cooperarea regională dintre operatorii de transport și de sistem din domeniul energiei electrice și gazelor naturale, precum și ducerea la îndeplinire a sarcinilor Rețelei europene a operatorilor de transport și de sistem de energie electrică („ENTSO de Ö pentru Õ energie electrică”) și ale Rețelei europene a operatorilor de transport și de sistem de gaze naturale („ENTSO de Ö pentru Õ gaze”). ð Agenția ar trebui să monitorizeze totodată îndeplinirea sarcinilor altor entități cu funcții reglementate având o dimensiune europeană, cum sunt bursele de energie. ï Implicarea agenției este esențială, în vederea garantării Ö eficienței și a transparenței Õ unei cooperări eficiente și transparente Ö cooperării Õ între operatorii de transport și de sistem ð și a funcționării altor entități care au funcții de anvergură europeană ï, în beneficiul pieței interne a energiei electrice și a gazelor naturale.

ê 713/2009 considerentul (8)

(12)Agenția ar trebui să monitorizeze, în cooperare cu Comisia, statele membre și autoritățile naționale competente, piețele interne de energie electrică și gaze naturale și să informeze, după caz, Parlamentul European, Comisia și autoritățile naționale în legătură cu problemele constatate. Aceste atribuții de monitorizare ale agenției nu ar trebui să stânjenească sau se suprapună peste monitorizarea asigurată de Comisie sau de autoritățile naționale, îndeosebi autoritățile naționale din domeniul concurenței.

ê 713/2009 considerentul (10) (adaptat)

ð nou

(13)Este indicat să se Ö Agenția Õ prevadă prevede un cadru integrat care permiteă participarea și cooperarea autorităților naționale de reglementare. Acest cadru ar trebui să faciliteazăze punerea uniformă în aplicare a legislației privind piața internă de energie electrică și cea a gazelor naturale în întreaga Comunitate Ö Uniune Õ. În ceea ce privește situațiile care privesc mai mult de un stat membru, agenția ar trebui să dețină Ö deține Õ competențele necesare adoptării de decizii individuale. Aceste competențe ar trebui Ö , în condiții Õ ð clar definite, ï să vizeze aspecte tehnice ð și de reglementare care necesită o coordonare la nivel regional, în special cele legate de implementarea codurilor de rețea și a orientărilor, de cooperarea în cadrul centrelor operaționale regionale ï, regimul ð de deciziile ï de reglementare ð necesare pentru monitorizarea eficientă a integrității și a transparenței pieței angro, de deciziile privind ï al infrastructurii infrastructura pentru energia electrică și gazele naturale care unește sau ar putea uni cel puțin două state membre și, în ultimă instanță, derogările de la normele pieței interne pentru noile interconectări pentru energie electrică și pentru noile infrastructuri pentru gaze situate în cel puțin două state membre.

ê 713/2009 considerentul (9) (adaptat)

ð nou

(14)Agenția are un rol important în elaborarea de orientări-cadru care nu au caracter obligatoriu prin natura lor (denumite în continuare „orientări-cadru”). cu care trebuie să fie în concordanță cCodurile de rețea Ö ar trebui să fie în concordanță cu aceste orientări-cadru Õ. De asemenea, s-a considerat oportun pentru agenție și consecvent cu scopul său ca agenția să aibă un rol în revizuirea ð proiectelor de ï codurilor de rețea (atât în etapa de creare, cât și de modificare) pentru a se asigura concordanța acestora cu orientările-cadru ð și nivelul necesar de armonizare ï, înainte ca acestea să fie propuse Ö înaintate Õ Comisiei spre adoptare de către agenție.

ò nou

(15)Odată cu adoptarea unui set de coduri de rețea și de orientări care prevăd o punere în aplicare progresivă și o îmbunătățire a normelor comune la nivel regional și la nivelul Uniunii, rolul agenției în monitorizarea punerii în aplicare a codurilor de rețea și a orientărilor a crescut. Monitorizarea eficientă a codurilor de rețea și a orientărilor este o funcție esențială a agenției și este crucială pentru implementarea normelor pieței interne.

(16)Din experiența implementării codurilor de rețea și a orientărilor reiese că este utilă simplificarea procedurii de aprobare de către autoritățile de reglementare a condițiilor sau a metodologiilor de la nivel regional sau de la nivelul Uniunii care trebuie dezvoltate în temeiul orientărilor și al codurilor de rețea prin transmiterea acestora direct către agenție, pentru ca autoritățile naționale de reglementare, reprezentate în Consiliul autorităților de reglementare, să poată lua o decizie în privința lor.

(17)Întrucât armonizarea treptată a piețelor de energie din Uniune presupune găsirea unor soluții regionale ca etapă intermediară în mod regulat, este adecvat să fie reflectată dimensiunea regională a pieței interne și să se prevadă mecanisme de guvernanță corespunzătoare. Autoritățile de reglementare responsabile de aprobările coordonate la nivel regional ar trebui să poată elabora decizii ale Consiliului autorităților de reglementare cu privire la chestiuni de interes regional, în cadrul unui subcomitet al Consiliului autorităților de reglementare, cu excepția cazului în care aceste chestiuni sunt de interes general pentru Uniune.

ê 713/2009 considerentul (11) (adaptat)

(18)Deoarece agenția are o privire de ansamblu asupra autorităților naționale de reglementare, ar trebui să dețină și un rol consultativ în relația sa cu Comisia, cu alte instituții comunitare Ö ale Uniunii Õ și cu autoritățile naționale de reglementare, în ceea ce privește toate aspectele legate de scopul în care a fost înființată. De asemenea, agenția ar trebui să informeze Comisia în cazul în care constată că rezultatele cooperării dintre operatorii de transport și de sistem nu sunt cele scontate sau că Ö o Õ autoritatea de reglementare națională, a cărei decizie nu este conformă cu Ö orientările Õ liniile directoare, nu pune în aplicare în mod adecvat avizul, recomandarea sau decizia agenției.

ê 713/2009 considerentul (12)

(19)De asemenea, agenția ar trebui să dețină competențe de a face recomandări care să vină în sprijinul autorităților de reglementare și al operatorilor de pe piață în vederea realizării schimbului de bune practici.

ê 713/2009 considerentul (13)

(20)Agenția ar trebui, după caz, să consulte părțile interesate și să le ofere acestora o posibilitate rezonabilă de a formula observații cu privire la măsurile propuse, cum ar fi codurile de rețea și normele.

ê 713/2009 considerentul (14) (adaptat)

(21)Agenția ar trebui să contribuie la punerea în aplicare a orientărilor privind rețelele transeuropene de distribuție a energiei astfel cum sunt stabilite în Regulamentul (UE) nr. 347/2013 al Parlamentului European și al Consiliului  35  Decizia nr. 1364/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 septembrie 2006 de stabilire a orientărilor pentru rețelele energetice transeuropene 36 , mai ales prin prezentarea opiniei sale Ö avizului său Õ privind planurile neobligatorii la nivelul Ö Uniunii Õ comunitar de dezvoltare a rețelei pe zece ani (denumite în continuare „planurile la nivelul Ö Uniunii Õ comunitar de dezvoltare a rețelei”), în conformitate cu articolul 4 6 alineatul (3) din prezentul regulament.

ê 713/2009 considerentul (15)

(22)Agenția ar trebui să contribuie la eforturile de creștere a securității energetice.

ê 713/2009 considerentul (16)

ð nou

(23)ð Pentru a asigura eficiența cadrului de reglementare a agenției și coerența acestuia cu cele ale altor agenții descentralizate, regulile care reglementează agenția ar trebui să fie aliniate la abordarea comună convenită între Parlamentul European, Consiliul UE și Comisia Europeană cu privire la agențiile descentralizate 37 . Cu toate acestea, în măsura în care este necesar, ï Sstructura agenției ar trebui adaptată pentru a satisface nevoile specifice ale procesului de reglementare a domeniului energiei. Mai precis, trebuie să se ia pe deplin în considerare rolul specific al autorităților naționale de reglementare și să se asigure independența acestora.

ò nou

(24)În viitor pot fi avute în vedere noi modificări ale prezentului regulament pentru alinierea deplină a acestuia la abordarea comună privind agențiile descentralizate. Pe baza nevoilor actuale în materie de reglementare a domeniului energiei, sunt necesare abateri de la abordarea comună. Prezenta propunere nu aduce atingere așadar eventualelor modificări ulterioare ale regulamentului de instituire a agenției pe care Comisia le poate propune în urma evaluărilor ulterioare, așa cum se prevede în prezentul act sau din proprie inițiativă.

ê 713/2009 considerentul (17) (adaptat)

(25)Consiliul de administrație ar trebui să dețină competențele necesare pentru stabilirea bugetului, controlul executării acestuia, redactarea regulilor interne, adoptarea reglementărilor financiare și pentru numirea directorului. Ar trebui să se utilizeze un sistem de rotație pentru reînnoirea membrilor consiliului de administrație care sunt numiți de către Consiliu pentru a se asigura o participare echilibrată a statelor membre de-a lungul timpului. Consiliul de administrație ar trebui să acționeze în mod independent și obiectiv în interesul populației Ö public Õ și nu ar trebui să ceară sau să urmeze instrucțiuni politice.

ê 713/2009 considerentul (18) (adaptat)

ð nou

(26)Agenția ar trebui să dețină atribuțiile necesare pentru a-și exercita funcțiile de reglementare într-un mod eficient, transparent, argumentat și, mai ales, independent. Independența agenției față de producătorii și operatorii de sisteme de transport și distribuție de energie Ö electrică Õ și gaz reprezintă atât un principiu-cheie al bunei guvernări, cât și o condiție fundamentală în vederea garantării încrederii în piață. Fără a aduce atingere membrilor săi care acționează în numele autorităților naționale respective, Consiliul autorităților de reglementare ar trebui așadar să acționeze independent de orice interes de piață, să evite conflictele de interes și să nu ceară sau să urmeze instrucțiuni sau să accepte recomandări de la niciun guvern al unui stat membru, de la ð instituțiile Uniunii ï Comisie sau de la altă entitate sau ð persoană ï publică sau privată. Deciziile Consiliului autorităților de reglementare ar trebui să fie, totodată, în conformitate cu legislația comunitară Ö Uniunii Õ în domeniul energiei, cum ar fi piața internă de a energiei electrică, mediul și concurența. Consiliul autorităților de reglementare ar trebui să prezinte instituțiilor comunitare Ö Uniunii Õ opiniile Ö avizele Õ, recomandările și deciziile sale.

ê 713/2009 considerentul (19) (adaptat)

ð nou

(27)În cazul în care agenția are competențe decizionale, părțile interesate ar trebui, din motive de economie procedurală, să dețină dreptul de a introduce o cale de atac la Comisia de apel, care ar trebui să facă parte din agenție, dar să fie totodată independentă de structura administrativă și de reglementare a acesteia. ð Pentru a garanta funcționarea și deplina independență a Comisiei de apel, aceasta ar trebui să aibă o linie bugetară separată în bugetul agenției. ï În vederea asigurării continuității, numirea sau reînnoirea membrilor Comisiei de apel ar trebui să permită înlocuirea parțială a membrilor Comisiei de apel. Deciziile Comisiei de apel pot face obiectul unei căi de atac în fața Curții de Justiție a Ö Uniunii Õ Comunităților Europene.

(28)ð Agenția ar trebui să își exercite puterea de decizie în conformitate cu principiile unui proces decizional corect, transparent și rezonabil. Toate normele de procedură ale agenției ar trebui prevăzute în regulamentul său de procedură. ï

ê 713/2009 considerentul (20) (adaptat)

ð nou

(29)Agenția ar trebui să obțină finanțare în special de la bugetul general al Uniunii Europene, prin cotizații Ö taxe Õ și prin contribuții voluntare. În special, resursele reunite actualmente de către autoritățile de reglementare pentru cooperarea acestora la nivelul comunitar Ö Uniunii Õ ar trebui să rămână disponibile pentru agenție. Procedura bugetară comunitară Ö a Uniunii Õ ar trebui să rămână în continuare aplicabilă în ceea ce privește subvențiile prevăzute de la bugetul general al Uniunii Europene. În plus, verificarea conturilor ar trebui efectuată de către ð un auditor extern independent ï Curtea de Conturi în conformitate cu articolul 91 Ö 107 Õ din Ö Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei 38  Õ Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene 39 .

ê 713/2009 considerentul (21) (adaptat)

(30)După înființarea agenției, bBugetul acesteia Ö agenției Õ ar trebui să fie supus unei evaluări continue de către autoritatea bugetară, pe baza volumului de lucru și a rezultatelor agenției. Autoritatea bugetară Ö ar trebui să garanteze Õ garantează respectarea standardelor optime de eficiență.

ê 713/2009 considerentul (22) (adaptat)

(31)Agenția ar trebui să dețină personal cu o înaltă calificare profesională. Agenția ar trebui să beneficieze, în special, de competența și experiența personalului detașat de autoritățile de reglementare naționale, de Comisie și de statele membre. Statutul funcționarilor Comunităților Europene (Statutul funcționarilor) și Regimul aplicabil celorlalți agenți ai Comunităților Europene (regimul aplicabil), prevăzute în Regulamentul (CEE, Euratom, CECO) nr. 259/68 40 și normele adoptate de comun acord de către instituțiile Comunității Europene Ö Uniunii Õ în scopul aplicării acestor regulamente ar trebui să se aplice personalului agenției. Consiliul de administrație, în acord cu Comisia, ar trebui să adopte norme corespunzătoare de punere în aplicare.

ò nou

(32)Activitățile de reglementare ale directorului și ale Consiliului autorităților de reglementare în temeiul prezentului regulament pot fi sprijinite de grupuri de lucru.

ê 713/2009 considerentul (23) (adaptat)

(33)Agenția ar trebui să aplice normele generale privind accesul public la documentele deținute de către organismele Comunității Ö Uniunii Õ. Consiliul de administrație ar trebui să stabilească măsurile practice de protecție a datelor importante din punct de vedere comercial și a datelor cu caracter personal.

ò nou

(34)În contextul cooperării autorităților naționale de reglementare în cadrul agenției, este evident faptul că deciziile majoritare reprezintă o condiție prealabilă cheie pentru a realiza progrese cu privire la chestiunile legate de piața internă a energiei care au efecte economice semnificative în diferite state membre. Autoritățile naționale de reglementare ar trebui așadar să voteze cu majoritate simplă în cadrul Consiliului autorităților de reglementare.

ê 713/2009 considerentul (24)

Agenția ar trebui să răspundă în fața Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei, după caz.

ê 713/2009 considerentul (25) (adaptat)

(35)Țările care nu sunt membre ale Comunității Ö Uniunii Õ ar trebui să poată participa la activitățile agenției în conformitate cu acordurile corespunzătoare care urmează să fie încheiate de către Comunitate Ö Uniune Õ.

ê 713/2009 considerentul (26)

Măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentului regulament ar trebui să fie adopte în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competențelor de executare conferite Comisiei 41 .

ê 713/2009 considerentul (27)

Comisia ar trebui, în special, să fie împuternicită să adopte liniile directoare necesare în situațiile în care agenția devine competentă să decidă cu privire la clauzele și condițiile de acces la infrastructura transfrontalieră și la siguranța operațională a acesteia. Deoarece măsurile respective au un domeniu general de aplicare și sunt destinate să modifice elemente neesențiale ale prezentului regulament, prin completarea acestuia cu noi elemente neesențiale, acestea trebuie adoptate în conformitate cu procedura de reglementare cu control prevăzută la articolul 5a din Decizia 1999/468/CE.

ê 713/2009 considerentul (28) (adaptat)

(36)Comisia ar trebui să prezinte Parlamentului European și Consiliului, în termen de trei ani de la data la care primul director al agenției și-a preluat funcția și, ulterior, la fiecare patru ani, un raport privind sarcinile specifice ale agenției, precum și rezultatele obținute, însoțit de propuneri corespunzătoare. În raportul respectiv, Comisia ar trebui să facă sugestii privind alocarea unor sarcini suplimentare pentru agenție.

ê 713/2009 considerentul (29) (adaptat)

(37)Deoarece obiectivele prezentului regulament, respectiv participarea și cooperarea autorităților naționale de reglementare la nivelul comunitar Ö Uniunii Õ, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre și, prin urmare, pot fi realizate mai bine la nivelul Comunității Ö Uniunii Õ, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității astfel cum este prevăzut la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat la respectivul articol, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestor obiective,Ö . Õ

ò nou

(38)Statul membru gazdă al agenției ar trebui să asigure condiții optime pentru a permite funcționarea armonioasă și eficientă a agenției, inclusiv școlarizare multilingvă cu orientare europeană și conexiuni de transport adecvate.

ê 713/2009 (adaptat)

ð nou

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

ÎNFIINȚARE ȘI STATUT JURIDIC Ö OBIECTIVE ȘI ATRIBUȚII Õ 

Articolul 1

Obiect Ö Înființare și obiective Õ 

1.Prin prezentul regulament se instituie Agenția Ö Uniunii Europene Õ pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare îdin Domeniul Energiei (denumită în continuare „agenția”).

2.Obiectivul agenției este de a asista autoritățile de reglementare menționate la articolul 57 35 din [Directiva reformată privind energia electrică propusă prin COM(2016)864/2] Directiva 2009/72/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă de energie electrică 42 și la articolul 39 din Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale 43 în exercitarea la nivelul comunitar Ö Uniunii Õ a atribuțiilor de reglementare desfășurate în statele membre, precum și, acolo unde este necesar, de a coordona acțiunile acestora.

3. Până la data la care sediul agenției va fi finalizat, aceasta este găzduită în spațiile Comisiei.

Articolul 42

Tipuri de acte emise de către agenție

Agenția:

(a)emite avize și recomandări adresate operatorilor de transport și de sistem, ð centrelor operaționale regionale și operatorilor pieței de energie electrică desemnați ï;

(b)emite avize și recomandări adresate autorităților de reglementare;

(c)emite avize și recomandări adresate Parlamentului European, Consiliului sau Comisiei;

(d)ia decizii individuale în cazurile specifice la care se face referire la articolele 6 7, 8 și 11 9 Ö din prezentul regulament Õ;

(e)prezintă Comisiei orientări-cadru fără caracter obligatoriu (orientări-cadru) în conformitate cu articolul 556 din [Regulamentul reformat privind energia electrică, propus prin COM(2016)861/2] 44  Regulamentul (CE) nr. 861/2 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 privind condițiile de acces la rețea pentru schimburile transfrontaliere de energie electrică 45 , precum și cu articolul 6 din Regulamentul (CE) nr. 715/2009 al Parlamentului European și al Consiliului 46  din 13 iulie 2009 privind condițiile de acces la rețelele pentru transportul gazelor naturale.

CAPITOLUL II

ATRIBUȚII

Articolul 53

Atribuții generale

Agenția poate, la cererea Parlamentului European, a Consiliului sau a Comisiei sau din proprie inițiativă, să emită avize sau recomandări destinate Parlamentului European, Consiliului și Comisiei privind orice aspecte referitoare la scopul pentru care a fost înființată.

Articolul 64

Atribuții Ö ale agenției Õ referitoare la cooperarea operatorilor de transport și de sistem

1.Agenția prezintă un aviz Comisiei privind proiectul de statut, listele de membri și proiectul de regulament de procedură al ENTSO Ö pentru Õ de energie electrică în conformitate cu articolul 26 5 alineatul (2) din [OP: Regulamentul reformat privind energia electrică propus prin COM(2016) 861/2], precum și privind cele ale ENTSO Ö pentru Õ de gaze în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 715/2009.

2.Agenția monitorizează ducerea la îndeplinire de către ENTSO Ö pentru Õ de energie electrică a atribuțiilor sale în conformitate cu articolul 29 9 din [OP: Regulamentul reformat privind energia electrică propus prin COM(2016) 861/2], precum și de către ENTSO Ö pentru Õ de gaze a atribuțiilor sale în conformitate cu articolul 9 din Regulamentul (CE) nr. 715/2009.

3.Agenția ð poate ï emite un aviz pentru:

(a)ENTSO pentru energia electrică în conformitate cu articolul 8 27 alineatul (2) (1) litera (a) din [Regulamentul reformat privind energia electrică propus prin COM(2016) 861/2], precum și Ö pentru Õ de către ENTSO pentru gaze în conformitate cu articolul 8 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 715/2009 referitoare la codurile de rețea; și

(b)ENTSO pentru energia electrică în conformitate cu articolul 27 9 alineatul (1) (2) primul paragraf din [Regulamentul reformat privind energia electrică propus prin COM(2016) 861/2], precum și pentru ENTSO pentru gaze în conformitate cu articolul 9 alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul (CE) nr. 715/2009 în legătură cu proiectul programului anual de activitate, proiectul planului la nivelul Ö Uniunii Õ comunitar de dezvoltare a rețelei și alte documente relevante menționate la articolul 27 8 alineatul (1) (3) din [Regulamentul reformat privind energia electrică propus prin COM(2016) 861/2] și la articolul 8 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 715/2009, ținând cont de obiectivul de a asigura o concurență nediscriminatorie și efectivă și funcționarea eficientă și sigură a piețelor interne de energie electrică și de gaze naturale.

4.Agenția prezintă, pe baza unor fapte concrete, ENTSO Ö pentru Õ de energie electrică, ENTSO Ö pentru Õ de gaze, Parlamentului European, Consiliului și Comisiei un aviz motivat corespunzător, precum și recomandări, în cazul în care apreciază că proiectul programului anual de activitate sau proiectul planului la nivelul comunitar Ö Uniunii Õ de dezvoltare a rețelei care i-a fost prezentat în conformitate cu articolul 27 9 alineatul (1) literele (b) și (h) (2) al doilea paragraf din [Regulamentul reformat privind energia electrică propus prin COM(2016) 861/2] și cu articolul 9 alineatul (2) al doilea paragraf din Regulamentul (CE) nr. 715/2009 nu contribuie la lipsa discriminării, asigurarea concurenței efective și funcționarea eficientă a pieței sau la asigurarea unui nivel suficient de interconectare transfrontalieră deschisă accesului părților terțe sau nu este conform dispozițiilor relevante din [OP: Regulamentul reformat privind energia electrică propus prin COM(2016) 861/2 și Directiva reformată privind energia electrică propusă prin COM(2016) 864/2] sau din Directiva 2009/73/CE și din Regulamentul (CE) nr. 715/2009.

Articolul 5

Ö Atribuții ale agenției referitoare la elaborarea și implementarea codurilor de rețea și a orientărilor Õ

1.Agenția participă la elaborarea codurilor de rețea în conformitate cu articolul 55 6 din [Regulamentul reformat privind energia electrică propus prin COM(2016) 861/2] și cu articolul 6 din Regulamentul (CE) nr. 715/2009. Ö În mod concret, agenția: Õ 

(a)Agenția prezintă Comisiei o orientare Ö orientări Õ-cadru neobligatoriie atunci când i se solicită acest lucru în temeiul articolului 556 alineatul (3)(2) din [Regulamentul reformat privind energia electrică propus prin COM(2016) 861/2] sau al articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 715/2009. Agenția revizuiește orientarea-cadru neobligatorie și o prezintă din nou Comisiei atunci când i se solicită acest lucru în temeiul articolului 556 alineatul (6)(4) din [Regulamentul reformat privind energia electrică propus prin COM(2016) 861/2] sau al articolului 6 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 715/2009. ;

(b) Agenția prezintă ENTSO de energie electrică sau ENTSO Ö pentru Õ de gaze un aviz motivat privind codul de rețea în conformitate cu articolul 6 alineatul (7) din Regulamentul (CE) nr. 714/2009 sau cu articolul 6 alineatul (7) din Regulamentul (CE) nr. 715/2009.;

(c) Agenția prezintă Comisiei codul de rețea ð revizuit ï și poate recomanda adoptarea acestuia în conformitate cu articolul 556 alineatul (10)(9) din [Regulamentul reformat privind energia electrică propus prin COM(2016) 861/2] sau cu articolul 6 alineatul (9) din Regulamentul (CE) nr. 715/2009. Agenția elaborează și prezintă Comisiei un proiect de cod de rețea atunci când i se solicită acest lucru în temeiul articolului 556 alineatul (11)(10) din [Regulamentul reformat privind energia electrică propus prin COM(2016) 861/2] sau al articolului 6 alineatul (10) din Regulamentul (CE) nr. 715/2009. ;

(d)5. Agenția prezintă un aviz motivat corespunzător Comisiei, în conformitate cu articolul 55 9 alineatul (13)(1) din [Regulamentul reformat privind energia electrică propus prin COM(2016) 861/2] sau cu articolul 9 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 715/2009, în cazul în care ENTSO Ö pentru Õ de energie electrică sau ENTSO Ö pentru Õ de gaze nu a reușit să pună în aplicare codul de rețea elaborat în temeiul articolului 278 alineatul (2)(1) litera (a) din [Regulamentul reformat privind energia electrică propus prin COM(2016) 861/2] sau al articolului 8 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 715/2009 sau un cod de rețea care a fost întocmit în conformitate cu articolul 556 alineatele (1)(2)-(10) din regulamentele respective[Regulamentul reformat privind energia electrică propus prin COM(2016) 861/2] și articolul 6 alineatele (1)-(10) din Regulamentul (CE) nr. 715/2009, dar care nu a fost adoptat de Comisie în temeiul articolului 55 alineatul (12) din [Regulamentul reformat privind energia electrică propus prin COM(2016) 861/2] și al articolului 6 alineatul (11) din regulamentele respective Regulamentul (CE) nr. 715/2009.

(e)6. Agenția monitorizează și analizează punerea în aplicare a codurilor de rețea și a liniilor directoare orientărilor adoptate de Comisie în conformitate cu articolul 556 alineatul (12)(11) din [Regulamentul reformat privind energia electrică propus prin COM(2016) 861/2] și cu articolul 6 alineatul (11) din Regulamentul (CE) nr. 715/2009 și efectul acestora asupra procesului de armonizare a normelor aplicabile destinate facilitării integrării pieței, precum și asupra nediscriminării, a asigurării unei concurențe efective și a funcționării eficiente a pieței și transmite un raport în această privință Comisiei.

ò nou

2.În cazurile în care codurile de rețea și orientările elaborate în conformitate cu capitolul VII din [Regulamentul reformat privind energia electrică propus prin COM(2016) 861/2] prevăd elaborarea unor propuneri de condiții sau metodologii pentru implementarea codurilor de rețea și a orientărilor respective care necesită aprobarea din partea tuturor autorităților de reglementare sau a tuturor autorităților de reglementare din regiunea vizată, termenii și condițiile sau metodologiile se transmit agenției spre revizuire și aprobare. Înainte de aprobarea termenilor și condițiilor sau a metodologiilor, agenția le revizuiește și le modifică acolo unde este necesar pentru a se asigura că acestea sunt în conformitate cu scopul codului de rețea sau al orientării și contribuie la integrarea pieței, la nediscriminare și la funcționarea eficientă a pieței. Se aplică procedura de coordonare a atribuțiilor regionale în conformitate cu articolul 7.

3.În contextul revizuirii zonei de ofertare, agenția aprobă și poate solicita modificări ale metodologiei și ale ipotezelor care vor fi utilizate în procesul de revizuire a zonei de ofertare, în conformitate cu articolul 13 alineatul (3) din [Regulamentul reformat privind energia electrică propus prin COM(2016) 861/2].

ê 713/2009 (adaptat)

7. Agenția monitorizează progresele înregistrate în privința punerii în aplicare a proiectelor de creare de noi capacități de interconectare.

8. Agenția monitorizează punerea în aplicare a planurilor la nivel comunitar de dezvoltare a rețelei. Dacă constată neconcordanțe între plan și punerea acestuia în aplicare, cercetează motivele acestor neconcordanțe și face recomandări operatorilor de transport și sistem în cauză și autorităților naționale de reglementare sau altor organisme competente vizate în vederea implementării investițiilor în conformitate cu planurile la nivel comunitar de dezvoltare a rețelei.

4.9..Agenția participă la elaborarea codurilor de rețea în conformitate cu Ö monitorizează cooperarea regională a operatorilor de transport și de sistem menționată la Õ articolul 3112 din [Regulamentul reformat privind energia electrică propus prin COM(2016) 861/2], și lacu articolul 12 din Regulamentul (CE) nr. 715/2009 și ține seama de rezultatul respectivei cooperări atunci când formulează avize, recomandări și decizii.

ê 713/2009 (adaptat)

ð nou

Articolul 67

Atribuții Ö ale agenției Õ privind autoritățile de reglementare naționale

1.Agenția adoptă decizii individuale privind aspectele tehnice, în cazul în care aceste decizii sunt prevăzute în [OP: Directiva reformată privind energia electrică propusă prin COM(2016) 864/2], Directiva 2009/73/CE, [OP: Regulamentul reformat privind energia electrică propus prin COM(2016) 861/2] sau Regulamentul (CE) nr. 715/2009.

2.Agenția poate, în conformitate cu programul său de lucru, sau la solicitarea Comisiei ð sau din proprie inițiativă ï, să facă recomandări în vederea sprijinirii autorităților de reglementare și a operatorilor de piață la realizarea schimbului de bune practici.

3.Agenția oferă un cadru în care autoritățile naționale de reglementare să poată coopera. Aceasta promovează cooperarea dintre autoritățile de reglementare naționale și dintre autoritățile de reglementare la nivel regional și comunitar Ö al Uniunii Õ ð pentru a asigura interoperabilitatea, comunicarea și monitorizarea performanței regionale în domeniile care nu sunt încă armonizate la nivelul Uniunii ï și ține seama de rezultatul acestei cooperări atunci când formulează avize, recomandări și decizii. În cazul în care agenția apreciază că este necesară adoptarea unor norme obligatorii privind o astfel de cooperare, aceasta face Comisiei recomandările corespunzătoare.

4.Agenția emite un aviz Ö factual Õ , pe baza unor fapte concrete, la solicitarea unei autorități naționale de reglementare sau la solicitarea Comisiei, privind conformitatea unei decizii adoptate de către o autoritate de reglementare cu liniile directoare orientările menționate în [Directiva reformată privind energia electrică propusă prin COM(2016) 864/2], Directiva 2009/73/CE, [Regulamentul reformat privind energia electrică propus prin COM(2016) 861/2] sau în Regulamentul (CE) nr. 715/2009 sau cu alte dispoziții aplicabile din directivele sau regulamentele respective.

5.În cazul în care o autoritate de reglementare națională nu respectă avizul agenției prevăzut la alineatul (4) în termen de patru luni de la data primirii avizului, agenția informează în mod corespunzător Comisia și statul membru în cauză.

6.În cazul în care o autoritate de reglementare națională întâmpină, într-o anumită situație, dificultăți în aplicarea liniilor directoare orientărilor menționate în [Directiva reformată privind energia electrică propusă prin COM(2016) 864/2], Directiva 2009/73/CE, [Regulamentul reformat privind energia electrică propus prin COM(2016) 861/2] sau în Regulamentul (CE) nr. 715/2009, aceasta poate solicita un aviz agenției. Agenția emite avizul, după consultarea Comisiei, în termen de trei luni de la primirea cererii.

7.Agenția decide asupra clauzelor și condițiilor de acces la infrastructura de energie electrică și de gaz care unește sau ar putea uni cel puțin două state membre (infrastructura transfrontalieră) și asupra clauzelor și condițiilor de siguranță operațională a acesteia, în conformitate cu articolul alineatul (8).

Articolul 8

Atribuții privind clauzele și condițiile de acces la infrastructura transfrontalieră și de siguranță operațională a acesteia

8.1. Pentru Ö În ceea ce privește Õ ð aspectele de reglementare cu relevanță ï infrastructura transfrontalieră, agenția decide asupra aspectelor de reglementare care sunt de competența autorităților de reglementare naționale, care pot include clauze și condiții ð de acces și de siguranță operațională sau metodologii cu relevanță pentru comerțul transfrontalier sau ï de acces și de siguranțaă operațională, ð sau asupra altor aspecte de reglementare cu relevanță transfrontalieră ï exclusiv:

(a) în situația în care autoritățile de reglementare naționale competente nu au ajuns la un acord în termen de șase luni de la data la care a fost sesizată ultima dintre aceste autorități privind cazul respectiv; sau

(b) la solicitarea comună a autorităților de reglementare naționale competente.

Autoritățile de reglementare naționale competente pot solicita de comun acord ca termenul menționat la litera (a) să fie prelungit cu un termen de cel mult șase luni.

La elaborarea deciziei sale, agenția consultă autoritățile de reglementare naționale și operatorii de transport și de sistem vizați și este informată cu privire la propunerile și observațiile tuturor operatorilor de transport și de sistem vizați.

2.    Clauzele și condițiile de acces la infrastructura transfrontalieră includ:

(a) o procedură de alocare a capacităților;

(b) o perioadă de alocare; și

(c) venituri partajate provenite din congestionare; și

(d) taxe percepute de la utilizatorii infrastructurii menționate la articolul 17 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (CE) nr. 714/2009 sau la articolul 36 alineatul (1) litera (d) din Directiva 2009/73/CE.

9.3.În situația în care agenția este sesizată cu un caz în temeiul dispozițiilor de la alineatul (8)(1), aceasta:

(a)își prezintă Ö emite o Õ deciziea în termen de Ö șase Õ 6 luni de la data sesizării; și

(b)poate emite, dacă este necesar, o decizie provizorie pentru a garanta protecția siguranței alimentării Ö securității aprovizionării Õ sau a siguranței operaționale a infrastructurii respective.

4. Comisia poate emite linii directoare cu privire la situațiile în care agenția dobândește competența de a decide cu privire la clauzele și condițiile de acces la infrastructura transfrontalieră și de siguranță a acesteia. Măsurile respective, destinate să modifice elemente neesențiale ale prezentului regulament, prin completarea acestuia, se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 32 alineatul (2) din prezentul regulament.

10.5. În cazul în care aspectele normative menționate la alineatul (8)(1) includ derogări în sensul articolului 5917 din [Regulamentul reformat privind energia electrică propus prin COM(2016) 861/2] sau al articolului 36 din Directiva 2009/73/CE, termenele prevăzute în prezentul regulament nu Ö sunt cumulative Õ se cumulează cu termenele prevăzute în respectivele dispoziții.

ò nou

Articolul 7

Coordonarea atribuțiilor regionale în cadrul agenției

1.Pentru deciziile menționate la articolul 5 alineatul (2) ultima teză din prezentul regulament cu privire la condițiile sau metodologiile comune la nivel regional care urmează să fie elaborate în temeiul codurilor de rețea și al orientărilor în conformitate cu capitolul VII din [Regulamentul reformat privind energia electrică propus prin COM(2016) 861/2] care privesc de regulă un număr limitat de state membre și necesită o decizie de reglementare comună la nivel regional, agenția poate fi asistată de un subgrup al Consiliului autorităților de reglementare compus numai din autoritățile de reglementare din regiunea vizată, cu respectarea procedurii de la alineatele (2)-(4) ale acestui articol.

2.Directorul evaluează impactul posibil al propunerii comune asupra pieței interne și emite un aviz în care precizează dacă propunerea comună are relevanță în principal regională sau dacă are un impact tangibil asupra pieței interne, cu precădere în cazurile în care chestiunea în cauză are o relevanță semnificativă în afara regiunii vizate.

3.Dacă este cazul și ținând seama în special de avizul directorului, Consiliul autorităților de reglementare înființează un subgrup regional format din membrii vizați ai Consiliului autorităților de reglementare care să revizuiască propunerea și să formuleze o recomandare adresată Consiliului autorităților de reglementare cu privire la aprobare, incluzând eventuale modificări.

4.Atunci când decide cu privire la avizul său asupra propunerii, Consiliul autorităților de reglementare ține cont de recomandarea subgrupului regional.

5.Autoritățile de reglementare din regiune desemnează în comun o singură autoritate națională de reglementare coordonatoare responsabilă cu coordonarea subgrupurilor regionale ale autorităților naționale de reglementare. Funcția de autoritate națională de reglementare coordonatoare se rotește din doi în doi ani. Autoritatea națională de reglementare coordonatoare acționează ca punct de contact pentru toate părțile vizate, inclusiv pentru agenție. Ea poate solicita informații relevante pentru îndeplinirea funcțiilor de reglementare la nivel regional de la toate părțile vizate, din proprie inițiativă sau la cererea unei (unor) alte autorități naționale de reglementare din regiune, și furnizează agenției informații referitoare la activitățile regionale ale autorităților naționale de reglementare din regiune. Autoritățile de reglementare care acționează în subgrupuri regionale ale Consiliului autorităților de reglementare trebuie să pună la dispoziție suficiente resurse pentru a permite grupului să își îndeplinească funcțiile.

Articolul 8

Atribuții ale agenției legate de centrele operaționale regionale

1.Agenția, în strânsă cooperare cu autoritățile naționale de reglementare și cu ENTSO pentru energie electrică, monitorizează și analizează performanța centrelor operaționale regionale, luând în calcul rapoartele prevăzute la [articolul 43 alineatul (4) din Regulamentul reformat privind energia electrică propus prin COM(2016) 861/2].

2.Pentru a-și îndeplini atribuțiile menționate la alineatul (1) în mod eficient și rapid, agenția:

(a)decide cu privire la configurația regiunilor de funcționare a sistemului în temeiul articolului 33 alineatul (1) din [Regulamentul reformat privind energia electrică propus prin COM(2016) 861/2];

(b)solicită informații din partea centrelor operaționale regionale, atunci când este cazul, în conformitate cu articolul 43 din [Regulamentul reformat privind energia electrică propus prin COM(2016) 861/2];

(c)emite avize și recomandări adresate Comisiei Europene, Consiliului și Parlamentului European;

(d)emite avize și recomandări adresate centrelor operaționale regionale.

Articolul 9

Atribuții ale agenției legate de operatorii pieței de energie electrică desemnați

Pentru ca operatorii pieței de energie electrică desemnați să își poată îndeplini funcțiile prevăzute în [Regulamentul reformat privind energia electrică propus prin COM(2016) 861/2] și în Regulamentul 1222/2015 al Comisiei din 24 iulie 2015 47 , agenția:

(a)monitorizează progresele realizate de operatorii pieței de energie electrică desemnați pentru stabilirea funcțiilor lor conform Regulamentului 1222/2015;

(b)emite recomandări adresate Comisiei în conformitate cu articolul 7 alineatul (5) din Regulamentul 1222/2015;

(c)solicită informații din partea operatorilor pieței de energie electrică desemnați, dacă este necesar.

Articolul 10

Atribuții ale agenției legate de adecvarea capacității de producție și de pregătirea pentru riscuri 

1.Agenția aprobă și, dacă este cazul, modifică

(a)propunerile privind metodologiile și calculele legate de evaluarea adecvării resurselor europene în conformitate cu articolul 19 alineatele (2), (3) și (5) din [Regulamentul reformat privind energia electrică propus prin COM(2016) 861/2];

(b)propunerile privind specificațiile tehnice pentru participarea transfrontalieră la mecanisme de asigurare a capacității în conformitate cu articolul 21 alineatul (10) din [Regulamentul reformat privind energia electrică propus prin COM(2016) 861/2].

2.Agenția aprobă și, dacă este cazul, modifică metodologiile

(a)pentru identificarea scenariilor de criză de energie electrică la nivel regional, așa cum se prevede la articolul 5 din [Regulamentul privind pregătirea pentru riscuri propus prin COM(2016) 862];

(b)pentru evaluările adecvării pe termen scurt, așa cum se prevede la articolul 8 din [Regulamentul privind pregătirea pentru riscuri propus prin COM(2016) 862].

ê 713/2009 (adaptat)

Articolul 119

Alte atribuții Ö Atribuții ale agenției legate de deciziile de derogare și de certificare Õ 

1. Agenția poate decide cu privire la derogări în conformitate cu articolul 5917 alineatul (5) din [Regulamentul reformat privind energia electrică propus prin COM(2016) 861/2]. De asemenea, agenția poate acorda derogări, în conformitate cu articolul 36 alineatul (4) din Directiva 2009/73/CE, dacă infrastructura în cauză este amplasată pe teritoriul mai multor state membre.

2. La solicitarea Comisiei, agenția emite un aviz, în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul (CE) nr. 714/2009 sau cu articolul 3 alineatul (1) al doilea paragraf litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 715/2009, referitor la deciziile autorităților de reglementare naționale privind certificarea.

ê 713/2009 (adaptat)

ð nou

Articolul 12

Ö Atribuții ale agenției legate de infrastructură Õ 

ð În ceea ce privește infrastructura energetică transeuropeană, agenția, în strânsă cooperare cu autoritățile de reglementare și cu ENTSO: ï

(a)7. Agenția monitorizează progresele înregistrate în privința punerii în aplicare a proiectelor de creare de noi capacități de interconectare. ;

(b)8. Agenția monitorizează punerea în aplicare a planurilor la nivelul comunitar  Uniunii  de dezvoltare a rețelei. Dacă constată neconcordanțe între planÖ uri Õ și punerea acestuia Ö acestora Õ în aplicare, cercetează motivele acestor neconcordanțe și face recomandări operatorilor de transport și sistem în cauză și autorităților naționale de reglementare sau altor organisme competente vizate în vederea implementării investițiilor în conformitate cu planurile la nivelul comunitar  Uniunii  de dezvoltare a rețelei.

ò nou

(c)îndeplinește obligațiile prevăzute la articolele 5, 11, 12 și 13 din Regulamentul (UE) nr. 347/2013.

Articolul 13

Atribuții ale agenției legate de integritatea și transparența pieței angro

Pentru a monitoriza în mod eficient integritatea și transparența pieței angro, agenția, în strânsă cooperare cu autoritățile de reglementare și cu alte autorități naționale,

(a)monitorizează piețele angro, colectează date și înregistrează participanții la piață în conformitate cu articolele 7-9 din Regulamentul (UE) nr. 1227/2011 48 ;

(b)emite recomandări adresate Comisiei în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (UE) nr. 1227/2011;

(c)efectuează investigații în conformitate cu articolul 16 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1227.2011.

ê 713/2009 (adaptat)

ð nou

Articolul 14 9

Ö Acordarea de noi atribuții agenției Õ

În circumstanțe clar definite de către Comisie în orientările adoptate în conformitate cu articolul 5718 din [Regulamentul reformat privind energia electrică propus prin COM(2016) 861/2] sau cu articolul 23 din Regulamentul (CE) nr. 715/2009 și în chestiuni corespunzătoare scopului în care a fost înființată, agenția poate primi sarcini suplimentare, ð cu respectarea limitelor transferului de competențe executive către agențiile Uniunii ï care nu implică competențe decizionale.

Articolul 1510

Consultare și transparență

1.În exercitarea atribuțiilor sale, în special în procesul elaborării orientărilor-cadru în conformitate cu articolul 556 din [Regulamentul reformat privind energia electrică propus prin COM(2016) 861/2] sau articolul 6 din Regulamentul (CE) nr. 715/2009, și în procesul propunerii de amendamente la codurile Ö de rețea Õ rețelei în temeiul articolului Ö 56 din [Regulamentul reformat privind energia electrică propus prin COM(2016) 861/2] sau al articolului Õ 7 din Ö Regulamentul (CE) nr. 715/2009 Õ oricare dintre regulamentele respective, agenția consultă extensiv și într-un stadiu timpuriu participanții de pe la piață, operatorii de transport și de sistem, consumatorii, utilizatorii finali și, în cazurile în care acest lucru este relevant, autoritățile din domeniul concurenței, fără a aduce atingere competențelor lor respective, într-un mod deschis și transparent, în special în cazurile în care atribuțiile sale vizează operatorii de transport și de sistem.

2.Agenția se asigură că publicului și tuturor părților interesate li se furnizează, după caz, informații obiective, exacte și ușor accesibile, în special în ceea ce privește rezultatele activității sale.

Vor fi date publicității toate documentele și procesele verbale ale reuniunilor de consultare desfășurate în procesul de dezvoltare a orientărilor-cadru în conformitate cu articolul 556 din [Regulamentul reformat privind energia electrică propus prin COM(2016) 861/2] sau cu articolul 6 din Regulamentul (CE) nr. 715/2009 sau cu ocazia modificării codurilor Ö de rețea Õ rețelei Ö menționate la alineatul (1) Õ, în temeiul articolului 7 din oricare dintre regulamentele respective.

3.Înainte de adoptarea orientărilor-cadru în conformitate cu articolul 556 din Regulamentul (CE) nr. 714/2009 sau cu articolul 6 din Regulamentul (CE) nr. 715/2009 sau cu ocazia propunerii de amendamente la codurile Ö de rețea Õ rețelei, Ö așa cum se prevede la alineatul (1), Õ în temeiul articolului 7 din oricare dintre regulamentele respective, agenția indică modul în care au fost luate în considerare observațiile primite în timpul consultării și Ö prezintă motivele Õ emite un aviz motivat în cazul în care observațiile nu au fost luate în considerare.

4.Agenția publică pe pagina proprie de internet cel puțin ordinea de zi, documentele de lucru și, dacă este cazul, procesele-verbale ale reuniunilor Consiliului de administrație, Consiliului autorităților de reglementare și Comisiei de apel.

Articolul 1611

Monitorizarea și raportarea privind sectorul energiei electrice și al gazelor naturale

1.Agenția, în strânsă cooperare cu Comisia, statele membre și autoritățile naționale vizate, inclusiv autoritățile naționale de reglementare și fără a aduce atingere competențelor autorităților din domeniul concurenței, monitorizează piețele ð angro și cu amănuntul ï interne de energie electrică și gaze naturale, în special prețul cu amănuntul al energiei electrice și al gazelor naturale, ð respectarea drepturilor consumatorilor prevăzute în [Directiva reformată privind energia electrică propusă prin COM(2016) 864/2] și în Directiva 2009/73/CE, ï accesul la rețeale, inclusiv accesul energiei electrice produse din surse de energie regenerabile, ð obstacolele potențiale din calea comerțului transfrontalier, intervențiile statului care împiedică prețurile să reflecte penuria reală, performanța statelor membre în domeniul securității aprovizionării cu energie electrică pe baza rezultatelor evaluării adecvării resurselor europene menționate la articolul 19 din [Regulamentul reformat privind energia electrică], ținând cont în mod special de evaluarea ex post menționată la articolul 16 din [Regulamentul privind pregătirea pentru riscuri propus prin COM(2016) 862] ï și conformitatea cu drepturile consumatorilor prevăzute în Directiva 2009/72/CE și în Directiva 2009/73/CE.

2.Agenția publică Ö anual Õ un raport anual privind rezultatele monitorizării menționate la alineatul (1). În raportul respectiv, depistează orice bariere din calea realizării piețeleor interne în sectorul energiei electrice și al gazelor naturale.

3.Cu ocazia publicării raportului său anual, agenția poate prezenta Parlamentului European și Comisiei un aviz privind măsurile Ö posibile Õ care ar putea fi luate pentru a se înlătura barierele menționate la alineatul (2).

CAPITOLUL IIIII

ORGANIZAREÖ A AGENȚIEI Õ 

Articolul 172

Statut juridic

1.Agenția este un organism comunitar Ö al Uniunii Õ cu personalitate juridică.

2.În fiecare stat membru, agenția deține cea mai extinsă capacitate juridică acordată persoanelor juridice conform legislației naționale. În special, aceasta poate să dobândească sau să înstrăineze bunuri mobile sau imobile și se poate constitui parte în proceduri judiciare.

3.Agenția este reprezentată de către directorul acesteia.

ò nou

4.Sediul agenției este la Ljubljana, în Slovenia.

Agenția poate înființa birouri locale în statele membre, sub rezerva acordului acestora și în conformitate cu articolul 25 litera (j).

ê 713/2009 (adaptat)

ð nou

Articolul 183
Componență Ö Structura administrativă și de conducere Õ 

Agenția este compusă din:

(a)un cConsiliu de administrație, care exercită atribuțiile prevăzute la articolul 1320;

(b)un cConsiliu al autorităților de reglementare, care exercită atribuțiile prevăzute la articolul 2315;

(c)un director, care exercită atribuțiile prevăzute la articolul 2517; și

(d)o Comisie de apel, care exercită atribuțiile prevăzute la articolul 2919.

Articolul 1912

Ö Componența Õ ConsiliulÖ ui Õ de administrație

1.Consiliul de administrație este alcătuit din nouă membri. Pentru fiecare membru există un membru supleant. Doi membri și supleanții acestora sunt numiți de către Comisie, doi membri și supleanții acestora de către Parlamentul European, iar cinci membri și supleanții acestora de către Consiliu. Niciun deputat în Parlamentul European nu poate fi, în același timp, membru al Consiliului de administrație.

2.Durata mandatului membrilor și al membrilor supleanți ai Consiliului de administrație este de patru ani, acesta putând fi reînnoit o singură dată. Durata primului mandat pentru jumătate din numărul membrilor și supleanților din Consiliul de administrație este de șase ani.

3.2. Consiliul de administrație își alege președintele și vicepreședintele dintre membrii săi ð , cu o majoritate de două treimi ï. Vicepreședintele înlocuiește automat președintele dacă acesta din urmă se află în imposibilitatea de a-și exercita atribuțiile. Mandatul președintelui și al vicepreședintelui este de doi ani, cu posibilitatea unei singure reînnoiri. Mandatul președintelui și cel al vicepreședintelui expiră în momentul în care aceștia nu mai dețin calitatea de membri ai Consiliului de administrație.

4.3. Ședințele consiliului de administrație sunt convocate de către președintele acestuia. Președintele Consiliului autorităților de reglementare sau reprezentantul acestui consiliu și directorul participă la deliberări fără drept de vot, în afară cazului în care Consiliul de administrație decide altfel în privința directorului. Consiliul de administrație se reunește în sesiune ordinară cel puțin de două ori pe an. Acesta se reunește, de asemenea, la inițiativa președintelui, la solicitarea Comisiei sau la solicitarea a cel puțin o treime dintre membrii săi. Consiliul de administrație poate invita orice persoană care ar putea avea o opinie relevantă să ia parte la ședințele sale în calitate de observator. Membrii Consiliului de administrație pot, sub rezerva regulamentului propriu de procedură, să fie asistați de consultanți sau de experți. Secretariatul Consiliului de administrație este asigurat de către agenție.

5.4. Deciziile Consiliului de administrație se adoptă în baza unei majorități ð simple ï de două treimi din membrii a membrilor prezenți, exceptând cazul în care se prevede altfel în prezentul regulament. Fiecare membru Ö sau Õ și fiecare supleant în Consiliul de administrație are un vot.

6.5. Regulamentul de procedură prevede în detaliu:

(a)etapele procedurii Ö condițiile Õ de vot, mai ales condițiile în care un membru poate acționa în numele unui alt membru sau, dacă este cazul, normele privind cvorumurile; și

(b)mecanismul de rotație care se aplică pentru reînnoirea membrilor Consiliului de administrație care sunt numiți de către Consiliu pentru a se asigura o participare echilibrată a statelor membre de-a lungul timpului.

7.6. Membrii Consiliului de administrație nu pot fi membri în Consiliul autorităților de reglementare.

8.7. Membrii Consiliului de administrație se angajează să acționeze independent și obiectiv în interes public. , fără a solicita sau a urma nicio instrucțiune politică. În acest sens, fiecare membru redactează o declarație de angajament și o declarație de interese, indicând fie absența oricăror interese care ar putea fi considerate susceptibile de a-i prejudicia independența, fie orice interese directe sau indirecte care ar putea fi considerate susceptibile de a-i prejudicia independența. Respectivele declarații scrise sunt făcute publice anual.

Articolul 2013

Atribuțiile Ö Funcțiile Õ Consiliului de administrație

1.Consiliul de administrație:,

(a)după consultarea Consiliului autorităților de reglementare și obținerea unui aviz favorabil din partea acestuia în conformitate cu articolul 2315 litera (b) alineatul (2), numește directorul, în conformitate cu articolul 2416 alineatul (2) ð și, dacă este cazul, prelungește mandatul acestuia sau îl revocă din funcție. ï

(b)2. Consiliul de administrație numește oficial membrii Consiliului autorităților de reglementare, în conformitate cu articolul 2214 alineatul (1).

(c)3. Consiliul de administrație numește oficial membrii Comisiei de apel, în conformitate cu articolul 26 alineatul (2) 18 alineatele (1) și (2).

(d)4. Consiliul de administrație se asigură că agenția își duce la îndeplinire misiunea și își exercită atribuțiile care îi revin în conformitate cu prezentul regulament.

(e)5. Consiliul de administrație adoptă, înainte de data de 30 septembrie Ö în fiecare Õ a fiecărui an, ð proiectul documentului de programare menționat la articolul 21 înainte de transmiterea acestuia către Comisie în vederea obținerii unui aviz și, ï după consultarea ð urmând avizul ï Comisiei și după primirea aprobării din partea Consiliului autorităților de reglementare, în conformitate cu articolul 23 alineatul (5) litera (c)15 alineatul (3), ð adoptă ï programul de activitate ð documentul de programare ï al agenției pentru anul următor ð cu o majoritate de două treimi dintre membrii săi ï și îl transmite Parlamentului European, Consiliului și Comisiei. Programul de activitate este adoptat fără a se aduce atingere procedurii bugetare anuale și este făcut public.

6. Consiliul de administrație adoptă și, în cazul în care este necesar, reexaminează un program multianual. Reexaminarea are la bază un raport de evaluare, elaborat de un expert extern independent la solicitarea Consiliului de administrație. Aceste documente sunt făcute publice.

(f)7. Consiliul de administrație ð adoptă, cu o majoritate de două treimi, bugetul anual al agenției și ï își exercită ð celelalte ï competențele ð funcții ï bugetare în conformitate cu articolele 31-3521-24.

(g)8. Consiliul de administrație decide, după ce a obținut acordul Comisiei, dacă acceptă succesiuni, donații sau subvenții provenind din alte surse Ö ale Uniunii Õ comunitare sau orice alte contribuții voluntare din partea statelor membre sau din partea autorităților de reglementare. Avizul pe care Consiliul de administrație îl emite în temeiul articolului 3524 alineatul (5) abordează în mod explicit sursele de finanțare menționate în prezentul alineat.

(h)9. Consiliul de administrație, în consultare cu Consiliul autorităților de reglementare, exercită autoritate disciplinară asupra directorului. ð În plus, în conformitate cu alineatul (2), Consiliul de administrație exercită, în ceea ce privește personalul agenției, competențele de autoritate împuternicită să facă numiri, conferite prin Statutul funcționarilor, și competențele de autoritate abilitată să încheie contracte de muncă, conferite prin Regimul aplicabil celorlalți agenți. ï

(i)10. Consiliul de administrație elaborează, dacă este necesar, normele de executare Ö ale agenției Õ pentru a asigura punerea în aplicare a Ö Statutului funcționarilor Õ strategiei de personal a agenției ð și a Regimului aplicabil celorlalți agenți potrivit articolului 110 din Statutul funcționarilor, ï în conformitate cu articolul 3928 alineatul (2).

(j)11. Consiliul de administrație adoptă măsuri practice privind dreptul de acces la documentele agenției, în conformitate cu articolul 4130.

(k)12. Consiliul de administrație adoptă și publică raportul anual referitor la activitățile agenției, în baza proiectului de raport anual, menționat la articolul 25 Ö litera (h) Õ alineatul (8), și transmite raportul respectiv până la data de ð 1 iulie ï 15 iunie a fiecărui an Parlamentului European, Consiliului, Comisiei, Ö și Õ Curții de Conturi, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor. Raportul anual privind activitățile agenției conține o secțiune independentă, aprobată de către Consiliul autorităților de reglementare, privind activitățile de reglementare ale agenției pe parcursul Ö acelui Õ anului în cauză.

(l)13. Consiliul de administrație își adoptă și își publică propriul regulament de procedură.

ò nou

(m)adoptă normele financiare aplicabile agenției în conformitate cu articolul 36;

(n)adoptă o strategie antifraudă, proporțională cu riscurile de fraudă, ținând seama de costurile și beneficiile măsurilor care urmează să fie puse în aplicare;

(o)adoptă norme de prevenire și de gestionare a conflictelor de interese în ceea ce privește membrii săi, precum și membrii Comisiei de apel;

(p)adoptă și actualizează periodic planurile de comunicare și de diseminare menționate la articolul 41;

(q)numește un contabil, căruia i se aplică Statutul funcționarilor și Regimul aplicabil celorlalți agenți și care este complet independent în îndeplinirea îndatoririlor sale;

(r)se asigură că se dă curs în mod adecvat constatărilor și recomandărilor care decurg din evaluările și rapoartele de audit interne sau externe, precum și din investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă („OLAF”);

(s)autorizează încheierea acordurilor de lucru în conformitate cu articolul 43.

2.Consiliul de administrație adoptă, în conformitate cu dispozițiile articolului 110 din Statutul funcționarilor, o decizie bazată pe articolul 2 alineatul (1) din Statutul funcționarilor și pe articolul 6 din Regimul aplicabil celorlalți agenți, prin care deleagă directorului competențele relevante de autoritate împuternicită să facă numiri și definește condițiile în care poate fi suspendată respectiva delegare de competențe. Directorul este autorizat să subdelege aceste competențe.

3.În cazul în care apar împrejurări excepționale care impun acest lucru, Consiliul de administrație poate, printr-o decizie, să suspende temporar delegarea competențelor de autoritate împuternicită să facă numiri către director și delegarea competențelor subdelegate de către acesta din urmă și să le exercite el însuși sau să le delege unuia dintre membrii săi ori unui alt membru al personalului în afară de director.

ò nou

Articolul 21

Programare anuală și multianuală

1.Consiliul de administrație adoptă în fiecare an un document de programare care conține programarea multianuală și anuală, pe baza unui proiect înaintat de director, ținând seama de avizul Comisiei și, în cazul programării multianuale, după consultarea Parlamentului European. El înaintează acest document Parlamentului European, Consiliului și Comisiei până la data de 31 ianuarie a fiecărui an.

Documentul de programare devine definitiv după adoptarea finală a bugetului general și, dacă este necesar, se ajustează în consecință.

2.Programul anual de lucru conține obiective detaliate și rezultatele preconizate, inclusiv indicatorii de performanță. El include, de asemenea, o descriere a acțiunilor care urmează să fie finanțate și informații care indică resursele financiare și umane alocate fiecărei acțiuni, în conformitate cu principiile întocmirii bugetului și ale gestionării pe activități. Programul anual de lucru trebuie să fie coerent cu programul de lucru multianual menționat la alineatul (4). El trebuie să indice în mod clar atribuțiile care au fost adăugate, modificate sau eliminate în comparație cu exercițiul financiar precedent. Programarea anuală și multianuală include strategia privind relațiile cu țările terțe sau cu organizațiile internaționale menționată la articolul 43, precum și acțiunile legate de strategia respectivă.

3.Atunci când agenției i se încredințează o nouă atribuție, Consiliul de administrație modifică programul anual de lucru adoptat.

Orice modificare substanțială a programului anual de lucru se adoptă prin aceeași procedură ca cea utilizată în cazul programului anual de lucru inițial. Consiliul de administrație poate delega directorului competența de a aduce modificări nesubstanțiale programului anual de lucru.

4.Programul multianual de lucru stabilește programarea strategică globală, inclusiv obiectivele, rezultatele preconizate și indicatorii de performanță. El definește, de asemenea, programarea resurselor, incluzând bugetul multianual și personalul.

Programarea resurselor se actualizează anual. Programarea strategică se actualizează după necesități, în special pentru a ține cont de rezultatele evaluării menționate la articolul 45.

ê 713/2009 (adaptat)

ð nou

Articolul 2214

Ö Componența Õ Consiliului autorităților de reglementare

1.Consiliul autorităților de reglementare este alcătuit din:

(a)reprezentanți cu rang înalt ai autorităților de reglementare în conformitate cu articolul 5635 alineatul (1) din [Directiva reformată privind energia electrică] și cu articolul 39 alineatul (1) din Directiva 2009/73/CE și un supleant pentru fiecare stat membru ales dintre membrii actualului personal cu rang înalt al autorităților respective ð , numiți de către autoritatea națională de reglementare ï;

(b)un reprezentant fără drept de vot din partea Comisiei.

Câte un singur reprezentant din partea autorității naționale de reglementare a fiecărui stat membru poate face parte din Consiliul autorităților de reglementare.

Fiecare autoritate națională de reglementare este responsabilă de numirea Ö membrului Õ supleantului, care trebuie selecționat din rândul personalului existent al autorităților naționale de reglementare.

2.Consiliul autorităților de reglementare își alege președintele și vicepreședintele dintre membrii săi. Vicepreședintele înlocuiește președintele, în cazul în care acesta din urmă se află în imposibilitatea de a-și exercita atribuțiile. Mandatul președintelui și al vicepreședintelui este de doi ani și jumătate cu posibilitatea reînnoirii acestuia. Cu toate acestea, mandatul președintelui și cel al vicepreședintelui expiră în momentul în care aceștia nu mai dețin calitatea de membri ai Consiliului autorităților de reglementare.

Articolul 23

Ö Funcțiile Consiliului autorităților de reglementare Õ

1.3. Consiliul autorităților de reglementare ð și subcomitetele, conform articolului 7, ï hotărăscște cu o majoritate ð simplă ï de două treimi dintre membrii a membrilor prezenți ð , fiecare membru având un vot, cu excepția avizului prevăzut la alineatul (5) litera (b), care se adoptă cu o majoritate de două treimi din membrii prezenți ï.

2.4. Consiliul autorităților de reglementare își adoptă și își publică propriul regulament de procedură, care prevede în amănunt detaliile procedurii de vot, mai ales condițiile în care un membru poate acționa în numele unui alt membru și, dacă este cazul, normele care guvernează cvorumurile. Regulamentul de procedură poate prevedea metode de lucru specifice pentru analizarea chestiunilor care survin în contextul inițiativelor de cooperare regională.

3.5. În exercitarea atribuțiilor conferite Consiliului autorităților de reglementare prin prezentul regulament și fără a aduce atingere activității membrilor care acționează în numele autorității lor de reglementare, Consiliul autorităților de reglementare acționează independent și nu solicită sau urmează instrucțiuni din partea niciunui guvern al unui stat membru, al Comisiei sau din partea altei entități publice sau private.

4.6. Serviciile de secretariat ale Consiliului autorităților de reglementare sunt asigurate de către agenție.

Articolul 15

Atribuțiile Consiliului autorităților de reglementare

1.1. Consiliul autorităților de reglementare:

(a)emite avize Ö adresate Õ directorului, cu privire la avizele, recomandările și deciziile menționate la articolele 4-1414, 6, 7, 8 și 9 care sunt examinate spre adoptare. În plus, Consiliul autorităților de reglementare, în sfera sa de competență, oferă îndrumări directorului în exercitarea atribuțiilor acestuia, ð cu excepția deciziilor luate conform articolului 16 alineatul (6) din Regulamentul 1227/2001 49 ï

(b)2. Consiliul autorităților de reglementare emite un aviz Ö adresat Õ Consiliului de administrație cu privire la candidatul care urmează să fie numit în funcția de director în conformitate cu articolul 2013 alineatul (1) litera (a) și cu articolul 2416 alineatul (2). Consiliul autorităților de reglementare adoptă această decizie cu o majoritate de trei pătrimi din membrii săi. 

(c)3. Consiliul autorităților de reglementare, în conformitate cu articolul 2013 alineatul (1)(5) litera (e) și articolul 25 litera (f)17 alineatul (6), precum și cu proiectul de buget estimativ elaborat în conformitate cu articolul 3323 alineatul (3)(1), aprobă programul de activitate al agenției pentru anul următor și îl prezintă Consiliului de administrație, în vederea adoptării, înainte de data de 1 septembrie a fiecărui an.

(d)4. Consiliul autorităților de reglementare aprobă secțiunea independentă privind activitățile de reglementare din raportul anual, în conformitate cu articolul 2013 alineatul (1)(12) și articolul 25 litera (g)17 alineatul (8).

2.5. Parlamentul European poate invita, respectând pe deplin independența acestuia, pe președintele Consiliului autorităților de reglementare sau pe adjunctul său să se adreseze comisiei parlamentare competente și să răspundă întrebărilor adresate de membrii comisiei respective.

Articolul 2416

Directorul

1.Agenția este administrată de către directorul acesteia, care acționează în conformitate cu îndrumările prevăzute la articolul 23 alineatul (5) litera (a)15 alineatul (1) a doua teză și, în cazurile prevăzute de prezentul regulament, cu avizele Consiliului autorităților de reglementare. Fără a aduce atingere rolurilor respective ale Consiliului de administrație și ale Consiliului autorităților de reglementare în raport cu atribuțiile directorului, directorul nu solicită și nu urmează instrucțiuni din partea niciunui guvern, din partea Comisiei ð instituțiilor Uniunii ï sau a altei entități ð sau persoane ï publice sau private. ð Directorul răspunde în fața Consiliului de administrație. Directorul poate participa la reuniunile Consiliului autorităților de reglementare în calitate de observator. ï

2.Directorul este numit, de către Consiliul de administrație, în urma unui aviz favorabil al Consiliului autorităților de reglementare, pe baza meritelor, a competențelor și a experienței relevante a acestuia în sectorul energetic, dintr-o listă de cel puțin trei candidați propuși de către Comisie, ca urmare a Ö în urma Õ unei ð proceduri de selecție deschise și transparente ï invitații publice de manifestare a interesului. Înainte de a fi numit în funcție, candidatul selecționat de către Consiliul de administrație poate fi invitat să facă o declarație în fața comisiei competente a Parlamentului European și să răspundă întrebărilor adresate de membrii acesteia. ð În scopul încheierii contractului cu directorul, agenția este reprezentată de președintele Consiliului de administrație. ï

3.Mandatul directorului este de cinci ani. În ultimele nouă luni ale mandatului, Comisia efectuează o evaluare. În cursul evaluării, Comisia examinează în special:

(a)rezultatele obținute de director;

(b)sarcinile și obligațiile agenției în anii următori.

Evaluarea menționată la litera (b) se efectuează cu asistența unui expert extern independent.

4.Consiliul de administrație, hotărând la propunerea Comisiei, după consultarea și studierea cu cea mai mare atenție a evaluării și avizului Consiliului autorităților de reglementare cu privire la această evaluare și numai în acele cazuri în care decizia poate fi justificată de sarcinile și obligațiile agenției, poate să prelungească durata mandatului directorului o singură dată, pentru o perioadă care nu depășește trei ð cinci ï ani. ð Directorul al cărui mandat a fost prelungit nu poate să participe la o altă procedură de selecție pentru același post, la sfârșitul perioadei prelungite. ï

5.Consiliul de administrație informează Parlamentul European în legătură cu intenția sa de a prelungi mandatul directorului. Cu o lună înainte de prelungirea mandatului său, directorul poate fi invitat să facă o declarație în fața comisiei competente a Parlamentului și să răspundă întrebărilor puse de membrii respectivei comisii.

6.În cazul în care mandatul său nu este prelungit, directorul poate să rămâneă în funcție până la numirea succesorului său.

7.Directorul poate fi revocat din funcție doar printr-o decizie a Consiliului de administrație, după obținerea unui aviz favorabil din partea Consiliului autorităților de reglementare. Consiliul de administrație adoptă respectiva decizie cu o majoritate de trei pătrimi ð două treimi ï din membrii săi.

8.Parlamentul European și Consiliul pot invita directorul să prezinte un raport privind exercitarea atribuțiilor sale. Parlamentul European îl poate invita, de asemenea, pe director să se adreseze comisiei parlamentare competente și să răspundă întrebărilor adresate de membrii comisiei respective.

Articolul 2517

Atribuțiile directorului

Ö Directorul: Õ 

(a)1. Directorul are responsabilitatea de a reprezenta Ö este reprezentantul legal al Õ agențieia și Ö este însărcinat cu Õ de a o administra Ö gestionarea zilnică a acesteia Õ.

(b)2. Directorul pregătește lucrările Consiliului de administrație. Acesta participă, fără a avea drept de vot, la lucrările Consiliului de administrație. ð Directorul este responsabil de punerea în aplicare a deciziilor adoptate de Consiliul de administrație; ï

(c)3. Directorul ð redactează, ï adoptă și publică avizele, recomandările și deciziile. Ö Avizele, recomandările și deciziile Õ menționate la articolele 3-11 și 145, 6, 7, 8 și 9, ð se adoptă numai dacă ï care au primit aviz favorabil din partea Consiliului autorităților de reglementare.;

(d)4. Directorul este responsabil de punerea în aplicare a programului anual de activitate al agenției sub îndrumarea Consiliul autorităților de reglementare și sub controlul administrativ al Consiliului de administrație. ;

(e)5. Directorul ia măsurile necesare, în special în privința adoptării instrucțiunilor administrative interne și a publicării comunicărilor, pentru a garanta funcționarea agenției în conformitate cu prezentul regulament. ;

(f)6. Îîn fiecare an, directorul pregătește un proiect al programului de activitate al agenției pentru anul următor și ð , după adoptarea proiectului de către Consiliul de administrație, ï îl prezintă Consiliului autorităților de reglementare, Parlamentului European și Comisiei înainte de data de 30 iunie a anului respectiv ð 31 ianuarie ï Ö a fiecărui an Õ. ð Directorul este responsabil de punerea în aplicare a documentului de programare și de raportarea către Consiliul de administrație cu privire la acest lucru; ï

(g)7. Directorul elaborează un proiect Ö preliminar Õ de buget estimativ al agenției în temeiul articolului 3323 alineatul (1) și execută bugetul agenției în Ö conformitate cu Õ temeiul articoleleului 34 și 3524.;

(h)8. În fiecare an, directorul pregătește Ö în fiecare an Õ ð și înaintează Consiliului de administrație ï un proiect de raport anual care conține o secțiune independentă privind activitățile de reglementare ale agenției și o secțiune privind aspectele financiare și administrative.;

(i)9. Rreferitor la personalul agenției, directorul își exercită competențele prevăzute la articolul 3928 alineatul (3).;

ò nou

(j)elaborează un plan de acțiune în urma concluziilor rapoartelor de audit și ale evaluărilor interne sau externe, precum și a investigațiilor desfășurate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și prezintă un raport privind progresele înregistrate către Comisie, de două ori pe an, precum și în mod periodic către Consiliul de administrație;

(k)este responsabil de luarea deciziei privind necesitatea de a detașa unul sau mai mulți membri ai personalului în unul sau mai multe state membre, în vederea îndeplinirii atribuțiilor agenției în mod eficient și eficace. Decizia de a înființa un birou local necesită acordul prealabil al Comisiei, al Consiliului de administrație și al statului sau al statelor membre vizate. Decizia respectivă precizează domeniul de aplicare al activităților care urmează să fie efectuate în cadrul respectivului birou local, astfel încât să se evite costurile inutile și dublarea funcțiilor administrative ale Agenției.

ê 713/2009 (adaptat)

Articolul 2618

Ö Înființarea și componența Õ Comisiaei de apel

ò nou

1.Agenția înființează o Comisie de apel.

ê 713/2009 (adaptat)

ð nou

2. 1. Comisia de apel este formată din șase membri și șase supleanți selectați din fostul sau actualul personal cu rang înalt al autorităților de reglementare naționale, al autorităților din domeniul concurenței sau al altor instituții naționale sau comunitare Ö ale Uniunii Õ cu experiență relevantă în sectorul energetic. Comisia de apel își numește președintele. Deciziile Comisiei de apel se adoptă cu majoritate calificată de cel puțin patru din cei șase membri ai săi. Comisia de apel este convocată atunci când este necesar.

2. Membrii Comisiei de apel sunt numiți oficial de către Consiliul de administrație, la propunerea Comisiei, ca urmare a unei invitații publice de exprimare a interesului și după consultarea Consiliului autorităților de reglementare.

3.6. Ö Comisia de apel își adoptă și își publică propriul regulament de procedură. Õ ð Regulamentul respectiv prevede în amănunt condițiile care reglementează organizarea și funcționarea Comisiei de apel și regulile procedurale aplicabile apelurilor înaintate comisiei, în conformitate cu prezentul articol. Comisia de apel înaintează Comisiei proiectul regulamentului de procedură. Comisia emite un aviz cu privire la proiectul de regulament de procedură în termen de trei luni de la data primirii acestuia. Comisia de apel adoptă și publică propriul regulament de procedură în termen de două luni de la primirea avizului Comisiei. Orice modificări substanțiale ulterioare ale regulamentului de procedură trebuie notificate Comisiei. Comisia emite un aviz cu privire la aceste modificări.

Bugetul agenției trebuie să conțină o linie bugetară separată pentru finanțarea funcționării grefei Comisiei de apel. ï

4.Ö Deciziile Comisiei de apel se adoptă cu majoritate calificată de cel puțin patru din cei șase membri ai săi. Comisia de apel este convocată atunci când este necesar Õ.

Articolul 27

Ö Membrii Comisiei de apel Õ

1.3. Durata mandatului membrilor Comisiei de apel este de cinci ani. Mandatul poate fi reînnoit ð o singură dată ï.

2.Membrii Comisiei de apel sunt independenți în luarea deciziilor. Ei nu sunt constrânși să respecte nicio instrucțiune. Aceștia nu pot avea alte atribuții în cadrul agenției, al Consiliului de administrație sau al Consiliului autorităților de reglementare ð și nici în cadrul vreunui grup de lucru al agențieiï Un membru al Comisiei de apel nu poate fi revocat din funcție pe durata mandatului decât în cazul în care a comis o abatere gravă, iar Consiliul de administrație, după ce a consultat Consiliul autorităților de reglementare, adoptă o decizie în acest sens.

Articolul 28

Ö Excluderea și contestarea în cadrul Comisiei de apel Õ

1.4. Membrii Comisiei de apel nu iau parte la procedurile de exercitare a căilor de atac introduse dacă au un interes personal în cauza respectivă, dacă au fost anterior implicați ca reprezentanți ai uneia dintre părți sau dacă au participat la adoptarea deciziei care face obiectul căii de atac.

2.5. Un membru al Comisiei de apel informează Comisia, în cazul în care, dintr-unul din motivele menționate la alineatul (1) sau dintr-un oricare alt motiv, consideră că un alt membru nu ar trebui să ia parte la Ö vreuna Õ niciuna dintre procedurile de exercitare a căilor de atac. Oricare parte din cadrul unei proceduri de exercitare a unei căi de atac poate contesta un membru al Comisiei de apel în baza oricăruia dintre motivele menționate la alineatul (4) sau dacă este suspectat Ö în cazul unei suspiciuni Õ de părtinire. O astfel de obiecție este inadmisibilă dacă este fundamentată pe criterii de naționalitate a membrilor sau dacă, deși conștientă de existența unui motiv de obiecție, partea la o procedură de exercitare a unei căi de atac face cu toate acestea un pas procedural în procedurile de exercitare a căilor de apel, altul decât cel de a ridica obiecții privind alcătuirea Comisiei de apel.

3.6. Comisia de apel decide cu privire la acțiunile care trebuie întreprinse în cazurile menționate la alineatele (1) și (2)(4) și (5) fără participarea membrului în cauză. În scopul luării respectivei decizii, membrul în cauză este înlocuit în cadrul Comisiei de apel de către supleantul său. Dacă supleantul se găsește într-o situație similară cu cea a membrului, președintele desemnează un înlocuitor dintre supleanții disponibili.

4.7. Membrii Comisiei de apel se angajează să acționeze independent și în interes public. În acest sens, aceștia redactează o declarație de angajament și o declarație de interese, indicând fie absența oricăror interese care ar putea fi considerate susceptibile de a le prejudicia independența, fie orice interese directe sau indirecte care ar putea fi considerate susceptibile de a le prejudicia independența. Respectivele declarații scrise sunt făcute publice anual.

ê 713/2009 (adaptat)

ð nou

Articolul 2919

Căi de atac Ö Decizii care pot face obiectul unei căi de atac Õ 

1.Orice persoană fizică sau juridică, inclusiv autoritățile de reglementare naționale, poate exercita o cale de atac împotriva unei decizii menționate la articolele 4-14 7, 8 sau 9 ð din prezentul regulament și la articolul 12 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 347/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, precum și la articolul 9 alineatul (11) din Regulamentul (UE) 2015/1222 al Comisiei ï care este adresată persoanei respective sau împotriva unei decizii care, deși adresată unei alte persoane, privește direct și personal respectiva persoană.

2.Calea de atac, împreună cu Ö inclusiv Õ expunerea de motivelor, se înaintează în scris la sediul agenției, în termen de două luni de la data notificareaării deciziei către persoana în cauză sau, în absența acesteia, în termen de două luni de la data la care agenția a publicat decizia sa. Comisia de apel ia o decizie cu privire la calea de atac în termen de două ð patru ï luni de la introducerea acțiunii.

3.O cale de atac exercitată în temeiul alineatului (1) nu are efect suspensiv. Comisia de apel poate, cu toate acestea, în cazul în care consideră că circumstanțele o cer, să suspende aplicarea deciziei contestate.

4.În cazul în care calea de atac este admisibilă, Comisia de apel examinează dacă aceasta este bine întemeiată. Acesta Ö Comisia de apel Õ invită părțile din cadrul procedurii de exercitare a căii de atac, de câte ori este necesar, să prezinte, în anumite termene, observații privind notificările emise de către comisie sau Ö comunicările Õ de celorlalte părți în cauza respectivă. Părțile din procedurile de exercitare a căilor de atac au dreptul să susțină Ö o Õ prezentÖ are Õări oralăe.

5.Comisia de apel poate, în conformitate cu prezentul articol, să exercite orice atribuție care ține de competența agenției sau poate transfera cazul organismului competent din cadrul agenției. Decizia Comisiei de apel este obligatorie pentru acest organism competent.

6.7. Deciziile adoptate de Comisia de apel sunt publicate de agenție.

Articolul 20

Acțiuni în fața Tribunalului de Primă Instanță și a Curții de Justiție

1. Deciziile luate de către Comisia de apel sau, în cazurile care nu sunt de competența comisiei, deciziile luate de către agenție pot fi contestate printr-o acțiune introdusă la Tribunalul de Primă Instanță sau la Curtea de Justiție, în conformitate cu articolul 230 din tratat.

2. În cazul în care agenția nu adoptă o decizie, poate fi inițiată o acțiune în constatarea abținerii de a acționa la Tribunalul de Primă Instanță sau la Curtea de Justiție, în conformitate cu articolul 232 din tratat.

3. Agenția are obligația să ia măsurile necesare pentru a se conforma hotărârii Tribunalului de Primă Instanță sau celei a Curții de Justiție.

ò nou

Articolul 30
Grupuri de lucru

1.În cazuri justificate și în particular pentru a sprijini activitatea de reglementare a directorului și a Consiliului autorităților de reglementare cu privire la aspecte de reglementare, Consiliul de administrație poate înființa grupuri de lucru.

2.Grupurile de lucru sunt compuse din experți din cadrul personalului agenției, al autorităților naționale de reglementare și al Comisiei, în funcție de necesități. Agenția nu este responsabilă de costurile de participare ale experților din cadrul autorităților naționale de reglementare la grupurile de lucru ale agenției.

3.Consiliul de administrație adoptă și publică regulamentul intern de procedură pentru funcționarea grupurilor de lucru.

ê 713/2009 (adaptat)

CAPITOLUL IVIII

DISPOZIȚII FINALE Ö STABILIREA ȘI STRUCTURA BUGETULUI Õ 

Articolul 3121

 Ö Structura Õ Bbugetului agenției

1.Ö Fără a aduce atingere altor resurse, Õ Vveniturile agenției Ö sunt compuse din Õ cuprind în principal:

(a)o subvenție Ö contribuție din partea Uniunii Õ comunitară prevăzută în bugetul general al Uniunii Europene (secțiunea Comisie);

(b)redevențe Ö taxe Õ plătite către agenție în conformitate cu articolul 3222;

(c)Ö orice Õ contribuții benevole din partea statelor membre sau din partea autorităților de reglementare, după cum se prevede la articolul 2013 alineatul (1) litera (g)(8); și

(d)succesiuni, donații sau subvenții acordate în temeiul articolului 2013 alineatul (1) litera (g)(8).

2.Cheltuielile agenției cuprind cheltuieli cu personalul, cheltuieli administrative, cheltuieli cu infrastructura și cheltuieli operaționale.

3.Se asigură un echilibru între veniturile și cheltuielile agenției.

4.Toate veniturile și cheltuielile agenției fac obiectul unor previziuni pentru fiecare exercițiu financiar, care coincide cu anul calendaristic, și sunt introduse în bugetul agenției.

ê 713/2009

Articolul 3222

Taxe

ê 347/2013 articolul 20 (adaptat)

1.Pentru solicitarea unei decizii de derogare în conformitate cu articolul 119 alineatul (1), precum și pentru decizii privind alocarea Ö transfrontalieră a Õ costurilor prevăzute de agenție în temeiul articolului 12 din Regulamentul (UE) nr. 347/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2013 privind liniile directoare pentru infrastructurile energetice transeuropene 50 , se datorează taxe agenției.

ê 713/2009 (adaptat)

ð nou

2.Taxele menționate la alineatul (1) se stabilesc de către Comisie.

Articolul 3323

Elaborarea bugetului

1.Până la data de 15 februarie a În fiecare fiecărui an, directorul întocmește un proiect Ö provizoriu Õ de buget estimativ, acoperind cheltuielile operaționale și programul de activitate anticipat pentru exercițiul financiar următor, și îl trimite Consiliului de administrație, împreună cu o listă provizorie a posturilor Ö provizorii Õ.

2.În fiecare an, Consiliul de administrație, în baza proiectului Ö provizoriu Õ de buget estimativ pregătit de către director, realizează o Ö adoptă un proiect provizoriu de Õ estimare a veniturilor și a cheltuielilor agenției pentru următorul exercițiu financiar.

3.Ö Proiectul provizoriu de Õ Acest buget estimativ, incluzând un proiect de schemă de personal, este transmis Comisiei de către Consiliul de administrație până la data de Ö 31 ianuarie a fiecărui an Õ 31 martie. Anterior adoptării bugetului estimativ, proiectul pregătit de către director este transmis Consiliului autorităților de reglementare, care poate emite un aviz motivat în acest sens.

4.Bugetul estimativ prevăzut la alineatul (2)(1) se transmite de către Comisie Parlamentului European și Consiliului (autoritatea bugetară), împreună cu proiectul preliminar al bugetului general al Uniunii Europene.

5.Pe baza Ö proiectului de Õ acestui buget estimativ, Comisia înscrie în proiectul preliminar al bugetului general al Uniunii Europene Ö estimările Õ previziunile pe care le consideră necesare, ținând cont de schema de personal și de cuantumul subvenției din bugetul general al Uniunii Europene în conformitate cu articolul Ö 313 și următoarele Õ 272 din tratat.

6.Ö Consiliul, în calitate de a ÕAutoritatea bugetară, adoptă schema de personal pentru agenție.

7.Bugetul agenției este Ö adoptat Õ stabilit de către Consiliul de administrație. Acesta devine final odată cu adoptarea finală a bugetului general al Uniunii Europene. Dacă este necesar, acesta este adaptat în consecință.

8.Ö Orice modificare a bugetului, inclusiv a schemei de personal, urmează aceeași procedură. Õ

9.8. Consiliul de administrație notifică de îndată autoritatea bugetară în legătură cu intenția sa de a pune în aplicare orice proiect care ar putea avea implicații financiare semnificative pentru finanțarea bugetului agenției, în special proiectele de natură imobiliară, cum ar fi închirierea sau achiziționarea de imobile. Consiliul de administrație informează de asemenea Comisia cu privire la intențiile sale. În cazul în care una dintre autoritățile bugetare intenționează să emită un aviz, aceasta notifică agenția în acest sens în termen de două săptămâni de la primirea informațiilor privind proiectul în cauză. În absența unui răspuns, agenția poate demara proiectul planificat.

Articolul 3424

Execuția și controlul bugetului

1.Directorul își exercită competențele de ordonator de credite și execută bugetul agenției.

2.Până la data de 1 martie după încheierea fiecărui exercițiu financiar, contabilul agenției transmite contabilului Comisiei și Curții de Conturi situația conturilor provizorii, precum și raportul privind gestiunea bugetară și financiară pentru exercițiul financiar respectiv. De asemenea, contabilul agenției trimite Parlamentului European și Consiliului raportul privind gestiunea financiară și bugetară, până la data de 31 martie a anului următor. Contabilul Comisiei consolidează conturile provizorii ale instituțiilor și ale organismelor descentralizate, în conformitate cu articolul 128 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului 51  Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene 52 („regulamentul financiar”).

Articolul 35

Ö Prezentarea conturilor și descărcarea de gestiune Õ

1.1. Ö Contabilul agenției transmite conturile provizorii pentru exercițiul financiar (anul N) contabilului Comisiei și Curții de Conturi până la data de 1 martie a următorului exercițiu financiar (anul N+1). Õ 

2.2. Ö Agenția trimite raportul privind gestiunea bugetară și financiară pentru anul N Parlamentului European, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi până la data de 31 martie a anului N+1. Õ

3.Până la data de 31 martie Ö a anului N+1 Õ după încheierea exercițiului financiar, contabilul Comisiei transmite Curții de Conturi situația conturilor provizorii ale agenției, precum și raportul privind gestiunea bugetară și financiară pentru exercițiul financiar respectiv. Raportul privind gestiunea bugetară și financiară pentru exercițiul financiar respectiv este transmis, de asemenea, Parlamentului European și Consiliului.

4.După primirea observațiilor formulate de Curtea de Conturi cu privire la conturile provizorii ale agenției Ö pentru anul N Õ, în conformitate cu dispozițiile articolului 129 Ö 148 Õ din regulamentul financiar, Ö contabilul Õ directorul elaborează, pe propria răspundere, situația conturilor finale ale agenției Ö pentru anul respectiv. Directorul executiv Õ și o trimite spre avizare Consiliului de administrație.

5.Consiliul de administrație emite un aviz cu privire la conturile finale ale agenției Ö pentru anul N Õ.

6.Până la data de 1 iulie Ö a anului N+1 Õ după încheierea exercițiului financiar, directorul Ö contabilul agenției Õ transmite Parlamentului European, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi situația conturilor finale Ö pentru anul N Õ împreună cu avizul Consiliului de administrație.

7.Conturile finale se publică Ö în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene până la data de 15 noiembrie a anului N+1 Õ.

8.Directorul comunică Curții de Conturi un răspuns la observațiile formulate de aceasta până la data de Ö 30 septembrie a anului N+1 Õ 15 octombrie. Acesta trimite, de asemenea, o copie a acestui răspuns cConsiliului de administrație și Comisiei.

9.Directorul prezintă Parlamentului European, la solicitarea acestuia și în conformitate cu articolul 146 alineatul (3) din regulamentul financiar, toate informațiile necesare derulării eficiente a procedurii de descărcare de gestiune pentru Ö anul N Õ exercițiul financiar în cauză Ö în conformitate cu articolul 109 alineatul (3) din Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei Õ.

10.La recomandarea Consiliului, hotărând cu majoritate calificată, Parlamentul European aprobă descărcarea de gestiune a directorului pentru execuția bugetului pentru anul financiar N, până la data de 15 mai a anului N + 2.

Articolul 3625

Norme financiare

Normele financiare aplicabile agenției sunt Ö adoptate Õ stabilite de către Consiliul de administrație după consultarea Comisiei. Aceste norme se pot abate de la Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002, dacă nevoile funcționale specifice agenției o cer și numai cu acordul prealabil al Comisiei.

Articolul 26

Măsuri antifraudă

1.În scopul combaterii fraudei, corupției și a altor ilegalități, prevederile Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 mai 1999 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) 53 se aplică fără restricție agenției.

2.Agenția aderă la Acordul interinstituțional din 25 mai 1999 încheiat între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Comunităților Europene privind anchetele interne efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) 54 și adoptă fără întârziere dispoziții corespunzătoare aplicabile tuturor angajaților agenției.

3.Deciziile de finanțare, acordurile și instrumentele de punere în aplicare care rezultă din acestea stipulează clar că OLAF și Curtea de Conturi pot, dacă este necesar, să desfășoare verificări la fața locului asupra beneficiarilor de fonduri atribuite de către agenție, precum și asupra personalului responsabil cu alocarea acestor fonduri.

ò nou

Articolul 37

Combaterea fraudei

1.Pentru a facilita combaterea fraudei, a corupției și a altor activități ilegale în temeiul Regulamentului (CE) nr. 883/2013, în termen de șase luni de la data la care devine operațională, agenția aderă la Acordul interinstituțional din 25 mai 1999 privind investigațiile interne desfășurate de OLAF și adoptă dispozițiile corespunzătoare care se aplică tuturor angajaților agenției, utilizând modelul prevăzut în anexa la acordul respectiv.

2.Curtea de Conturi Europeană este abilitată să desfășoare audituri la fața locului, precum și audituri pe bază de documente, ale tuturor beneficiarilor de granturi, contractanților și subcontractanților care au primit fonduri ale Uniunii de la agenție.

3.OLAF poate desfășura investigații, inclusiv controale și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă s-a comis o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii în legătură cu un grant sau un contract finanțat de agenție, în conformitate cu dispozițiile și cu procedurile prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1073/1999 și în Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96.

4.Fără a aduce atingere alineatelor (1), (2) și (3), acordurile de cooperare cu țări terțe și cu organizații internaționale, contractele, acordurile de grant și deciziile privind granturile luate de agenție conțin dispoziții care împuternicesc în mod expres Curtea de Conturi Europeană și OLAF să efectueze auditurile și investigațiile menționate la prezentul articol, potrivit competențelor care le revin.

ê 713/2009 (adaptat)

ð nou

CAPITOLUL V

DISPOZIȚII GENERALE Ö ȘI FINALE Õ

Articolul 3827

Privilegii și imunități ð și acordul privind sediul ï

1.Protocolul privind privilegiile și imunitățile Comunităților Europene se aplică agenției.

ò nou

2.Dispozițiile necesare referitoare la găzduirea care urmează să fie oferită agenției în statul membru gazdă și la facilitățile care trebuie puse la dispoziție de statul membru respectiv, împreună cu normele specifice aplicabile în statul membru gazdă directorului, membrilor consiliului de administrație, personalului agenției și membrilor familiilor acestora sunt prevăzute într-un acord privind sediul încheiat între agenție și statul membru în care se află sediul. Acordul respectiv se încheie după obținerea acordului Consiliului de administrație. 

ê 713/2009 (adaptat)

Articolul 3928

Personalul

1.Statutul funcționarilor Ö Uniunii Europene („Statutul funcționarilor”) Õ, Regimul aplicabil Ö celorlalți agenți ai Uniunii Europene („Regimul aplicabil”) Õ și normele adoptate de comun acord de către instituțiile Ö Uniunii Õ Comunității Europene în scopul aplicării Ö Statutului funcționarilor și a Regimului aplicabil Õ acestui statut și regim se aplică Ö tuturor membrilor Õ personalului agenției, inclusiv directorului acesteia.

2.Consiliul de administrație, de comun acord cu Comisia, adoptă normele relevante de executare, în conformitate cu dispozițiile prevăzute la articolul 110 din sStatutul funcționarilor.

3.În ceea ce privește personalul său, agenția exercită atribuțiile conferite autorității de desemnare Ö împuternicite să facă numiri Õ conform sStatutului funcționarilor, precum și autorității împuternicite să încheie contracte conform rRegimului aplicabil.

4.Consiliul de administrație poate adopta dispoziții care să permită angajarea la agenție de experți naționali detașați din statele membre.

Articolul 4029

Răspunderea agenției

ò nou

1.Răspunderea contractuală a agenției este reglementată de legea aplicabilă contractului în cauză.

Orice clauză de arbitraj prevăzută într-un contract încheiat de agenție intră în sfera de competență a Curții de Justiție a Uniunii Europene.

ê 713/2009 (adaptat)

2.1. În cazul răspunderii Ö necontractuale Õ delictuale, agenția, în conformitate cu principiile generale comune legislațiilor statelor membre, repară orice prejudiciu cauzat de aceasta sau de către personalul acesteia în cursul îndeplinirii sarcinilor lor de serviciu.

3.Curtea de Justiție Ö a Uniunii Europene Õ deține competențe de jurisdicție în litigiile privind despăgubirile Ö pentru Õ în cazul unor asemenea prejudicii Ö menționate la alineatul (2) Õ.

4.2. Răspunderea financiară personală și răspunderea disciplinară a personalului agenției față de aceasta sunt guvernate de dispozițiile relevante aplicabile personalului agenției.

Articolul 4130

Accesul la documente Ö Transparență și comunicare Õ 

1.Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei 55 se aplică documentelor deținute de agenție.

2.Consiliul de administrație adoptă măsurile practice pentru aplicarea Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 până la 3 martie 2010.

3.Deciziile adoptate de către agenție, în conformitate cu articolul 8 din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001, pot face obiectul unor plângeri către Ombudsman sau al unor proceduri la Curtea de Justiție, în conformitate cu condițiile prevăzute la articolele Ö 228 Õ195, respectiv Ö 263 Õ230 din tratat.

ò nou

4.Prelucrarea datelor cu caracter personal de către agenție este reglementată de Regulamentul (CE) nr. 45/2001 56 . Consiliul de administrație stabilește măsurile de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 de către agenție, inclusiv pe cele referitoare la desemnarea responsabilului cu protecția datelor din cadrul agenției. Aceste măsuri sunt stabilite după o consultare cu Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor.

5.Agenția poate desfășura activități de comunicare din proprie inițiativă în limitele domeniului său de competență. Alocarea resurselor pentru activități de comunicare nu se face în detrimentul îndeplinirii eficiente a atribuțiilor menționate la articolele 3-14. Activitățile de comunicare se desfășoară în conformitate cu planurile pertinente de comunicare și de difuzare a informațiilor adoptate de Consiliul de administrație.

Articolul 42

Protecția informațiilor clasificate și a informațiilor neclasificate sensibile

1.Agenția adoptă propriile norme de securitate, echivalente cu normele de securitate ale Comisiei pentru protecția informațiilor clasificate ale Uniunii Europene („EUCI”) și a informațiilor neclasificate sensibile, printre altele normele pentru schimbul, prelucrarea și stocarea informațiilor respective prevăzute de Deciziile (UE, Euratom) 2015/443 57 și 2015/444 58 ale Comisiei.

2.Agenția poate decide, de asemenea, să aplice mutatis mutandi deciziile Comisiei menționate la alineatul (1). Normele de securitate ale agenției includ, printre altele, dispoziții pentru schimbul, prelucrarea și stocarea EUCI și a informațiilor neclasificate sensibile.

ê 713/2009 (adaptat)

Articolul 4331

Participarea țărilor terțeÖ Acorduri de cooperare Õ

1.Agenția este deschisă participării țărilor terțe care au încheiat acorduri cu Ö Uniunea Õ Comunitatea, în cazul în Ö și Õ care au adoptat și aplică legislația Ö Uniunii Õ comunitară în domeniul energiei și, după caz, în domeniul protecției mediului și al concurenței.

2.În conformitate cu dispozițiile relevante ale acestor acorduri, se stabilesc aranjamente precizându-se, în special, natura, sfera și aspectele procedurale ale participării acestor țări la activitățile agenției, inclusiv dispoziții referitoare la contribuțiile financiare și la personal.

ò nou

3.Consiliul de administrație adoptă o strategie pentru relațiile cu țări terțe sau cu organizații internaționale, în ceea ce privește aspectele pentru care este competentă agenția. Comisia se asigură că agenția își desfășoară activitatea în limitele mandatului său și ale cadrului instituțional existent prin încheierea unui acord de lucru adecvat cu directorul agenției.

Articolul 32

Comitetul

1.Comisia este asistată de un comitet.

2.Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5a alineatele (1)-(4) și articolul 7 din Decizia 1999/468/CE, având în vedere dispozițiile articolului 8 din respectiva decizie.

ê 713/2009 (adaptat)

ð nou

Articolul 4433

Regimul lingvistic

1.Dispozițiile Regulamentului nr. 1 al Consiliului din 15 aprilie 1958 de stabilire a regimului lingvistic al Comunității Economice Europene 59 se aplică agenției.

2.Consiliul de administrație ia decizii cu privire la regimul lingvistic intern al agenției.

3.Serviciile de traducere necesare funcționării agenției sunt asigurate de către Centrul de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene.

CAPITOLUL VI

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 4534

Evaluare

1.ð În termen de cel mult cinci ani de la intrarea în vigoare a prezentului regulament, și ulterior din cinci în cinci ani, ï Comisia, asistată de un expert extern independent, realizează o evaluare ð pentru a aprecia performanța agenției în raport cu obiectivele, mandatul și atribuțiile acesteia. Evaluarea abordează în particular eventuala necesitate de a modifica mandatul agenției și implicațiile financiare ale unei astfel de modificări ï a activităților desfășurate de agenție. Această evaluare vizează rezultatele obținute de agenție, precum și metodele de lucru ale acesteia, comparativ cu obiectivele, mandatul și atribuțiile definite în prezentul regulament și în programele sale anuale de activitate. Evaluarea respectivă se bazează pe un amplu proces de consultare, în conformitate cu articolul 10.

ò nou

2.Atunci când consideră că funcționarea în continuare a agenției nu se mai justifică în raport cu obiectivele, mandatul și atribuțiile care îi sunt desemnate, Comisia poate propune modificarea în consecință sau abrogarea prezentului regulament. 

ê 713/2009 (adaptat)

ð nou

3.2. Comisia prezintă Ö constatările Õ evaluăriiarea menționateă la alineatul (1)Ö , inclusiv concluziile, Parlamentului European, Consiliului și Õ Consiliului autorităților de reglementare. ð Constatările evaluării ar trebui făcute publice. ï Consiliul autorităților de reglementare formulează recomandări cu privire la eventualele modificări ale prezentului regulament, la agenție și metodele sale de lucru pe care le înaintează Comisiei, care poate transmite mai departe respectivele recomandări, însoțite de propriul aviz și de orice propuneri corespunzătoare, Parlamentului European și Consiliului.

4.Prima evaluare este prezentat Parlamentului European și Consiliului de către Comisie în termen de trei ani de la data preluării funcției de către primul director. Ulterior Comisia prezintă Ö Parlamentului European și Consiliului o Õ un raport de evaluare cel puțin o dată la fiecare patru ð cinci ï ani.

ò nou

Articolul 46

Abrogare

Regulamentul (CE) nr. 713/2009 se abrogă.

Trimiterile la regulamentul abrogat se înțeleg ca trimiteri la prezentul regulament și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa II.

ê 713/2009 (adaptat)

Articolul 4735

Intrare în vigoare și măsuri tranzitorii

1. Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

2. Articolele 5-11 se aplică de la 3 martie 2011.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

Pentru Parlamentul European                        Pentru Consiliu

Președintele                        Președintele

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Titlul propunerii/inițiativei

Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Agenției Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei.

1.2.Domeniul (domeniile) de politică în cauză în structura ABM/ABB 60  

Domeniul de politică: ENERGIE

Activitate: 32.02 Surse convenționale și regenerabile de energie

1.3.Tipul propunerii/inițiativei

 Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune nouă

 Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune nouă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare 61  

 Propunerea/inițiativa se referă la prelungirea unei acțiuni existente 

 Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune reorientată către o acțiune nouă 

1.4.Obiectiv(e)

1.4.1.Obiectiv(e) strategic(e) multianual(e) al(e) Comisiei vizat(e) de propunere/inițiativă

Planul strategic al Comisiei Europene pentru perioada 2016-2020 prevede obiectivele strategice ale Comisiei Europene până la sfârșitul deceniului. În contextul Planului strategic, prezenta propunere abordează „obiectivul general A: Un nou impuls pentru locuri de muncă, creștere și investiții.”

Prin reformarea cadrului instituțional pe care se bazează funcționarea piețelor europene ale energiei, aceste piețe vor beneficia de mecanisme de guvernanță adecvate, care sunt necesare pentru a furniza energie sustenabilă și competitivă tuturor.

Pentru ca o piață a energiei tot mai interconectată să funcționeze în mod eficient, este necesar ca autoritățile naționale de reglementare să se întâlnească în cadrul unor foruri decizionale corespunzătoare. Integrarea pieței europene a energiei este însoțită de îndeplinirea acestui rol de către ACER, care va beneficia de resursele necesare pentru a îndeplini atribuțiile care îi sunt alocate.

1.4.2.Obiectiv(e) specific(e) și activitatea (activitățile) ABM/ABB în cauză

Activitatea (activitățile) ABM/ABB în cauză

Inițiativa se încadrează la rubrica bugetară 32 02 10: Agenția pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER)

Obiectivul specific nr.

În plus față de activitățile deja desfășurate de agenție, prezenta inițiativă urmărește să extindă atribuțiile ACER la îndeplinirea unor obiective suplimentare, a căror importanță pentru buna funcționare a piețelor europene de energie nu poate fi subestimată.

Această revizuire a atribuțiilor agenției este așadar departe de a fi doar una marginală, întrucât ACER va trebui să îndeplinească atribuții noi, cu o sferă mai largă de aplicare. Printre acestea se numără îndeosebi noi atribuții legate de evaluarea securității sistemelor, în scopul evaluării introducerii unor mecanisme de asigurare a capacității, precum și înființarea și monitorizarea centrelor operaționale regionale. Aceste atribuții sunt diferite de activitățile normale ale agenției și justifică solicitarea unor posturi suplimentare, așa cum sunt enumerate în prezenta fișă.

În măsura în care noile obiective au un impact asupra resurselor financiare alocate agenției, ele sunt enumerate în mod exhaustiv în continuare. Mai jos sunt incluse, de asemenea, trimiteri la regulamentul care prevede atribuțiile respective (regulamentul privind energia electrică sau regulamentul privind pregătirea pentru riscuri) și la articolele în care atribuțiile sunt fie reflectate, fie doar atribuite în propunerea de regulament privind ACER.

1) Aprobarea și modificarea metodologiilor legate de proaspăt introdusa evaluare a adecvării producției la nivel european, precum și efectuarea unei evaluări a propunerilor pentru introducerea unor astfel de noi mecanisme la nivel național. Această atribuție se află în centrul abordării consolidate a mecanismelor de asigurare a capacității la nivel european și este prevăzută în regulamentul privind energia electrică și reflectată la articolul 9 din regulamentul privind ACER. Se estimează că pentru această atribuție va fi necesar, în regim complet, un număr de 7 ENI (echivalent normă întreagă).

2) Supravegherea performanței pieței și în special a „obstacolelor din calea flexibilității” la nivel de stat membru, inclusiv a intervențiilor asupra prețurilor. În plus, ACER urmează să creeze o metodologie de măsurare a performanței pieței în funcție de indicatorii în materie de securitate a aprovizionării. Supravegherea pieței și dezvoltarea metodologiei sunt esențiale pentru a realiza integrarea și competitivitatea pieței în aceste domenii. Regulamentul privind energia electrică și articolul 11 din regulamentul privind ACER prevăd aceste atribuții, pentru care este nevoie de 0,5 ENI.

3) Luarea unei decizii cu privire la configurația noilor Centre Operaționale Regionale (COR) și asigurarea monitorizării și analizării regulate a performanței acestora. Această atribuție include emiterea de avize și recomandări în mod periodic, în funcție de necesități. Înființarea COR este un pilon al abordării bazate pe regionalizare și necesită, estimativ, 1,5 ENI. Articolul 6 din regulamentul privind ACER prevede această atribuție.

4) Asigurarea interoperabilității, a comunicării și a monitorizării performanței regionale în domenii care nu sunt armonizate la nivelul UE și care nu se încadrează la punctul 3) de mai sus. Acest lucru include sprijinirea și coordonarea autorităților naționale de reglementare (ANR) care cooperează la nivel regional. Pentru aceste activități este nevoie de 1 ENI, ele fiind necesare pentru realizarea deplină a beneficiilor abordării bazate pe regionalizare, conform articolului 7 din regulamentul privind ACER.

5) Îmbunătățirea eficienței pieței angro, printre altele, prin următoarele activități: aprobarea și modificarea metodologiilor cu relevanță pentru comerțul transfrontalier cu energie electrică și alte aspecte ale reglementării cu relevanță transfrontalieră; stabilirea și punerea în aplicare a unor norme privind utilizarea veniturilor din congestii, în scopul investițiilor în rețea; stabilirea unor norme pentru realocarea acestor venituri și pentru gestionarea eventualelor litigii între diverse părți; monitorizarea pieței intrazilnice pentru a elimina denaturările și a permite efectuarea mai multor tranzacții lichide. Per ansamblu, se preconizează un număr de 3 ENI pentru noile atribuții, conform articolelor 9 și 17 din regulamentul privind energia electrică și articolului 7 din regulamentul privind ACER.

6) Luarea deciziilor cu privire la litigiile ANR prin intermediul unei Comisii de Apel consolidate, deoarece aceasta va fi sesizată cu mai multe cazuri, ca urmare a extinderii paralele a domeniului de aplicare al deciziilor ACER și ținând cont de cadrul regional consolidat. Pentru aceste atribuții este nevoie de 1 ENI, conform articolului 19 din regulamentul privind ACER.

7) Înființarea unei entități UE a operatorilor sistemului de distribuție (OSD UE), asigurarea bunei funcționări a acesteia și a cooperării dintre OSD UE și operatorii de transport și de sistem (OTS). La fel ca în cazul înființării centrelor operaționale regionale (COR), înființarea unei OSD UE este esențială pentru a răspunde provocărilor aferente unui sistem energetic mai fragmentar. Ar fi necesare 2 ENI, potrivit articolului 50 din regulamentul privind energia electrică.

8) Aprobarea și modificarea metodologiilor pentru identificarea scenariilor de criză de energie electrică la nivel regional, inclusiv analiza periodică a metodologiei și modificarea acesteia. Aceste atribuții sunt esențiale pentru punerea în aplicare a abordării europene în materie de pregătire pentru riscuri prevăzute în regulamentul privind pregătirea pentru riscuri și necesită un număr de 2 ENI.

Se atrage atenția cititorului că atribuțiile din lista de mai sus corespund mai degrabă estimărilor mai generale pentru noile atribuții și necesarul de personal, acestea putând fi consultate în evaluarea impactului, mai exact în anexa privind reformarea cadrului instituțional (capitolul 3.4 din anexa la evaluarea impactului menționată).

Estimarea inițială prevedea un prag de aproximativ 18 membri suplimentari ai personalului conform opțiunii de politică propuse, ceea ce corespunde celor 18 ENI indicate în prezenta fișă. Evaluarea din prezenta fișă trebuie considerată însă superioară atât în privința nivelului de detaliu al atribuțiilor specificate, cât și în privința acurateței estimărilor, acestea fiind efectuate pe baza actelor legislative concrete propuse, care, din motive evidente, nu existau la momentul realizării evaluării impactului.

Trebuie remarcat, de asemenea, așa cum se explică mai pe larg în expunerea de motive la actele legislative susmenționate, că atribuțiile suplimentare îndeplinite de ACER vor respecta principiul subsidiarității, inclusiv în măsura în care vor contribui la eliberarea resurselor alocate unor atribuții similare la nivel național.

1.4.3.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

A se preciza efectele pe care propunerea/inițiativa ar trebui să le aibă asupra beneficiarilor vizați/ grupurilor vizate.

Efectul de ansamblu al propunerii este creșterea globală a funcționării piețelor de energie angro și cu amănuntul.

Ca atare, contribuția netă a rolului ACER prin noile atribuții, dacă sunt îndeplinite eficient, va avea ca rezultat efecte considerabile de creștere a eficienței piețelor și a bunăstării economice și sociale globale. Evaluarea impactului care însoțește pachetul de propuneri din cadrul inițiativei privind organizarea pieței estimează că înființarea COR și optimizarea funcțiilor de rețea la nivel regional ar putea genera economii de aproximativ 1 miliard EUR anual, în timp ce asigurarea participării transfrontaliere la mecanismele de asigurare a capacității va genera economii de 2 miliarde EUR până în 2030.

Supravegherea evaluării adecvării la nivel european va duce la o coordonare regională mai eficientă a mecanismului de asigurare a capacității menite să garanteze securitatea aprovizionării cu energie electrică, permițând astfel economiile de costuri pentru consumatorii de energie. La momentul actual, aceste mecanisme sunt finanțate în cea mai mare parte prin intermediul unor taxe și impozite naționale, consumatorii fiind nevoiți să suporte costurile ridicate nejustificate generate de măsurile necoordonate care vizează securitatea aprovizionării.

Metodologiile pentru comerțul cu energie electrică și operarea rețelei care urmează să fie elaborate de ACER vor crește totodată nivelul de cuplare a piețelor de energie, îmbunătățind utilizarea capacității la frontieră și reducând congestiile și denaturările prețurilor.

Printre beneficiarii acestei inițiative se numără participanții la piață de-a lungul întregului lanț, dar și operatorii pieței și consumatorii. Odată cu stabilirea unor metodologii mai eficiente, concurența de pe piețele angro și cu amănuntul va fi la rândul său impulsionată.

Activitățile de monitorizare a pieței și stimularea cooperării în privința aspectelor de reglementare vor avea ca rezultat stabilirea unor prețuri care vor reflecta mai bine realitățile pieței și vor permite ca prețurile angro ale energiei aflate în scădere să fie mai bine reflectate la nivelul pieței cu amănuntul.

Înființarea unor entități operaționale la nivel regional va reduce necesitatea de a recurge la garanții naționale în domeniul energiei electrice al căror cost este suportat de sistem în ansamblu și, în ultimă instanță, de către consumatori.

O cooperare sporită în materie de reglementare va determina totodată creșterea securității aprovizionării în întreaga UE, aspect benefic pentru operatorii de sistem și pentru sistem în general.

Elaborarea unor metodologii care vizează flexibilizarea pieței va fi de asemenea benefică pentru operatorii pieței care oferă servicii de flexibilitate și pentru furnizorii de noi tehnologii care răspund nevoilor unei rețele energetice mai flexibile.

1.4.4.Indicatori de rezultat și de impact

A se preciza indicatorii care permit monitorizarea punerii în aplicare a propunerii/inițiativei.

Performanța agenției face deja obiectul unor evaluări coordonate de Comisie, care au loc regulat și sunt desfășurate de organisme externe, pentru a proteja neutralitatea evaluării.

În plus, programul anual de lucru al agenției, care este supus examinării și avizului Comisiei Europene, prevede indicatori principali de performanță care măsoară performanța ACER în raport cu obiectivele fixate.

Indicatorii ar urma să includă finalizarea în timp util a metodologiilor convenite, care sunt prevăzute de regulamentul propus, alături de cooperarea eficientă între ANR și soluționarea rapidă a căilor de atac cu care este sesizată Comisia de apel. Alți indicatori de performanță la nivelul agenției includ, conform cerinței de transparență a pieței, analizarea de către agenție a unui anumit număr de date de piață pentru fiecare ciclu de evaluare.

Ținând cont de obiectivul final al integrării piețelor de energie și de rolul ACER de a reuni autoritățile naționale și operatorii de transport și distribuție, eficacitatea acțiunii ACER poate fi măsurată prin nivelul de îmbunătățire a performanței pieței.

Această performanță a pieței face obiectul unui amplu raport anual de monitorizare a pieței de către agenție, care include nivelul de utilizare a interconectării, performanța în materie de cuplare a piețelor, marjele de piață și o serie de alți indicatori de piață care sunt direct legați de metodologiile și activitățile agenției.

1.5.Motivele propunerii/inițiativei

1.5.1.Cerință (cerințe) de îndeplinit pe termen scurt sau lung

Crearea condițiilor pentru ca ACER să se angajeze în noi activități prevăzute de regulament și în conformitate cu evoluțiile pieței energiei, contribuția la o uniune a energiei competitivă, sustenabilă și sigură.

1.5.2.Valoarea adăugată a implicării UE

Necesitatea acțiunii UE are la bază dovezile că abordările naționale izolate pot avea ca rezultat măsuri sub nivelul optim, suprapuneri inutile, ineficiențe ale pieței și politici protecționiste (beggar-thy-neighbour). În ansamblu, crearea unei piețe interne a energiei care asigură o energie competitivă și sustenabilă pentru toți ar fi imposibilă în lipsa unor norme comune clare cu privire la comercializarea energiei și la operarea rețelei și a unui anumit grad de standardizare a produselor. ACER oferă un forum în cadrul căruia autoritățile naționale de reglementare se pot reuni pentru a conveni cu privire la principii și metodologii comune.

Interconectarea tot mai puternică a piețelor de energie electrică ale UE creează oportunități, dar și provocări. În absența unor măsuri coordonate cu privire la aspectele care au consecințe directe asupra piețelor transfrontaliere de energie electrică, crearea unei piețe interne a energiei ar rămâne o utopie. Intervențiile politicilor naționale în sectorul energiei electrice au un impact direct asupra statelor membre vecine, datorită interdependenței energetice și interconexiunilor rețelei. Asigurarea stabilității rețelei și a operării eficiente a acesteia este tot mai dificil de realizat la nivel strict național, în condițiile în care comerțul transfrontalier mai intens, dezvoltarea producerii distribuite și participarea mai puternică a consumatorilor cresc posibilitatea producerii unor efecte de propagare. Acțiunile la nivelul unui singur stat nu sunt eficiente, iar externalitățile acțiunilor unilaterale au devenit mai grave de-a lungul timpului.

Statele membre colaborează deja pe bază voluntară într-o anumită măsură pentru a face față unora dintre provocările susmenționate, de exemplu prin inițiative precum Forumul pentalateral pentru energie electrică, însă aceste foruri acționează ca organisme de coordonare politică și nu pot lua decizii cu caracter obligatoriu cu privire la chestiunile detaliate care necesită luarea unei decizii pentru a evita fragmentarea actuală a funcționării sistemului, a supravegherii reglementare și a intervențiilor statelor pe piețele de energie electrică.

1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențe anterioare similare

La data de 22.1.2014 a fost publicată o evaluare a activităților agenției efectuată de către Comisie [C(2014)242 final]. Evaluarea a constatat că, de la înființarea sa, ACER a devenit o instituție credibilă și respectată, care joacă un rol important în domeniul reglementării energiei. Per ansamblu, ACER s-a concentrat asupra priorităților corecte, așa cum au fost fixate acestea în regulamentul de înființare și în documentul anual de programare. Trebuie menționat însă faptul că agenția a deplâns lipsa resurselor necesare pentru a-și îndeplini atribuțiile și a fost nevoie de realocarea resurselor pentru atingerea obiectivelor statutare. În acest context, este deosebit de important ca noile atribuții alocate agenției prin propunerea curentă să fie însoțite de niveluri bugetare și de personal adecvate și proporționate, în vederea creării unei autentice uniuni a energiei.

1.5.4.Compatibilitatea și posibila sinergie cu alte instrumente corespunzătoare

Propunerea este conformă cu orientările politice ale Comisiei Juncker, care menționează printre obiectivele strategice realizarea unei uniuni energetice reziliente cu o politică prospectivă în domeniul schimbărilor climatice.

Această intenție a fost confirmată în programul de lucru al Comisiei pentru 2015 și a fost detaliată în strategia cadru a Comisiei pentru o uniune energetică rezilientă [COM(2015)80 final din 25.2.2015]. Un nou impuls pentru crearea unei uniuni energetice europene sustenabile și competitive a fost dat prin ratificarea acordului la care s-a ajuns în cadrul celei de-a 21-a sesiuni a Conferinței părților de la Paris (COP21).

În plus, obiectivele UE în materie de climă și energie pentru 2020 și 2030 prevăd integrarea unei ponderi mai mari a energiei electrice din surse regenerabile, care va avea drept rezultat nevoia de a gestiona o rețea mai flexibilă și va asigura o tranziție eficientă din punctul de vedere al costurilor către o energie curată. Pentru atingerea acestor obiective, o condiție prealabilă va fi cooperarea mai strânsă în materie de reglementare în cadrul ACER.

1.6.Durata și impactul financiar

 Propunere/inițiativă pe durată determinată

   Propunere/inițiativă în vigoare din [ZZ/LL]AAAA până la [ZZ/LL]AAAA

   Impact financiar din AAAA până în AAAA

 Propunere/inițiativă pe durată nedeterminată

Punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate din 2018 până în 2019,

urmată de o perioadă de funcționare la capacitate maximă.

1.7.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e) 62  

 Gestiune directă asigurată de către Comisie prin intermediul

   agențiilor executive

 Gestiune partajată cu statele membre

 Gestiune indirectă cu delegarea sarcinilor de execuție bugetară:

◻ organizațiilor internaționale și agențiilor acestora (a se preciza);

◻BEI și Fondului european de investiții;

☒ organismelor menționate la articolele 208 și 209;

◻ organismelor de drept public;

◻ organismelor de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să prezinte garanții financiare adecvate;

◻ organismelor de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și care prezintă garanții financiare adecvate;

◻ persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul PESC, în temeiul titlului V din TUE, identificate în actul de bază relevant.

Observații

Nu există

2.MĂSURI DE GESTIONARE

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare

A se preciza frecvența și condițiile aferente acestor dispoziții.

Toate agențiile UE își desfășoară activitatea în cadrul unui sistem strict de monitorizare care implică o structură de audit intern, Serviciul de audit intern al Comisiei, Consiliul de administrație al ACER, Curtea de conturi și Autoritatea bugetară. Acest sistem a fost stabilit prin regulamentul de înființare a ACER din 2009 și va continua să se aplice.

2.2.Sistemul de gestiune și de control

2.2.1.Riscul (riscurile) identificat(e)

Nu există

2.2.2.Metoda (metodele) de control preconizată (preconizate)

Nu se aplică.

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate.

Încă de la înființarea ACER există măsuri antifraudă și ele vor continua să se aplice. Acestea prevăd, în principal, că OLAF și Curtea de Conturi pot, dacă este necesar, să desfășoare verificări la fața locului asupra beneficiarilor de fonduri atribuite de către agenție, precum și asupra personalului responsabil cu alocarea acestor fonduri. Aceste prevederi se regăsesc la articolul 26 din regulamentul de înființare a ACER și vor continua să se aplice.

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

Linii bugetare existente

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

Rubrica din cadrul financiar multianual

Linia bugetară

Tipul
cheltuielilor

Contribuție

Rubrica..........1A........................

Dif./Nedif. 63

Țări AELS 64

Țări candidate 65

Țări terțe

În sensul articolului 21 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul financiar

32.02.10: Agenția pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER)

Dif.

NU

NU

NU

DA

Noile linii bugetare solicitate

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

Rubrica din cadrul financiar multianual

Linia bugetară

Tipul
cheltuielilor

Contribuție

Număr
[Rubrica……………………………………]

Dif./ Nedif.

Țări AELS

Țări candidate

Țări terțe

În sensul articolului 21 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul financiar

[XX.YY.YY.YY]

DA/NU

DA/NU

DA/NU

DA/NU

3.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

milioane EUR (cu trei zecimale)

Rubrica din cadrul financiar
multianual

Număr

Rubrica 1A

ACER (numai noile sarcini)

2019

2020

Titlul 1:

Angajamente

(1)

280 000

992 000

Plăți

(2)

280 000

992 000

Titlul 2:

Angajamente

(1a)

46 000

Plăți

(2a)

46 000

Titlul 3:

Angajamente

(3a)

Plăți

(3b)

TOTAL credite
pentru ACER

Angajamente

=1+1a +3a

280 000

1 038 000

Plăți

=2+2a

+3b

280 000

1 038 000

De remarcat faptul că cifrele din buget de mai sus se bazează pe ipoteza unui calendar de recrutare progresiv, care presupune în medie o prezență de șase luni a personalului care va fi recrutat în primul an.



Rubrica din cadrul financiar
multianual

5

„Cheltuieli administrative”

milioane EUR (cu trei zecimale)

2019

2020

DG: ENER numai supravegherea atribuțiilor noi

•Resurse umane

0

0

•Alte cheltuieli administrative

0

0

TOTAL DG ENER

Credite

0

0

TOTAL credite
la RUBRICA 5
din cadrul financiar multianual
 

(Total angajamente = Total plăți)

0

0

milioane EUR (cu trei zecimale)

2019

2020

TOTAL credite
la RUBRICILE 1-5
din cadrul financiar multianual
 

Angajamente

280 000

1 038 000

Plăți

280 000

1 038 000

3.2.2.Impactul estimat asupra creditelor ACER

   Propunerea nu implică utilizarea de credite operaționale

   Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos:

Credite de angajament în milioane EUR (cu trei zecimale)

Obiective și realizări

Anul
N

Anul
N+1

Anul
N+2

Anul
N+3

A se introduce atâția ani câți sunt considerați necesari pentru a reflecta durata impactului (cf. punctul 1.6)

TOTAL

REALIZĂRI

Tip 66

Costuri medii

Nr

Costuri

Nr

Costuri

Nr

Costuri

Nr

Costuri

Nr

Costuri

Nr

Costuri

Nr

Costuri

Nr. total

Costuri totale

OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 1 67

- Realizare

- Realizare

- Realizare

Subtotal pentru obiectivul specific nr. 1

OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 2…

- Realizare

Subtotal pentru obiectivul specific nr. 2

COSTURI TOTALE

3.2.3.Impactul estimat asupra resurselor umane ale ACER

3.2.3.1.Sinteză

   Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ

   Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu trei zecimale)

2019

2020

Funcționari (grade AD)

Funcționari (grade AST)

Agenți contractuali

8

14

Agenți temporari

0

4

Experți naționali detașați

0

0

TOTAL

8

18

Impact estimat asupra personalului (ENI suplimentare) – schema de personal

Grupa de funcții și gradul

2019

2020

AD16

AD15

AD14

AD13

AD12

AD11

AD10

2

AD9

2

AD8

AD7

AD6

AD5

 

Total AD

0

4

AST11

AST10

AST9

AST8

AST7

AST6

AST5

AST4

AST3

AST2

AST1

Total AST

AST/SC 6

AST/SC 5

AST/SC 4

AST/SC 3

AST/SC 2

AST/SC 1

Total AST/SC

TOTAL GENERAL

0

4

Impact estimat asupra personalului (ENI suplimentare) – personal extern

Agenți contractuali

2019

2020

Grupa de funcții IV

8

14

Grupa de funcții III

Grupa de funcții II

Grupa de funcții I

Total

8

14

Experți naționali detașați

2019

2020

Total

0

0

De remarcat faptul că primele recrutări sunt planificate pentru începutul anului 2019, pentru a pregăti punerea în aplicare a regulamentului. Adoptarea acestuia ar trebui să se producă, în măsura posibilului, la sfârșitul anului 2018 și, în mod ideal, înainte de alegerile pentru Parlamentul European care vor avea loc în mai 2019.

Ca atare, componența personalului la capacitate maximă (18 ENI în 2020) ar putea fi revizuită în lumina rezultatelor procedurii legislative, astfel încât să se mențină un echilibru adecvat între profilurile profesionale și noile atribuții care trebuie îndeplinite. Comisia va reevalua așadar nevoile bugetare și de personal pentru anii următori în timp util.

3.2.3.2.Necesarul de resurse umane estimat pentru DG-ul sub tutela căruia se află Agenția

   Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane suplimentare

   Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Estimarea trebuie exprimată în valoare întreagă (sau cel mult cu o zecimală)

Anul
N

Anul
N+1

Anul N+2

Anul N+3

A se introduce atâția ani câți sunt considerați necesari pentru a reflecta durata impactului (cf. punctul 1.6)

Posturi din schema de personal (funcționari și personal temporar)

XX 01 01 01 (la sediu și în birourile de reprezentare ale Comisiei)

XX 01 01 02 (în delegații)

XX 01 05 01 (cercetare indirectă)

10 01 05 01 (cercetare directă)

Personal extern (în echivalent normă întreagă: ENI) 68

XX 01 02 01 (AC, END, INT din „pachetul global”)

XX 01 02 02 (AC, AL, END, INT și JED în delegații)

XX 01 04 yy 69

- la sediu 70

- în delegații

XX 01 05 02 (AC, END, INT – cercetare indirectă)

10 01 05 02 (AC, END, INT – cercetare directă)

Alte linii bugetare (a se preciza)

TOTAL

XX este domeniul de politică sau titlul din buget în cauză.

Necesarul de resurse umane va fi asigurat din efectivele de personal ale DG-ului în cauză alocate deja pentru gestionarea acțiunii și/sau realocate intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare.

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

Funcționari și personal temporar

Personal extern

Descrierea metodei de calcul a costului pentru unitățile ENI ar trebui inclusă în anexa V secțiunea 3.

3.2.4.Compatibilitatea cu actualul cadru financiar multianual

   Propunerea/inițiativa este compatibilă cu cadrul financiar multianual existent.

   Propunerea/inițiativa necesită o reprogramare a rubricii corespunzătoare din cadrul financiar multianual.

A se explica reprogramarea necesară, precizându-se liniile bugetare în cauză și sumele aferente.

Linia bugetară dedicată ACER (032010) va trebui să fie majorată cu suma anuală specificată în tabelul 3.2.1

   Propunerea/inițiativa necesită recurgerea la instrumentul de flexibilitate sau la revizuirea cadrului financiar multianual 71 .

A se explica necesitatea efectuării acestei acțiuni, precizând rubricile și liniile bugetare în cauză, precum și sumele aferente.

3.2.5.Contribuția terților

Propunerea/inițiativa nu prevede cofinanțare din partea terților.

Propunerea/inițiativa prevede cofinanțare, estimată în cele ce urmează:

milioane EUR (cu trei zecimale)

Anul
N

Anul
N+1

Anul
N+2

Anul
N+3

A se introduce atâția ani câți sunt considerați necesari pentru a reflecta durata impactului (cf. punctul 1.6)

Total

A se preciza organismul care asigură cofinanțarea 

TOTAL credite cofinanțate



3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

☒ Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

   Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

asupra resurselor proprii

asupra diverselor venituri

milioane EUR (cu trei zecimale)

Linia bugetară pentru venituri:

Credite disponibile pentru exercițiul financiar în curs

Impactul propunerii/inițiativei 72

2018

2019

2020

Anul
N+3

A se introduce atâția ani câți sunt considerați necesari pentru a reflecta durata impactului (cf. punctul 1.6)

Linia bugetară dedicată ACER 32 02 10 …………

Pentru diversele venituri alocate, a se preciza linia bugetară (liniile bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).

A se preciza metoda de calcul al impactului asupra veniturilor.

(1) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor și Banca Europeană de Investiții: O strategie-cadru pentru o uniune energetică rezilientă cu o politică prospectivă în domeniul schimbărilor climatice, COM/2015/080 final.
(2) Rezultatele celei de a 3 429-a reuniuni a Consiliului Transporturi, Telecomunicații și Energie, 26 noiembrie 2015 14632/15, rezultatele celei de a 3 472-a reuniuni a Consiliului Transporturi, Telecomunicații și Energie, 6 iunie 2016 9736/16.
(3) Rezoluția Parlamentului European din 13 septembrie 2016 intitulată „Către o nouă organizare a pieței” [P8_T A(2016) 0333].
(4) Directiva 2009/72 a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice și de abrogare a Directivei 2003/54/CE, JO L 211, 14.8.2009, p. 55-93, (denumită în continuare „Directiva privind energia electrică”); Regulamentul (CE) nr. 714/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 privind condițiile de acces la rețea pentru schimburile transfrontaliere de energie electrică și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1228/2003, JO L 211, 14.8.2009, p. 15-35, (denumit în continuare „Regulamentul privind energia electrică”); Regulamentul (CE) nr. 713/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 de instituire a Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei, JO L 211, 14.8.2009, p. 1-14 (denumit în continuare „Regulamentul ACER”).
(5) Regulamentul (UE) nr. 1227/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2011 privind integritatea și transparența pieței angro de energie, JO L 326, 8.12.2011, p. 1-16; Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1348/2014 al Comisiei din 17 decembrie 2014 privind raportarea de date, pentru punerea în aplicare a articolului 8 alineatele (2) și (6) din Regulamentul (UE) nr. 1227/2011 al Parlamentului European și al Consiliului privind integritatea și transparența pieței angro de energie, JO L 363, 18.12.2014, p. 121-142.
(6) Regulamentul (UE) nr. 1227/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2011 privind integritatea și transparența pieței angro de energie, JO L 326, 8.12.2011, p. 1-16; Regulamentul (UE) nr. 543/2013 al Comisiei din 14 iunie 2013 privind transmiterea și publicarea datelor pe piețele energiei electrice și de modificare a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 714/2009 al Parlamentului European și al Consiliului, JO L 163, 15.6.2013, p. 1-12; Regulamentul (UE) 2015/1222 al Comisiei din 24 iulie 2015 de stabilire a unor linii directoare privind alocarea capacităților și gestionarea congestiilor, JO L 197, 25.7.2015, p. 24-72; Regulamentul (UE) 2016/631 al Comisiei din 14 aprilie 2016 de instituire a unui cod de rețea privind cerințele pentru racordarea la rețea a instalațiilor de generare, JO L 112, 27.4.2016, p. 1-68; Regulamentul (UE) 2016/1388 al Comisiei din 17 august 2016 de stabilire a unui cod de rețea privind racordarea consumatorilor, JO L 223, 18.8.2016, p. 10-54; Regulamentul (UE) 2016/1447 al Comisiei din 26 august 2016 de instituire a unui cod de rețea privind cerințele pentru racordarea la rețea a sistemelor de înaltă tensiune în curent continuu și a modulelor generatoare din centrală conectate în curent continuu, JO L 241, 8.9.2016, p. 1-65; Regulamentul (UE) 2016/1719 al Comisiei din 26 septembrie 2016 de stabilire a unei orientări privind alocarea capacităților pe piața pe termen lung, JO L 259, 27.9.2016, p. 42-68; alte orientări și coduri de rețea au primit aprobarea statelor membre și urmează să fie adoptate.
(7) A se vedea Comunicarea Comisiei intitulată „Realizarea pieței interne a energiei electrice și valorificarea la maximum a intervenției publice”, C(2013)7243 final din 5.11.2013.
(8) A se vedea Comunicarea Comisiei intitulată „O strategie-cadru pentru o uniune energetică rezilientă cu o politică prospectivă în domeniul schimbărilor climatice”, COM/2015/080.
(9) A se vedea articolul 194 alineatul (1) litera (b) din TFUE.
(10) În acest context, a se vedea de asemenea propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind pregătirea pentru riscuri în sectorul energiei electrice, care tratează riscurile la adresa securității aprovizionării legate de gestionarea situațiilor de criză de energie electrică.
(11) A se vedea articolul 9 din Regulamentul (UE) 2015/1222 al Comisiei din 24 iulie 2015 de stabilire a unor linii directoare privind alocarea capacităților și gestionarea congestiilor, JO L 197, 25.7.2015, p. 24-72.
(12) [OP: vă rugăm introduceți linkul către evaluarea impactului].
(13) În februarie 2011, Consiliul European a stabilit obiectivul de finalizare a pieței interne a energiei până în 2014 și de dezvoltare a interconectării pentru a pune capăt izolării rețelelor anumitor state membre până în 2015. În iunie 2016, Consiliul European a solicitat, de asemenea, să se elaboreze o strategie privind piața unică în domeniul energiei, Comisia urmând să propună planuri de acțiune care să fie implementate până în 2018.
(14) [OP vă rugăm să adăugați linkul către evaluarea impactului – partea de evaluare].
(15) A se vedea, de exemplu, discuția privind managementul congestiei în Europa Centrală, unde interesele naționale divergente au condus la întârzieri considerabile în calea către o mai mare integrare a pieței.
(16) Comisia Europeană (2016), „Second Consumer Market Study on the functioning of retail electricity markets for consumers in the EU”.
(17) Comisia Europeană (2012) „Consultation Paper on generation adequacy, capacity mechanisms and the internal market in electricity” https://ec.europa.eu/energy/sites/ener/files/documents/20130207_generation_adequacy_consultation_document.pdf
(18) https://ec.europa.eu/energy/sites/ener/files/documents/Charts_Public%20Consultation%20Retail%20Energy%20Market.pdf
(19) Comisia Europeană (2012) „Consultation on generation adequacy, capacity mechanisms and the internal market in electricity” https://ec.europa.eu/energy/en/consultations/consultation-generation-adequacy-capacity-mechanisms-and-internal-market-electricity  
(20) Comisia Europeană (2014) „Consultation on the retail energy market” https://ec.europa.eu/energy/en/consultations/consultation-retail-energy-market  
(21) https://ec.europa.eu/energy/sites/ener/files/documents/Charts_Public%20Consultation%20Retail%20Energy%20Market.pdf
(22) Comisia Europeană (2015) - Consultare privind o nouă organizare a pieței energiei, COM(2015) 340 final https://ec.europa.eu/energy/en/consultations/public-consultation-new-energy-market-design
(23) Raport intermediar privind ancheta sectorială referitoare la mecanismele de asigurare a capacității, C(2016) 2107 final.
(24) [OP: vă rugăm introduceți linkul către evaluarea impactului]
(25) Regulamentul (UE) 2015/1222 al Comisiei din 24 iulie 2015 de stabilire a unor linii directoare privind alocarea capacităților și gestionarea congestiilor, JO L 197, 25.7.2015, p. 24-72.
(26) A se vedea Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului UE și a Comisiei Europene privind agențiile descentralizate din 19.7.2012.
(27) Regulamentul (CE) nr. 713/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 de instituire a Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (JO L 211, 14.8.2009, p. 1).
(28) JO L 296, 14.11.2003, p. 34.
(29) JO L 176, 15.7.2003, p. 37.
(30) JO L 176, 15.7.2003, p. 57.
(31) Regulamentul (UE) nr. 1227/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie privind integritatea și transparența pieței angro de energie (JO L 326, 8.12.2011, p. 1).
(32) Regulamentul (UE) nr. 347/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2013 privind liniile directoare pentru infrastructurile energetice transeuropene, de abrogare a Deciziei nr. 1364/2006/CE și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 713/2009, (CE) nr. 714/2009 și (CE) nr. 715/2009 (JO L 115, 25.4.2013, p. 39).
(33) A se vedea pagina 55 din prezentul Jurnal Oficial.
(34) A se vedea pagina 94 din prezentul Jurnal Oficial.
(35) Regulamentul (UE) nr. 347/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2013 privind liniile directoare pentru infrastructurile energetice transeuropene, de abrogare a Deciziei nr. 1364/2006/CE și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 713/2009, (CE) nr. 714/2009 și (CE) nr. 715/2009 (JO L 115, 25.4.2013, p. 39).
(36) JO L 262, 22.9.2006, p. 1.
(37) Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului UE și a Comisiei Europene privind agențiile descentralizate din 19.7.2012.
(38) Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 328, 7.12.2013, p. 42).
(39) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(40) Regulamentul (CEE, Euratom, CECO) nr. 259/68 al Consiliului din 29 februarie 1968 de stabilire a statutului funcționarilor și a regimului aplicabil celorlalți agenți ai Comunităților Europene și de instituire a unor măsuri speciale aplicabile temporar funcționarilor Comisiei (JO L 56, 4.3.1968, p. 1).
(41) JO L 184, 17.7.1999, p. 23.
(42) A se vedea pagina 55 din prezentul Jurnal Oficial.
(43) A se vedea pagina 94 din prezentul Jurnal Oficial.
(44) A se vedea pagina 15 din prezentul Jurnal Oficial.
(45) A se vedea pagina 15 din prezentul Jurnal Oficial.
(46) Regulamentul (CE) nr. 715/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 privind condițiile de acces la rețelele pentru transportul gazelor naturale și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1775/2005 (JO L 211, 14.8.2009, p. 36).
(47) Regulamentul (UE) 2015/1222 al Comisiei din 24 iulie 2015 de stabilire a unor linii directoare privind alocarea capacităților și gestionarea congestiilor, JO L 197, 25.7.2015, p. 24-72.
(48) Regulamentul (UE) nr. 1227/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2011 privind integritatea și transparența pieței angro de energie, JO L 326, 8.12.2011, p. 1-16.
(49) Regulamentul (UE) nr. 1227/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie privind integritatea și transparența pieței angro de energie, JO L 326, 8.12.2011, p. 1.
(50) JO L 115, 25.4.2013, p. 39.
(51) Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 (JO L 298, 26.10.2012, p. 1).
(52) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(53) JO L 136, 31.5.1999, p. 1.
(54) JO L 136, 31.5.1999, p. 15.
(55) Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (JO L 145, 31.5.2001, p. 43).
(56) Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date (JO L 8, 12.1.2001, p. 1).
(57) Decizia (UE, Euratom) 2015/443 a Comisiei din 13 martie 2015 privind securitatea în cadrul Comisiei (JO L 72, 17.3.2015, p. 41).
(58) Decizia (UE, Euratom) 2015/444 a Comisiei din 13 martie 2015 privind normele de securitate pentru protecția informațiilor UE clasificate (JO L 72, 17.3.2015, p. 53).
(59) Regulamentul nr. 1 al Consiliului din 15 aprilie 1958 de stabilire a regimului lingvistic al Comunității Economice Europene (JO L 17, 6.10.1958, p. 385).
(60) ABM (activity based management): gestionarea pe activități; ABB (activity-based budgeting): întocmirea bugetului pe activități.
(61) Astfel cum sunt menționate la articolul 54 alineatul (2) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.
(62) Explicațiile privind modurile de gestiune, precum și trimiterile la Regulamentul financiar sunt disponibile pe site-ul BudgWeb: https://myintracomm.ec.europa.eu/budgweb/EN/man/budgmanag/Pages/budgmanag.aspx .
(63) Dif. = credite diferențiate / Nedif. = credite nediferențiate.
(64) AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb.
(65) Țările candidate și, după caz, țările potențial candidate din Balcanii de Vest.
(66) Realizările se referă la produsele și serviciile care vor fi furnizate (de ex.: numărul de schimburi de studenți finanțate, numărul de km de străzi construiți etc.).
(67) Conform descrierii de la punctul 1.4.2. „Obiectiv(e) specific(e)…”
(68) AC = agent contractual; AL = agent local; END= expert național detașat; INT = personal pus la dispoziție de agenți de muncă temporară; JED = expert tânăr în delegații.
(69) Subplafonul pentru personal extern acoperit din creditele operaționale (fostele linii „BA”).
(70) În principal pentru fondurile structurale, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și Fondul european pentru pescuit (FEP).
(71) A se vedea articolele 11 și 17 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020.
(72) În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxe vamale, cotizații pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, și anume sume brute după deducerea unei cote de 25 % pentru costuri de colectare.
Top

Bruxelles, 30.11.2016

COM(2016) 863 final

ANEXĂ

la


Propunerea de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de instituire a Agenției Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (reformare)

{SWD(2016) 410 final}
{SWD(2016) 411 final}
{SWD(2016) 412 final}
{SWD(2016) 413 final}


ANEXA I

Tabel de corespondență

Regulamentul (CE) nr. 713/2009

Prezentul regulament

Articolul 1

Articolul 1

Articolul 4

Articolul 2

Articolul 5

Articolul 3

Articolul 6 alineatele (1)-(4) primul paragraf

Articolul 4

Articolul 6

Articolul 5

Articolul 8

Articolul 6

-

Articolul 7

-

Articolul 8

-

Articolul 9

-

Articolul 10

Articolul 9

Articolul 11

Articolul 6 alineatele (7) și (8)

Articolul 12

-

Articolul 13

Articolul 9 alineatul (2) al doilea paragraf

Articolul 14

Articolul 10

Articolul 15

Articolul 11

Articolul 16

Articolul 2

Articolul 17

Articolul 3

Articolul 18

Articolul 12

Articolul 19

Articolul 13 alineatele (1)-(13)

Articolul 20

-

Articolul 21

Articolul 14 alineatele (1) și (2)

Articolul 22

Articolul 14 alineatele (3)-(6)

Articolul 23 alineatele (1)-(4)

Articolul 15

Articolul 23 alineatele (5) și (6)

Articolul 16

Articolul 24

Articolul 17

Articolul 25

Articolul 18

Articolul 26

Articolul 18 alineatul (3)

Articolul 27

Articolul 18 alineatele (4)-(7)

Articolul 28

Articolul 19

Articolul 29

-

Articolul 30

Articolul 21

Articolul 31

-

Articolul 32

Articolul 22

Articolul 33

Articolul 23

Articolul 34

Articolul 24 alineatele (1) și (2)

Articolul 35

Articolul 24 alineatul (3) și următoarele

Articolul 36

Articolul 25

Articolul 37

-

Articolul 38

Articolul 27

Articolul 39

Articolul 28

Articolul 40

Articolul 29

Articolul 41

Articolul 30

Articolul 42

-

Articolul 43

Articolul 31

Articolul 44

Articolul 33

Articolul 45

Articolul 34

Articolul 46

-

Articolul 47

-

Articolul 48

Articolul 35

Articolul 49

Top