COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 23.2.2017

COM(2016) 759 final/2

2016/0375(COD)

CORRIGENDUM
This document corrects document COM (2016) 759 final of 30.11.2016
Concerns all language versions.
The text shall read as follows:

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI

privind guvernanța uniunii energetice,

de modificare a Directivei 94/22/CE, a Directivei 98/70/CE, a Directivei 2009/31/CE, a Regulamentului (CE) nr. 663/2009, a Regulamentului (CE) nr. 715/2009, a Directivei 2009/73/CE, a Directivei 2009/119/CE a Consiliului, a Directivei 2010/31/UE, a Directivei 2012/27/UE, a Directivei 2013/30/UE și a Directivei (UE) 2015/652 a Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013

(Text cu relevanță pentru SEE)

{SWD(2016) 394 final}
{SWD(2016) 395 final}
{SWD(2016) 396 final}
{SWD(2016) 397 final}

EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

•Motivele și obiectivele propunerii

•Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică

•Coerența cu alte politici ale Uniunii

2.TEMEIUL JURIDIC, SUBSIDIARITATEA ȘI PROPORȚIONALITATEA

•Temeiul juridic

•Subsidiaritatea (pentru competență neexclusivă)

•Proporționalitatea

•Alegerea instrumentului

3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX-POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRII IMPACTULUI

•Adecvarea și simplificarea reglementărilor

•Evaluarea impactului

•Evaluări ex-post/verificări ale adecvării legislației existente

•Consultarea părților interesate

•Obținerea și utilizarea expertizei

•Drepturi fundamentale

4.IMPLICAȚIILE BUGETARE

Principalele obiective ale prezentei propuneri sunt raționalizarea obligațiilor de planificare, de raportare și de monitorizare și instituirea unui mecanism de guvernanță. Statele membre vor trebui să prezinte Comisiei planuri și rapoarte integrate, la intervale regulate. Pe baza informațiilor furnizate de statele membre, Comisia ar trebui să elaboreze rapoartele de monitorizare necesare. Pentru îndeplinirea sarcinilor Comisiei vor fi alocați funcționari, agenți temporari sau personal extern care lucrează în domeniile de politică „energie” și „acțiuni în domeniul climei”, în cadrul perspectivelor generale existente ale Comisiei în privința resurselor umane. În ceea ce privește AEM, se solicită o recrutare treptată de agenți contractuali suplimentari (până la 3 în 2020), în plus față programarea existentă a resurselor umane pentru AEM.

Costurile generate de punerea în aplicare a propunerii de regulament de către DG ENER și DG CLIMA – care sunt prezentate în continuare în fișa financiară legislativă anexată – vor fi prevăzute integral în cadrul actualului pachet financiar programat pentru posturile bugetare în cauză până în 2020. În ceea ce privește resursele financiare necesare pentru AEM, acestea vor fi suplimentare în raport cu programarea financiară actuală.

5.ALTE ELEMENTE

•Planuri de punere în aplicare și măsuri de monitorizare, evaluare și raportare

•Documente explicative (pentru directive)

•Explicația detaliată a dispozițiilor specifice ale propunerii

Capitolul 6 din propunerea de regulament stabilește cerințele privind sistemele de inventariere naționale și ale Uniunii pentru emisiile de GES, politici, măsuri și previziuni. Instituirea unor astfel de sisteme este o obligație la nivel internațional. Ele vor sprijini, de asemenea, punerea în aplicare a planurilor naționale în ceea ce privește dimensiunea decarbonizării.

În plus, acest capitol prevede temeiul juridic pentru înființarea de registre naționale și ale Uniunii, pentru a se ține seama de contribuțiile stabilite la nivel național, și permite utilizarea rezultatelor măsurilor de reducere transferate la nivel internațional în temeiul articolului 4 alineatul (13) și al articolului 6 din Acordul de la Paris.

Capitolul 7 din propunerea de regulament stabilește mecanismele și principiile de cooperare și de sprijin între statele membre și Uniune. De asemenea, el stabilește rolul AEM de a sprijini Comisia, după caz, prin activități de monitorizare și de raportare în temeiul prezentului regulament.

Capitolul 8 din propunerea de regulament stabilește dispozițiile necesare pentru conferirea către Comisie a anumitor competențe de a adopta acte delegate în situații precis definite.

Capitolul 9 din propunerea de regulament instituie un Comitet al uniunii energetice [un comitet de examinare în temeiul Regulamentului (UE) nr. 182/2011] și stabilește dispoziții privind revizuirea regulamentului în 2026, abrogări și modificări ale altor acte legislative ale UE pentru a asigura coerența, precum și dispoziții privind măsurile tranzitorii și intrarea în vigoare.

2016/0375 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI

privind guvernanța uniunii energetice,

de modificare a Directivei 94/22/CE, a Directivei 98/70/CE, a Directivei 2009/31/CE, a Regulamentului (CE) nr. 663/2009, a Regulamentului (CE) nr. 715/2009, a Directivei 2009/73/CE, a Directivei 2009/119/CE a Consiliului, a Directivei 2010/31/UE, a Directivei 2012/27/UE, a Directivei 2013/30/UE și a Directivei (UE) 2015/652 a Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 192 alineatul (1) și articolul 194 alineatul (2),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

[având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European 11 ,]

[având în vedere avizul Comitetului Regiunilor 12 ,]

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)Prezentul regulament stabilește fundamentul legislativ necesar pentru o guvernanță fiabilă și transparentă care să asigure atingerea obiectivelor uniunii energetice prin eforturi complementare, coerente și ambițioase din partea Uniunii și a statelor sale membre, promovând în același timp principiile Uniunii privind o mai bună reglementare.

(2)Uniunea energetică europeană ar trebui să acopere cinci dimensiuni-cheie: securitatea energetică, piața internă a energiei, eficiența energetică, decarbonizarea și cercetarea, inovarea și competitivitatea.

(3)Scopul unei uniuni energetice reziliente care are în centru o politică ambițioasă în domeniul climei este să ofere consumatorilor din Uniune, atât gospodării, cât și întreprinderi, o energie sigură, durabilă, competitivă și la prețuri accesibile, ceea ce presupune o transformare fundamentală a sistemului energetic al Europei. Acest obiectiv nu poate fi atins decât printr-o acțiune coordonată, care combină atât acte legislative, cât și acte nelegislative la nivelul Uniunii și la nivel național.

(4)Propunerea Comisiei a fost elaborată în paralel și este adoptată împreună cu o serie de inițiative în domeniul politicii energetice sectoriale, mai ales în ceea ce privește energia din surse regenerabile, eficiența energetică și organizarea pieței. Aceste inițiative formează un pachet în cadrul temei generale a „eficienței energetice înainte de toate”, a rolului de lider mondial al Uniunii în domeniul energiei din surse regenerabile și a unei soluții echitabile pentru consumatorii de energie.

(5)Consiliul European a convenit, la 24 octombrie 2014, asupra cadrului privind energia și clima pentru 2030 al Uniunii, bazat pe patru obiective principale: o reducere de cel puțin 40 % a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) la nivelul întregii economii, o îmbunătățire de cel puțin 27 % a eficienței energetice în vederea atingerii unui nivel de 30 %, o pondere de cel puțin 27 % a energiei din surse regenerabile consumate în Uniune și cel puțin 15 % pentru interconectarea rețelelor de energie electrică. El a precizat că obiectivul privind energia din surse regenerabile este obligatoriu la nivelul Uniunii și că va fi îndeplinit prin contribuțiile statelor membre ghidate de necesitatea de a atinge în mod colectiv obiectivul Uniunii.

(6)Obiectivul obligatoriu de reducere internă cu cel puțin 40 % a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul întregii economii până în 2030 comparativ cu 1990 a fost aprobat în mod formal, drept contribuția preconizată stabilită la nivel național a Uniunii și a statelor sale membre la Acordul de la Paris, cu ocazia reuniunii Consiliului Mediu din 6 martie 2015. Acordul de la Paris a fost ratificat de Uniune la 5 octombrie 2016 13 și a intrat în vigoare la 4 noiembrie 2016. El înlocuiește abordarea adoptată în temeiul Protocolului de la Kyoto din 1997, care nu va fi continuată după 2020. Prin urmare, sistemul Uniunii pentru monitorizarea și raportarea emisiilor și a absorbțiilor ar trebui să fie actualizat pe baza acestuia.

(7)De asemenea, la 24 octombrie 2014, Consiliul European a concluzionat 14 că ar trebui dezvoltat un sistem de guvernanță fiabil și transparent, fără sarcini administrative inutile, pentru a contribui la asigurarea îndeplinirii de către Uniune a obiectivelor sale privind politica energetică, acordând flexibilitatea necesară statelor membre și respectând pe deplin libertatea acestora de a-și stabili mixul energetic. Consiliul a subliniat faptul că acest sistem de guvernanță ar trebui să se bazeze pe elementele structurale existente, precum programele naționale privind schimbările climatice și planurile naționale pentru energia din surse regenerabile și pentru eficiența energetică, precum și necesitatea de a raționaliza și de a asigura convergența direcțiilor separate de planificare și de raportare. De asemenea, el a convenit să sporească rolul și drepturile consumatorilor, transparența și previzibilitatea pentru investitori, printre altele prin monitorizarea sistematică a indicatorilor-cheie pentru un sistem energetic abordabil, sigur, competitiv, securizat și durabil, să faciliteze coordonarea politicilor energetice naționale și să stimuleze cooperarea regională dintre statele membre.

(8)Strategia Comisiei pentru o uniune energetică din 25 februarie 2015 afirmă necesitatea unei guvernanțe integrate pentru a se asigura că toate acțiunile în domeniul energiei de la nivel european, regional, național și local contribuie la realizarea obiectivelor uniunii energetice, extinzând astfel domeniul de aplicare al guvernanței – dincolo de cadrul privind clima și energia pentru 2030 – la toate cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice.

(9)În comunicarea sa privind starea uniunii energetice din 18 noiembrie 2015 15 , Comisia a precizat, în plus, că planurile energetice și climatice naționale integrate, care includ toate cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice, sunt instrumente necesare pentru o planificare mai strategică a politicilor în domeniul climei și al energiei. În cadrul documentului privind starea uniunii energetice, orientările Comisiei pentru statele membre privind planurile energetice și climatice naționale integrate au oferit statelor membre baza necesară pentru a începe elaborarea planurilor naționale pentru perioada 2021-2030 și au conturat pilonii principali ai procesului de guvernanță. De asemenea, starea uniunii energetice a precizat faptul că guvernanța ar trebui să fie ancorată în legislație.

(10)Concluziile Consiliului din 26 noiembrie 2015 16 au recunoscut că guvernanța uniunii energetice va fi un instrument esențial pentru construirea efectivă și eficientă a uniunii energetice și pentru realizarea obiectivelor acesteia. Ele au subliniat faptul că sistemul de guvernanță ar trebui să se bazeze pe principiile integrării planificării strategice și raportării cu privire la punerea în aplicare a politicilor în domeniul climei și al energiei și pe coordonarea dintre actorii responsabili cu politicile din domeniul energiei și al climei, la nivelul UE, precum și la nivel regional și național. De asemenea, ele au evidențiat faptul că guvernanța ar trebui să asigure îndeplinirea obiectivelor privind energia și clima convenite pentru 2030 și că guvernanța ar urma să monitorizeze progresele colective înregistrate de Uniune în direcția realizării obiectivelor de politică la nivelul tuturor celor cinci dimensiuni ale uniunii energetice.

(11)Rezoluția Parlamentului European „Către o uniune europeană a energiei” din 15 decembrie 2015 17 a solicitat un cadru de guvernanță a uniunii energetice ambițios, fiabil, transparent, democratic, care să implice pe deplin Parlamentul European și să asigure realizarea obiectivelor privind clima și energia pentru 2030.

(12)Prin urmare, obiectivul principal al guvernanței uniunii energetice ar trebui să permită realizarea obiectivelor uniunii energetice și, în special, a obiectivelor cadrului privind clima și energia pentru 2030. Prin urmare, prezentul regulament este legat de legislația sectorială de punere în aplicare a cadrului privind clima și energia pentru 2030. Deși statele membre au nevoie de flexibilitate pentru a alege politicile care corespund cel mai bine mixului și preferințelor lor energetice naționale, această flexibilitate ar trebui să fie compatibilă cu o integrare mai mare a pieței, cu sporirea concurenței, cu realizarea obiectivelor privind clima și energia și cu trecerea treptată la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon.

(13)Tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon va necesita schimbări ale comportamentului investițional, precum și stimulente la nivelul întregului spectru politic. Realizarea de reduceri ale emisiilor de gaze cu efect de seră necesită o stimulare a eficienței și a inovării în economia europeană și, în special, ar trebui să conducă și la îmbunătățirea calității aerului.

(14)Întrucât gazele cu efect de seră și poluanții atmosferici provin în mare parte din surse comune, politicile concepute să reducă emisiile de GES pot avea beneficii conexe pentru calitatea aerului care ar putea compensa o parte sau toate costurile pe termen scurt asociate atenuării GES. Deoarece datele raportate în temeiul Directivei 2001/81/CE a Parlamentului European și a Consiliului 18 reprezintă o contribuție importantă la elaborarea inventarului de GES și la întocmirea planurilor naționale, ar trebui recunoscută importanța compilării și raportării unor date care să fie coerente între Directiva 2001/81/CE și inventarul de GES.

(15)Experiența acumulată în urma punerii în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului 19 a indicat necesitatea unor sinergii și a coerenței cu raportarea în temeiul altor instrumente juridice, în special Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului 20 , Regulamentul (CE) nr. 166/2006 al Parlamentului European și al Consiliului 21 , Regulamentul (CE) nr. 1099/2008 al Parlamentului European și al Consiliului 22 și Regulamentul (CE) nr. 517/2014 al Parlamentului European și al Consiliului 23 . Utilizarea de date consecvente pentru raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră este esențială pentru a asigura calitatea raportării emisiilor.

(16)În conformitate cu angajamentul ferm al Comisiei pentru o mai bună reglementare, guvernanța uniunii energetice ar trebui să aibă ca rezultat reducerea semnificativă a sarcinii administrative pentru statele membre, pentru Comisie și pentru alte instituții ale UE și ar trebui să contribuie la asigurarea coerenței și adecvării politicilor și măsurilor la nivel național și la nivelul Uniunii în ceea ce privește transformarea sistemului energetic într-o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon.

(17)Realizarea obiectivelor uniunii energetice ar trebui asigurată printr-o combinație de inițiative ale Uniunii și politici naționale coerente stabilite în cadrul unor planuri energetice și climatice naționale integrate. Legislația sectorială a Uniunii în domeniul energiei și al climei stabilește cerințe de planificare, care au fost instrumente utile pentru a produce schimbări la nivel național. Introducerea acestora în momente diferite a dus la suprapuneri și la o insuficientă luare în considerare a sinergiilor și a interacțiunilor dintre domeniile de politică. Prin urmare, cerințele actuale disparate în materie de planificare, de raportare și de monitorizare în domeniul climei și al energiei ar trebui să fie raționalizate și integrate cât mai mult posibil.

(18)Planurile energetice și climatice naționale integrate ar trebui să acopere perioade de zece ani și să ofere o imagine de ansamblu a sistemului energetic actual și a situației actuale a politicilor. Acestea ar trebui să stabilească obiective naționale pentru fiecare dintre cele cinci dimensiuni cheie ale uniunii energetice, precum și politicile și măsurile corespunzătoare necesare în vederea îndeplinirii acestor obiective, și să aibă o bază analitică. Planurile naționale care acoperă prima perioadă, 2021-2030, ar trebui să acorde o atenție deosebită obiectivelor pentru 2030 privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, energia din surse regenerabile, eficiența energetică și interconectarea rețelelor de energie electrică. Statele membre ar trebui să urmărească să se asigure că planurile naționale sunt consecvente cu obiectivele de dezvoltare durabilă și contribuie la realizarea acestora.

(19)Ar trebui stabilit un model obligatoriu pentru planurile naționale, pentru a se asigura faptul că toate planurile naționale sunt suficient de cuprinzătoare și pentru a facilita compararea și agregarea planurilor naționale, asigurând în același timp o suficientă flexibilitate statelor membre pentru a stabili detaliile planurilor naționale astfel încât să reflecte preferințele și particularitățile naționale.

(20)Punerea în aplicare a politicilor și a măsurilor în domeniul energiei și în cel al climei are un impact asupra mediului. Prin urmare, statele membre ar trebui să se asigure că publicul beneficiază din timp de posibilități efective de a participa și de a fi consultat cu privire la elaborarea planurilor energetice și climatice naționale integrate, în conformitate, după caz, cu dispozițiile Directivei 2001/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului 24 și cu Convenția Comisiei Economice pentru Europa a Națiunilor Unite (CEE-ONU) privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu din 25 iunie 1998 („Convenția de la Aarhus”). De asemenea, statele membre ar trebui să asigure implicarea partenerilor sociali în elaborarea planurilor energetice și climatice naționale integrate.

(21)Cooperarea regională este esențială pentru a asigura o realizare efectivă a obiectivelor uniunii energetice. Statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a prezenta observații cu privire la planurile altor state membre înainte ca acestea să fie finalizate, pentru a se evita neconcordanțele și posibilele efecte negative asupra altor state membre și pentru a se asigura că obiectivele comune sunt îndeplinite în mod colectiv. Cooperarea regională în ceea ce privește elaborarea și finalizarea planurilor naționale, precum și punerea în aplicare ulterioară a planurilor naționale ar trebui să fie esențială pentru îmbunătățirea eficacității și a eficienței măsurilor și pentru stimularea integrării pieței și a securității energetice.

(22)Planurile naționale ar trebui să fie stabile, pentru a asigura transparența și previzibilitatea politicilor și măsurilor naționale, în vederea asigurării siguranței investitorilor. Ar trebui totuși prevăzută actualizarea planurilor naționale o dată în decursul perioadei de zece ani vizate, pentru a oferi statelor membre posibilitatea de a se adapta la schimbări de circumstanțe semnificative. Pentru planurile care acoperă perioada 2021-2030, statele membre ar trebui să își poată actualiza planurile până la 1 ianuarie 2024. Obiectivele și contribuțiile ar trebui modificate doar pentru a reflecta o ambiție globală mai mare, mai ales în ceea ce privește obiectivele privind energia și clima pentru 2030. În cadrul actualizărilor, statele membre ar trebui să depună eforturi pentru a atenua orice impact negativ asupra mediului care este constatat în cadrul raportării integrate.

(23)Strategiile stabile de reducere a emisiilor pe termen lung sunt esențiale pentru a contribui la transformarea economică, la crearea de locuri de muncă, la creșterea economică și la realizarea obiectivelor mai ample de dezvoltare durabilă, precum și pentru a avansa în mod echitabil și rentabil în direcția obiectivului pe termen lung stabilit prin Acordul de la Paris. Mai mult, părțile la Acordul de la Paris sunt invitate să comunice, până în 2020, strategiile proprii de dezvoltare privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră pe termen lung, până la mijlocul secolului.

(24)Ca și în cazul planificării, legislația sectorială a Uniunii în domeniul energiei și în cel al climei stabilește cerințele de raportare, dintre care multe au fost instrumente utile pentru a produce schimbări la nivel național, însă aceste cerințe au fost introduse în momente diferite, ceea ce a dus la suprapuneri și la o insuficientă luare în considerare a sinergiilor și a interacțiunilor dintre domeniile de politică, precum atenuarea GES, energia din surse regenerabile, eficiența energetică și integrarea pieței. Pentru a găsi echilibrul corect între necesitatea de a asigura o monitorizare adecvată a punerii în aplicare a planurilor naționale și necesitatea de a reduce sarcina administrativă, statele membre ar trebui să întocmească rapoarte intermediare bienale cu privire la punerea în aplicare a planurilor și la alte evoluții din sistemul energetic. Ar fi însă în continuare necesare unele raportări anuale, în special având în vedere cerințele de raportare în domeniul climei care decurg din Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) și din regulamentele Uniunii.

(25)Rapoartele intermediare integrate ale statelor membre ar trebui să reflecte elementele indicate în modelul pentru planurile naționale. Ar trebui detaliat, într-un act (în acte) de punere în aplicare subsecvent(e), un model pentru rapoartele intermediare integrate, având în vedere natura lor tehnică și faptul că primele rapoarte intermediare trebuie prezentate în anul 2021. Rapoartele intermediare ar trebui realizate pentru a se asigura transparența față de Uniune, față de alte state membre și față de actorii de pe piață, inclusiv față de consumatori. Ele ar trebui să fie cuprinzătoare, la nivelul tuturor celor cinci dimensiuni ale uniunii energetice, și pentru prima perioadă să pună în același timp accentul pe domeniile vizate de obiectivele cadrului privind clima și energia pentru 2030.

(26)În temeiul CCONUSC, Uniunea și statele sale membre sunt obligate să elaboreze, să actualizeze periodic, să publice și să comunice conferinței părților inventare naționale ale emisiilor antropice de către surse și ale absorbțiilor de către absorbanți ale tuturor gazelor cu efect de seră, folosind metodologii comparabile aprobate de conferința părților. Inventarele GES sunt esențiale pentru a permite urmărirea progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a dimensiunii decarbonizării și pentru a evalua conformitatea cu legislația în domeniul climei, în special cu Regulamentul [OP: actul numărul XXX privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021-2030, în vederea realizării unei uniuni energetice reziliente și a respectării angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris, și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind un mecanism de monitorizare și de raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră și a altor informații relevante pentru schimbările climatice] 25 („Regulamentul [ ] [ESR]”) și cu Regulamentul [OP: actul numărul XXX cu privire la includerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor rezultate din exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură în cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030 și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind un mecanism de monitorizare și de raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră și a altor informații relevante pentru schimbările climatice] 26 („Regulamentul [ ] [LULUCF]”).

(27)Decizia 1/CP.16 a Conferinței părților la CCONUSC impune instituirea unor mecanisme naționale pentru estimarea emisiilor antropice de către surse și a absorbțiilor de către absorbanți ale tuturor gazelor cu efect de seră. Prezentul regulament ar trebui să permită instituirea respectivelor mecanisme naționale.

(28)Experiența acumulată în ceea ce privește punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 a demonstrat importanța transparenței, a preciziei, a consecvenței, a integralității și a comparabilității informațiilor. Pe baza acestei experiențe, prezentul regulament ar trebui să asigure că statele membre prezintă rapoarte cu privire la propriile politici și măsuri, precum și la previziuni, aceasta fiind o componentă-cheie a rapoartelor intermediare. Informațiile din aceste rapoarte ar trebui să fie esențiale pentru a demonstra punerea în aplicare la timp a angajamentelor asumate în temeiul Regulamentului [] [ESR]. Operarea și îmbunătățirea în permanență a sistemelor la nivelul Uniunii și al statelor membre, împreună cu îndrumări mai bune privind raportarea, ar trebui să contribuie în mod semnificativ la consolidarea constantă a informațiilor necesare pentru a urmări progresele în ceea ce privește dimensiunea decarbonizării.

(29)Prezentul regulament ar trebui să asigure raportarea de către statele membre în ceea ce privește adaptarea la schimbările climatice și furnizarea de sprijin financiar, tehnologic și pentru consolidarea capacităților în favoarea țărilor în curs de dezvoltare, facilitând astfel punerea în aplicare a angajamentelor Uniunii asumate în cadrul CCONUSC și al Acordului de la Paris. Mai mult, informațiile cu privire la sprijinul și la acțiunile naționale de adaptare sunt, de asemenea, importante în contextul planurilor energetice și climatice naționale integrate, în special în ceea ce privește adaptarea la efectele negative ale schimbărilor climatice legate de securitatea aprovizionării cu energie a Uniunii, cum ar fi disponibilitatea apei de răcire pentru centralele electrice și disponibilitatea biomasei pentru energie, precum și informațiile privind sprijinul relevant pentru dimensiunea externă a uniunii energetice.

(30)Pentru a limita sarcina administrativă a statelor membre și a Comisiei, aceasta din urmă ar trebui să instituie o platformă de raportare online pentru a facilita comunicarea și a promova cooperarea. Acest lucru ar trebui să asigure prezentarea la timp a rapoartelor și să faciliteze o mai bună transparență privind raportarea națională. Platforma de raportare electronică ar trebui să completeze, să se bazeze pe și să beneficieze de procesele de raportare, bazele de date și instrumentele electronice existente, cum ar fi cele ale Agenției Europene de Mediu, ale Eurostat și ale Centrului Comun de Cercetare, precum și de învățămintele trase de pe urma sistemului de management de mediu și audit al Uniunii.

(31)În ceea ce privește datele care trebuie furnizate Comisiei prin intermediul planificării și raportării naționale, informațiile furnizate de statele membre nu ar trebui să dubleze datele și statisticile care au fost deja puse la dispoziție, prin intermediul Eurostat, în contextul Regulamentului (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului 27 , în aceeași formă ca în cazul obligațiilor în materie de planificare și de raportare prevăzute de prezentul regulament, și care sunt puse la dispoziție în continuare de Eurostat cu aceleași valori. Atunci când sunt disponibile și adecvate din punct de vedere temporal, datele și previziunile raportate și incluse în planurile energetice și climatice naționale ar trebui să se bazeze pe și să fie consecvente cu datele Eurostat și cu metodologia utilizată pentru raportarea statisticilor europene în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 223/2009.

(32)În vederea realizării în mod colectiv a obiectivelor Strategiei pentru uniunea energetică, va fi esențială evaluarea de către Comisie a planurilor naționale și, pe baza rapoartelor intermediare, a implementării lor. Pentru prima perioadă de zece ani, aceasta privește în special îndeplinirea obiectivelor la nivelul Uniunii privind energia și clima pentru 2030 și a contribuțiilor naționale la obiectivele respective. Această evaluare ar trebui realizată o dată la doi ani și numai dacă este necesar o dată pe an și ar trebui să fie consolidată în rapoartele Comisiei privind starea uniunii energetice.

(33)Aviația are un impact asupra climei globale prin emisiile de CO2, dar și prin alte emisii, inclusiv emisiile de oxizi de azot, și mecanisme, precum creșterea stratului de nori cirus. Având în vedere evoluția rapidă a înțelegerii din punct de vedere științific a acestui impact, o evaluare actualizată a impactului altor emisii ale aviației decât cele de CO2 asupra climei globale este deja prevăzută în Regulamentul (UE) nr. 525/2013. Modelarea utilizată în acest sens ar trebui adaptată la progresele științifice. Pe baza propriilor evaluări ale acestui impact, Comisia ar putea lua în considerare opțiuni de politică relevante pentru abordarea lor.

(34)Pentru a contribui la asigurarea coerenței între politicile naționale și ale Uniunii și obiectivele uniunii energetice, Comisia și statele membre ar trebui să poarte un dialog constant. După caz, Comisia ar trebui să emită recomandări adresate statelor membre, inclusiv cu privire la nivelul de ambiție al proiectelor de planuri naționale, la punerea în aplicare ulterioară a politicilor și a măsurilor aferente planurilor naționale notificate, precum și cu privire la alte politici și măsuri naționale relevante pentru realizarea uniunii energetice. Statele membre ar trebui să acorde o maximă atenție acestor recomandări și să explice în rapoartele intermediare ulterioare modul în care acestea au fost puse în aplicare.

(35)În cazul în care nivelul de ambiție al planurilor energetice și climatice naționale integrate sau al actualizărilor acestora este insuficient pentru realizarea colectivă a obiectivelor uniunii energetice și, pentru prima perioadă, în special, a obiectivelor pentru 2030 privind energia din surse regenerabile și eficiența energetică, Comisia ar trebui să ia măsuri la nivelul Uniunii pentru a asigura realizarea colectivă a acestor obiective (eliminând astfel orice „decalaj în materie de ambiție”). În cazul în care progresele înregistrate de Uniune în vederea atingerii acestor obiective sunt insuficiente pentru realizarea acestora, Comisia ar trebui, în plus față de emiterea de recomandări, să ia măsuri la nivelul Uniunii sau statele membre ar trebui să ia măsuri suplimentare pentru a asigura îndeplinirea acestor obiective (eliminând astfel orice „decalaj în materie de finalizare”). Astfel de măsuri ar trebui să ia în considerare contribuțiile ambițioase anticipate efectuate de către statele membre, în vederea atingerii obiectivelor pentru 2030 privind energia din surse regenerabile și eficiența energetică, în cadrul eforturilor comune de îndeplinire în mod colectiv a obiectivelor. În domeniul energiei din surse regenerabile, aceste măsuri pot include, de asemenea, contribuțiile financiare ale statelor membre la o platformă de finanțare gestionată de Comisie, care ar fi utilizate pentru sprijinirea unor proiecte privind energia din surse regenerabile din întreaga Uniune. Obiectivele naționale pentru 2020 ale statelor membre privind energia din surse regenerabile ar trebui să servească drept ponderi de referință pentru energia din surse regenerabile începând din anul 2021. În domeniul eficienței energetice, măsurile suplimentare pot urmări, în special, îmbunătățirea eficienței energetice a produselor, a clădirilor și a transporturilor.

(36)Uniunea și statele membre ar trebui să depună eforturi pentru a furniza informații cât mai actualizate posibil cu privire la propriile emisii și absorbții de gaze cu efect de seră. Prezentul regulament ar trebui să permită întocmirea unor astfel de estimări în cel mai scurt timp posibil prin utilizarea informațiilor statistice și de alt tip, cum ar fi, după caz, datele spațiale furnizate de programul de monitorizare globală pentru mediu și securitate și de alte sisteme de sateliți.

(37)În temeiul Regulamentului [ ] [ESR], abordarea bazată pe ciclul de angajamente anuale adoptată prin Decizia nr. 406/2009/CE a Parlamentului European și a Consiliului 28 ar trebui continuată. Aceasta presupune o revizuire cuprinzătoare a inventarelor de gaze cu efect de seră ale statelor membre, pentru a permite evaluarea conformității și aplicarea de măsuri corective, acolo unde este cazul. Este necesar un proces de revizuire la nivelul Uniunii a inventarelor de gaze cu efect de seră transmise de statele membre, astfel încât să se asigure o evaluare credibilă, consecventă, transparentă și în timp util a conformității cu Regulamentul [ ] [ESR].

(38)Statele membre și Comisia ar trebui să asigure o cooperare strânsă cu privire la toate aspectele legate de realizarea uniunii energetice și de punerea în aplicare a prezentului regulament, cu implicarea strânsă a Parlamentului European. Comisia ar trebui, după caz, să sprijine statele membre în punerea în aplicare a prezentului regulament, mai ales în ceea ce privește stabilirea planurilor naționale și măsurile asociate de consolidare a capacităților.

(39)Statele membre ar trebui să se asigure că planurile energetice și climatice naționale integrate iau în considerare cele mai recente recomandări specifice fiecărei țări emise în contextul semestrului european.

(40)Agenția Europeană de Mediu ar trebui să ofere asistență Comisiei, după caz și în conformitate cu programul său anual de lucru, prin activități de evaluare, de monitorizare și de raportare.

(41)Comisiei ar trebui să îi fie delegată competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), pentru a aduce modificări cadrului general al planurilor energetice și climatice naționale integrate (model), pentru a institui o platformă de finanțare la care statele membre să poată contribui în cazul în care traiectoria Uniunii în direcția obiectivului privind energia din surse regenerabile pentru 2030 nu este urmată în mod colectiv, pentru a ține seama de modificările survenite la nivelul potențialelor de încălzire globală (GWP) și al orientărilor privind inventarierea convenite la nivel internațional, pentru a stabili cerințe de fond pentru sistemul de inventariere al Uniunii și pentru a înființa registrele în temeiul articolului 33. Este deosebit de important ca, în decursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la elaborarea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul ar trebui să primească toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții ar trebui să aibă în mod sistematic acces la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu elaborarea actelor delegate. Dacă este necesar, Comisia ar trebui să țină seama, de asemenea, de deciziile adoptate în temeiul CCONUSC și al Acordului de la Paris.

(42)Pentru a asigura condiții uniforme de punere în aplicare a articolului 15 alineatul (3), a articolului 17 alineatul (4), a articolului 23 alineatul (6), a articolului 31 alineatele (3) și (4) și a articolului 32 alineatul (3) din prezentul regulament, Comisiei ar trebui să îi fie conferite competențe de executare. Aceste competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 29 .

(43)La elaborarea actelor de punere în aplicare, Comisia ar trebui să fie asistată, pentru îndeplinirea sarcinilor care îi revin în temeiul prezentului regulament, de un comitet al uniunii energetice. Acesta ar trebui să înlocuiască și să preia atribuțiile de la Comitetul privind schimbările climatice și de la alte comitete, după caz.

(44)Comisia ar trebui să revizuiască punerea în aplicare a prezentului regulament în 2026 și să prezinte propuneri de modificare adecvate pentru a asigura punerea în aplicare corespunzătoare a regulamentului și realizarea obiectivelor acestuia. Revizuirea ar trebui să țină seama de evoluția circumstanțelor și să se bazeze pe rezultatele bilanțului global al Acordului de la Paris, acolo unde este necesar.

(45)Prezentul regulament ar trebui să integreze, să modifice, să înlocuiască și să retragă anumite obligații de planificare, de raportare și de monitorizare prevăzute în prezent în legislația sectorială a Uniunii privind energia și clima, pentru a asigura o abordare raționalizată și integrată a principalelor linii de planificare, de raportare și de monitorizare. Așadar, următoarele acte ar trebui să fie modificate în consecință:

–Directiva 94/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 1994 privind condițiile de acordare și folosire a autorizațiilor de prospectare, explorare și extracție a hidrocarburilor 30 ;

–Directiva 98/70/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 1998 privind calitatea benzinei și a motorinei și de modificare a Directivei 93/12/CEE a Consiliului 31 ;

–Directiva 2009/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind stocarea geologică a dioxidului de carbon și de modificare a Directivei 85/337/CEE a Consiliului, precum și a Directivelor 2000/60/CE, 2001/80/CE, 2004/35/CE, 2006/12/CE, 2008/1/CE și a Regulamentului (CE) nr. 1013/2006 ale Parlamentului European și ale Consiliului 32 ;

–Regulamentul (CE) nr. 663/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 de stabilire a unui program de ajutor pentru redresare economică prin acordarea de asistență financiară comunitară pentru proiecte în domeniul energiei 33 ;

–Regulamentul (CE) nr. 715/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 privind condițiile de acces la rețelele pentru transportul gazelor naturale și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1775/2005 34 ;

–Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale și de abrogare a Directivei 2003/55/CE 35 ;

–Directiva 2009/119/CE a Consiliului din 14 septembrie 2009 privind obligația statelor membre de a menține un nivel minim de rezerve de țiței și/sau de produse petroliere 36 ;

–Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanța energetică a clădirilor 37 ;

–Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE 38 ;

–Directiva 2013/30/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 iunie 2013 privind siguranța operațiunilor petroliere și gaziere offshore și de modificare a Directivei 2004/35/CE 39 ;

–Directiva (UE) 2015/652 a Consiliului din 20 aprilie 2015 de stabilire a metodelor de calcul și a cerințelor de raportare în temeiul Directivei 98/70/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind calitatea benzinei și a motorinei 40 .

(46)De asemenea, prezentul regulament ar trebui să integreze pe deplin dispozițiile Regulamentului (UE) nr. 525/2013. Drept urmare, Regulamentul (UE) nr. 525/2013 ar trebui abrogat cu începere de la 1 ianuarie 2021. Cu toate acestea, pentru a se asigura faptul că Decizia nr. 406/2009/CE se aplică în continuare în temeiul Regulamentului (UE) nr. 525/2013 și că anumite aspecte legate de punerea în aplicare a Protocolului de la Kyoto sunt în continuare reglementate de legislație, este necesar ca anumite dispoziții să rămână în vigoare după această dată.

(47)Deoarece obiectivele prezentului regulament nu pot fi realizate în mod satisfăcător de statele membre acționând singure și, prin urmare, din cauza amplorii și efectelor acțiunii propuse, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, prevăzut la articolul menționat, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor respective.

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL 1
DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1 
Obiect și domeniu de aplicare

(1)    Prezentul regulament stabilește un mecanism de guvernanță pentru:

(a)punerea în aplicare de strategii și de măsuri concepute să îndeplinească obiectivele uniunii energetice și, pentru prima perioadă de zece ani (2021-2030), în special obiectivele UE privind energia și clima pentru 2030;

(b)asigurarea unei raportări în timp util, transparente, exacte, consecvente, comparabile și integrale din partea Uniunii și a statelor sale membre către secretariatul CCONUSC și al Acordului de la Paris.

Mecanismul de guvernanță se bazează pe planuri energetice și climatice naționale integrate care acoperă perioade de zece ani începând cu perioada 2021-2030, pe rapoartele energetice și climatice naționale intermediare integrate corespunzătoare prezentate de statele membre și pe măsurile de monitorizare integrate ale Comisiei Europene. El definește un proces structurat și iterativ între Comisie și statele membre, în vederea finalizării planurilor naționale și a implementării ulterioare a acestora, inclusiv în ceea ce privește cooperarea regională și acțiunea corespunzătoare a Comisiei.

(2)    Prezentul regulament se aplică următoarelor cinci dimensiuni ale uniunii energetice:

(a)securitatea energetică,

(b)piața energiei,

(c)eficiența energetică,

(d)decarbonizarea și

(e)cercetarea, inovarea și competitivitatea.

Articolul 2
Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică definițiile din [Directiva 2009/28/CE reformată propusă prin COM(2016) 767], din Directiva 2010/31/UE și din Directiva 2012/27/UE.

De asemenea, se aplică următoarele definiții:

(1)„politici și măsuri existente” înseamnă politici și măsuri puse în aplicare și adoptate;

(2)„politici și măsuri puse în aplicare” înseamnă politici și măsuri pentru care, la data prezentării planului național sau a raportului intermediar, se aplică una sau mai multe dintre următoarele situații: legislația națională sau legislația europeană direct aplicabilă este în vigoare, au fost stabilite unul sau mai multe acorduri voluntare, au fost alocate resurse financiare, au fost mobilizate resurse umane;

(3)„politici și măsuri adoptate” înseamnă politici și măsuri pentru care a fost luată o decizie guvernamentală oficială până la data prezentării planului național sau a raportului intermediar și pentru care există un angajament clar de a proceda la punerea în aplicare;

(4)„politici și măsuri planificate” sunt opțiuni aflate în discuție care au o șansă reală de a fi adoptate și puse în aplicare după data prezentării planului național sau a raportului intermediar;

(5)„previziuni” înseamnă prognoze referitoare la emisiile antropice de către surse și absorbțiile de către absorbanți de gaze cu efect de seră sau referitoare la evoluții ale sistemului energetic, inclusiv cel puțin estimări cantitative pentru o succesiune de patru ani viitori care se termină cu 0 sau cu 5, imediat următori anului de raportare;

(6)„previziuni fără măsuri” înseamnă previziuni referitoare la emisiile antropice de către surse și absorbțiile de către absorbanți de gaze cu efect de seră, care exclud efectele tuturor politicilor și măsurilor planificate, adoptate sau puse în aplicare după anul ales ca punct de pornire al previziunii respective;

(7)„previziuni cu măsuri” înseamnă previziuni referitoare la emisiile antropice de către surse și absorbțiile de către absorbanți de gaze cu efect de seră, care cuprind efectele, în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră sau evoluțiile sistemului energetic, ale politicilor și măsurilor adoptate și puse în aplicare;

(8)„previziuni cu măsuri suplimentare” înseamnă previziuni referitoare la emisiile antropice de către surse și absorbțiile de către absorbanți de gaze cu efect de seră sau referitoare la evoluții ale sistemului energetic, care cuprind efectele, în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, ale politicilor și măsurilor adoptate și puse în aplicare pentru atenuarea schimbărilor climatice sau pentru îndeplinirea obiectivelor energetice, precum și ale politicilor și măsurilor planificate în acest scop;

(9)„obiectivele Uniunii privind energia și clima pentru 2030” înseamnă obiectivul obligatoriu la nivelul Uniunii de reducere internă cu cel puțin 40 % față de anul 1990 a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul întregii economii, care trebuie îndeplinit până în 2030, obiectivul obligatoriu la nivelul Uniunii privind o pondere de cel puțin 27 % a energiei din surse regenerabile consumate în Uniune în anul 2030, obiectivul la nivelul Uniunii de îmbunătățire cu cel puțin 27 % a eficienței energetice în 2030, care urmează să fie revizuit până în 2020 având în vedere un prag de 30 % la nivelul Uniunii, și obiectivul de 15 % privind interconectarea rețelelor de energie electrică pentru 2030 sau orice obiective ulterioare convenite în acest sens de Consiliul European sau de Consiliu și de Parlament pentru anul 2030;

(10)„sistem național de inventariere” înseamnă un sistem de dispoziții instituționale, juridice și procedurale stabilite într-un stat membru pentru estimarea emisiilor antropice de către surse și a absorbțiilor de către absorbanți ale tuturor gazelor cu efect de seră, precum și pentru raportarea și arhivarea informațiilor referitoare la inventar;

(11)„indicator” înseamnă un factor sau o variabilă cantitativ(ă) sau calitativ(ă) care contribuie la o mai bună înțelegere a evoluției punerii în aplicare;

(12)„politici și măsuri” înseamnă toate instrumentele care contribuie la îndeplinirea obiectivelor planurilor energetice și climatice naționale integrate și/sau la punerea în aplicare a angajamentelor în temeiul articolului 4 alineatul (2) literele (a) și (b) din CCONUSC, care le pot include pe cele care nu au ca obiectiv principal limitarea și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră sau modificarea sistemului energetic;

(13)„sistem pentru politici, măsuri și previziuni” înseamnă un sistem de dispoziții instituționale, juridice și procedurale stabilit în vederea raportării politicilor și a măsurilor, precum și a previziunilor referitoare la emisiile antropice de către surse și absorbțiile de către absorbanți de gaze cu efect de seră și la sistemul energetic, printre altele astfel cum se impune la articolul 32;

(14)„corecții tehnice” înseamnă ajustările aduse estimărilor din cadrul inventarului național de gaze cu efect de seră, care sunt efectuate în contextul revizuirii desfășurate în temeiul articolului 31, atunci când datele transmise privind inventarul sunt incomplete sau sunt elaborate într-un mod neconform cu normele sau cu orientările internaționale sau ale Uniunii relevante, și care sunt destinate a înlocui estimări transmise inițial;

(15)„asigurarea calității” înseamnă un sistem planificat de proceduri de revizuire care să garanteze îndeplinirea obiectivelor privind calitatea datelor și raportarea celor mai bune estimări și informații posibile pentru a sprijini eficacitatea programului de control al calității și pentru a asista statele membre;

(16)„controlul calității” înseamnă un sistem de activități tehnice de rutină pentru măsurarea și controlul calității informațiilor și a estimărilor compilate cu scopul de a asigura integritatea, corectitudinea și integralitatea datelor, de a identifica și a rezolva erorile și omisiunile, de a documenta și a arhiva datele și alte materiale folosite și de a înregistra toate activitățile de asigurare a calității;

(17)„indicatori-cheie” înseamnă indicatorii progreselor înregistrate în ceea ce privește cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice, propuși de Comisie;

(18)„planul SET” înseamnă planul strategic european privind tehnologiile energetice, astfel cum este stabilit în Comunicarea (2015) 6317 a Comisiei.

CAPITOLUL 2
PLANURILE ENERGETICE ȘI CLIMATICE NAȚIONALE INTEGRATE

Articolul 3
Planurile energetice și climatice naționale integrate

(1)    Până la 1 ianuarie 2019 și, ulterior, la fiecare zece ani, fiecare stat membru notifică Comisiei un plan energetic și climatic național integrat. Planurile conțin elementele stabilite la alineatul (2) și în anexa I. Primul plan vizează perioada 2021-2030. Planurile următoare vizează perioada de zece ani imediat următoare sfârșitului perioadei vizate de planul anterior.

(2)    Planurile energetice și climatice naționale integrate sunt compuse din următoarele secțiuni principale:

(a)o prezentare generală a procesului urmat pentru stabilirea planului energetic și climatic național integrat, constând într-un rezumat, o descriere a consultării și implicării părților interesate și a rezultatelor acestora, precum și a cooperării regionale cu alte state membre în procesul de elaborare a planului;

(b)o descriere a obiectivelor și a contribuțiilor naționale pentru fiecare dintre cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice;

(c)o descriere a politicilor și a măsurilor prevăzute pentru realizarea obiectivelor și a contribuțiilor corespunzătoare stabilite la litera (b);

(d)o descriere a situației actuale a celor cinci dimensiuni ale uniunii energetice, inclusiv în ceea ce privește sistemul energetic și emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră, precum și previziunile legate de obiectivele menționate la litera (b) în raport cu politicile și cu măsurile deja existente (puse în aplicare și adoptate);

(e)o evaluare a impactului politicilor și măsurilor planificate pentru realizarea obiectivelor menționate la litera (b);

(f)o anexă, întocmită în conformitate cu cerințele și cu structura prevăzute în anexa II la prezentul regulament, care să stabilească metodologiile și măsurile de politică ale statului membru pentru îndeplinirea cerinței de economisire a energiei în conformitate cu articolul 7 din Directiva 2012/27/UE [versiunea modificată în conformitate cu propunerea COM(2016)761] și cu anexa V la aceasta.

(3)    La elaborarea planurilor naționale menționate la alineatul (1), statele membre iau în considerare interconexiunile dintre cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice și utilizează date și ipoteze consecvente la nivelul tuturor celor cinci dimensiuni, acolo unde este cazul.    

(4)    Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 36, pentru a modifica anexa I în vederea adaptării acesteia la modificările aduse cadrului de politici privind clima și energia al Uniunii, la evoluțiile pieței energiei și la noile cerințe prevăzute în CCONUSC și în Acordul de la Paris.

Articolul 4
Obiectivele și contribuțiile naționale pentru fiecare dintre cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice

Statele membre descriu, în propriile planuri energetice și climatice naționale integrate, următoarele obiective și contribuții principale, astfel cum sunt specificate în anexa I secțiunea A.2:

(a)referitor la dimensiunea „decarbonizare”:

(1)referitor la emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră și pentru a contribui la realizarea obiectivului UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul întregii economii:

(i)obiectivul național obligatoriu al statului membru privind emisiile de gaze cu efect de seră și limitele anuale naționale obligatorii în temeiul Regulamentului [ ] [ESR];

(ii)angajamentele statului membru în temeiul Regulamentului [ ] [LULUCF];

(iii)dacă este cazul, alte obiective naționale consecvente cu strategiile existente de reducere a emisiilor pe termen lung;

(iv)dacă este cazul, alte obiective, inclusiv obiective sectoriale și obiective de adaptare;

(2)referitor la energia din surse regenerabile:

(i)în vederea realizării obiectivului obligatoriu al Uniunii de cel puțin 27 % energie din surse regenerabile în 2030, menționat la articolul 3 din [Directiva 2009/28/CE reformată propusă prin COM(2016) 767], o contribuție la acest obiectiv în ceea ce privește ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie al statului membru în 2030, cu o traiectorie liniară pentru această contribuție începând din anul 2021;

(ii)traiectorii pentru ponderea sectorială a energiei din surse regenerabile în consumul final de energie pentru perioada 2021-2030 în sectorul încălzirii și răcirii, al energiei electrice și al transporturilor;

(iii)traiectoriile pentru fiecare tehnologie de obținere a energiei din surse regenerabile pe care statul membru intenționează să o utilizeze pentru a realiza traiectoriile globale și sectoriale pentru energia din surse regenerabile în perioada 2021-2030, inclusiv consumul final brut preconizat total de energie per tehnologie și per sector în Mtep și capacitatea instalată totală planificată per tehnologie și per sector în MW;

(b)referitor la dimensiunea „eficiență energetică”:

(1)contribuția orientativă privind eficiența energetică pe plan național pentru îndeplinirea obiectivului obligatoriu al Uniunii privind eficiența energetică de 30 % în 2030, menționat la articolul 1 alineatul (1) și la articolul 3 alineatul (4) din Directiva 2012/27/UE [versiunea modificată în conformitate cu propunerea COM(2016)761], bazată fie pe consumul primar sau final de energie, fie pe economiile primare sau finale de energie, fie pe intensitatea energetică.

Statele membre își exprimă contribuția ca nivel absolut al consumului primar de energie și al consumului final de energie în 2020 și în 2030, cu o traiectorie liniară pentru contribuția respectivă începând din 2021. De asemenea, ei explică metodologia pe care au utilizat-o și factorii de conversie folosiți;

(2)cantitatea cumulată de economii de energie care trebuie realizate în perioada 2021-2030 în temeiul articolului 7 (referitor la obligațiile de economisire a energiei) din Directiva 2012/27/UE [versiunea modificată în conformitate cu propunerea COM(2016)761];

(3)obiectivele pentru renovarea pe termen lung a parcului național de clădiri rezidențiale și comerciale (atât publice, cât și private);

(4)suprafața totală care urmează să fie renovată sau economiile de energie anuale echivalente care trebuie realizate din 2020 până în 2030 în temeiul articolului 5 din Directiva 2012/27/UE referitor la rolul exemplar al clădirilor organismelor publice;

(5)alte obiective naționale în materie de eficiență energetică, inclusiv obiective sau strategii pe termen lung și obiective sectoriale în domenii precum transporturile, încălzirea și răcirea;

(c)referitor la dimensiunea „securitate energetică”:

(1)obiectivele naționale în ceea ce privește sporirea gradului de diversitate a surselor de energie și aprovizionarea cu energie din țări terțe;

(2)    obiectivele naționale în ceea ce privește reducerea dependenței de importurile de energie din țări terțe;

(3)obiectivele naționale în ceea ce privește capacitatea de a face față întreruperii sau diminuării unei surse de aprovizionare cu energie, în consecvență cu planurile care trebuie instituite în temeiul Regulamentului [propus prin COM(2016) 52 privind măsurile de garantare a securității aprovizionării cu gaze naturale și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 994/2010], precum și în temeiul Regulamentului [propus prin COM(2016) 862 privind pregătirea cu privire la riscuri în sectorul energiei electrice și de abrogare a Directivei 2005/89/CE], inclusiv un termen până la care ar trebui să fie îndeplinite obiectivele;

(4)obiectivele naționale în ceea ce privește utilizarea surselor interne de energie (în special energia din surse regenerabile);

(d)referitor la dimensiunea „piața internă a energiei”:

(1)nivelul de interconectivitate a rețelelor de energie electrică la care aspiră statul membru în 2030, având în vedere obiectivul de interconectare a rețelelor de energie electrică de cel puțin 15 % pentru 2030; statele membre explică metodologia utilizată în acest scop;

(2)obiectivele național esențiale privind infrastructura de transport al energiei electrice și al gazului, care sunt necesare pentru atingerea obiectivelor din cadrul oricăreia dintre cele cinci dimensiuni ale strategiei pentru uniunea energetică;

(3)obiectivele naționale referitoare la alte aspecte ale pieței interne a energiei, precum integrarea și cuplarea piețelor, inclusiv un termen până la care obiectivele ar trebui să fie îndeplinite;

(4)obiectivele naționale în ceea ce privește asigurarea caracterului adecvat al sistemului de energie electrică, precum și flexibilitatea sistemului energetic în ceea ce privește producția de energie din surse regenerabile, inclusiv un termen până la care obiectivele ar trebui să fie îndeplinite;

(e)referitor la dimensiunea „cercetare, inovare și competitivitate”:

(1)obiectivele naționale și obiectivele de finanțare privind inovarea și cercetarea publică și privată legată de uniunea energetică; dacă este cazul, inclusiv un termen până la care obiectivele ar trebui să fie îndeplinite. Aceste obiective ar trebui să fie consecvente cu cele stabilite în strategia pentru uniunea energetică și în planul SET;

(2)obiectivele naționale pentru 2050 privind implementarea tehnologiilor cu emisii reduse de carbon;

(3)obiectivele naționale în ceea ce privește competitivitatea.

Articolul 5
Procesul de stabilire a contribuțiilor statelor membre în domeniul energiei din surse regenerabile

(1)    Atunci când își stabilesc contribuția privind propria pondere a energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie în 2030 și în ultimul an al perioadei vizate pentru planurile naționale ulterioare, în conformitate cu articolul 4 litera (a) punctul 2 subpunctul (i), statele membre iau în considerare următoarele:

(a)măsurile prevăzute în [Directiva 2009/28/CE reformată propusă prin COM(2016) 767];

(b)măsurile luate în vederea atingerii obiectivului de eficiență energetică adoptat în conformitate cu Directiva 2012/27/UE [versiunea modificată în conformitate cu propunerea COM(2016)761];

(c)alte măsuri de promovare a energiei din surse regenerabile în cadrul statelor membre și la nivelul Uniunii; și

(d)circumstanțele care afectează utilizarea energiei din surse regenerabile, cum ar fi:

(i)distribuția echitabilă a utilizării în întreaga Uniune Europeană;

(ii)potențialul economic;

(iii)constrângerile geografice și naturale, inclusiv cele din zonele și regiunile care nu sunt interconectate; și

(iv)nivelul de interconectare a rețelelor energetice între statele membre.

(2)    Statele membre asigură în mod colectiv faptul că suma contribuțiilor lor se ridică la cel puțin 27 % energie produsă din surse regenerabile în consumul final brut de energie la nivelul Uniunii până în 2030.

Articolul 6
Procesul de stabilire a contribuțiilor statelor membre în domeniul eficienței energetice

(1)    Atunci când își stabilesc contribuția orientativă privind eficiența energetică pe plan național pentru 2030 și pentru ultimul an al perioadei vizate pentru planurile naționale ulterioare, în conformitate cu articolul 4 litera (b) punctul 1, statele membre se asigură că:

(a)consumul de energie al Uniunii în 2020 este de maximum 1 483 Mtep de energie primară și de maximum 1 086 Mtep de energie finală și că, în 2030, consumul de energie al Uniunii este de maximum 1 321 Mtep de energie primară și de maximum 987 Mtep de energie finală pentru prima perioadă de zece ani;

(b)obiectivul obligatoriu al Uniunii pentru 2030 menționat la articolele 1 și 3 din Directiva 2012/27/UE [versiunea modificată în conformitate cu propunerea COM(2016)761] este îndeplinit.

În plus, statele membre țin seama de:

(a)măsurile prevăzute în Directiva 2012/27/UE [versiunea modificată în conformitate cu propunerea COM(2016)761];

(b)alte măsuri de promovare a eficienței energetice în cadrul statelor membre și la nivelul Uniunii.

(2)    Atunci când își stabilesc contribuția menționată la alineatul (1), statele membre pot ține seama de circumstanțele care afectează consumul primar și final de energie, precum:

(a)potențialul rămas de economisire rentabilă a energiei;

(b)evoluția și previziunea produsului intern brut;

(c)schimbările înregistrate la nivelul importurilor și exporturilor de energie;

(d)dezvoltarea tuturor surselor regenerabile de energie, a energiei nucleare, a captării și stocării dioxidului de carbon; și

(e)reacția rapidă.

Articolul 7
Politicile și măsurile naționale pentru fiecare dintre cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice

În propriile planuri energetice și climatice naționale integrate, statele membre descriu, în conformitate cu anexa I, principalele politici și măsuri existente (puse în aplicare și adoptate) și planificate pentru a realiza, în special, obiectivele stabilite în planurile naționale, inclusiv măsuri pentru a asigura cooperarea regională și finanțarea adecvată la nivel național și regional.

Articolul 8
Baza analitică a planurilor energetice și climatice naționale integrate

(1)    Statele membre descriu, în conformitate cu structura și formatul specificate în anexa I, situația actuală pentru fiecare dintre cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice, inclusiv a sistemului energetic și a emisiilor și absorbțiilor de gaze cu efect de seră, la momentul prezentării planului național sau pe baza celor mai recente informații disponibile. De asemenea, statele membre stabilesc și descriu previziunile pentru fiecare dintre cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice pentru prima perioadă de zece ani, cel puțin până în 2040 (inclusiv pentru anul 2030), care sunt preconizate să rezulte din politicile și măsurile existente (puse în aplicare și adoptate).

(2)    În cadrul propriilor planuri energetice și climatice naționale integrate, statele membre își descriu evaluarea la nivel național și, după caz, regional privind:

(a)impactul asupra evoluției sistemului energetic și a emisiilor și absorbțiilor de gaze cu efect de seră pentru prima perioadă de zece ani, cel puțin până în 2040 (inclusiv pentru anul 2030), în contextul politicilor și măsurilor planificate, inclusiv o comparație cu previziunile bazate pe politicile și măsurile existente (puse în aplicare și adoptate) menționate la alineatul (1);

(b)impactul la nivel macroeconomic și social, precum și asupra mediului și a competențelor, al politicilor și măsurilor planificate menționate la articolul 7 și specificate mai detaliat în anexa I, pentru prima perioadă de zece ani, cel puțin până în anul 2030, inclusiv o comparație cu previziunile bazate pe politicile și măsurile existente (puse în aplicare și adoptate) menționate la alineatul (1);

(c)interacțiunile dintre politicile și măsurile existente (puse în aplicare și adoptate) și planificate din cadrul unei dimensiuni de politică și dintre politicile și măsurile existente (puse în aplicare și adoptate) și planificate din cadrul unor dimensiuni diferite, pentru prima perioadă de zece ani, cel puțin până în anul 2030. Previziunile referitoare la securitatea aprovizionării, la infrastructură și la integrarea pieței sunt corelate cu scenarii robuste în materie de eficiență energetică.

Articolul 9
Proiectele de planuri energetice și climatice naționale integrate

(1)    Până la 1 ianuarie 2018 și, ulterior, la fiecare zece ani, statele membre elaborează și prezintă Comisiei un proiect al planului energetic și climatic național integrat menționat la articolul 3 alineatul (1).

(2)    Comisia poate formula recomandări adresate statelor membre cu privire la proiectele de planuri, în conformitate cu articolul 28. Aceste recomandări stabilesc în special:

(a)nivelul de ambiție al obiectivelor și contribuțiilor în vederea realizării în mod colectiv a obiectivelor uniunii energetice, în special a obiectivelor Uniunii pentru 2030 privind energia din surse regenerabile și eficiența energetică;

(b)politicile și măsurile legate de obiectivele statelor membre și la nivelul Uniunii, precum și alte politici și măsuri cu o potențială relevanță transfrontalieră;

(c)interacțiunile și consecvența dintre politicile și măsurile existente (puse în aplicare și adoptate) și planificate incluse în planul energetic și climatic național integrat din cadrul unei singure dimensiuni și între dimensiuni diferite ale uniunii energetice.

(3)    Statele membre acordă o maximă atenție oricărei recomandări din partea Comisiei atunci când își finalizează propriul plan energetic și climatic național integrat.

Articolul 10
Consultarea publică 

Fără a aduce atingere niciunei alte cerințe legislative a Uniunii, statele membre se asigură că publicul beneficiază din timp de posibilități efective de a participa la elaborarea proiectelor de planuri menționate la articolul 9 și anexează la proiectul de plan energetic și climatic național integrat prezentat Comisiei un rezumat al opiniilor publicului. În măsura în care sunt aplicabile dispozițiile Directivei 2001/42/CE, consultările efectuate în conformitate cu directiva în cauză sunt considerate a îndeplini, de asemenea, obligațiile de consultare a publicului prevăzute de prezentul regulament.

Articolul 11
Cooperare regională

(1)    Statele membre cooperează între ele la nivel regional, pentru a realiza cu eficacitate obiectivele și contribuțiile stabilite în propriile planuri energetice și climatice naționale integrate.

(2)    Cu mult înainte de a prezenta Comisiei proiectul de plan energetic și climatic național integrat în conformitate cu articolul 9 alineatul (1), statele membre identifică posibilitățile de cooperare regională și consultă statele membre învecinate, precum și celelalte state membre care își exprimă interesul. În cadrul propriilor proiecte de planuri energetice și climatice naționale integrate, statele membre prezintă rezultatele acestei consultări regionale, inclusiv, dacă este cazul, modul în care au fost luate în considerare observațiile.

(3)    Comisia facilitează cooperarea și consultarea între statele membre cu privire la proiectele de planuri care îi sunt prezentate în temeiul articolului 9, în vederea finalizării acestora.

(4)    La elaborarea propriilor planuri energetice și climatice naționale integrate finale, statele membre iau în considerare observațiile primite de la alte state membre în conformitate cu alineatele (2) și (3) și explică modul în care au fost luate în considerare observațiile respective.

(5)    În scopurile menționate la alineatul (1), statele membre continuă să coopereze la nivel regional pentru punerea în aplicare a politicilor și măsurilor aferente planurilor lor.

Articolul 12
Evaluarea planurilor energetice și climatice naționale integrate

Comisia evaluează planurile energetice și climatice naționale integrate și actualizările acestora notificate în temeiul articolelor 3 și 13. În special, ea evaluează dacă:

(a)obiectivele și contribuțiile sunt suficiente pentru realizarea în mod colectiv a obiectivelor uniunii energetice și, pentru prima perioadă de zece ani, în special, a obiectivelor cadrului Uniunii privind clima și energia pentru 2030;

(b)planurile respectă cerințele articolelor 3-11 și recomandările Comisiei emise în temeiul articolului 28.

Articolul 13
Actualizarea planului energetic și climatic național integrat

(1)    Până la 1 ianuarie 2023 și, ulterior, la fiecare 10 ani, statele membre prezintă Comisiei un proiect de actualizare a celui mai recent plan energetic și climatic național integrat notificat, menționat la articolul 3, sau confirmă Comisiei că planul rămâne valabil.

(2)    Până la 1 ianuarie 2024 și, ulterior, la fiecare 10 ani, statele membre prezintă Comisiei o actualizare a celui mai recent plan energetic și climatic național integrat notificat, menționat la articolul 3, cu excepția cazului în care au confirmat că planul rămâne valabil în conformitate cu alineatul (1) al prezentului articol.

(3)    Statele membre modifică obiectivele și contribuțiile stabilite în actualizarea menționată la alineatul (2) doar pentru a reflecta o ambiție mai mare în comparație cu cele stabilite în cel mai recent plan energetic și climatic național integrat notificat.

(4)    Statele membre depun eforturi pentru a atenua, în planul actualizat, orice impact negativ asupra mediului care este constatat în cadrul raportării integrate prevăzute la articolele 15-22.

(5)    La elaborarea actualizării menționate la alineatul (2), statele membre țin seama de cele mai recente recomandări specifice fiecărei țări emise în contextul semestrului european.

(6)    Procedurile stabilite la articolul 9 alineatul (2) și la articolul 11 se aplică elaborării și evaluării planurilor energetice și climatice naționale integrate actualizate.

CAPITOLUL 3
STRATEGII DE REDUCERE A EMISIILOR PE TERMEN LUNG

Articolul 14
Strategii de reducere a emisiilor pe termen lung

(1)    Până la 1 ianuarie 2020 și, ulterior, la fiecare zece ani, statele membre elaborează și prezintă Comisiei strategiile lor de reducere a emisiilor pe termen lung, cu o perspectivă de 50 de ani, pentru a contribui la:

(a)îndeplinirea angajamentelor Uniunii și ale statelor membre, în temeiul CCONUSC și al Acordului de la Paris, de a reduce emisiile antropice de gaze cu efect de seră și de a spori absorbțiile de către absorbanți;

(b)îndeplinirea obiectivului de a menține creșterea temperaturii medii globale cu mult sub 2 °C peste nivelurile preindustriale și de a continua eforturile pentru limitarea acestei creșteri a temperaturii la 1,5 °C peste nivelurile preindustriale;

(c)realizarea pe termen lung a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și a sporirii absorbțiilor de către absorbanți în toate sectoarele, în conformitate cu obiectivul Uniunii, în contextul reducerilor necesare, potrivit IPCC, în țările dezvoltate luate ca grup, pentru a reduce în mod rentabil emisiile cu până la 80-95 % până în 2050 față de nivelurile din 1990.

(2)    Strategiile de reducere a emisiilor pe termen lung vizează:

(a)contribuția totală la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și la sporirea absorbțiilor de către absorbanți;

(b)reducerea emisiilor și sporirea absorbțiilor în sectoare individuale, inclusiv sectorul energiei electrice, sectorul transporturilor, sectorul construcțiilor (rezidențial și terțiar), sectorul agricol și sectorul LULUCF (exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură);

(c)progresele preconizate în ceea ce privește trecerea la o economie cu emisii scăzute de gaze cu efect de seră, inclusiv intensitatea emisiilor de gaze cu efect de seră, intensitatea CO2 a produsului intern brut și strategiile în materie de cercetare, dezvoltare și inovare;

(d)legăturile cu alte planificări pe termen lung la nivel național.

(3)    Strategiile de reducere a emisiilor pe termen lung și planurile energetice și climatice naționale integrate menționate la articolul 3 ar trebui să fie consecvente unele cu altele.

(4)    Statele membre pun de îndată la dispoziția publicului strategiile lor respective de reducere a emisiilor pe termen lung și orice actualizări ale acestora.

CAPITOLUL 4
RAPORTARE

Secțiunea 1
Rapoartele intermediare bianuale și măsuri ulterioare acestora

Articolul 15
Rapoartele energetice și climatice naționale intermediare integrate

(1)    Fără a aduce atingere articolului 23, până la 15 martie 2021 și, ulterior, din doi în doi ani, fiecare stat membru raportează Comisiei stadiul punerii în aplicare a planului energetic și climatic național integrat, prin intermediul unui raport energetic și climatic național intermediar integrat care acoperă toate cele cinci dimensiuni-cheie ale uniunii energetice.

(2)    Raportul menționat la alineatul (1) include următoarele elemente:

(a)informații cu privire la progresele înregistrate în direcția realizării obiectivelor și contribuțiilor stabilite în planul energetic și climatic național integrat, precum și în direcția punerii în aplicare a politicilor și măsurilor necesare pentru realizarea acestora;

(b)informațiile menționate la articolele 18-22 și, dacă este cazul, actualizările referitoare la politici și la măsuri, în conformitate cu articolele respective;

(c)politicile, măsurile și previziunile referitoare la emisiile antropice de către surse și absorbțiile de către absorbanți de gaze cu efect de seră, în conformitate cu articolul 16;

(d)informații cu privire la planificările și strategiile naționale de adaptare la schimbările climatice, în conformitate cu articolul 17 alineatul (1);

(e)copii ale rapoartelor bianuale și, în anii în care este cazul, comunicările naționale prezentate secretariatului CCONUSC;

(f)estimări, după caz, privind îmbunătățirea calității aerului și reducerea emisiilor de poluanți atmosferici, precum și alte beneficii ale măsurilor specifice privind eficiența energetică;

(g)rapoartele anuale menționate la articolul 17 alineatul (2) și la articolul 23.

Uniunea și statele membre prezintă secretariatului CCONUSC rapoarte bianuale în conformitate cu Decizia 2/CP.17 a Conferinței părților la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, precum și comunicări naționale în conformitate cu articolul 12 din CCONUSC.

(3)    Comisia adoptă acte de punere în aplicare pentru a stabili structura, formatul, detaliile tehnice și procedurile pentru informațiile menționate la alineatele (1) și (2). Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 37 alineatul (3).

(4)    Frecvența și amploarea informațiilor și a actualizărilor menționate la alineatul (2) litera (b) se echilibrează în raport cu necesitatea de a asigura suficientă certitudine pentru investitori.

(5)    În cazul în care Comisia a formulat recomandări în temeiul articolului 27 alineatul (2) sau (3), statul membru în cauză include în raportul său, menționat la alineatul (1) al prezentului articol, informații privind politicile și măsurile adoptate sau prevăzute a fi adoptate și puse în aplicare pentru a aborda respectivele recomandări. Aceste informații cuprind un calendar detaliat de punere în aplicare.

Articolul 16
Raportarea integrată cu privire la politicile și măsurile în materie de GES și cu privire la previziuni

(1)    Până la 15 martie 2021 și, ulterior, la fiecare doi ani, statele membre prezintă Comisiei informații cu privire la:

(a)propriile politici și măsuri naționale specificate în anexa IV și

(b)propriile previziuni naționale referitoare la emisiile antropice de către surse și absorbțiile de către absorbanți de gaze cu efect de seră, defalcate pe gazele sau grupele de gaze (hidrofluorocarburi și perfluorocarburi) enumerate în anexa III partea 2. Previziunile naționale țin seama de toate politicile și măsurile adoptate la nivelul Uniunii și cuprind informațiile stabilite în anexa V.

(2)    Statele membre raportează cu privire la cele mai actuale previziuni disponibile. În cazul în care un stat membru nu prezintă previziuni estimate complete până la data de 15 martie, la fiecare doi ani, iar Comisia a stabilit că statul membru respectiv nu poate completa lacunele din estimări odată ce acestea sunt identificate prin procedurile de asigurare a calității sau de control al calității ale Comisiei, Comisia poate elabora estimările necesare pentru a compila previziuni la nivelul Uniunii în consultare cu statul membru în cauză.

(3)    În cazul unor modificări substanțiale ale informațiilor raportate în temeiul alineatului (1) pe parcursul primului an al perioadei de raportare, statul membru în cauză comunică aceste modificări Comisiei până la data de 15 martie a anului care urmează raportului anterior.

(4)    Statele membre pun la dispoziția publicului, în format electronic, propriile previziuni naționale în temeiul alineatului (1) și orice evaluare relevantă a costurilor și a efectelor politicilor și măsurilor naționale cu privire la punerea în aplicare a politicilor Uniunii care prezintă relevanță pentru limitarea emisiilor de GES, împreună cu orice raport tehnic justificativ relevant. Aceste previziuni și evaluări ar trebui să includă descrieri ale modelelor și ale abordărilor metodologice folosite, definiții și ipotezele aferente.

Articolul 17
Raportarea integrată cu privire la acțiunile naționale de adaptare, la sprijinul financiar și tehnologic acordat țărilor în curs de dezvoltare și la veniturile din licitații

(1)    Până la 15 martie 2021 și, ulterior, la fiecare doi ani, statele membre raportează Comisiei informații privind planificarea și strategiile naționale proprii de adaptare la schimbările climatice, descriind acțiunile puse în aplicare sau planificate pentru a facilita adaptarea la schimbările climatice și incluzând informațiile specificate în anexa VI partea 1.

(2)    Până la 15 martie 2021 și, ulterior, în fiecare an (anul X), statele membre prezintă Comisiei informații cu privire la:

(a)sprijinul acordat țărilor în curs de dezvoltare, inclusiv informațiile specificate în anexa VI partea 2;

(b)utilizarea veniturilor generate de statul membru respectiv prin licitarea certificatelor în temeiul articolului 10 alineatul (1) și al articolului 3d alineatul (1) sau (2) din Directiva 2003/87/CE, inclusiv informațiile specificate în anexa VI partea 3.

(3)    Statele membre pun la dispoziția publicului rapoartele înaintate Comisiei în temeiul prezentului articol.

(4)    Comisia adoptă acte de punere în aplicare pentru a stabili structura, formatul și procedurile de transmitere pentru raportarea informațiilor de către statele membre în temeiul prezentului articol. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 37 alineatul (3).

Articolul 18
Raportarea integrată cu privire la energia din surse regenerabile

Statele membre includ în rapoartele energetice și climatice naționale intermediare integrate informațiile:

(a)cu privire la punerea în aplicare a următoarelor traiectorii și obiective:

(1)traiectoria națională privind ponderea globală a energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie pentru perioada 2021-2030;

(2)traiectoriile naționale privind ponderea sectorială a energiei din surse regenerabile în consumul final de energie pentru perioada 2021-2030 în sectorul energiei electrice, al încălzirii și răcirii și al transporturilor;

(3)traiectoriile pentru fiecare tehnologie de obținere a energiei din surse regenerabile care urmează să fie utilizată pentru a realiza traiectoriile globale și sectoriale pentru energia din surse regenerabile în perioada 2021-2030, inclusiv consumul final brut preconizat total de energie per tehnologie și per sector în Mtep și capacitatea instalată totală planificată per tehnologie și per sector în MW;

(4)traiectoriile privind cererea de bioenergie, defalcată pe căldură, energie electrică și transporturi, precum și privind oferta de biomasă, pe materii prime și proveniență (făcând distincție între producția internă și importuri). Pentru biomasa forestieră, o evaluare a sursei și a impactului acesteia asupra absorbantului LULUCF;

(5)dacă este cazul, alte traiectorii și obiective naționale, inclusiv cele sectoriale și pe termen lung (cum ar fi ponderea biocombustibililor, ponderea biocombustibililor avansați, ponderea biocombustibililor produși din principalele culturi de pe terenurile agricole, ponderea energiei electrice produse din biomasă fără generarea de căldură, ponderea energiei din surse regenerabile în termoficarea centralizată, utilizarea energiei din surse regenerabile în clădiri, energia din surse regenerabile produsă de orașe, de comunitățile energetice și de consumatorii autonomi);

(b)cu privire la punerea în aplicare a următoarelor politici și măsuri:

(1)politicile și măsurile puse în aplicare, adoptate și planificate pentru realizarea contribuției naționale la obiectivul obligatoriu la nivelul Uniunii privind energia din surse regenerabile pentru 2030, indicat la articolul 4 litera (a) punctul 2 subpunctul (i), inclusiv măsurile specifice pe sector și pe tehnologie, împreună cu o revizuire specifică a punerii în aplicare a măsurilor prevăzute la articolele 23, 24 și 25 din [Directiva 2009/28/CE reformată propusă prin COM(2016) 767];

(2)măsurile specifice de cooperare regională;

(3)fără a aduce atingere articolelor 107 și 108 din TFUE, măsurile specifice privind sprijinul financiar, inclusiv sprijinul Uniunii și utilizarea fondurilor Uniunii, pentru promovarea utilizării energiei din surse regenerabile în sectorul energiei electrice, al încălzirii și răcirii și al transporturilor;

(4)măsurile specifice pentru îndeplinirea cerințelor de la articolele 15, 16, 17, 18, 21 și 22 din [Directiva 2009/28/CE reformată propusă prin COM(2016) 767];

(5)măsurile care promovează utilizarea energiei din biomasă, în special pentru mobilizarea de noi surse de biomasă, ținând seama de disponibilitatea biomasei (atât potențialul intern, cât și importurile din țări terțe) și de alte utilizări ale biomasei (sectoare bazate pe agricultură și pe silvicultură), precum și măsurile pentru asigurarea durabilității biomasei produse și utilizate;

(c)stabilite în anexa VII partea 1.

Articolul 19
Raportarea integrată cu privire la eficiența energetică

Statele membre includ în rapoartele energetice și climatice naționale intermediare integrate informațiile:

(a)cu privire la punerea în aplicare a următoarelor traiectorii și obiective naționale:

(1)traiectoria consumului primar și final de energie din 2020 până în 2030, drept contribuția națională în materie de economii de energie la realizarea obiectivului Uniunii pentru 2030, inclusiv metodologia aferentă;

(2)obiectivele privind renovarea pe termen lung a parcului național de clădiri rezidențiale și comerciale, atât publice, cât și private;

(3)după caz, o actualizare a altor obiective naționale stabilite în planul național;

(b)cu privire la punerea în aplicare a următoarelor politici și măsuri:

(1)politicile, măsurile și programele puse în aplicare, adoptate și planificate pentru a realiza contribuția orientativă privind eficiența energetică pe plan național pentru 2030, precum și alte obiective prezentate la articolul 6, inclusiv măsurile și instrumentele planificate (și de natură financiară) pentru a promova performanța energetică a clădirilor, măsurile de utilizare a potențialului de eficiență energetică al infrastructurii pentru gaz și energie electrică, precum și alte măsuri de promovare a eficienței energetice;

(2)dacă este cazul, instrumentele bazate pe piață care stimulează creșterile de eficiență energetică, inclusiv taxele, impozitele și certificatele legate de energie, dar fără a se limita la acestea;

(3)schema de obligații și măsurile alternative privind eficiența energetică la nivel național în temeiul articolelor 7a și 7b din Directiva 2012/27/UE [versiunea modificată în conformitate cu propunerea COM(2016) 761], în conformitate cu anexa II la prezentul regulament;

(4)strategia pe termen lung pentru renovarea parcului național de clădiri rezidențiale și comerciale, atât publice, cât și private, inclusiv politicile și măsurile de stimulare a renovărilor aprofundate rentabile și a renovărilor aprofundate rentabile efectuate în etape;

(5)politicile și măsurile care promovează serviciile energetice în sectorul public și măsurile de eliminare a barierelor de reglementare și de altă natură care împiedică adoptarea practicii de a încheia contracte de performanță energetică și a altor modele de servicii de eficiență energetică;

(6)cooperarea regională în domeniul eficienței energetice, dacă este cazul;

(7)fără a aduce atingere articolelor 107 și 108 din TFUE, măsurile de finanțare, inclusiv sprijinul Uniunii și utilizarea fondurilor Uniunii în domeniul eficienței energetice la nivel național, dacă este cazul;

(c)stabilite în anexa VII partea 2.

Articolul 20
Raportarea integrată cu privire la securitatea energetică

Statele membre includ în rapoartele energetice și climatice naționale intermediare integrate informații cu privire la punerea în aplicare:

(a)a obiectivelor naționale privind diversificarea surselor de energie și privind țările furnizoare, stocarea, reacția din partea cererii;

(b)a obiectivelor naționale în ceea ce privește reducerea dependenței de importurile de energie din țări terțe;

(c)a obiectivelor naționale privind dezvoltarea capacității de a face față întreruperii sau diminuării unei surse de aprovizionare cu energie, inclusiv gaz și energie electrică;

(d)a obiectivelor naționale privind utilizarea surselor interne de energie, în special a energiei din surse regenerabile;

(e)a politicilor și măsurilor puse în aplicare, adoptate și planificate pentru a atinge obiectivele menționate la literele (a)-(d);

(f)a cooperării regionale în vederea implementării obiectivelor și politicilor menționate la literele (a)-(d);

(g)fără a aduce atingere articolelor 107 și 108 din TFUE, a măsurilor de finanțare, inclusiv a sprijinului Uniunii și a utilizării fondurilor Uniunii în acest domeniu la nivel național, dacă este cazul.

Articolul 21
Raportarea integrată cu privire la piața internă a energiei

(1)    Statele membre includ în rapoartele energetice și climatice naționale intermediare integrate informații cu privire la punerea în aplicare a următoarelor obiective și măsuri:

(a)nivelul de interconectivitate a rețelelor de energie electrică la care aspiră statul membru în 2030, având în vedere obiectivul de 15 % de interconectare a rețelelor de energie electrică;

(b)obiectivele naționale esențiale privind infrastructura de transport al energiei electrice și al gazului, care sunt necesare pentru atingerea obiectivelor din cadrul oricăreia dintre cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice;

(c)dacă este cazul, principalele proiecte de infrastructură preconizate, în afara proiectelor de interes comun;

(d)obiectivele naționale referitoare la alte aspecte ale pieței interne a energiei, precum integrarea și cuplarea piețelor, dacă este cazul;

(e)obiectivele naționale în ceea ce privește sărăcia energetică, inclusiv numărul de gospodării afectate de sărăcia energetică;

(f)obiectivele naționale în ceea ce privește asigurarea caracterului adecvat al sistemului de energie electrică, dacă este cazul;

(g)a politicilor și măsurilor puse în aplicare, adoptate și planificate pentru a atinge obiectivele menționate la literele (a)-(f);

(h)a cooperării regionale în vederea implementării obiectivelor și politicilor menționate la literele (a)-(g);

(i)fără a aduce atingere articolelor 107 și 108 din TFUE, măsurile de finanțare, inclusiv sprijinul Uniunii și utilizarea fondurilor Uniunii în domeniul pieței interne a energiei la nivel național, dacă este cazul;

(j)măsurile de sporire a flexibilității sistemului energetic în ceea ce privește producția de energie din surse regenerabile, inclusiv introducerea cuplării piețelor intrazilnice și a piețelor de echilibrare transfrontaliere.

(2)    Informațiile furnizate de statele membre în temeiul alineatului (1) sunt consecvente cu și, după caz, se bazează pe raportul autorităților naționale de reglementare menționat la articolul 59 alineatul (1) litera (h) din [Directiva 2009/72/CE reformată propusă prin COM(2016) 864] și la articolul 41 alineatul (1) litera (e) din Directiva 2009/73/CE.

Articolul 22
Raportarea integrată cu privire la cercetare, inovare și competitivitate

Statele membre includ în rapoartele energetice și climatice naționale intermediare integrate menționate la articolul 15 informații cu privire la punerea în aplicare a următoarelor obiective și măsuri:

(a)obiectivele și politicile naționale care transpun într-un context național obiectivele și politicile planului SET;

(b)obiectivele naționale privind cheltuielile (publice și private) totale pentru cercetare și inovare în domeniul tehnologiilor energetice curate, precum și pentru acoperirea costurilor tehnologice și dezvoltarea performanțelor;

(c)dacă este cazul, obiectivele naționale, inclusiv obiectivele pe termen lung pentru 2050, privind implementarea tehnologiilor de decarbonizare a sectoarelor industriale mari consumatoare de energie și mari generatoare de emisii de dioxid de carbon și, dacă este cazul, privind infrastructura aferentă de transport, de utilizare și de stocare a dioxidului de carbon;

(d)obiectivele naționale privind eliminarea treptată a subvențiilor pentru energie;

(e)politicile și măsurile puse în aplicare, adoptate și planificate pentru a atinge obiectivele menționate la literele (b) și (c);

(f)cooperarea cu alte state membre pentru punerea în aplicare a obiectivelor și politicilor menționate la literele (b)-(d), inclusiv coordonarea politicilor și a măsurilor prin intermediul planului SET, cum ar fi alinierea programelor de cercetare și a programelor comune;

(g)măsurile de finanțare, inclusiv sprijinul Uniunii și utilizarea fondurilor Uniunii în acest domeniu la nivel național, dacă este cazul.

Secțiunea 2
Raportarea anuală

Articolul 23
Raportarea anuală

(1)    Până la 15 martie 2021 și, ulterior, în fiecare an (anul X), statele membre raportează Comisiei:

(a)inventarele lor armonizate de gaze cu efect de seră pentru anul X-1;

(b)informațiile menționate la articolul 6 alineatul (2) din Directiva 2009/119/CE;

(c)informațiile menționate în anexa IX punctul 3 la Directiva 2013/30/UE, în conformitate cu articolul 25 din aceeași directivă.

În sensul literei (a), pe baza inventarelor armonizate de gaze cu efect de seră prezentate de statele membre sau, dacă un stat membru nu și-a prezentat inventarele armonizate până la data respectivă, pe baza propriilor estimări, Comisia compilează anual un inventar armonizat de gaze cu efect de seră la nivelul Uniunii. Comisia pune aceste informații la dispoziția publicului în fiecare an până la data de 30 septembrie.

(2)    Începând din 2023, statele membre stabilesc și raportează Comisiei, până la data de 15 martie a fiecărui an (X), datele finale ale inventarelor de gaze cu efect de seră și, până la data de 15 ianuarie în fiecare an, datele preliminare, incluzând gazele cu efect de seră și informațiile referitoare la inventar enumerate în anexa III. Raportul privind datele finale ale inventarelor de gaze cu efect de seră cuprinde, de asemenea, un raport de inventariere național actualizat.

(3)    Statele membre prezintă secretariatului CCONUSC în fiecare an, până la data de 15 aprilie, inventarele naționale cuprinzând informațiile prezentate Comisiei cu privire la datele finale ale inventarelor de gaze cu efect de seră în conformitate cu alineatul (2) din prezentul articol. În cooperare cu statele membre, Comisia compilează anual un inventar de gaze cu efect de seră la nivelul Uniunii și întocmește un raport de inventariere a gazelor cu efect de seră la nivelul Uniunii, pe care le prezintă secretariatului CCONUSC în fiecare an până la data de 15 aprilie.

(4)    Statele membre raportează Comisiei datele preliminare și datele finale ale inventarelor naționale, până la data de 15 ianuarie, respectiv 15 martie, în anii 2027 și 2032, întocmite pentru propriile conturi LULUCF în scopul rapoartelor de conformitate în temeiul articolului 12 din Regulamentul [ ] [LULUCF].

(5)    Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 36 pentru:

(a)a modifica anexa III partea 2 prin adăugarea sau eliminarea unor substanțe în/din lista gazelor cu efect de seră;

(b)a completa prezentul regulament prin adoptarea de valori pentru potențialele de încălzire globală și prin specificarea orientărilor în materie de inventariere aplicabile în conformitate cu deciziile relevante adoptate de organismele CCONUSC sau ale Acordului de la Paris.

(6)    Comisia adoptă acte de punere în aplicare pentru a stabili structura, detaliile tehnice, formatul și procedurile de transmitere de către statele membre a inventarelor armonizate de gaze cu efect de seră în temeiul alineatului (1), a inventarelor de gaze cu efect de seră în temeiul alineatului (2) și a emisiilor și absorbțiilor de gaze cu efect de seră contabilizate în conformitate cu articolele 5 și 12 din Regulamentul [ ] [LULUCF]. Atunci când propune aceste acte de punere în aplicare, Comisia ia în considerare calendarele aferente CCONUSC sau Acordului de la Paris pentru monitorizarea și raportarea informațiilor respective, precum și deciziile relevante adoptate de organismele CCONUSC sau ale Acordului de la Paris, pentru a asigura respectarea de către Uniune a obligațiilor de raportare care îi revin în calitate de parte la CCONUSC și la Acordul de la Paris. Actele de punere în aplicare respective precizează, de asemenea, calendarele pentru cooperarea și coordonarea dintre Comisie și statele membre în vederea întocmirii raportului de inventariere a gazelor cu efect de seră la nivelul Uniunii. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 37 alineatul (3).

SECȚIUNEA 3
Platforma de raportare

Articolul 24
Platforma de raportare electronică

(1)    Comisia instituie o platformă de raportare online pentru a facilita comunicarea dintre Comisie și statele membre și pentru a promova cooperarea între statele membre.

(2)    Statele membre utilizează platforma online pentru a prezenta Comisiei rapoartele menționate în prezentul capitol odată ce platforma devine operațională.

CAPITOLUL 5
EVALUARE GLOBALĂ A PROGRESELOR ȘI A MĂSURILOR DE POLITICĂ LUATE PENTRU A ASIGURA REALIZAREA OBIECTIVELOR UNIUNII –– MONITORIZARE DE CĂTRE COMISIE

Articolul 25
Evaluarea progreselor

(1)    Până la 31 octombrie 2021 și, ulterior, la fiecare doi ani, Comisia evaluează, în special pe baza rapoartelor energetice și climatice naționale intermediare integrate, a altor informații raportate în temeiul prezentului regulament, a indicatorilor și a statisticilor europene, dacă sunt disponibile:

(a)progresele realizate la nivelul Uniunii în direcția îndeplinirii obiectivelor uniunii energetice, inclusiv, pentru prima perioadă de zece ani, obiectivele Uniunii privind energia și clima pentru 2030, în special în vederea evitării oricărei lacune în ceea ce privește obiectivele Uniunii pentru 2030 privind energia din surse regenerabile și eficiența energetică;

(b)progresele realizate de fiecare stat membru în direcția îndeplinirii propriilor obiective și contribuții și în direcția punerii în aplicare a politicilor și a măsurilor stabilite în planul său energetic și climatic național integrat;

(c)impactul general al activităților de aviație asupra climei globale, inclusiv în urma altor efecte sau emisii decât cele de CO2, pe baza datelor privind emisiile furnizate de statele membre în temeiul articolului 23, îmbunătățind respectiva evaluare prin trimitere la progresele științifice și la datele privind traficul aerian, după caz.

(2)    În domeniul energiei din surse regenerabile, în cadrul evaluării sale menționate la alineatul (1), Comisia evaluează progresele înregistrate în ceea ce privește ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut al Uniunii, pe baza unei traiectorii liniare pornind de la 20 % în 2020 și ajungând la cel puțin 27 % în 2030, astfel cum se prevede la articolul 4 litera (a) punctul 2 subpunctul (i).

(3)    În domeniul eficienței energetice, în cadrul evaluării sale menționate la alineatul (1), Comisia evaluează progresele înregistrate în direcția atingerii în mod colectiv a unui consum maxim de energie la nivelul Uniunii de 1 321 Mtep consum primar de energie și de 987 Mtep consum final de energie în 2030, astfel cum se prevede la articolul 6 alineatul (1) litera (a).

În cadrul evaluării sale, Comisia întreprinde următoarele acțiuni:

(a)analizează măsura în care a fost atins reperul Uniunii de maximum 1 483 Mtep de energie primară și de maximum 1 086 Mtep de energie finală în 2020;

(b)evaluează măsura în care progresele statelor membre indică faptul că Uniunea în ansamblul său este pe cale să atingă nivelul consumului de energie în 2030 prevăzut la primul paragraf, ținând seama de evaluarea informațiilor furnizate de statele membre în cadrul rapoartelor energetice și climatice naționale intermediare integrate;

(c)utilizează rezultatele obținute din exercițiile de modelare în ceea ce privește tendințele viitoare ale consumului de energie la nivelul Uniunii și la nivel național și utilizează alte analize complementare.

(4)    Până la 31 octombrie 2021 și, ulterior, în fiecare an, Comisia evaluează, îndeosebi pe baza informațiilor raportate în temeiul prezentului regulament, dacă Uniunea și statele sale membre au înregistrat progrese suficiente în direcția realizării următoarelor:

(a)angajamentele asumate în temeiul articolului 4 din CCONUSC și al articolului 3 din Acordul de la Paris, astfel cum au fost stabilite ulterior în deciziile adoptate de Conferința părților la CCONUSC sau de Conferința părților la CCONUSC care servește drept reuniune a părților la Acordul de la Paris;

(b)obligațiile stabilite la articolul 4 din Regulamentul [ ] [ESR] și la articolul 4 din Regulamentul [ ] [LULUCF];

(c)obiectivele stabilite în planul energetic și climatic național integrat în vederea realizării obiectivelor uniunii energetice și, pentru prima perioadă de zece ani, în vederea atingerii obiectivelor privind energia și clima pentru 2030.

(5)    Până la 31 octombrie 2019 și, ulterior, la fiecare patru ani, Comisia evaluează punerea în aplicare a Directivei 2009/31/CE.

(6)    În cadrul evaluării sale, Comisia ar trebui să ia în considerare cele mai recente recomandări specifice fiecărei țări emise în contextul semestrului european.

(7)    Comisia raportează cu privire la evaluarea sa în conformitate cu prezentul articol în cadrul raportului privind starea uniunii energetice menționat la articolul 29.

Articolul 26

Măsuri ulterioare în caz de neconcordanțe cu obiectivele generale ale uniunii energetice în temeiul Regulamentului privind partajarea eforturilor

(1)    Pe baza evaluării în temeiul articolului 25, Comisia emite recomandări către un stat membru, în temeiul articolului 28, în cazul în care evoluțiile politicilor din statul membru respectiv prezintă neconcordanțe cu obiectivele generale ale uniunii energetice.

(2)    Comisia poate emite avize cu privire la planurile de acțiune prezentate de statele membre în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul [ ] [ESR].

Articolul 27
Reacții la nivelul insuficient de ambiție al planurilor energetice și climatice naționale integrate și la progresele insuficiente în direcția atingerii obiectivelor Uniunii privind energia și clima 

(1)    Dacă, pe baza evaluării sale a planurilor energetice și climatice naționale integrate și a actualizărilor acestora în temeiul articolului 12, Comisia ajunge la concluzia că obiectivele și contribuțiile planurilor naționale sau ale actualizărilor acestora sunt insuficiente pentru realizarea colectivă a obiectivelor uniunii energetice și, în special, pentru prima perioadă de zece ani, a obiectivelor Uniunii pentru 2030 privind energia din surse regenerabile și eficiența energetică, Comisia ia măsuri la nivelul Uniunii pentru a asigura realizarea colectivă a acestor obiective. În ceea ce privește energia din surse regenerabile, aceste măsuri țin seama de nivelul de ambiție al contribuțiilor statelor membre la obiectivul Uniunii pentru 2030, stabilite în planurile lor naționale și în actualizările acestora.

(2)    Dacă, pe baza evaluării sale în temeiul articolului 25 alineatul (1) litera (b), Comisia ajunge la concluzia că un stat membru a înregistrat progrese insuficiente în direcția realizării obiectivelor și contribuțiilor sau a punerii în aplicare a politicilor și măsurilor stabilite în propriul plan energetic și climatic național integrat, ea emite recomandări către statul membru în cauză în conformitate cu articolul 28. Atunci când emite astfel de recomandări, Comisia ține seama de eforturile ambițioase realizate de timpuriu de statele membre în vederea contribuirii la obiectivul Uniunii privind energia din surse regenerabile pentru 2030.

(3)    Dacă, pe baza evaluării globale a rapoartelor energetice și climatice naționale intermediare integrate ale statelor membre în temeiul articolului 25 alineatul (1) litera (a) și cu sprijinul altor surse de informații, după caz, Comisia ajunge la concluzia că Uniunea riscă să nu îndeplinească obiectivele uniunii energetice și, în special, pentru prima perioadă de zece ani, obiectivele cadrului privind clima și energia pentru 2030 al Uniunii, ea poate emite recomandări către toate statele membre, în temeiul articolului 28, pentru a atenua acest risc. După caz, în plus față de recomandări, Comisia ia măsuri la nivelul Uniunii pentru a asigura, în special, atingerea obiectivelor Uniunii pentru 2030 privind energia din surse regenerabile și eficiența energetică. În ceea ce privește energia din surse regenerabile, aceste măsuri țin seama de eforturile ambițioase realizate de timpuriu de statele membre în vederea contribuirii la obiectivul Uniunii pentru 2030.

(4)    Dacă, în domeniul energiei din surse regenerabile, fără a aduce atingere măsurilor la nivelul Uniunii prevăzute la alineatul (3) și pe baza evaluării sale în temeiul articolului 25 alineatele (1) și (2) în anul 2023, Comisia ajunge la concluzia că traiectoria liniară a Uniunii menționată la articolul 25 alineatul (2) nu este realizată în mod colectiv, statele membre se asigură, până în anul 2024, că orice decalaj apărut este remediat prin măsuri suplimentare, cum ar fi:

(a)ajustarea ponderii energiei din surse regenerabile în sectorul încălzirii și răcirii, prevăzută la articolul 23 alineatul (1) din [Directiva 2009/28/CE reformată propusă prin COM(2016) 767];

(b)ajustarea ponderii energiei din surse regenerabile în sectorul transporturilor, prevăzută la articolul 25 alineatul (1) din [Directiva 2009/28/CE reformată propusă prin COM(2016) 767];

(c)realizarea unei contribuții financiare la o platformă de finanțare instituită la nivelul Uniunii, care contribuie la proiecte în domeniul energiei din surse regenerabile și este gestionată direct sau indirect de Comisie;

(d)alte măsuri de sporire a utilizării energiei din surse regenerabile.

Aceste măsuri țin seama de nivelul de ambiție al contribuțiilor timpurii ale statului membru în cauză la îndeplinirea obiectivului Uniunii privind energia din surse regenerabile pentru 2030.

Dacă un stat membru nu menține ponderea de referință a energiei din surse regenerabile în consumul său final brut de energie prevăzut la articolul 3 alineatul (3) din [Directiva 2009/28/CE reformată propusă prin COM(2016) 767] începând din 2021, statul membru în cauză se asigură că orice decalaj în ceea ce privește ponderea de referință este acoperit prin realizarea unei contribuții financiare la platforma de finanțare menționată la primul paragraf litera (c). În sensul prezentului paragraf și al primului paragraf litera (c), statele membre pot utiliza propriile venituri din certificatele anuale de emisii în temeiul Directivei 2003/87/CE.

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 36 în vederea stabilirii oricăror dispoziții necesare pentru înființarea și funcționarea platformei de finanțare menționate la litera (c).

(5)    Dacă, în domeniul eficienței energetice, fără a aduce atingere altor măsuri la nivelul Uniunii în temeiul alineatului (3) și pe baza evaluării sale în temeiul articolului 25 alineatele (1) și (3) în anul 2023, Comisia ajunge la concluzia că progresele realizate în direcția atingerii în mod colectiv a obiectivului Uniunii privind eficiența energetică menționat la articolul 25 alineatul (3) primul paragraf sunt insuficiente, ea ia până în anul 2024 măsuri, în plus față de cele prevăzute în Directiva 2010/31/UE [versiunea modificată în conformitate cu propunerea COM(2016) 765] și în Directiva 2012/27/UE [versiunea modificată în conformitate cu propunerea COM(2016) 761], pentru a se asigura că obiectivele obligatorii ale Uniunii privind eficiența energetică pentru 2030 sunt îndeplinite. Aceste măsuri suplimentare pot îmbunătăți, în special, eficiența energetică a:

(a)produselor, în conformitate cu Directiva 2010/30/UE și cu Directiva 2009/125/CE;

(b)clădirilor, în conformitate cu Directiva 2010/31/UE [versiunea modificată în conformitate cu propunerea COM(2016) 765] și cu Directiva 2012/27/UE [versiunea modificată în conformitate cu propunerea COM(2016) 761];

(c)transporturilor.

Articolul 28
Recomandări ale Comisiei adresate statelor membre

(1)    După caz, Comisia emite recomandări adresate statelor membre pentru a asigura realizarea obiectivelor uniunii energetice.

(2)    Acolo unde, în prezentul regulament, se face trimitere la prezentul articol, se aplică următoarele principii:

(a)statul membru în cauză ține seama de recomandare în cea mai mare măsură posibilă, într-un spirit de solidaritate între statele membre și Uniune și între statele membre;

(b)statul membru stabilește, în raportul său energetic și climatic național intermediar integrat întocmit în anul următor anului în care a fost emisă recomandarea, modul în care a ținut seama de recomandare în cea mai mare măsură posibilă și modul în care a pus-o în aplicare sau intenționează să o pună în aplicare. El furnizează justificări în cazul în care se abate de la recomandare;

(c)recomandările ar trebui să fie complementare celor mai recente recomandări specifice fiecărei țări emise în contextul semestrului european.

Articolul 29
Raport privind starea uniunii energetice

(1)    Până la data de 31 octombrie a fiecărui an, Comisia înaintează Parlamentului European și Consiliului un raport privind starea uniunii energetice.

(2)    Raportul privind starea uniunii energetice include, printre altele, următoarele elemente:

(a)evaluarea efectuată în temeiul articolului 25;

(b)dacă este cazul, recomandările formulate în temeiul articolului 28;

(c)funcționarea pieței carbonului menționate la articolul 10 alineatul (5) din Directiva 2003/87/CE, inclusiv informații cu privire la aplicarea Directivei 2003/87/CE, menționate la articolul 21 alineatul (2) din aceeași directivă;

(d)o dată la doi ani, un raport privind sustenabilitatea bioenergiei la nivelul Uniunii, cuprinzând informațiile specificate în anexa VIII;

(e)o dată la doi ani, un raport privind schemele voluntare pentru care Comisia a adoptat o decizie în conformitate cu articolul 27 alineatul (4) din [Directiva 2009/28/CE reformată propusă prin COM(2016) 767], cuprinzând informațiile specificate în anexa IX la prezentul regulament;

(f)un raport intermediar general privind aplicarea [Directivei 2009/72/CE reformate propuse prin COM(2016) 864], în temeiul articolului 69 din directiva respectivă;

(g)un raport intermediar general privind aplicarea Directivei 2009/73/CE, în temeiul articolului 52 din directiva respectivă;

(h)un raport intermediar general privind schemele de obligații în materie de eficiență energetică menționate la articolul 7a din Directiva 2012/27/UE [versiunea modificată în conformitate cu propunerea COM(2016) 761];

(i)un raport intermediar general privind progresele înregistrate de statele membre în ceea ce privește crearea unei piețe a energiei complete și operaționale;

(j)calitatea reală a combustibililor în diferitele state membre și acoperirea geografică a combustibililor cu un conținut maxim de sulf de 10 mg/kg, pentru a oferi o imagine de ansamblu a datelor referitoare la calitatea combustibililor în diferitele state membre, raportate în temeiul Directivei 98/70/CE;

(k)alte aspecte relevante pentru implementarea uniunii energetice, inclusiv sprijinul public și privat.

CAPITOLUL 6
SISTEMELE NAȚIONALE ȘI ALE UNIUNII PENTRU EMISIILE DE GAZE CU EFECT DE SERĂ ȘI ABSORBȚIILE DE CĂTRE ABSORBANȚI DE GAZE CU EFECT DE SERĂ

Articolul 30
Sistemele de inventariere naționale și ale Uniunii

(1)    Până la 1 ianuarie 2021, statele membre instituie, operează și urmăresc să îmbunătățească în permanență sistemele naționale de inventariere pentru a estima emisiile antropice de către surse și absorbțiile de către absorbanți de gaze cu efect de seră incluse în anexa III partea 2 la prezentul regulament și pentru a asigura actualitatea, transparența, exactitatea, coerența, comparabilitatea și caracterul integral al inventarelor lor de gaze cu efect de seră.

(2)    Statele membre se asigură că propriile autorități competente responsabile cu inventarierea au acces la informațiile specificate în anexa X la prezentul regulament, utilizează sistemele de raportare instituite în temeiul articolului 20 din Regulamentul (UE) nr. 517/2014 pentru îmbunătățirea estimării privind gazele fluorurate din inventarele naționale de gaze cu efect de seră și sunt capabile să efectueze controalele anuale privind coerența menționate în anexa III partea 1 literele (i) și (j) la prezentul regulament.

(3)    Se instituie un sistem de inventariere al Uniunii care să asigure actualitatea, transparența, exactitatea, coerența, comparabilitatea și caracterul integral al inventarelor naționale cu privire la inventarul de gaze cu efect de seră al Uniunii. Comisia gestionează, întreține și urmărește să îmbunătățească în mod continuu acest sistem, care include crearea unui program de asigurare a calității și de control al calității, stabilirea de obiective de calitate și elaborarea unui plan de asigurare a calității și de control al calității inventarelor, a procedurilor de finalizare a estimărilor privind emisiile pentru a compila inventarul Uniunii în conformitate cu alineatul (5) din prezentul articol și a revizuirilor menționate la articolul 31.

(4)    Comisia efectuează o verificare inițială a exactității datelor preliminare ale inventarelor de gaze cu efect de seră care trebuie transmise de statele membre în temeiul articolului 23 alineatul (2). Comisia transmite statelor membre rezultatele verificării respective în termen de șase săptămâni de la termenul-limită pentru transmiterea informațiilor. Statele membre răspund tuturor întrebărilor pertinente care rezultă în urma verificării inițiale până la data de 15 martie, odată cu transmiterea inventarului final pentru anul X-2.

(5)    În cazul în care un stat membru nu transmite până la data de 15 martie datele complete de inventar necesare pentru compilarea inventarului la nivelul Uniunii, Comisia poate elabora estimări pentru a completa datele prezentate de statul membru în cauză, în consultare și în strânsă cooperare cu acesta. În acest scop, Comisia folosește orientările aplicabile pentru întocmirea inventarelor naționale de gaze cu efect de seră.

(6)    Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 36 pentru a stabili norme privind conținutul, structura, formatul și procedura de transmitere a informațiilor referitoare la sistemele naționale de inventariere, precum și cerințe privind înființarea, operarea și funcționarea sistemelor de inventariere naționale și ale Uniunii. La elaborarea acestor acte, Comisia ia în considerare toate deciziile relevante adoptate de organismele CCONUSC sau ale Acordului de la Paris.

Articolul 31
Revizuirea inventarelor

(1)    În 2027 și 2032, Comisia efectuează o revizuire cuprinzătoare a datelor inventarelor naționale prezentate de către statele membre în temeiul articolului 23 alineatul (3) din prezentul regulament, pentru a monitoriza reducerile sau limitările de către statele membre a emisiilor de gaze cu efect de seră în temeiul articolelor 4, 9 și 10 din Regulamentul [ ] [ESR], reducerile emisiilor și sporirea absorbțiilor de către absorbanți în temeiul articolelor 4 și 12 din Regulamentul [ ] [LULUCF], precum și orice alte obiective de reducere sau de limitare a emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute în legislația Uniunii. Statele membre participă pe deplin la acest proces.

(2)    Revizuirea completă menționată la alineatul (1) include:

(a)controale pentru a verifica transparența, exactitatea, coerența, comparabilitatea și caracterul integral al informațiilor prezentate;

(b)controale pentru a identifica situațiile în care datele din inventar nu sunt elaborate în conformitate cu documentația care cuprinde orientările CCONUSC sau cu normele Uniunii;

(c)controale pentru a identifica situațiile în care contabilizarea LULUCF nu este efectuată în conformitate cu documentația care cuprinde orientările CCONUSC sau cu normele Uniunii; și

(d)dacă este cazul, calcularea corecțiilor tehnice necesare rezultate, în consultare cu statele membre.

(3)    Comisia adoptă acte de punere în aplicare pentru a stabili calendarul și procedura pentru efectuarea revizuirii cuprinzătoare, inclusiv sarcinile stabilite la alineatul (2) din prezentul articol, asigurând totodată consultarea corespunzătoare a statelor membre în ceea ce privește concluziile revizuirilor. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 37 alineatul (3).

(4)    Prin intermediul unui act de punere în aplicare, Comisia determină suma totală a emisiilor pentru anii relevanți, care rezultă din datele privind inventarierea corectate, pentru fiecare stat membru, după finalizarea separării pentru revizuire a datelor privind emisiile relevante pentru articolul 9 din Regulamentul [ ] [ESR] și a datelor privind emisiile menționate în anexa III partea 1 litera (c) la prezentul regulament și, de asemenea, determină suma totală a emisiilor și a absorbțiilor relevante pentru articolul 4 din Regulamentul [ ] [LULUCF].

(5)    Datele pentru fiecare stat membru înregistrate în registrele instituite în temeiul articolului 13 din Regulamentul [ ] [LULUCF] la o lună de la data publicării unui act de punere în aplicare adoptat în temeiul alineatului (4) din prezentul articol se utilizează pentru verificarea conformității cu articolul 4 din Regulamentul [ ] [LULUCF], inclusiv modificările aduse acestor date, care rezultă în urma faptului că statul membru în cauză se folosește de flexibilitățile în temeiul articolului 11 din Regulamentul [ ] [LULUCF].

(6)    Datele pentru fiecare stat membru înregistrate în registrele instituite în temeiul articolului 11 din Regulamentul [ ] [ESR] la o lună de la data verificării conformității cu Regulamentul [ ] [LULUCF] menționate la alineatul (5) din prezentul articol, se utilizează pentru verificarea conformității în temeiul articolului 9 din Regulamentul [ ] [ESR] pentru anii 2021 și 2026. Verificarea conformității în temeiul articolului 9 din Regulamentul [ ] [ESR] pentru fiecare dintre anii 2022-2025 și 2027-2030 se efectuează la o dată care cade la o lună de la data verificării conformității pentru anul precedent. Această verificare include modificările aduse datelor respective, care rezultă în urma faptului că statul membru în cauză se folosește de flexibilitățile în temeiul articolelor 5, 6 și 7 din Regulamentul [ ] [ESR].

Articolul 32
Sistemele naționale și de la nivelul Uniunii pentru politici, măsuri și previziuni

(1)    Până la 1 ianuarie 2021, statele membre și Comisia operează și urmăresc să îmbunătățească în permanență sistemele naționale și, respectiv, sistemele de la nivelul Uniunii pentru raportarea cu privire la politici și la măsuri, precum și cu privire la raportarea previziunilor referitoare la emisiile antropice de către surse și absorbțiile de către absorbanți de gaze cu efect de seră. Aceste sisteme includ dispozițiile instituționale, juridice și procedurale relevante stabilite în cadrul unui stat membru sau al Uniunii pentru evaluarea politicilor și pentru realizarea de previziuni referitoare la emisiile antropice de către surse și absorbțiile de către absorbanți de gaze cu efect de seră.

(2)    Statele membre și, respectiv, Comisia au ca obiectiv asigurarea actualității, transparenței, exactității, coerenței, comparabilității și caracterului integral al informațiilor raportate cu privire la politici și la măsuri, precum și cu privire la previziunile referitoare la emisiile antropice de către surse și absorbțiile de către absorbanți de gaze cu efect de seră, menționate la articolul 16, inclusiv folosirea și aplicarea datelor, metodelor și modelelor, precum și punerea în aplicare a activităților de asigurare a calității și de control al calității și a analizei de sensibilitate.

(3)    Comisia adoptă acte de punere în aplicare pentru a stabili structura, formatul și procedura de transmitere a informațiilor legate de sistemele naționale și de sistemele de la nivelul Uniunii pentru politici, măsuri și previziuni în temeiul alineatelor (1) și (2) din prezentul articol și al articolului 16. Atunci când propune aceste acte, Comisia ia în considerare deciziile relevante adoptate de organismele CCONUSC sau ale Acordului de la Paris, inclusiv cerințele de raportare convenite la nivel internațional, precum și calendarele de monitorizare și de raportare a informațiilor respective. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 37 alineatul (3).

Articolul 33
Crearea și operarea registrelor

(1)    Uniunea și statele membre înființează și mențin registre pentru a contabiliza în mod precis contribuția stabilită la nivel național în temeiul articolului 4 alineatul (13) din Acordul de la Paris și rezultatele măsurilor de atenuare transferate la nivel internațional în temeiul articolului 6 din respectivul acord.

(2)    Uniunea și statele membre își pot menține registrele într-un sistem consolidat, împreună cu unul sau mai multe alte state membre.

(3)    Datele din registrele menționate la alineatul (1) din prezentul articol sunt puse la dispoziția administratorului central desemnat în temeiul articolului 20 din Directiva 2003/87/CE.

(4)    Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 36 pentru a înființa registrele menționate la alineatul (1) din prezentul articol și pentru a asigura efectiv, prin intermediul registrelor Uniunii și ale statelor membre, implementarea tehnică necesară a deciziilor relevante ale organismelor CCONUSC sau ale Acordului la Paris, în conformitate cu alineatul (1) al prezentului articol.

CAPITOLUL 7
COOPERARE ȘI SPRIJIN

Articolul 34
Cooperarea dintre statele membre și Uniune

(1)    Statele membre cooperează și se coordonează pe deplin între ele și cu Uniunea în ceea ce privește obligațiile în temeiul prezentului regulament, în special cu privire la:

(a)procesul de elaborare, de adoptare, de notificare și de evaluare a planurilor energetice și climatice naționale integrate în temeiul articolelor 9-12;

(b)procesul de elaborare, de adoptare, de notificare și de evaluare a rapoartelor energetice și climatice naționale intermediare integrate în temeiul articolului 15 și a raportării anuale în temeiul articolului 23;

(c)procesul legat de recomandările Comisiei și abordarea respectivelor recomandări în temeiul articolului 9 alineatele (2) și (3), al articolului 15 alineatul (5), al articolului 26 alineatul (1) și al articolului 27 alineatele (2) și (3);

(d)compilarea inventarului de gaze cu efect de seră la nivelul Uniunii și întocmirea raportului Uniunii privind inventarul de gaze cu efect de seră, în temeiul articolului 23 alineatul (3);

(e)elaborarea comunicării naționale a Uniunii în temeiul articolului 12 din CCONUSC și a raportului bienal al Uniunii în temeiul Deciziei 2/CP.17 sau al deciziilor ulterioare relevante adoptate de organismele CCONUSC;

(f)procedurile de revizuire și de conformitate în temeiul CCONUSC și al Acordului de la Paris, în conformitate cu eventualele decizii aplicabile în temeiul CCONUSC, precum și procedura Uniunii de revizuire a inventarelor de gaze cu efect de seră ale statelor membre menționată la articolul 31;

(g)orice modificări în urma procesului de revizuire menționat la articolul 31 sau orice alte modificări ale inventarelor sau ale rapoartelor privind inventarele prezentate sau care urmează să fie prezentate secretariatului CCONUSC;

(h)compilarea inventarului armonizat de gaze cu efect de seră la nivelul Uniunii în temeiul articolului 23 alineatul (1) litera (a) și ultimul paragraf.

(2)    Comisia poate oferi sprijin tehnic statelor membre în legătură cu obligațiile în temeiul prezentului regulament, la cererea statului membru.

Articolul 35
Rolul Agenției Europene de Mediu

Agenția Europeană de Mediu asistă Comisia în activitățile acesteia în ceea ce privește dimensiunile „decarbonizare” și „eficiență energetică”, pentru a respecta articolele 14, 15, 16, 17, 18, 19, 23, 24, 25, 29, 30, 31, 32 și 34, în conformitate cu programul său de lucru anual. Această activitate de asistență include, după necesități, asistență pentru:

(a)compilarea informațiilor raportate de statele membre cu privire la politici și la măsuri, precum și cu privire la previziuni;

(b)efectuarea procedurilor de asigurare a calității și de control al calității în legătură cu informațiile raportate de statele membre cu privire la previziuni, precum și cu privire la politici și la măsuri;

(c)elaborarea de estimări sau completarea estimărilor puse la dispoziția Comisiei Europene pentru datele referitoare la previziunile care nu sunt raportate de statele membre;

(d)compilarea datelor necesare pentru raportul privind starea uniunii energetice elaborat de Comisie și transmis Parlamentului European și Consiliului, ori de câte ori sunt disponibile pentru a fi preluate din statisticile europene și adecvate în ceea ce privește actualitatea;

(e)difuzarea informațiilor colectate în temeiul prezentului regulament, inclusiv menținerea și actualizarea unei baze de date cu privire la politicile și măsurile de atenuare ale statelor membre și a platformei europene pentru adaptarea la schimbările climatice în ceea ce privește impactul schimbărilor climatice, vulnerabilitățile și adaptarea la schimbările climatice.

(f)efectuarea procedurilor de asigurare a calității și de control al calității în vederea întocmirii inventarului de gaze cu efect de seră la nivelul Uniunii;

(g)compilarea inventarului de gaze cu efect de seră la nivelul Uniunii și elaborarea raportului Uniunii privind inventarul de gaze cu efect de seră;

(h)elaborarea de estimări pentru datele care nu sunt raportate în inventarele naționale de gaze cu efect de seră;

(i)efectuarea revizuirii menționate la articolul 31;

(j)compilarea inventarului armonizat de gaze cu efect de seră la nivelul Uniunii.

CAPITOLUL 8
DELEGARE

Articolul 36
Exercitarea delegării

(1)    Comisiei îi este conferită competența de a adopta acte delegate, în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)    Competența de a adopta acte delegate menționată la articolele 3 alineatul (4), 23 alineatul (5), 27 alineatul (4), 30 alineatul (6) și 33 alineatul (4) se conferă Comisiei pe o perioadă de 5 ani începând de la [data intrării în vigoare a prezentului regulament]. Comisia elaborează un raport privind delegarea de competențe cel târziu cu nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.

(3)    Delegarea de competențe menționată la articolele 3 alineatul (4), 23 alineatul (5), 27 alineatul (4), 30 alineatul (6) și 33 alineatul (4) poate fi revocată în orice moment de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere valabilității actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(4)    Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016.

(5)    De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)    Un act delegat adoptat în temeiul articolelor 3 alineatul (4), 23 alineatul (5), 27 alineatul (4), 30 alineatul (6) și 33 alineatul (4) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European, nici Consiliul nu ridică obiecții în termen de două luni de la data la care le-a fost notificat actul în cauză sau dacă, înainte de expirarea termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor ridica obiecții. Termenul respectiv se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

CAPITOLUL 9
DISPOZIȚII FINALE

Articolul 37
Comitetul uniunii energetice

(1)    Comisia este asistată de un comitet al uniunii energetice. Acesta este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011 și activează în formațiunile sectoriale respective relevante pentru prezentul regulament.

(2)    Acest comitet înlocuiește comitetul instituit prin articolul 8 din Decizia 93/389/CEE, prin articolul 9 din Decizia 280/2004/CE și prin articolul 26 din Regulamentul (UE) nr. 525/2013. Trimiterile la comitetul instituit în temeiul actelor legislative menționate se interpretează ca trimiteri la comitetul instituit prin prezentul regulament.

(3)    Atunci când se face trimitere la prezentul articol, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Articolul 38
Revizuire

Până la 28 februarie 2026 și, ulterior, o dată la cinci ani, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport cu privire la funcționarea prezentului regulament, la contribuția sa la guvernanța uniunii energetice și la conformitatea dispozițiilor în materie de planificare, de raportare și de monitorizare ale prezentului regulament cu alte acte legislative ale Uniunii sau cu decizii viitoare legate de CCONUSC și de Acordul de la Paris. Comisia poate să formulez propuneri, dacă este cazul.

Articolul 39
Modificări aduse Directivei 94/22/CE

Directiva 94/22/CE se modifică după cum urmează:

(1)La articolul 8, alineatul (2) se elimină.

(2)Articolul 9 se elimină.

Articolul 40
Modificări aduse Directivei 98/70/CE

Directiva 98/70/CE se modifică după cum urmează:

(1)La articolul 8 alineatul (4), a doua teză se elimină.

(2)La articolul 7a alineatul (1) al treilea paragraf, litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

„volumul total al fiecărui tip de combustibil sau de energie furnizat; și”.

(3)La articolul 7a alineatul (2), prima teză se înlocuiește cu următorul text:

„Statele membre le impun furnizorilor să reducă, cât mai treptat posibil, emisiile de gaze cu efect de seră generate pe durata ciclului de viață, per unitate de energie, în urma combustibililor și a energiei furnizate, cu până la 10 % până la 31 decembrie 2020, în comparație cu standardul de carburant de referință stabilit în anexa II la Directiva (UE) 2015/652 a Consiliului”.

Articolul 41
Modificare adusă Directivei 2009/31/CE

La articolul 38 din Directiva 2009/31/CE, alineatul (1) se elimină.

Articolul 42
Modificări aduse Regulamentului (CE) nr. 663/2009

Regulamentul (CE) nr. 663/2009 se modifică după cum urmează:

(1)La articolul 27, alineatele (1) și (3) se elimină.

(2)Articolul 28 se elimină.

Articolul 43
Modificare adusă Regulamentului (CE) nr. 715/2009

Articolul 29 din Regulamentul (CE) nr. 715/2009 se elimină.

Articolul 44
Modificări aduse Directivei 2009/73/CE

Directiva 2009/73/CE se modifică după cum urmează:

(1)Articolul 5 se elimină.

(2)Articolul 52 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 52

Raportare

Comisia monitorizează și reexaminează punerea în aplicare a prezentei directive și prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport intermediar general, ca anexă la raportul privind starea uniunii energetice menționat la articolul 29 din Regulamentul [XX/20XX] [prezentul regulament].”.

Articolul 45
Modificare adusă Directivei 2009/119/CE a Consiliului

La articolul 6 din Directiva 2009/119/CE a Consiliului, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Până la data de 15 martie a fiecărui an, fiecare stat membru transmite Comisiei o copie sintetică a registrului stocurilor menționat la alineatul (1), care arată cel puțin cantitățile și natura stocurilor de urgență incluse în registru în ultima zi a anului calendaristic precedent.”.

Articolul 46
Modificări aduse Directivei 2010/31/UE

Directiva 2010/31/UE se modifică după cum urmează:

(1)La articolul 2a din Directiva 2010/31/UE [versiunea modificată în conformitate cu propunerea COM(2016)765], se adaugă următorul alineat (4):

„(4) Strategia pe termen lung menționată la alineatul (1) se transmite Comisiei, în cadrul planului energetic și climatic național integrat, în temeiul articolului 3 din Regulamentul [XX/20XX] [prezentul regulament].”.

(2)La articolul 5 alineatul (2) al doilea paragraf, teza „Raportul poate fi inclus în Planurile naționale de acțiune pentru eficiență energetică menționate la articolul 14 alineatul (2) din Directiva 2006/32/CE” se elimină.

(3)La articolul 9, alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

„În cadrul raportului privind starea uniunii energetice menționat la articolul 29 din Regulamentul [XX/20XX] [prezentul regulament], Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului, la fiecare doi ani, un raport cu privire la progresele înregistrate de statele membre în ceea ce privește sporirea numărului de clădiri cu consum de energie aproape egal cu zero. Pe baza acestor informații raportate, Comisia elaborează un plan de acțiune și, dacă este necesar, propune recomandări și măsuri în temeiul articolelor 27 și 28 din Regulamentul [XX/20XX] [prezentul regulament] pentru a spori numărul acestor clădiri și a încuraja bunele practici în ceea ce privește transformarea rentabilă a clădirilor existente în clădiri cu consum de energie aproape egal cu zero.”.

(4)La articolul 10, alineatele (2) și (3) se elimină.

Articolul 47
Modificări aduse Directivei 2012/27/UE

Directiva 2012/27/UE se modifică după cum urmează:

(1)La articolul 4, ultimul alineat se elimină.

(2)La articolul 18 alineatul (1), litera (e) se elimină.

(3)La articolul 24, alineatele (1)-(4) și (11) se elimină.

(4)Anexa XIV se elimină.

Articolul 48
Modificare adusă Directivei 2013/30/UE

La articolul 25 din Directiva 2013/30/UE, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Statele membre raportează anual Comisiei, în cadrul raportării anuale în temeiul articolului 23 din Regulamentul [XX/20XX] [prezentul regulament], informațiile specificate în anexa IX punctul 3.”.

Articolul 49
Modificări aduse Directivei (UE) 2015/652 a Consiliului

Directiva (UE) 2015/652 a Consiliului se modifică după cum urmează:

(1)În anexa I partea 2, punctele 2, 3, 4 și 7 se elimină.

(2)Anexa III se modifică după cum urmează:

(a)punctul 1 se înlocuiește cu următorul text:

„1. Statele membre trebuie să raporteze datele enumerate la punctul 3. Datele respective trebuie să fie raportate pentru toți combustibilii și pentru toate formele de energie introduse pe piață în fiecare stat membru. În cazul în care se amestecă mai mulți biocombustibili cu combustibili fosili, trebuie să fie furnizate datele pentru fiecare biocombustibil.”

(b)la punctul 3, literele (e) și (f) se elimină.

(3)Anexa IV se modifică după cum urmează:

(a)următoarele modele pentru raportarea informațiilor privind coerența datelor raportate se elimină:

- Origine — Furnizori unici

- Origine — Furnizori comuni

- Locul de achiziție

(b)în notele privind formatul, punctele 8 și 9 se elimină.

Articolul 50
Abrogare

Regulamentul (UE) nr. 525/2013 se abrogă cu efect de la 1 ianuarie 2021, sub rezerva dispozițiilor tranzitorii prevăzute la articolul 51. Trimiterile la regulamentul abrogat se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa XI.

Articolul 51
Dispoziții tranzitorii

Prin derogare de la articolul 50 din prezentul regulament, articolul 7 și articolul 17 alineatul (1) literele (a) și (d) din Regulamentul (UE) nr. 525/2013 se aplică în continuare rapoartelor care conțin datele necesare în temeiul respectivelor articole pentru anii 2018, 2019 și 2020.

Articolul 19 din Regulamentul (UE) nr. 525/2013 se aplică în continuare revizuirii datelor inventarelor de GES pentru anii 2018, 2019 și 2020.

Articolul 22 din Regulamentul (UE) nr. 525/2013 se aplică în continuare transmiterii raportului necesar în temeiul articolului respectiv.

Articolul 52
Intrare în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolele 33, 46 alineatele (2)-(4) și 47 alineatele (3) și (4) se aplică de la 1 ianuarie 2021.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

FIȘE FINANCIARE LEGISLATIVE

Serviciile Comisiei

1.CADRUL PROPUNERII /INIȚIATIVEI

1.1.Denumirea propunerii/inițiativei

1.2.Domeniul (domeniile) de politică în cauză în structura ABM/ABB

1.3.Tipul propunerii/inițiativei

1.4.Obiectiv(e)

1.5.Motivele propunerii/inițiativei

1.6.Durata și impactul financiar

1.7.Modul (modurile) de gestionare preconizat(e)

2.MĂSURI DE GESTIONARE

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare

2.2.Sistemul de gestiune și de control

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

3.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor 

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

3.2.2.Impactul estimat asupra creditelor operaționale

3.2.3.Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

3.2.4.Compatibilitatea cu actualul cadru financiar multianual

3.2.5.Contribuția terților

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.CADRUL PROPUNERII /INIȚIATIVEI

1.1.Denumirea propunerii/inițiativei

1.2.Domeniul (domeniile) de politică în cauză în structura ABM/ABB 41  

1.3.Tipul propunerii/inițiativei

☑ Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune nouă 

◻ Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune nouă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare 42  

◻ Propunerea/inițiativa se referă la prelungirea unei acțiuni existente 

◻ Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune reorientată către o acțiune nouă 

1.4.Obiectiv(e)

1.4.1.Obiectiv(e) strategic(e) multianual(e) al(e) Comisiei vizat(e) de propunere/inițiativă

1.4.2.Obiectiv(e) specific(e) și activitatea (activitățile) ABM/ABB în cauză

1.4.3.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

A se preciza efectele pe care propunerea/inițiativa ar trebui să le aibă asupra beneficiarilor vizați/ grupurilor vizate.

1.4.4.Indicatori de rezultat și de impact

A se preciza indicatorii care permit monitorizarea punerii în aplicare a propunerii/inițiativei.

1.5.Motivele propunerii/inițiativei

1.5.1.Cerință (cerințe) de îndeplinit pe termen scurt sau lung

1.5.2.Valoarea adăugată a implicării UE

1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare

1.5.4.Compatibilitatea și posibila sinergie cu alte instrumente corespunzătoare

1.6.Durata și impactul financiar

◻ Propunere/inițiativă pe durată determinată

–◻    Propunere/inițiativă în vigoare din [ZZ/LL]AAAA până în [ZZ/LL]AAAA

–◻    Impact financiar din AAAA până în AAAA

☑ Propunere/inițiativă pe durată nedeterminată

–punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate începând din 2018, cu durată nedeterminată,

–urmată de o perioadă de funcționare în regim de croazieră.

1.7.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e) 43  

☑ Gestiune directă asigurată de către Comisie

–☑ prin intermediul serviciilor sale, inclusiv al personalului din delegațiile Uniunii;

–◻    prin intermediul agențiilor executive;

◻ Gestiune partajată cu statele membre

x Gestiune indirectă, cu delegarea sarcinilor de execuție bugetară:

–◻ țărilor terțe sau organismelor pe care le-au desemnat acestea;

–◻ organizațiilor internaționale și agențiilor acestora (a se preciza);

–◻ BEI și Fondului european de investiții;

–x organismelor menționate la articolele 208 și 209 din Regulamentul financiar;

–◻ organismelor de drept public;

–◻ organismelor de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să prezinte garanții financiare adecvate;

–◻ organismelor de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și care prezintă garanții financiare adecvate;

–◻ persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul PESC, în temeiul titlului V din TUE, identificate în actul de bază relevant.

–Dacă se indică mai multe moduri de gestiune, a se furniza detalii suplimentare în secțiunea „Observații“.

Observații

2.MĂSURI DE GESTIONARE

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare

A se preciza frecvența și condițiile aferente acestor dispoziții.

2.2.Sistemul de gestiune și de control

2.2.1.Riscul (riscurile) identificat(e)

2.2.2.Informații privind sistemul de control intern instituit

2.2.3.Estimarea costurilor și a beneficiilor controalelor și evaluarea nivelului prevăzut de risc de eroare

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate.

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

Linii bugetare existente

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

Noile linii bugetare solicitate

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

3.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

Cheltuielile estimate menționate în prezenta secțiune vor fi asigurate integral în cadrul actualului pachet financiar programat pentru liniile bugetare în cauză până în 2020.

Milioane EUR (cu trei zecimale)

milioane EUR (cu trei zecimale)

În cazul în care propunerea/inițiativa afectează mai multe rubrici:

milioane EUR (cu trei zecimale)

milioane EUR (cu trei zecimale)

3.2.2.Impactul estimat asupra creditelor operaționale

–◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite operaționale

–☑    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos:

Credite de angajament în milioane EUR (cu trei zecimale)

3.2.3.Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

3.2.3.1.Sinteză

–◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ

–☑    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu trei zecimale)

Necesarul de credite în materie de resurse umane și alte cheltuieli cu caracter administrativ va fi acoperit de creditele DG-ului care sunt deja alocate pentru gestionarea acțiunii și/sau realocate intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare.

3.2.3.2.Necesarul de resurse umane estimat

–◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane.

–☑    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Estimări în echivalent normă întreagă

32 este domeniul de politică sau titlul din buget în cauză (DG ENER)

34 este domeniul de politică sau titlul din buget în cauză (DG CLIMA)

Necesarul de resurse umane va fi asigurat din efectivele de personal ale DG-ului în cauză alocate deja pentru gestionarea acțiunii și/sau realocate intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare.

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

3.2.4.Compatibilitatea cu actualul cadru financiar multianual

–☑    Propunerea/inițiativa este compatibilă cu cadrul financiar multianual existent.

–◻    Propunerea/inițiativa necesită o reprogramare a rubricii corespunzătoare din cadrul financiar multianual.

–◻    Propunerea/inițiativa necesită recurgerea la instrumentul de flexibilitate sau la revizuirea cadrului financiar multianual.

3.2.5.Contribuția terților

–Propunerea/inițiativa nu prevede cofinanțare din partea terților.

–Propunerea/inițiativa prevede cofinanțare, estimată în cele ce urmează:

Credite în milioane EUR (cu trei zecimale)

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

–☑    Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

–◻    Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

–◻    asupra resurselor proprii

–◻    asupra veniturilor diverse

milioane EUR (cu trei zecimale)

Pentru veniturile diverse „alocate”, a se preciza linia bugetară (liniile bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).

A se preciza metoda de calcul al impactului asupra veniturilor.

Fișa financiară legislativă – „Agenții”

Agenția Europeană de Mediu

1.CADRUL PROPUNERII /INIȚIATIVEI

1.1.Denumirea propunerii/inițiativei

1.2.Domeniul (domeniile) de politică în cauză în structura ABM/ABB

1.3.Tipul propunerii/inițiativei

1.4.Obiectiv(e)

1.5.Motivele propunerii/inițiativei

1.6.Durata și impactul financiar

1.7.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e)

2.MĂSURI DE GESTIONARE

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare

2.2.Sistemul de gestiune și de control

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

3.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor 

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

3.2.2.Impactul estimat asupra creditelor [organismului]

3.2.3.Impactul estimat asupra resurselor umane ale [organismului]

3.2.4.Compatibilitatea cu actualul cadru financiar multianual

3.2.5.Contribuția terților

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.CADRUL PROPUNERII /INIȚIATIVEI

1.1.Denumirea propunerii/inițiativei

1.2.Domeniul (domeniile) de politică în cauză în structura ABM/ABB 56  

1.3.Tipul propunerii/inițiativei

☑ Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune nouă 

◻ Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune nouă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare 57  

◻ Propunerea/inițiativa se referă la prelungirea unei acțiuni existente 

◻ Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune reorientată către o acțiune nouă 

1.4.Obiectiv(e)

1.4.1.Obiectiv(e) strategic(e) multianual(e) al(e) Comisiei vizat(e) de propunere/inițiativă

1.4.2.Obiectiv(e) specific(e) și activitatea (activitățile) ABM/ABB în cauză

1.4.3.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

A se preciza efectele pe care propunerea/inițiativa ar trebui să le aibă asupra beneficiarilor vizați/ grupurilor vizate.

1.4.4.Indicatori de rezultat și de impact

A se preciza indicatorii care permit monitorizarea punerii în aplicare a propunerii/inițiativei.

1.5.Motivele propunerii/inițiativei

1.5.1.Cerință (cerințe) de îndeplinit pe termen scurt sau lung

1.5.2.Valoarea adăugată a implicării UE

1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare

1.5.4.Compatibilitatea și posibila sinergie cu alte instrumente corespunzătoare

1.6.Durata și impactul financiar

◻ Propunere/inițiativă pe durată determinată

–◻    Propunere/inițiativă în vigoare din [ZZ/LL]AAAA până în [ZZ/LL]AAAA

–◻    Impact financiar din AAAA până în AAAA

☑ Propunere/inițiativă pe durată nedeterminată

–punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate începând din 2018, cu durată nedeterminată,

–urmată de o perioadă de funcționare în regim de croazieră.

1.7.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e) 58  

☑ Gestiune directă asigurată de către Comisie

–☑ prin intermediul serviciilor sale, inclusiv al personalului din delegațiile Uniunii;

–    prin intermediul agențiilor executive;

◻ Gestiune partajată cu statele membre

x Gestiune indirectă, cu delegarea sarcinilor de execuție bugetară:

–◻ țărilor terțe sau organismelor pe care le-au desemnat acestea;

–◻ organizațiilor internaționale și agențiilor acestora (a se preciza);

–◻ BEI și Fondului european de investiții;

–x organismelor menționate la articolele 208 și 209 din Regulamentul financiar;

–◻ organismelor de drept public;

–◻ organismelor de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să prezinte garanții financiare adecvate;

–◻ organismelor de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și care prezintă garanții financiare adecvate;

–◻ persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul PESC, în temeiul titlului V din TUE, identificate în actul de bază relevant.

–Dacă se indică mai multe moduri de gestiune, a se furniza detalii suplimentare în secțiunea „Observații“.

Observații

2.MĂSURI DE GESTIONARE

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare

A se preciza frecvența și condițiile aferente acestor dispoziții.

2.2.Sistemul de gestiune și de control

2.2.1.Riscul (riscurile) identificat(e)

2.2.2.Informații privind sistemul de control intern instituit

2.2.3.Estimarea costurilor și a beneficiilor controalelor și evaluarea nivelului prevăzut de risc de eroare

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate.

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

Linii bugetare existente

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

Noile linii bugetare solicitate

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

3.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

milioane EUR (cu trei zecimale)

3.2.2.Impactul estimat asupra creditelor [organismului]

–◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite operaționale

–◻    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos:

Credite de angajament în milioane EUR (cu trei zecimale)

3.2.3.Impactul estimat asupra resurselor umane ale AEM

3.2.3.1.Sinteză

–◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ

–x Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu trei zecimale)

Impactul estimat asupra personalului (suplimentar) – personal extern

În plus față de cei 9 agenți temporari (4 AD + 5 AST) care lucrează în prezent în cadrul AEM la sarcini legate de prezentul regulament, AEM necesită 3 agenți contractuali suplimentari pentru a acoperi: 

atenuarea schimbărilor climatice și sursele regenerabile de energie, ceea ce include evaluarea informațiilor privind previziunile/traiectoriile, politicile și măsurile naționale, precum și biomasa;

atenuarea schimbărilor climatice și eficiența energetică, ceea ce include evaluarea informațiilor privind previziunile/traiectoriile, politicile și măsurile naționale;

raportarea integrată privind clima și energia;

crearea, gestionarea și întreținerea unor noi fluxuri de raportare și infrastructuri de raportare electronică, în legătură cu fluxurile de date aflate în responsabilitatea sa.

Descrierea metodei de calcul al costului pentru unitățile ENI ar trebui inclusă în anexa V secțiunea 3.

3.2.4.Compatibilitatea cu actualul cadru financiar multianual

–x Propunerea/inițiativa este compatibilă cu cadrul financiar multianual existent.

–◻    Propunerea/inițiativa necesită o reprogramare a rubricii corespunzătoare din cadrul financiar multianual.

–◻    Propunerea/inițiativa necesită recurgerea la instrumentul de flexibilitate sau la revizuirea cadrului financiar multianual 65 .

3.2.5.Contribuția terților

–Propunerea/inițiativa nu prevede cofinanțare din partea terților.

–Propunerea/inițiativa prevede cofinanțare, estimată în cele ce urmează:

milioane EUR (cu trei zecimale)

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

–◻    Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

–◻    Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

–◻    asupra resurselor proprii

–◻    asupra veniturilor diverse

milioane EUR (cu trei zecimale)

Pentru veniturile diverse „alocate”, a se preciza linia bugetară (liniile bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).

A se preciza metoda de calcul al impactului asupra veniturilor.

(1) Adoptat în cadrul celei de a 21-a Conferințe a părților la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC), din decembrie 2015.

(2) Bazate pe un obiectiv climatic de reducere internă cu cel puțin 40 % a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul întregii economii până în 2030 comparativ cu 1990, pe un obiectiv obligatoriu la nivelul UE de cel puțin 27 % pentru ponderea energiei din surse regenerabile consumate în UE până în 2030, pe un obiectiv indicativ la nivelul UE de cel puțin 27 % pentru îmbunătățirea eficienței energetice în 2030 și pe o țintă de 15 % pentru interconexiuni. De asemenea, concluziile au relevat faptul că obiectivele privind eficiența energetică vor fi revizuite până în 2020, având în vedere un prag de 30 % la nivelul UE.

(3) Comunicarea Comisiei din 22 ianuarie 2014 intitulată „Un cadru pentru politica privind clima și energia în perioada 2020-2030” (COM/2014/015 final).

(4) Rezumatul evaluării impactului care însoțește documentul: Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind guvernanța uniunii energetice, de modificare a Directivei 94/22/CE, a Directivei 98/70/CE, a Directivei 2009/31/CE, a Regulamentului (CE) nr. 663/2009, a Regulamentului (CE) nr. 715/2009, a Directivei 2009/73/CE, a Directivei 2009/119/CE a Consiliului, a Directivei 2010/31/UE, a Directivei 2012/27/UE, a Directivei 2013/30/UE și a Directivei (UE) 2015/652 a Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 (document de lucru al serviciilor Comisiei).

(5) Avizul Comitetului de analiză a reglementării care însoțește documentul: Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind guvernanța uniunii energetice, de modificare a Directivei 94/22/CE, a Directivei 98/70/CE, a Directivei 2009/31/CE, a Regulamentului (CE) nr. 663/2009, a Regulamentului (CE) nr. 715/2009, a Directivei 2009/73/CE, a Directivei 2009/119/CE a Consiliului, a Directivei 2010/31/UE, a Directivei 2012/27/UE, a Directivei 2013/30/UE și a Directivei (UE) 2015/652 a Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013.

(6) Consultarea s-a axat pe: (i) modalitățile prin care pot fi raționalizate obligațiile actuale de planificare și de raportare în domeniul energiei și al climei pentru a servi mai bine obiectivelor uniunii energetice; (ii) modalitatea optimă de a proceda la dezvoltarea de instrumente de planificare, de raportare și de monitorizare integrate; și (iii) modalitatea de instituire a unui proces de guvernanță care să conducă la atingerea obiectivelor uniunii energetice.

(7) Belgia, Cipru, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Germania, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Țările de Jos, Polonia, Slovacia și Suedia.

(8) Și anume planurile naționale de acțiune în domeniul energiei din surse regenerabile (PNAESR), planurile naționale de acțiune pentru eficiență energetică (PNAEE) și cerințele de planificare în domeniul climei.

(9) COM/2016/0482 final - 2016/0231 (COD).

(10) COM/2016/0479 final - 2016/0230 (COD).

(11) JO C , , p. .

(12) JO C , , p. .

(13) Decizia (UE) 2016/1841 a Consiliului din 5 octombrie 2016 privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a Acordului de la Paris adoptat în temeiul Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (JO L 282, 19.10.2016, p. 1).

(14) Concluziile Consiliului European din 23-24 octombrie 2014 (EUCO 169/14).

(15) Comunicare privind starea uniunii energetice 2015 din 18.11.2015, COM(2015)572 final.

(16) Concluziile Consiliului din 26 noiembrie 2015 (14632/15).

(17) Rezoluția Parlamentului European din 15 decembrie 2015 intitulată „Către o uniune europeană a energiei” [2015/2113(INI)].

(18) Directiva 2001/81/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind plafoanele naționale de emisie pentru anumiți poluanți atmosferici (JO L 309, 27.11.2001, p. 22).

(19) Regulamentul (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind un mecanism de monitorizare și de raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și de raportare, la nivel național și al Uniunii, a altor informații relevante pentru schimbările climatice și de abrogare a Deciziei nr. 280/2004/CE (JO L 165, 18.6.2013, p. 13).

(20) Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității (JO L 275, 25.10.2003, p. 32).

(21) Regulamentul (CE) nr. 166/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 ianuarie 2006 de instituire a unui registru european al emisiilor și transferului de poluanți (JO L 33, 4.2.2006, p. 1).

(22) Regulamentul (CE) nr. 1099/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2008 privind statisticile în domeniul energiei (JO L 304, 14.11.2008, p. 1).

(23) Regulamentul (CE) nr. 517/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind gazele fluorurate cu efect de seră și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 842/2006 (JO L 150, 20.5.2014, p. 195).

(24) Directiva 2001/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 iunie 2001 privind evaluarea efectelor anumitor planuri și programe asupra mediului (JO L 197, 21.7.2001, p. 30).

(25) JO L […], […], p. […].

(26) JO L […], […], p. […].

(27) Regulamentul (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2009 privind statisticile europene și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1101/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind transmiterea de date statistice confidențiale Biroului Statistic al Comunităților Europene, a Regulamentului (CE) nr. 322/97 al Consiliului privind statisticile comunitare și a Deciziei 89/382/CEE, Euratom a Consiliului de constituire a Comitetului pentru programele statistice ale Comunităților Europene (JO L 87, 31.3.2009, p. 164). 

(28)

   Decizia nr. 406/2009/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind efortul statelor membre de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră astfel încât să respecte angajamentele Comunității de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2020 (JO L 140, 5.6.2009, p. 136).

(29) Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

(30) JO L 164, 30.6.1994, p. 3.

(31) JO L 350, 28.12.1998, p. 58.

(32) JO L 140, 5.6.2009, p. 114.

(33) JO L 200, 31.7.2009, p. 31.

(34) JO L 211, 14.8.2009, p. 36.

(35) JO L 211, 14.8.2009, p. 94.

(36) JO L 265, 9.10.2009, p. 9.

(37) JO L 153, 18.6.2010, p. 13.

(38) JO L 315, 14.11.2012, p. 1.

(39) JO L 178, 28.6.2013, p. 66.

(40) JO L 107, 25.4.2015, p. 26.

(41) ABM: gestiune pe activități; ABB: întocmirea bugetului pe activități.

(42) Astfel cum sunt menționate la articolul 54 alineatul (2) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.

(43) Explicațiile privind modurile de gestiune, precum și trimiterile la Regulamentul financiar sunt disponibile pe site-ul BudgWeb: http://www.cc.cec/budg/man/budgmanag/budgmanag_en.html

(44) Dif. = credite diferențiate / Nedif = credite nediferențiate.

(45) AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb.

(46) Țările candidate și, după caz, țările potențial candidate din Balcanii de Vest.

(47) Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

(48) Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

(49) Realizările se referă la produsele și serviciile care vor fi furnizate (de ex.: numărul de schimburi de studenți finanțate, numărul de km de străzi construiți etc.).

(50) Conform descrierii de la punctul 1.4.2. „Obiectiv(e) specific(e)…”

(51) Această asistență ar putea să vizeze evaluarea rapoartelor, interviuri cu părțile interesate, organizarea de ateliere și de conferințe etc.

(52) Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

(53) AC= agent contractual; AL= agent local; END= expert național detașat. INT = personal pus la dispoziție de agenți de muncă temporară; JED = expert tânăr în delegații.

(54) Subplafonul pentru personal extern acoperit din creditele operaționale (fostele linii „BA”).

(55) În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxe vamale, cotizații pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, și anume sume brute după deducerea unei cote de 25 % pentru costuri de colectare.

(56) ABM: gestiune pe activități; ABB: întocmirea bugetului pe activități.

(57) Astfel cum sunt menționate la articolul 54 alineatul (2) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.

(58) Explicațiile privind modurile de gestiune, precum și trimiterile la Regulamentul financiar sunt disponibile pe site-ul BudgWeb: http://www.cc.cec/budg/man/budgmanag/budgmanag_en.html

(59) Dif. = credite diferențiate / Nedif = credite nediferențiate.

(60) AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb.

(61) Țările candidate și, după caz, țările potențial candidate din Balcanii de Vest.

(62) Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei.

(63) Realizările se referă la produsele și serviciile care vor fi furnizate (de ex.: numărul de schimburi de studenți finanțate, numărul de km de străzi construiți etc.).

(64) Conform descrierii de la punctul 1.4.2. „Obiectiv(e) specific(e)…”

(65) A se vedea articolele 11 și 17 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020.

(66) În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxe vamale, cotizații pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, și anume sume brute după deducerea unei cote de 25 % pentru costuri de colectare.