Help Print this page 

Document 52016DC0860(01)

Title and reference
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL SOCIAL ȘI ECONOMIC EUROPEAN, COMITETUL REGIUNILOR ȘI BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII Energie curată pentru toți europenii

COM/2016/0860 final/2
Multilingual display
Text
The HTML format is unavailable in your User interface language.

Bruxelles, 30.11.2016

COM(2016) 860 final

COMUNICARE A COMISIEI

Energie curată pentru toți europenii


1.Introducere

Uniunea energetică este una dintre cele zece priorități ale Comisiei Juncker. Având ca obiectiv modernizarea economiei UE, aceasta lucrează în strânsă colaborare cu alte inițiative emblematice, cum ar fi piața unică digitală, uniunea piețelor de capital și Planul de investiții pentru Europa, pentru a contribui la crearea de locuri de muncă, creștere și investiții pentru Europa.

Acest pachet prezintă o oportunitate pentru a accelera atât tranziția către o energie curată, cât și creșterea economică și crearea de locuri de muncă. Prin mobilizarea unei sume suplimentare de până la 177 de miliarde EUR de investiții publice și private pe an începând din 2021, acest pachet poate genera o creștere cu până la 1 % a PIB-ului în următorii zece ani și poate crea 900 000 de noi locuri de muncă  1 . De asemenea, acesta va însemna că, în medie, emisiile de dioxid de carbon generate de economia UE vor fi cu 43 % mai scăzute în 2030 decât în prezent 2 , energia electrică din surse regenerabile reprezentând aproximativ jumătate din mixul energetic al UE 3 .

Figura 1: Modernizarea economiei – rolul Uniunii energetice și măsurile de combatere a schimbărilor climatice

Acordul de la Paris este primul de acest tip și nu ar fi fost posibil fără Uniunea Europeană. Astăzi am continuat să dăm dovadă de spirit de conducere și să dovedim că, împreună, Uniunea Europeană își poate duce la îndeplinire obiectivele.Jean-Claude Juncker, privind ratificarea de către UE a Acordului de la Paris, 4 octombrie 2016

Sectorul energetic este important pentru economia europeană: prețurile la energie afectează competitivitatea întregii economii și reprezintă, în medie, 6 % din cheltuielile anuale ale gospodăriilor. 4 . Acesta este un sector în care lucrează aproape 2,2 milioane de persoane, în 90 000 de întreprinderi din întreaga Europă 5 , reprezentând 2 % din valoarea adăugată totală 6 . În spatele său se află o industrie prelucrătoare prosperă care include echipamentele și serviciile necesare nu numai în Europa, ci în întreaga lume. Dezvoltarea surselor regenerabile de energie și a bunurilor și serviciilor în materie de eficiență energetică a condus la crearea de noi întreprinderi în Europa, care oferă noi surse de locuri de muncă și creștere economică pentru cetățenii europeni. Efectele Uniunii energetice asupra ocupării forței de muncă depășesc cu mult industria de aprovizionare cu energie. De exemplu, mai mult de un milion de lucrători sunt angajați, în mod direct sau indirect, în sectoarele legate de energia din surse regenerabile 7 și aproape un milion în sectoarele legate de eficiența energetică 8 .

Uniunea energetică constituie vectorul principal și contribuția majoră a UE la o tranziție globală și cuprinzătoare către o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon. UE a mediat acordul de la Paris în decembrie anul trecut și, datorită ratificării rapide de către UE, acest prim acord global privind atenuarea schimbărilor climatice a intrat în vigoare după mai puțin de un an, la 4 noiembrie 2016. Acordul de la Paris oferă o direcție clară și ambițioasă pentru investițiile în inovarea cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Punerea în aplicare a angajamentelor ambițioase de la Paris privind schimbările climatice asumate de UE reprezintă în prezent o prioritate și depinde în mare măsură de o tranziție de succes către un sistem energetic curat, dat fiind că două treimi din emisiile de gaze cu efect de seră sunt generate de producția și utilizarea energiei.

Este la fel de important să se asigure că tranziția către un sistem energetic curat va aduce beneficii tuturor europenilor. Toți consumatorii - fără a uita consumatorii vulnerabili sau cei care sunt expuși riscului de sărăcie energetică - ar trebui să se simtă implicați și să obțină beneficiile tangibile ale accesului la energie mai sigură, mai curată și mai competitivă, acestea fiind obiectivele principale ale uniunii energetice. Comisia a prezentat deja Strategia-cadru pentru o uniune energetică 9 , propuneri privind securitatea aprovizionării cu gaze naturale 10 , sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii 11 și normele conexe privind partajarea eforturilor 12 și utilizarea terenurilor și silvicultura 13 ,precum și o strategie privind mobilitatea cu emisii scăzute de dioxid de carbon 14 .

Astfel cum s-a anunțat în programul de lucru al Comisiei pentru 2017 15 , Comisia prezintă astăzi propuneri de reglementare și măsuri de facilitare menite să modernizeze economia și să stimuleze investițiile în sectoarele legate de energia curată.

Propunerile de reglementare și măsurile de facilitare prezentate în pachet au ca scop accelerarea, transformarea și consolidarea tranziției economiei UE către o energie curată, creând astfel locuri de muncă și creștere economică în noi sectoare economice și modele de afaceri.

Propunerile legislative se referă la eficiența energetică, energia din surse regenerabile, organizarea pieței energiei, securitatea aprovizionării și norme de guvernanță pentru uniunea energetică.

Pachetul propus urmărește trei obiective principale:

Plasarea eficienței energetice pe primul loc

Atingerea poziției de lider mondial în domeniul energiei din surse regenerabile

Asigurarea de condiții echitabile pentru consumatori

Măsurile de facilitare includ inițiative pentru accelerarea inovării în domeniul energiei curate și pentru renovarea clădirilor din Europa, precum și măsuri pentru: încurajarea investițiilor publice și private și valorificarea la maximum a bugetului UE disponibil; promovarea inițiativelor conduse de industria de specialitate pentru stimularea competitivității; atenuarea impactului social al tranziției către o energie curată; implicarea mai multor actori, inclusiv, pe de o parte, autoritățile statelor membre, autoritățile locale și municipale și, pe de altă parte, întreprinderile, partenerii sociali și investitorii, precum și maximizarea rolului de lider al Europei în ceea ce privește tehnologia și serviciile energetice curate pentru a sprijini țările terțe să își atingă obiectivele de politică.

Acest pachet ar trebui să fie considerat în contextul în care UE deschide drumul spre o societate mai inteligentă și energie mai curată pentru toți, pentru a pune în aplicare Acordul de la Paris, a alimenta creșterea economică, a stimula investițiile și spiritul de conducere în domeniul tehnologic, a crea noi oportunități de ocupare a forței de muncă și a spori bunăstarea cetățenilor.

În vederea atingerii obiectivelor pentru 2030 ale UE privind clima și energia, sunt necesare investiții de aproximativ 379 de miliarde EUR anual în perioada 2020-2030 16 : în special în eficiență energetică, surse regenerabile de energie și infrastructură. întreprinderile din UE ar trebui să fie în prima linie a acestor investiții. În acest context, situația depinde foarte mult de capacitatea de inovare a întreprinderilor din UE. Cu 27 de miliarde EUR pe an alocați pentru cercetare publică și privată, dezvoltare și inovare în domenii legate de uniunea energetică 17 , UE este bine plasată pentru a transforma această tranziție într-o oportunitate industrială și economică concretă.

Datorită politicilor propuse astăzi de Comisie, producția industrială ar putea crește în sectorul construcțiilor cu până la 5 %, în sectoarele ingineriei, fontei și oțelului cu până la 3,8 % și, respectiv, la 3,5 %, însemnând 700 000 de noi locuri de muncă în sectorul construcțiilor, 230 000 în sectorul ingineriei și 27 000 în sectoarele fontei și oțelului 18 . 

2.Plasarea eficienței energetice pe primul loc

Eficiența energetică este sursă de energie cu cea mai mare disponibilitate universală. Plasarea eficienței energetice pe primul loc reflectă faptul că cea mai ieftină și mai curată formă de energie este energia care nu trebuie să fie produsă sau utilizată. Aceasta înseamnă să se asigure că eficiența energetică este luată în considerare în întregul sistem energetic, și anume prin gestionarea activă a cererii pentru a optimiza consumul de energie și a reduce costurile suportate de consumatori, precum și dependența de importuri, considerând în același timp investițiile în infrastructura eficienței energetice drept o cale rentabilă către o economie circulară și cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Acest lucru va permite scoaterea din uz a supracapacității de producție de pe piață, în special în ceea ce privește producția de energie din combustibili fosili.

Comisia a revizuit obiectivul UE privind eficiența energetică, în conformitate cu solicitarea Consiliului European din octombrie 2014, și consideră că UE ar trebui să stabilească un obiectiv obligatoriu la nivelul UE de 30 % până în 2030. În comparație cu obiectivul de cel puțin 27 % convenit în 2014, această creștere se așteaptă să se materializeze în până la 70 de miliarde EUR produs intern brut suplimentar și 400 000 de noi locuri de muncă, precum și într-o reducere suplimentară a costurilor aferente importurilor de combustibili fosili ale UE 19 . Creșterea obiectivului va contribui, de asemenea, la atingerea obiectivelor pentru 2030 ale UE privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și energia din surse regenerabile.

Comisia propune să se extindă dincolo de 2020 obligațiile de economisire a energiei stabilite în Directiva privind eficiența energetică 20 , care impune furnizorilor și distribuitorilor de energie să economisească 1,5 % energie pe an. Această măsură a prezentat primele efecte în ceea ce privește atragerea de investiții private și sprijinirea apariției unor actori noi pe piață, cum ar fi furnizori de servicii energetice, inclusiv agregatori, și ar trebui, prin urmare, să servească drept forță motrice pentru aceste evoluții după 2020. Noua organizare a pieței energiei va crea în continuare condiții de concurență echitabile pentru participarea la piață a actorilor de pe partea cererii.

Clădirile sunt responsabile pentru 40 % din consumul total de energie și aproximativ 75 % din acestea sunt ineficiente din punct de vedere energetic 21 . Eficiența energetică a clădirilor este afectată de un nivel scăzut al investițiilor și de numeroase bariere. Întrucât clădirile sunt întreținute sau renovate în mod regulat, adesea investițiile care conduc la economii de energie nu sunt luate în considerare deoarece se confruntă cu o concurență pentru capitaluri limitate, lipsa de informații fiabile, lipsa lucrătorilor calificați sau îndoieli cu privire la posibilele beneficii. La actuala rată de renovare a clădirilor de aproximativ 1 % în fiecare an, ar fi nevoie de un secol pentru a aduce parcul imobiliar la niveluri moderne cu consum de energie aproape zero 22 . Clădirile cu consum de energie curată înseamnă mult mai mult decât economii de energie: acestea sporesc gradul de confort și calitatea vieții, au potențialul de a integra energia din surse regenerabile, stocarea, tehnologiile digitale și de a conecta clădirile cu sistemul de transport. Investițiile într-o clădire cu consum de energie curată pot impulsiona tranziția către o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon.

Intensificarea investițiilor în clădiri publice precum spitale, școli și birouri depinde, de asemenea, de disponibilitatea finanțării private și a companiilor private de servicii energetice care oferă mecanisme inovatoare, cum ar fi contractarea performanței energetice. De asemenea, economiile de energie pot avea un impact pozitiv asupra bugetelor publice, întrucât în fiecare an se cheltuie aproximativ 1 miliard EUR pentru energie în clădirile publice. Cu toate acestea, normele pentru sectorul investițiilor publice și pentru tratamentul statistic al renovării activelor ar trebui să fie transparente și clare, pentru a facilita investițiile în materie de eficiență energetică în bunuri publice. Comisia analizează, în strânsă cooperare cu statele membre, impactul normelor de contabilitate publică pe piața pentru contractarea performanței energetice și va actualiza orientările cu privire la tratamentul statistic al unor astfel de parteneriate înainte de sfârșitul primăverii 2017.

Modificarea Directivei privind performanța energetică a clădirilor 23 va accelera ratele de renovare a clădirilor prin consolidarea dispozițiilor privind strategiile pe termen lung pentru renovarea clădirilor, în vederea decarbonizării stocului de clădiri până la jumătatea secolului. Propunerea va îmbunătăți, de asemenea, informațiile pentru promotorii de proiecte și investitori prin consolidarea certificatelor de performanță energetică, punerea la dispoziție de informații privind consumul operațional de energie al clădirilor publice și corelarea intensității sprijinului public cu nivelul economiilor de energie realizate. Propunerea invită statele membre să direcționeze investiții, de asemenea, către cei care trăiesc în „sărăcie energetică”, dat fiind că eficiența energetică este una dintre cele mai bune modalități de a aborda cauzele profunde ale sărăciei energetice.

Pentru a sprijini punerea în aplicare a Strategiei UE în materie de mobilitate cu emisii scăzute de dioxid de carbon și pentru a spori utilizarea energiei electrice în transporturi, Directiva privind performanța energetică a clădirilor va impune instalarea de puncte de reîncărcare cu energie electrică. Pentru clădirile existente, această dispoziție se va aplica numai clădirilor comerciale cu mai mult de 10 de spații de parcare începând din 2025. Pentru clădirile noi sau clădirile supuse unor renovări majore, dispoziția se va aplica pentru clădirile rezidențiale cu mai mult de 10 spații de parcare, sub forma unei obligații de a include precablarea, precum și clădirilor comerciale cu mai mult de 10 de spații de parcare, sub forma obligației de a instala puncte de reîncărcare. IMM-urile și autoritățile publice pot fi excluse din domeniul de aplicare, având în vedere faptul că acestea sunt deja reglementate de Directiva privind combustibilii alternativi, în măsura în care punctele de reîncărcare ale acestora sunt accesibile publicului. Pentru a crește eficiența transportului și pentru a promova soluții de mobilitate digitale, acest pachet conține, de asemenea, o strategie UE de implementare pentru sistemele de transport inteligente cooperative 24 .

Pentru a accelera și mai mult renovarea clădirilor și pentru a sprijini tranziția către un stoc imobiliar cu consum de energie curată, Comisia lansează o inițiativă privind clădirile europene (anexa I) cu o componentă de „finanțare inteligentă pentru clădiri inteligente”. Această nouă inițiativă, în strânsă cooperare cu Banca Europeană de Investiții (BEI) și statele membre, poate debloca alte 10 miliarde EUR din fonduri publice și private până în 2020 pentru eficiență energetică și energie din surse regenerabile în clădiri, poate contribui la dezvoltarea unei filiere de proiecte rentabile la scară largă și poate stabili o platformă pentru eficiență energetică în fiecare stat membru. De asemenea, inițiativa are ca obiectiv consolidarea încrederii în piața pentru clădiri cu consum de energie curată, prin punerea la dispoziția investitorilor și a altor părți interesate a datelor referitoare la performanța tehnică și financiară cu privire la peste 7 000 de proiecte europene de eficiență energetică industrială și a clădirilor, precum și prin cooperarea cu sectorul financiar cu privire la un cadru consensual pentru subscrierea de investiții în clădiri cu consum de energie curată pentru a permite finanțarea mai bine orientată și standardizată pe piață pentru astfel de proiecte. Aceasta va aduce îmbunătățiri majore în ceea ce privește condițiile de viață și de muncă, beneficiile climatice și ale economiei de energie, precum și crearea de locuri de muncă și investiții. Inițiativa pentru clădirile europene oferă un stimulent pentru industria europeană a construcțiilor, care se confruntă cu o serie de provocări economice și sociale. Eficiența energetică a clădirilor poate reprezenta unul dintre factorii determinanți pentru modernizarea sectorului și a forței sale de muncă.

Industriile mari consumatoare de energie (de exemplu, industria oțelului și cea a automobilelor) vor trebui să depună în continuare eforturi în vederea îmbunătățirii eficienței energetice. Astfel de investiții dau, în general, rezultate în ceea ce privește reducerea costurilor cu energia. Noi sectoare, cum ar fi sectorul apărării, au un potențial – neexploatat până în prezent – de eficiență energetică, prin urmare, economiile de costuri vor determina un impact pozitiv direct asupra bugetelor publice.

Proiectarea ecologică și etichetarea energetică vor continua să joace un rol important în asigurarea economiilor de energie și de resurse pentru consumatori și în crearea de noi oportunități de afaceri pentru industria europeană. Ca urmare a unei analize atente, Comisia a decis să consolideze axarea acestei politici asupra produselor cu cel mai ridicat potențial de economie energetică și circulară.

Comisia adoptă un pachet constând din planul de lucru privind proiectarea ecologică pentru perioada 2016-2019 și o serie de măsuri specifice produselor 25 . Planul de lucru privind proiectarea ecologică stabilește prioritățile Comisiei pentru următorii trei ani, inclusiv revizuiri ale măsurilor existente specifice produselor pentru a le menține la zi cu noile evoluții tehnologice, precum și noi produse care urmează să fie analizate în vederea unei eventuale reglementări pentru a valorifica potențialul neexploatat. Luate împreună, toate măsurile identificate în planul de lucru pentru proiectarea ecologică au potențialul de a furniza un total de peste 600 TWh de economii anuale de energie primară în 2030, comparabil cu consumul anual de energie primară al unui stat membru de dimensiuni mijlocii. Acest lucru va garanta faptul că Europa își menține poziția de lider la nivel mondial în ceea ce privește standardele de eficiență a produsului și continuă să ofere avantaje economice și ecologice pentru consumatori și întreprinderi.

3.Atingerea poziției de lider mondial în domeniul energiei din surse regenerabile

În sectorul energiei din surse regenerabile din Europa sunt angajate peste 1 100 000 de persoane 26 , iar Europa este în continuare liderul mondial în ceea ce privește energia eoliană. 43 % din turbinele eoliene instalate în lume sunt produse de câțiva mari producători europeni. Reducerile de costuri în tehnologia solară și eoliană au fost determinate de politicile ambițioase ale UE. Acest proces a făcut ca energia din surse regenerabile să fie mai ieftină și mai ușor accesibilă pentru toată lumea. Deși Europa a pierdut în favoarea importurilor rolul de lider în producția de module de panouri solare, cea mai mare parte a valorii adăugate a instalării unui panou solar (> 85 %) este generată în Europa 27 . 

În Europa, cei mai importanți angajatori din sectorul energiei din surse regenerabile sunt industriile energiei eoliene, energiei solare fotovoltaice (PV) și biomasei solide. Cu toate acestea, industria fotovoltaică s-a confruntat cu pierderi de locuri de muncă: ocuparea forței de muncă în sectorul fotovoltaic în 2014 a reprezentat puțin peste o treime din nivelul anului 2011, din cauza pierderilor de capacități de producție în sectorul respectiv 28 . Sectorul energiei eoliene a reprezentat majoritatea locurilor de muncă din sectorul energiei din surse regenerabile din UE. În perioada 2005-2013, cifra de afaceri din sectorul energiei eoliene din Europa a crescut de opt ori în, veniturile în UE fiind estimate la aproximativ 48 de miliarde EUR 29 . În aceeași perioadă, ocuparea forței de muncă în sectorul energiei eoliene din UE a crescut de cinci ori din 2005 până în 2013, cu un număr total de angajați asociați de aproximativ 320 000 în 2014 30 . De asemenea, Comisia se va implica în inițiative lansate de industrie care vizează sprijinirea rolului de lider global al UE în domeniul energiei din surse regenerabile și al tehnologiilor curate în general.

Consiliul European a stabilit un obiectiv de minimum 27 % pentru ponderea energiei din surse regenerabile consumate în UE în 2030. Acest obiectiv minim este obligatoriu la nivelul UE, însă nu va fi transpus în obiective obligatorii la nivel național. În schimb, statele membre vor subscrie contribuții prin intermediul planurilor energetice și climatice naționale integrate 31 care fac parte din propunerea de guvernanță de a atinge la nivel colectiv obiectivul UE. Presiunea inter pares exercitată de consultările regionale privind planurile și posibilitatea Comisiei de a formula recomandări, împreună cu un cadru politic general stabilit de alte acte legislative din acest pachet, ar trebui să încurajeze statele membre să se angajeze la un nivel ridicat, fără a permite comportamentele de tip „parazit”. În cazul în care Comisia constată că ar putea exista un decalaj, atât la nivelul de ambiție, cât și în punerea în aplicare, în special în ceea ce privește energia din surse regenerabile și eficiența energetică, aceasta poate lua măsurile necesare pentru a evita și a elimina orice astfel de decalaj emergent. Nivelul-țintă va fi revizuit în viitor, în conformitate cu angajamentele internaționale ale UE.

Creșterea energiei din surse regenerabile ar trebui să se bazeze pe cele mai inovatoare tehnologii care pot asigura reduceri semnificative ale emisiilor de gaze cu efect de seră. Previziunile privind piața mondială a soluțiilor de energie regenerabilă, în conformitate cu obiectivele pe termen lung privind decarbonizarea, au fost estimate la aproximativ 6 800 de miliarde EUR pentru perioada 2014-2035 32 , cu un potențial de creștere ridicat în special în afara Europei. În ultimii ani, investițiile în active de producție de energie din surse regenerabile au reprezentat peste 85 % din investițiile în producție, cele mai multe dintre acestea fiind la tensiuni mai scăzute, în special la nivelul rețelelor de distribuție. Obiectivul noilor propuneri este de a continua consolidarea acestei tendințe, de exemplu prin înlăturarea obstacolelor din calea producției proprii.

Directiva privind energia din surse regenerabile 33 , împreună cu propunerile privind o nouă organizare a pieței energiei electrice 34 , va stabili un cadru de reglementare care permite crearea unor condiții de concurență echitabile pentru toate tehnologiile, fără a pune în pericol obiectivele noastre legate de climă și de energie. Energia electrică va juca un rol major în tranziția către un sistem energetic curat. Ponderea electricității din surse regenerabile a crescut la 29 % din producția de energie electrică și va ajunge la aproximativ jumătate din mixul producției de energie electrică al UE, în special din surse variabile precum vântul și soarele. O mare parte dintre acestea vor fi conectate în mod descentralizat la nivelul distribuției. Normele pieței trebuie să fie adaptate pentru a facilita această evoluție, pentru a gestiona variabilitatea și pentru a asigura securitatea aprovizionării cu energie electrică. Prin urmare, noul cadru de reglementare va asigura că energia din surse regenerabile poate participa pe deplin la piața electricității, dar și că dispozițiile legate de piață nu discriminează energia din surse regenerabile.

În vederea unei mai bune adaptări la creșterea ponderii energiei din surse regenerabile – variabile în cea mai mare parte –, piețele cu ridicata trebuie să se dezvolte în continuare și, în special, să prevadă norme adecvate care să permită tranzacționarea pe termen scurt pentru a reflecta necesitățile producției variabile. Prin permiterea schimburilor comerciale mai aproape de momentul livrării, piețele energiei electrice pe termen scurt bine integrate vor recompensa, de asemenea, flexibilitatea pe piață în ceea ce privește generarea, cererea sau stocarea. În plus, normele pieței vor fi adaptate pentru a permite producătorilor de energie din surse regenerabile să participe pe deplin și să obțină venituri în toate segmentele de piață, inclusiv piețele de servicii de sistem.

Repartizarea prioritară va rămâne în vigoare pentru instalațiile existente, instalații de mici dimensiuni pe bază de energie din surse regenerabile și proiecte de demonstrare. Alte instalații, independent de tehnologia utilizată, vor fi supuse normelor privind accesul nediscriminatoriu al terților la rețea. În plus, reducerea energiei din surse regenerabile ar trebui să fie menținută la strictul necesar.

Noile norme vor permite producătorilor de energie electrică din surse regenerabile să obțină o cotă tot mai mare din veniturile lor de pe piață. Cu toate acestea, veniturile de pe piață ar putea să nu acopere în întregime cheltuieli de capital ridicate ale energiei din surse regenerabile, în special ale noilor tehnologii emergente. Investitorii au nevoie de predictibilitate în materie de politică. Prin urmare, Directiva privind energia din surse regenerabile cuprinde principii care se vor aplica pentru susținerea energiei din surse regenerabile după 2020, pentru a se asigura că, în cazul în care sunt necesare subvenții, acestea sunt eficiente din punct de vedere al costurilor și reduc la minimum denaturările pieței.

Succesul integrării energiei din surse regenerabile va continua, de asemenea, să necesite infrastructuri solide de transport și de distribuție și o rețea europeană bine interconectată. Europa dispune de cea mai sigură rețea de energie electrică din lume, dar vor fi necesare investiții semnificative până în 2030. Comisia colaborează strâns cu statele membre în context regional (Planul de interconectare a pieței energiei din zona Baltică, Grupul pentru conectarea rețelelor de gaze în Europa Centrală și de Sud-Est, Europa de Sud-Vest și Marea Nordului) pentru a facilita dezvoltarea unor infrastructuri esențiale. De asemenea, Comisia a creat un grup de experți pentru a oferi consultanță cu privire la formularea și realizarea obiectivelor de interconectare pentru 2030.

Potențialul încălzirii și răcirii de a contribui la obiectivul global privind energia din surse regenerabile a fost subutilizat. Strategia pentru încălzire și răcire 35 a stabilit abordarea generală. Propunerile actuale vor încuraja statele membre să își crească proporția de carburanți din surse regenerabile în domeniul încălzirii și răcirii, precum și operatorii în domeniul încălzirii și răcirii centralizate să își deschidă rețeaua pentru concurență și să încurajeze adoptarea, de exemplu, a pompelor de căldură.

Bioenergia reprezintă o parte importantă a mixului de energie din surse regenerabile și va continua să fie astfel în viitor. Aceasta generează locuri de muncă și dezvoltare economică în zonele rurale, înlocuiește combustibilii fosili și contribuie la securitatea energetică.

Dezvoltarea de combustibili alternativi avansați pentru transporturi va fi încurajată prin intermediul unui mandat de combinare pentru furnizorii de carburanți, în timp ce biocombustibilii de origine alimentară își vor reduce treptat contribuția la îndeplinirea obiectivului UE privind energiile din surse regenerabile. Sprijinirea electrificării transporturilor este un alt obiectiv-cheie al noului cadru pentru piața energiei electrice și va fi consolidată prin dispoziții privind piețele cu amănuntul ale energiei electrice.

Biomasa solidă utilizată în prezent pentru energia termică și electrică în UE este, în principal, locală și regională și bazată pe fluxurile care provin din industria forestieră și, la nivelurile actuale, este în general ecologică. Cu toate acestea, există preocupări în sensul că, dacă nivelul de utilizare continuă să crească, efectele schimbărilor climatice s-ar putea accentua. Asigurarea beneficiilor climatice pe termen lung va necesita, în special, limitarea presiunii suplimentare asupra pădurilor.

Sunt necesare sinergii mai mari între economia circulară și diverse moduri de utilizare a biomasei, dat fiind, în special, faptul că lemnul poate fi utilizat pentru o serie de produse cu o valoare adăugată mai ridicată decât energia. Pentru a promova la maximum aceste sinergii, numai conversia eficientă a biomasei în energie ar trebui să beneficieze de sprijin public, fie sub formă de sprijin financiar, fie sub formă de acces preferențial la rețeaua electrică, cu excepția unor motive bine justificate de securitate a aprovizionării cu energie electrică.

În prezent, cea mai mare parte a biomasei utilizate pentru energie termică și electrică provine din păduri. În întreaga UE și în afara acesteia, pădurile și modul de gestionare a acestora variază foarte mult. Statele membre ale UE au elaborat reglementări naționale privind gestionarea durabilă a pădurilor și cooperează, de exemplu, în cadrul procesului Forest Europe. O serie de state membre care importă mari cantități de biomasă pentru energie au pus, de asemenea, în aplicare sisteme specifice de durabilitate pentru biomasă și vor fi în măsură să facă acest lucru în continuare, în conformitate cu propunerea Comisiei. De asemenea, Comisia Europeană va continua să sprijine mobilizarea durabilă a lemnului prin politica de dezvoltare rurală a UE. Aceste niveluri de acțiune sunt complementare pentru a sprijini practicile de gestionare durabilă a pădurilor.

Prin urmare, Comisia propune extinderea criteriilor de durabilitate existente ale UE pentru a acoperi toate tipurile de bioenergie. Se propune o nouă abordare pentru biomasa forestieră, care se bazează pe legislația existentă cu privire la gestionarea durabilă a pădurilor și pe contabilitatea adecvată a emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din utilizarea terenurilor și sectorul forestier din țara de origine a biomasei. Evoluțiile producției și utilizării biomasei pentru energie vor fi monitorizate și revizuite în cadrul guvernanței uniunii energetice.

4.Asigurarea de condiții echitabile pentru consumatori

Consumatorii sunt în centrul uniunii energetice. Energia este un bun critic, absolut esențial pentru participarea deplină la societatea modernă.

Tranziția către o energie curată trebuie, de asemenea, să fie echitabilă pentru sectoarele, regiunile sau părțile vulnerabile ale societății afectate de tranziția energetică.

Comisia propune reformarea pieței energiei pentru a responsabiliza consumatorii și pentru a le permite să aibă mai mult control asupra alegerilor lor în ceea ce privește energia. Pentru întreprinderi, acest fapt se traduce prin creșterea competitivității. Pentru cetățeni, aceasta înseamnă o mai bună informare, posibilități de a deveni mai activi pe piața energiei și de a-și putea controla mai bine cheltuielile cu energia.

Primul pas în direcția plasării consumatorilor în centrul uniunii energetice este de a le oferi informații mai bune cu privire la consumul energetic și costurile acestora. Propunerile vor da consumatorilor dreptul la contoare inteligente, facturi clare și simplificarea condițiilor de migrare. De asemenea, propunerile vor reduce costurile de migrare prin eliminarea comisioanelor de reziliere. Instrumentele de comparare certificate vor oferi consumatorilor informații fiabile cu privire la ofertele pe care le au la dispoziție. Propunerile vor prevede certificate de performanță energetică mai fiabile cu un indicator de „inteligență”.

Ca parte a acestui pachet, Comisia crește transparența prin cel de al doilea raport bienal cu privire la costurile și prețurile energiei 36 . Costul energiei influențează alegerea unui mix energetic, cheltuielile gospodăriilor noastre și competitivitatea Europei. Cu o dependență de importuri la nivel de 74 %, UE continuă să fie expusă la prețurile volatile ale combustibililor fosili stabilite la nivel mondial. În ultimii ani, evoluțiile la nivel mondial au redus cu 35 % „cheltuielile UE aferente importului de energie” și au stimulat creșterea economică. Prețurile cu ridicata ale energiei electrice sunt la nivelul cel mai scăzut din ultimii 12 ani, iar prețurile pentru gaze naturale au scăzut cu 50 % din 2013 și prețurile petrolului cu aproximativ 60 % începând din 2014. Diferențele de preț s-au diminuat în comparație cu alte economii mondiale.

Pentru prețurile impuse utilizatorilor finali casnici, tendințele sunt diferite. Scăderea prețurilor la energie a fost contracarată de creșterea costurilor de rețea și a impozitelor și taxelor administrațiilor publice, întrucât energia este o bază fiscală frecvent utilizată pentru finanțele publice atât de necesare. Prețurile cu amănuntul ale energiei electrice au crescut cu aproximativ 3 % pe an începând din 2008, iar prețurile cu amănuntul ale gazului, cu 2 %. În consecință, costurile energiei au crescut ușor, ajungând la aproape 6 % din cheltuielile gospodăriilor.

Modificările reglementărilor introduse prin pachetul actual și trecerea de la producția tradițională centralizată la piețe descentralizate, inteligente și interconectate va facilita, de asemenea, pentru consumatori să își genereze propria energie, să o depoziteze, să o partajeze, să o consume sau să o revândă pe piață – direct sau sub forma unor cooperative de energie. Consumatorii vor putea să ofere răspunsul la cerere, direct sau prin intermediul agregatorilor energetici. Noile tehnologii inteligente vor permite consumatorilor – dacă doresc acest lucru – să își controleze și să își gestioneze în mod activ consumul de energie, îmbunătățind confortul acestora. Aceste modificări vor facilita implicarea gospodăriilor și a întreprinderilor în sistemul energetic și reacția la semnale de preț. Acest lucru necesită, de asemenea, eliminarea plafoanelor pentru tarifele cu ridicata și cu amănuntul, asigurându-se, în același timp, protecția deplină și corespunzătoare a categoriilor vulnerabile de consumatori casnici. De asemenea, noile propuneri de reglementare vor crea oportunități pentru întreprinderile noi și inovatoare de a oferi consumatorilor servicii mai bune și mai numeroase. Acest lucru va facilita inovarea și digitizarea și va sprijini întreprinderile europene să obțină eficiență energetică și tehnologii cu emisii reduse de dioxid de carbon.

Sărăcia energetică reprezintă o provocare majoră pe teritoriul UE și își are originea în veniturile mici și locuințele ineficiente din punct de vedere energetic. În 2014, gospodăriile cu cele mai mici venituri din UE au cheltuit pe energie aproape 9 % din totalul cheltuielilor acestora 37 . Aceasta reprezintă o creștere de 50 % în comparație cu 10 ani în urmă, într-o măsură mult mai mare decât pentru o gospodărie medie. Acest pachet stabilește o nouă abordare referitoare la protecția consumatorilor vulnerabili, care include, de asemenea, sprijinirea statelor membre în reducerea costurilor energiei pentru consumatori, prin sprijinirea investițiilor în domeniul eficienței energetice. Propunerile Comisiei privind eficiența energetică solicită statelor membre să țină cont de sărăcia energetică, prevăzând ca o parte dintre măsurile de eficiență energetică să fie puse în aplicare în mod prioritar pentru gospodăriile afectate de sărăcia energetică și pentru locuințele sociale. Strategiile acestora de renovare a clădirilor pe termen lung ar trebui, de asemenea, să contribuie la reducerea sărăciei energetice. De asemenea, ca parte din procesul de guvernanță a uniunii energetice, statele membre vor trebui să monitorizeze și să raporteze cu privire la sărăcia energetică, iar Comisia va facilita schimbul de cele mai bune practici. În plus, în conformitate cu eforturile sale de a autonomiza și a proteja consumatorii, Comisia propune anumite garanții procedurale înainte ca un consumator să poată fi deconectat. De asemenea, Comisia creează un Observator al sărăciei energetice pentru a furnizarea date de calitate superioară privind problema și soluțiile pentru aceasta, precum și pentru a sprijini statele membre în eforturile lor de combatere a sărăciei energetice.

5.Măsuri de facilitare

UE depune deja eforturi substanțiale pentru a sprijini tranziția către o energie curată și îndeplinirea celor trei priorități-cheie: Plasarea eficienței energetice pe primul loc, poziția de lider mondial a UE în domeniul energiei din surse regenerabile și condiții echitabile pentru consumatori. Mai sunt însă multe de făcut.

Parțial, aceasta înseamnă stabilirea cadrului de reglementare al UE pentru perioada de după 2020 – prin urmare, propunerile privind organizarea pieței, eficiența energetică, surse regenerabile de energie și guvernanță, care completează inițiativele pe care Comisia le-a prezentat deja cu privire la combaterea schimbărilor climatice și la mobilitatea cu emisii scăzute de dioxid de carbon 38 .

De asemenea, UE trebuie să faciliteze tranziția către o energie curată prin intermediul altor instrumente în cadrul setului de instrumente. Printre acestea se numără utilizarea unei game largi de politici ale UE: aplicarea efectivă a reglementărilor UE, utilizarea finanțării UE într-un mod eficient, coerent și încurajarea parteneriatelor cu părțile interesate.

Tranziția către o energie curată nu poate avea loc fără măsuri cu participarea mai multor părți interesate din societatea civilă și de la nivel local și regional. Orașele, regiunile, întreprinderile, partenerii sociali și alte părți interesate trebuie să se implice în mod activ în discuțiile privind tranziția energetică, în special în contextul planurilor energetice și climatice naționale integrate, pentru a elabora soluții care să răspundă în mod adecvat necesităților diferitelor teritorii.

Acțiunile necesare vor evolua în timp. În cadrul comunicării sale anuale privind starea uniunii energetice, Comisia va prezenta un raport privind punerea în aplicare a măsurilor de stimulare a tranziției către o energie curată prezentate împreună cu acest pachet și va adăuga noi măsuri, după caz.

Pentru a stimula competitivitatea Europei și implementarea tehnologiilor energetice curate, Comisia prezintă, ca parte a acestui pachet, o inițiativă privind accelerarea inovării în domeniul energiei curate 39 . Această inițiativă stabilește o serie de măsuri specifice în vederea îmbunătățirii mediului de reglementare, economic și de investiții pentru inovare în tehnologii și sisteme energetice curate. Bazându-se pe Planul strategic european pentru tehnologii energetice (Planul SET) și pe lucrările în desfășurare cu privire la Agenda strategică privind cercetarea și inovarea în domeniul transporturilor (STRIA), inițiativa include, de asemenea, un număr limitat de priorități integrate axate pe cercetare, inovare și competitivitate pentru a sprijini obiectivele strategice ale acestui pachet. Această prioritizare mai riguroasă va contribui la reorientarea unei cote semnificative de resurse din programul Orizont 2020 (cel puțin 2 miliarde EUR) și va direcționa sprijinul public și investițiile private în întreaga UE. În plus, Comisia va testa o nouă abordare de finanțare pentru a sprijini inovarea cu impact mare și risc ridicat în domeniul energiei curate și intensificarea activităților Institutului European de Inovare și Tehnologie, în special, a Comunităților cunoașterii și inovării (CCI), în vederea promovării spiritului antreprenorial și a pătrunderii pe piață a soluțiilor inovatoare cu emisii scăzute de dioxid de carbon și eficiente din punct de vedere energetic.

Pentru a genera creștere și locuri de muncă, industria Uniunii trebuie să se afle în avangarda tranziției către o energie curată. Comisia va sprijini inițiativele lansate de industrie pentru a promova rolul de lider mondial al UE în domeniul energiei curate și al soluțiilor tehnologice cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Aceste inițiative ar trebui să vizeze consolidarea legăturilor industriale în întregul lanț valoric și să integreze actori fără caracter economic, cum ar fi parteneri sociali și organizațiile consumatorilor. De asemenea, Comisia va discuta cu părțile interesate relevante necesitatea de a crea un „forum industrial în materie de energie curată” care ar putea să reunească diferite sectoare (energetic - de transport - de producție - digital etc.) și să discute colectiv modul de a optimiza beneficiile tranziției către o energie curată pentru industria UE, precum și modul de a promova competitivitatea noastră globală și colaborarea internațională.

De asemenea, statele membre trebuie să abordeze impactul tranziției către o energie curată la nivel social, industrial și asupra competențelor și să reflecte acest impact în planurile energetice și climatice naționale ale acestora. Comisia va examina posibilitățile de a sprijini mai bine tranziția în regiunile carbonifere și în regiunile industriale cu emisii ridicate de dioxid de carbon. În acest scop, Comisia va lucra în parteneriat cu actorii din regiunile respective, va furniza orientări, în special în ceea ce privește accesul și utilizarea fondurilor și programelor disponibile și va încuraja schimbul de bune practici, inclusiv discuții privind foile de parcurs industriale și nevoile de recalificare, prin intermediul unor platforme specifice.

În sens general, Comisia va asigura platforme pentru ca sectoarele și lucrătorii să își adapteze competențele la nevoile tranziției către o energie curată. Pe baza experienței acumulate în ceea ce privește primele proiecte pilot în cadrul Agendei pentru competențe în Europa 40 pentru sectorul automobilelor și cel al tehnologiei maritime, în 2017 Comisia va introduce noi planuri de cooperare sectorială în materie de competențe în domeniul energiei regenerabile și pentru sectorul construcțiilor, cu accent pe tehnologiile cu emisii reduse de dioxid de carbon.

De asemenea, acest pachet intensifică măsurile adoptate de UE în vederea eliminării subvențiilor ineficiente pentru combustibilii fosili, în conformitate cu angajamentele asumate la nivel internațional în cadrul G7 și G20 și în Acordul de la Paris. Sprijinul public rămas, în continuare semnificativ, acordat pentru petrol, cărbune și alți combustibili cu emisii ridicate de dioxid de carbon continuă să denatureze piața energiei, creează ineficiență economică și inhibă investițiile în tranziția către o energie curată și inovare. Reforma privind organizarea pieței elimină repartizarea prioritară pentru cărbune, gaze și turbă și va limita necesitatea unor mecanisme de asigurare a capacității care se bazau frecvent pe cărbune. De asemenea, Comisia va institui o monitorizare regulată a subvențiilor pentru combustibili fosili în UE și se așteaptă ca statele membre să își utilizeze planurile energetice și climatice pentru a monitoriza eliminarea progresivă a subvențiilor pentru combustibilii fosili. Comisia va efectua o evaluare REFIT a cadrului UE privind impozitarea energiei pentru a defini următoarele etape posibile, de asemenea în contextul eforturilor de eliminare a subvențiilor pentru combustibilii fosili.

Politicile de cooperare externă și în materie de dezvoltare ale UE sunt instrumente importante pentru susținerea tranziției către o energie curată și pentru a-i sprijini pe partenerii noștri de la nivel mondial din țările vizate de politica de vecinătate și țările în curs de dezvoltare în acest proces 41 .

UE consolidează cooperarea în materie de eficiență energetică cu țările din Balcanii de Vest, cu Turcia și cu țările vecine din sud și din est. Primele patru proiecte-pilot pentru intensificarea investițiilor în eficiența energetică în sectorul construcțiilor au fost lansate și vor fi prelungite probabil în 2017 la o gamă mai largă de țări partenere. De asemenea, UE își va consolida finanțarea pentru eficiența energetică a clădirilor în cadrul instrumentelor de finanțare relevante pentru politica de vecinătate și de preaderare.

Africa este un partener privilegiat al UE și Parteneriatul Africa-UE în domeniul energiei oferă cadrul pentru cooperarea energetică comună. De asemenea, UE sprijină Inițiativa privind energia din surse regenerabile în Africa.

Întreprinderile europene pot folosi aceste oportunități pentru a oferi excelența sa în exporturi și investiții în eficiență energetică și energii regenerabile pe piețe competitive la nivel mondial. UE are ca obiectiv încheierea unui acord ambițios referitor la bunurile de mediu în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului și urmărește liberalizarea bunurilor și serviciilor de mediu și facilitarea comerțului și a investițiilor în producția de energie din surse regenerabile în acordurile sale comerciale bilaterale.

Anexa II „Stimularea tranziției către o energie curată” evidențiază unele dintre domeniile în care măsurile concrete pot fi consolidate pe termen scurt, pot fi reorientate sau sinergiile pot fi îmbunătățite pentru a sprijini crearea de locuri de muncă, creșterea și investițiile în Europa. De asemenea, aceasta ar trebui să sprijine statele membre să își îndeplinească angajamentele în materie de energie și climă asumate pentru 2020 și să le permită să dea dovadă de ambiție în angajamentele acestora la momentul stabilirii obiectivelor lor pentru 2030 într-un mod eficient din punct de vedere al costurilor, precum și, în același timp, să încurajeze alte părți interesate din sectorul public și privat să se angajeze mai mult în procesul de tranziție către o energie curată.

6.Concluzii

Toate propunerile legislative legate de uniunea energetică, prezentate de Comisie în 2015 și 2016, ar trebui să fie abordate prioritar de către Parlament și Consiliu. Acest lucru a fost subliniat de Consiliul European în martie 2016 și a fost susținut de Parlamentul European. Progresele vor fi analizate în cadrul Consiliului European din primăvara anului 2017.

Parlamentul European și Consiliul ar trebui să mențină coerența globală a acestui pachet cu propunerile anterioare ale Comisiei privind, de exemplu, sistemul de comercializare a certificatelor de emisii, partajarea eforturilor, utilizarea terenurilor și mobilitatea cu emisii reduse.

(1)

Evaluarea impactului cu privire la modificarea Directivei privind eficiența energetică, SWD(2016) 405.

(2)

Rezultatele aferente ale evaluării de impact pentru modificarea Directivei privind eficiența energetică, SWD (2016) 405.

(3)

Evaluarea impactului pentru reformarea Directivei privind energia din surse regenerabile, SWD(2016) 418.

(4)

A se vedea Documentul de lucru privind sărăcia energetică, Grupul de lucru al Comisiei Europene pentru consumatori vulnerabili, https://ec.europa.eu/energy/sites/ener/files/documents/Working%20Paper%20on%20Energy%20Poverty.pdf .

(5)

Energia UE în cifre, Caietul statistic 2016.

(6)

Eurostat – conturi naționale.

(7)

  EurObserv'ER, Situația energiilor din surse regenerabile, ediția a 15-a, 2015 (cifre pentru anul 2014).

(8)

Studiu de evaluare a impactului social și asupra locurilor de muncă al eficienței energetice.

(9)

COM(2015) 80

(10)

COM(2016) 52

(11)

COM(2015) 337

(12)

COM(2016) 482

(13)

COM(2016) 479

(14)

COM(2016) 501

(15)

COM(2016) 710

(16)

Evaluarea impactului cu privire la modificarea Directivei privind eficiența energetică, SWD(2016) 405 (cifrele privind investițiile, cu excepția sectorului transporturilor).

(17)

JRC-SETIS, în curs de apariție.

(18)

(Sursa: Evaluarea impactului cu privire la modificarea Directivei privind eficiența energetică, SWD(2016) 405 (rezultatele detaliate obținute din analiza macroeconomică).

(19)

Evaluarea impactului cu privire la modificarea Directivei privind eficiența energetică, SWD(2016) 405.

(20)

COM(2016) 761.

(21)

Evaluarea impactului cu privire la modificarea Directivei privind performanța energetică a clădirilor, SWD (2016) 414.

(22)

Evaluarea impactului cu privire la modificarea Directivei privind performanța energetică a clădirilor, SWD (2016) 414.

(23)

COM(2016) 765.

(24)

COM(2016) 766.

(25)

COM(2016) 773; C(2016) 7764, 7765, 7767, 7769, 7770 și 7772.

(26)

  EurObserv'ER, ediția a 15-a, 2015 .

(27)

Evaluarea impactului pentru reformarea Directivei privind energia din surse regenerabile, SWD(2016) 418. A se vedea, de asemenea, următorul studiu:     http://gramwzielone.pl/uploads/files/Solar_Photovoltaics_Jobs___Value_Added_in_Europe.pdf .

(28)

EurObserv'ER, ediția a 15-a, 2015.

(29)

EurObserv'ER, ediția a 15-a, 2015.

(30)

EurObserv'ER, ediția a 15-a, 2015.

(31)

Acest aspect va fi abordat în noul regulament privind guvernanța uniunii energetice, COM(2016) 759.

(32)

Agenția Internațională a Energiei, Perspective asupra investițiilor în energia mondială, 2014. Raport special.

(33)

COM(2016) 767.

(34)

Inițiativa privind organizarea pieței constă în reformarea Directivei privind electricitatea (COM(2016) 864), o reformare a Regulamentului privind energia electrică (COM(2016) 861), o reformare a Regulamentului ACER (COM(2016) 863) și un nou regulament privind pregătirea cu privire la riscuri în sectorul energiei electrice (COM(2016) 862).

(35)

COM(2016) 51.

(36)

COM(2016) 769.

(37)

A se vedea documentul de lucru privind sărăcia energetică (nota de subsol 4 de mai sus).

(38)

A se vedea Comunicarea „Accelerarea tranziției Europei către o economie cu emisii reduse de carbon” (COM(2016) 500) și Comunicarea privind o strategie europeană pentru mobilitate cu emisii scăzute de dioxid de carbon (COM(2016) 501).

(39)

COM(2016) 763.

(40)

A se vedea Comunicarea „O nouă agendă pentru competențe în Europa: Să lucrăm împreună pentru consolidarea capitalului uman, a capacității de inserție profesională și a competitivității”, COM (2016) 381.

(41)

A se vedea Comunicarea privind o propunere pentru un nou consens european privind dezvoltarea – Lumea noastră, demnitatea noastră, viitorul nostru, COM(2016) 740; și propunerea de Plan european de investiții externe.

Top

Bruxelles, 30.11.2016

COM(2016) 860 final

ANEXĂ

Accelerarea introducerii energiei curate în clădiri

la

COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN, COMITETUL REGIUNILOR ȘI BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII

Energie curată pentru toți europenii


Inițiativa lansată astăzi de Comisie tratează clădirile ca o parte esențială a tranziției Europei către energia curată.

Concentrându-se asupra locurilor în care trăim și muncim, obiectivul este de a dezvolta o abordare globală și integrată, care plasează eficiența energetică pe primul loc, contribuie la rolul de lider mondial al UE în domeniul surselor regenerabile de energie și oferă condiții echitabile consumatorilor într-un mod care sprijină statele membre să își îndeplinească obiectivele în materie de energie și de schimbări climatice pentru 2020 și 2030.

Beneficiile unei astfel de abordări integrate sunt clare:

-mobilizarea investițiilor, la nivel național, regional și local, precum și stimularea creșterii economice și crearea de locuri de muncă, promovând totodată inovarea și competențele;

-economiile de energie, care conduc la costuri de funcționare mai scăzute, un mediu de viață și lucru mai sănătoase pentru cetățeni;

-reducerea sărăciei energetice, punând un accent deosebit pe abordarea clădirilor publice și a locuințelor sociale ineficiente din punct de vedere energetic;

-descentralizarea progresivă a sistemului energetic al Europei prin utilizarea energiei durabile în clădiri;

-conectarea clădirilor la un sistem conectat de energie, stocare, digital și de transport, care va contribui la Strategia europeană privind mobilitatea cu emisii scăzute;

-responsabilizarea gospodăriilor, a întreprinderilor și a comunităților de energie; precum și

-contribuția la economia circulară.

Numai industria construcțiilor oferă 18 milioane de locuri de muncă directe în Europa și creează 9 % din PIB 1 . 

Industria europeană a construcțiilor are potențialul de a răspunde la o serie de provocări economice și societale, cum ar fi locurile de muncă și creșterea economică, un grad ridicat de urbanizare, comunicarea digitalizată și prin intermediul rețelelor sociale, schimbările demografice și lanțurile valorice globalizate, presiunile ecologice și, în același timp, provocări privind energia și schimbările climatice. Clădirile pot fi unul dintre factorii motori pentru modernizarea sectorului și a forței sale de muncă.

UE este deja un lider mondial în ceea ce privește sistemele de inovare pentru clădiri. Integrarea eficienței energetice, a surselor regenerabile de energie, a stocării și conectării la sisteme digitale și de transport prin intermediul clădirilor permite extinderea în continuare a acestei poziții de lider și valorificarea la maximum a cadrului de reglementare favorabil.

În prezent, clădirile reprezintă 40 % din consumul total de energie al Europei. Aproximativ 75 % din parcul imobiliar este ineficient din punct de vedere energetic. La rata de renovare anuală actuală de 1 %, ar fi nevoie de aproximativ un secol pentru a decarboniza parcul imobiliar și a-l aduce la niveluri moderne, cu emisii reduse de dioxid de carbon 2 .

Pentru a valorifica potențialul de energie durabilă din clădiri, o serie de bariere sociale, financiare, tehnice sau provocări administrative trebuie depășite. De exemplu, în timp ce clădirile sunt întreținute în mod regulat sau îmbunătățite, investițiile în materie de energie durabilă sunt adesea ignorate, întrucât acestea se confruntă cu concurența pentru capitalul limitat, lipsa de informații fiabile, lipsa lucrătorilor calificați sau îndoielile cu privire la posibilele beneficii.

În plus, numeroși dezvoltatori de proiecte se confruntă în continuare cu obstacole în ceea ce privește creșterea costurilor inițiale necesare pentru proiectele acestora și nu au acces la produse de finanțare atractive și adecvate de pe piață. Această disfuncționalitate a pieței se datorează mai ales unei lipse de înțelegere a riscurilor, a beneficiilor multiple și a interesului economic al investițiilor în materie de energie durabilă, în special în ceea ce privește eficiența energetică, de către finanțatori și investitori. În plus, investițiile de mici dimensiuni și lipsa unor soluții de antrepriză conduc la creșterea costului de punere în aplicare; și lipsa capacității și a competențelor necesare pentru a elabora proiecte rentabile mențin cererea financiară scăzută.

Rolul politicii energetice durabile este de a-i sprijini pe consumatori să efectueze aceste investiții mai ușor și de a crea condiții mai favorabile pentru investiții. Atunci când își renovează locuințele, consumatorii ar trebui să aibă posibilitatea de a alege soluții mai eficiente pe baza unor informații transparente, clare și oferite în timp util, referitoare la consum și la costurile aferente. În cazul reabilitării clădirilor publice precum spitale, școli, locuințe sociale sau birouri, autoritățile publice ar trebui să aibă posibilitatea de a avea acces la soluții de finanțare atractive și de a beneficia de servicii energetice inovatoare, sub forma, de exemplu, a contractelor de performanță energetică.

Pe lângă stabilirea cadrului de reglementare adecvat, în special în ceea ce privește propunerea de revizuire a Directivei privind eficiența energetică și a Directivei europene privind performanța energetică a clădirilor, este nevoie de acțiuni complementare menite să sprijine schimbările rapide din economia reală și să abordeze problema finanțării în prezent.

1.    Finanțare inteligentă pentru clădiri inteligente

Renovarea energetică durabilă a clădirilor constituie un domeniu în care punerea în comun a proiectelor și garanțiile publice pot avea un impact major. Ca parte a Planului de investiții pentru Europa, Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) 2.0 3 reprezintă cheia necesară pentru a debloca finanțarea privată pentru eficiența energetică și sursele regenerabile de energie în clădiri la o scară mai mare.

În prezent, eficiența energetică și sursele regenerabile de energie ocupă deja un loc important în cadrul proiectelor FEIS. De exemplu, marea majoritate a proiectelor energetice aprobate pentru finanțare deocamdată (reprezentând 22 % din investițiile totale în valoare de 154 de miliarde EUR) se referă la eficiența energetică și la sectorul energiei din surse regenerabile. Pornind de la succesul FEIS, Comisia a propus prelungirea duratei acestuia până la sfârșitul anului 2020 și solicitarea ca cel puțin 40 % din proiectele din cadrul FEIS destinate infrastructurii și inovației să contribuie la acțiunea climatică, energetică și de mediu, în conformitate cu obiectivele COP21. Aceasta este o oportunitate majoră și o contribuție concretă menită să mobilizeze fonduri publice și private, în vederea susținerii tranziției la o economie circulară cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Sprijinul acordat din Fondul european pentru investiții strategice poate completa sau poate fi combinat cu sprijinul sub formă de granturi sau produse financiare, din alte fonduri ale UE, inclusiv fondurile structurale și de investiții europene.

În perioada 2014-2020, Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune vor investi 17 miliarde EUR în domeniul eficienței energetice în clădirile publice și rezidențiale și în întreprinderi, cu un accent deosebit pe IMM-uri 4 . Această sumă este de trei ori mai mare decât în perioada anterioară, servind drept confirmare a angajamentului și a importanței pe care statele membre și regiunile le acordă eficienței energetice. Aceasta are potențialul de a mobiliza un cuantum mult mai mare de cofinanțare națională publică și privată, ajungând la un total estimat de aproximativ 27 de miliarde EUR 5 . Unul dintre obiectivele Planului de investiții pentru Europa este de a dubla cel puțin utilizarea instrumentelor financiare în cadrul fondurilor structurale și de investiții europene pentru a mobiliza finanțarea privată suplimentară și pentru a contribui la instituirea unor piețe viabile. Statele membre și regiunile intenționează deja să investească în jur de aproape 6,4 miliarde EUR 6 prin intermediul unor instrumente financiare în obiective privind emisiile reduse de carbon, în principal pentru eficiența energetică; aceasta reprezintă o creștere de peste opt ori comparativ cu perioada 2007-2013 7 .

Pe baza Planului de investiții pentru Europa și a fondurilor structurale și de investiții europene, Comisia va lansa o inițiativă pentru a stimula mai mult investițiile din partea entităților din sectorul public, a societăților de servicii energetice, a IMM­urilor/întreprinderilor cu capitalizare medie și a gospodăriilor în eficiența energetică și în clădirile inteligente. Această nouă inițiativă, în strânsă cooperare cu Banca Europeană de Investiții (BEI) și cu statele membre, poate debloca o sumă suplimentară de 10 miliarde EUR provenită din fonduri publice și private 8 până în 2020, pentru eficiența energetică și pentru sursele regenerabile de energie. Acest lucru ar trebui să se realizeze prin intermediari financiari și platforme naționale de investiții în eficiența energetică pentru a agrega proiecte, pentru a reduce gradul de risc al investițiilor în eficiența energetică și pentru a optimiza utilizarea fondurilor publice, inclusiv, în special, a fondurilor structurale și de investiții europene în combinație cu finanțarea obținută prin intermediul Fondului european pentru investiții strategice. Astfel de combinații, care sunt deja posibile la momentul actual, vor fi facilitate și mai mult prin modificările propuse cu privire la Regulamentul financiar și Regulamentul privind dispozițiile comune 9 . Statele membre, în special cele cu un nivel mai ridicat al intensității energetice și al dependenței de surse energetice externe, sunt încurajate să participe și să contribuie la această inițiativă. Partajarea riscului între UE și fondurile naționale publice și private va pune la dispoziție opțiuni de finanțare mai atractive pentru beneficiarii finali. În plus, o serie de avantaje legislative și administrative vor fi legate de utilizarea unei soluții la nivelul UE, de exemplu în ceea ce privește ajutoarele de stat, achizițiile publice, obligațiile de cofinanțare, precum și raportarea și evaluările ex-ante. Este important de notat că, în contextul evaluării finanțelor publice în cadrul Pactului de stabilitate și de creștere, Comisia va adopta, de asemenea, o poziție favorabilă față de contribuțiile statelor membre la contribuții unice în ceea ce privește platformele de investiții tematice sau multinaționale în cadrul FEIS 10 .

O parte semnificativă din aceste fonduri va fi pusă în aplicare în orașe și regiuni: actorii locali și regionali joacă un rol crucial în sprijinirea clădirilor cu consum de energie curată, prin decizii în domenii precum codurile de construcții și planificarea urbană. Prin inițiative precum Convenția primarilor privind clima și energia 11 , orașele și regiunile sunt încurajate să pună în aplicare acțiuni în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, a creșterii rezistenței, precum și a asigurării accesului la energie curată și la un preț accesibil pentru toți.

Pilonul I: Utilizarea mai eficace a fondurilor publice

Obiectivul este de a maximiza utilizarea fondurilor publice disponibile prin intermediul instrumentelor financiare vizând eșecurile identificate ale pieței și printr-o mai bună direcționare a subvențiilor către consumatorii vulnerabili. În acest scop, Comisia intenționează:

a.să dezvolte modele de finanțare pentru energia durabilă bazate pe platforme naționale de investiții (cu o posibilă dimensiune regională) pentru a atrage finanțare privată suplimentară pentru renovarea clădirilor, concepute astfel cum se prevede în Regulamentul FEIS și în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat.

În UE, mai mult decât în alte economii dezvoltate, băncile joacă un rol central în finanțarea investițiilor realizate de consumatori și întreprinderi. În timp ce băncile sunt din ce în ce mai active pe noile piețe ale energiei, în special în ceea ce privește sursele regenerabile de energie la scară largă, acestea rareori consideră eficiența energetică drept un segment de piață distinct. Aceasta conduce la o lipsă de produse de finanțare cu caracter comercial adecvate și accesibile pentru investițiile privind eficiența energetică sau energia din surse regenerabile în clădiri 12 . Pentru a aborda această deficiență, Comisia a elaborat un program de finanțare inovator, instrumentul intitulat Finanțarea privată pentru eficiența energetică (PF4EE), finanțat de programul LIFE și gestionat de BEI. Succesul acestui proiect-pilot, astfel cum este ilustrat de un efect de pârghie semnificativ mai mare decât se planificase inițial, demonstrează potențialul de stimulare a investițiilor în eficiență prin partajarea riscurilor, asistență tehnică și linii de credit de la BEI către instituțiile financiare participante. Lecțiile învățate din Finanțarea privată pentru eficiența energetică (PF4EE) vor contribui la stimularea în continuare a combinației dintre Fondul european pentru investiții strategice și alte surse de finanțare publică, inclusiv fondurile structurale și de investiții europene, după caz, prin intermediul platformelor de investiții 13 .

Pe baza acestei experiențe, Comisia va susține dezvoltarea unor platforme de finanțare flexibile în materie de eficiență energetică și surse regenerabile la nivel național sau regional. Aceste platforme pot oferi o soluție completă care să permită băncilor locale, intermediarilor financiari, companiilor de servicii energetice sau altor entități punerea în comun a investițiilor cu scopul de a mobiliza produse atractive de finanțare în materie de energie durabilă și de a le direcționa către un număr ridicat de beneficiari finali din zona acoperită de platformă 14 . În special, trei elemente care se consolidează reciproc pot fi furnizate entităților care sunt dispuse să finanțeze portofolii de investiții în energia durabilă:

-Finanțarea prin împrumut la scară largă din partea BEI prin intermediul Fondului european pentru investiții strategice, cu scopul de a le spori capacitatea de finanțare (contribuind astfel la un accent consolidat asupra clădirilor cu consum de energie durabilă în cadrul Fondului european pentru investiții strategice 2.0);

-Un mecanism de partajare a riscurilor în vederea atenuării riscului prezentat de portofoliile de investiții în construcția de clădiri cu consum de energie durabilă, precum și pentru a permite condiții de creditare mai atractive pentru beneficiarii finali. Această caracteristică ar putea fi implementată împreună cu fondurile disponibile pe plan local, inclusiv fondurile structurale și de investiții europene;

-Expertiză și asistență tehnică pentru introducerea programelor de creditare elaborate în cooperare cu Platforma europeană de consiliere în materie de investiții — inclusiv prin facilități precum ELENA, JASPERS, platforma fi-compass 15 — și alte surse provenite din fonduri naționale sau regionale.

Pentru a sprijini implementarea acestui model și a altor instrumente în materie de energie durabilă asociate acestuia, Comisia va investiga posibilitățile de a redistribui fondurile UE existente, de exemplu în ceea ce privește asistența tehnică.

b.Contractul de performanță energetică: Rolul contractelor de performanță energetică în stimularea eficienței clădirilor publice trebuie să crească, întrucât acestea oferă o abordare holistică a renovărilor, inclusiv finanțarea, executarea lucrărilor și gestionarea energiei. De asemenea, acestea pot, în anumite condiții, să permită investiții în materie de eficiență fără a spori datoria publică, ceea ce este de o importanță crucială pentru guverne, precum și pentru autoritățile locale și regionale care se confruntă cu constrângeri bugetare, în special în ceea ce privește locuințele sociale, spitale sau școli. Normele privind investițiile din sectorul public și tratamentul statistic al renovării activelor ar trebui să fie transparente și clare, pentru a facilita investițiile în materie de eficiență energetică în bunurile publice. Eurostat va analiza modul în care poate aborda impactul investițiilor legate de eficiența energetică asupra datoriei și deficitului guvernelor. Comisia analizează, în strânsă cooperare cu statele membre, impactul normelor de contabilitate publică pe piața pentru contractele de performanță energetică și, după caz, va actualiza orientările cu privire la tratamentul statistic al unor astfel de parteneriate înainte de sfârșitul primăverii 2017.

c.Să furnizeze asistență administratorilor de fonduri publice în ceea ce privește structurarea și implementarea instrumentelor financiare: pe lângă sprijinul acordat în cadrul Platformei europene de consiliere în materie de investiții, al fi-compass sau al rețelei energetice și a autorităților de management, Comisia va organiza o serie de evenimente de consolidare a capacității regionale cu implicarea principalilor factori de decizie și a părților interesate. Primul atelier a avut loc în luna noiembrie a acestui an la Riga și a vizat regiunea baltică.

d.În plus, Comisia a elaborat un model accesibil pentru creșterea ponderii instrumentelor financiare în cadrul fondurilor structurale și de investiții europene: instrumentul de tip „off-the-shelf” pentru eficiență energetică. Statele membre au participat activ la instituirea de instrumente financiare pentru eficiența energetică, în special pentru a atinge obiectivul de a aloca 20 % din fondurile ESI pentru investiții în economia cu emisii scăzute de dioxid de carbon prin intermediul unor instrumente financiare. Cu toate acestea, unele state membre se confruntă cu întârzieri în acest sens și o utilizare sporită a instrumentelor de tip „off-the-shelf“ poate contribui la acoperirea acestui decalaj.

În paralel, propunerea legislativă referitoare la Directiva europeană privind performanța energetică a clădirilor include măsuri pentru a crea o legătură între stimulentele financiare obținute din fonduri publice și economiile de energie realizate.

Pilonul II Agregare și asistență pentru dezvoltarea proiectelor

Disponibilitatea la scară largă a unei rezerve de proiecte rentabile menite să ofere finanțare pentru platformele de investiții și instrumentele financiare este esențială pentru succesul acestei inițiative. Cu toate acestea, mulți inițiatori de proiect — autorități publice, persoane fizice sau întreprinderi — nu au competențele necesare și capacitatea de a institui, a pune în aplicare și a finanța proiecte ambițioase de construcție a clădirilor cu consum de energie curată. În consecință, Comisia:

a.va consolida instrumentele de asistență pentru dezvoltarea de proiecte 16  deja existente la nivelul UE, cum ar fi ELENA, în cooperare cu Platforma europeană de consiliere în materie de investiții. Obiectivul este de a spori rezerva de investiții, de a sprijini punerea în aplicare a instrumentelor financiare, de a se apropia de inițiatorii de proiecte, în special cei din Europa Centrală și de Est, de a implica mai mult orașele și actorii locali și de a stimula agregarea și adoptarea pe piață a soluțiilor promițătoare, inclusiv a tehnologiilor inovatoare și a strategiilor de finanțare și organizatorice. Comisia va crește bugetul UE de asistență pentru dezvoltarea de proiecte, de la 23 de milioane EUR în 2015 la 38 de milioane EUR pe an începând din 2017. Se preconizează că bugetul UE de asistență pentru dezvoltarea de proiecte pentru perioada 2016-2017 va declanșa investiții în valoare de până la 3 miliarde EUR 17 în construcția de clădiri cu consum de energie durabilă.

b.va încuraja statele membre să dezvolte ghișee unice locale sau regionale specializate pentru dezvoltatorii de proiecte, care să acopere întregul demers al clientului de la informații, asistență tehnică, structurare și furnizare de sprijin financiar, până la monitorizarea economiilor. Aceste instrumente ar trebui să conducă la mai multe rezerve de proiecte dezvoltate pe plan local și la parteneriate puternice și de încredere cu actorii locali (de exemplu, IMM-urile, instituțiile financiare și agențiile pentru energie), elementul-cheie constând în a crea o legătură între cererea și oferta de finanțare. Dezvoltarea și multiplicarea acestor ghișee unice vor fi sprijinite la nivelul UE printr-un schimb de bune practici prin intermediul inițiativei Manag'Energy 18 , finanțare obținută prin programul „Orizont 2020” 19 , prin instrumentele UE de asistență pentru dezvoltarea de proiecte, sau prin finanțare din partea fondurilor structurale și de investiții europene, după caz.

În paralel, propunerea de menținere a obligațiilor statelor membre de a economisi energie prevăzute la articolul 7 din Directiva privind eficiența energetică va stimula în continuare practicile de grupare a proiectelor la scară mică.

Pilonul III: Reducerea riscurilor

Astfel cum s-a solicitat de către instituțiile financiare 20 , este necesar ca investitorii și finanțatorii să înțeleagă mai bine adevăratele riscuri și beneficii ale investițiilor în construcția de clădiri cu consum de energie durabilă pe baza informațiilor de pe piață și a istoricului de performanță. Elemente fundamentale precum probabilitatea mai scăzută a neîndeplinirii obligațiilor de plată în cazul împrumuturilor de economisire a energiei sau o creștere a valorii activelor ca urmare a creșterii performanței energetice trebuie să fie recunoscute din ce în ce mai mult de către bănci și să se reflecte în procesul de stabilire a prețurilor pentru produsele de finanțare ale acestora. Dezvoltarea de produse de finanțare specifice pentru construcția de clădiri cu consum de energie durabilă este, de asemenea, importantă pentru a sprijini crearea unei piețe secundare (de refinanțare) și pentru a crește participarea capitalului privat. Pentru a susține această transformare a pieței, Comisia:

a.Lansează Platforma pentru reducerea riscului în ceea ce privește eficiența energetică, divulgând performanțele tehnice și financiare a peste 5 000 de proiecte privind eficiența energetică industrială și a clădirilor europene. Dezvoltatorii de proiecte, finanțatorii și investitorii sunt invitați să contribuie în continuare la această bază de date deschisă și să beneficieze de pe urma elementelor sale de evaluare comparativă și învățare reciprocă.

b.Va colabora îndeaproape cu instituții financiare publice și private, reprezentanți ai industriei și experți în domeniu pentru a elabora un cadru consensual pentru subscrierea de investiții în construcția de clădiri cu consum de energie durabilă. Realizată în coproducție cu Grupul instituțiilor financiare pentru eficiența energetică (EEFIG)11 și programată pentru 2017, această inițiativă va sprijini instituțiile financiare să includă beneficiile esențiale în materie de energie în practicile lor comerciale, concomitent cu reducerea costurilor tranzacției și creșterea încrederii investitorilor. Această acțiune va contribui, de asemenea, la deblocarea pieței de credite ipotecare verzi.

În paralel, propunerea legislativă referitoare la Directiva europeană privind performanța energetică a clădirilor cuprinde măsuri destinate să le ofere investitorilor din sectorul privat acces la informații mai multe și mai bune, inclusiv certificate de performanță energetică a clădirilor mai fiabile, colectarea de date privind consumul real de energie al clădirilor publice și dezvoltarea în continuare a foilor de parcurs privind renovarea pe termen lung, care să orienteze deciziile de investiții.

De asemenea, Comisia lansează Observatorul parcului imobiliar al UE pentru a colecta la nivel central toate informațiile relevante în ceea ce privește clădirile din UE și reabilitarea energetică. Aceasta va permite acordarea de sprijin pentru elaborarea, punerea în aplicare, monitorizarea și evaluarea politicilor și a instrumentelor financiare conexe.

2.    Sectorul construcțiilor

Comisia va invita părțile interesate din sectorul construcțiilor să discute provocările și oportunitățile pe care investițiile în construcția de clădiri cu consum de energie durabilă le reprezintă pentru acest sector, precum și modul în care acestea pot fi promovate în continuare. Aceasta vine în completarea activității desfășurate de forumul tripartit de nivel înalt în materie de construcții durabile, care face parte din Strategia „Construcții 2020”.

În conformitate cu Agenda pentru competențe în Europa 21 Comisia a demarat eforturile pentru a contribui la soluționarea provocărilor în materie de competențe. Pe baza experienței cu proiectele-pilot lansate în anul curent, în 2017 Comisia va pune în aplicare o nouă serie de așa-numite „Planuri de cooperare sectorială în domeniul competențelor”, iar unul dintre acestea va viza, de asemenea, sectorul construcțiilor, cu accent pe eficiența energetică și competențele digitale. În acest context, vor fi dezvoltate sinergii cu inițiativa Comisiei intitulată „BUILD UP Skills“, care explorează îmbunătățirea competențelor lucrătorilor din sectorul construcțiilor în ceea ce privește eficiența energetică și tehnologiile privind energia din surse regenerabile, instalarea și gestionarea acestora 22 . 

Construirea unor clădiri noi sau reabilitarea clădirilor pentru ca acestea să fie mai eficiente din punct de vedere energetic oferă o oportunitate de a regândi practicile de construcție și de demolare pentru a lua în considerare aspecte mai ample privind utilizarea eficientă a resurselor. În contextul pachetului privind economia circulară, Comisia Europeană va prezenta anul viitor un cadru UE pentru evaluarea performanței generale de mediu a clădirilor. Un astfel de cadru ar trebui să fie utilizat pentru promovarea economiei circulare în mediul construit, inclusiv prin folosirea acestuia ca referință în proiecte de aplicare la scară largă, în fondurile structurale și de investiții europene și în cadrul politicilor și al legislației naționale. De asemenea, Comisia Europeană analizează opțiuni pentru a susține inițiativele de promovare a investițiilor în noi și/sau inovatoare infrastructuri pentru reciclarea deșeurilor provenite din construcții și demolări în regiunile rămase în urmă având în vedere obiectivul de 70 % de reutilizare, recuperare și reciclare, care trebuie să fie îndeplinit până în 2020 în temeiul Directivei-cadru privind deșeurile. Astfel de investiții ar putea fi sprijinite de Fondul european pentru investiții strategice. O platformă specifică pentru proiecte de economie circulară este în curs de înființare. În plus, Comisia a elaborat un protocol de gestionare a deșeurilor provenite din construcții și demolări, pentru a sprijini părțile interesate să trateze deșeurile într-o manieră ecologică și crescându-le potențialul de reciclare. Privind în perspectivă, Comisia Europeană lucrează, de asemenea, la o serie de principii și norme pentru proiectarea durabilă a clădirilor în scopul de a produce mai puține deșeuri provenite din activități de construcție și demolări și pentru a facilita reciclarea materialelor. Toate aceste inițiative vor contribui, la rândul lor, la reducerea consumului de energie și a costurilor legate de materialele de construcție.

Potențialul sectorului construcțiilor în materie de creștere și de creare de locuri de muncă trebuie să fie deblocat prin îmbunătățirea funcționării piețelor. Rezultatele verificării adecvării în ceea ce privește construcțiile vor fi utilizate pentru a asigura o mai bună coerență a legislației legate de piața internă și de eficiența energetică. De exemplu, cerințele care decurg din regulamentele privind proiectarea ecologică ar trebui să fie încorporate, după caz, în standardele armonizate în temeiul Regulamentului privind produsele pentru construcții, aplicabile acelorași produse, pentru a le furniza producătorilor un cadru unic pentru testarea produselor. Întrucât piața internă a produselor pentru construcții este încă fragmentată, un proces de consultare cu părțile interesate este în curs de desfășurare 23 , ceea ce ar putea conduce la o revizuire a Regulamentului privind produsele pentru construcții în cadrul mandatului actualei Comisii.

Comisia Europeană va continua să sprijine inovarea prin stimularea dezvoltării de produse și procese tehnologice avansate în cadrul parteneriatului public-privat contractual (PPPc) privind clădirile eficiente din punct de vedere energetic (EeB). Se preconizează că acest parteneriat public-privat va furniza tehnologiile necesare pentru a spori durabilitatea și competitivitatea industriei europene a construcțiilor 24 .

Inițiativa ar putea fi însoțită de o abordare inteligentă în ceea ce privește achizițiile publice, care să promoveze soluții inovatoare în materie de emisii scăzute de carbon, prin intermediul inițiativelor de standardizare coordonate de industrie precum SustSteel 25 . Odată finalizate, aceste standarde pot fi utilizate de sectorul construcțiilor pentru a-și îndeplini obiectivele în materie de durabilitate. Această abordare ar putea fi reprodusă pentru alte produse de construcții și ar permite sectorului să valorifice eforturile depuse și să își comercializeze mult mai eficient produsele.

Noile directive privind achizițiile publice (în vigoare începând cu primăvara anului 2016) consolidează și optimizează toate instrumentele de inovare existente: criterii funcționale, variante, considerente privind calitatea în materie de specificații tehnice și criterii de atribuire. UE contribuie, de asemenea, la achizițiile în materie de inovare prin intermediul fondurilor structurale și de investiții europene și al programului „Orizont 2020”. Aceasta a condus la o serie de proiecte inovatoare. Un exemplu interesant îl constituie proiectul transfrontalier PAPIRUS (care include Germania, Spania, Italia și Norvegia) cu scopul de a promova, a pune în aplicare și a valida soluții inovatoare în materie de construcții durabile prin intermediul achizițiilor publice, concentrându-se asupra clădirilor al căror consum de energie este aproape egal cu zero. În plus, Comisia a publicat criterii voluntare pentru achizițiile publice verzi privind proiectarea, construcția și gestionarea de clădiri de birouri, care includ o serie de recomandări privind modalitatea de a achiziționa o clădire de birouri ecologică și eficientă din punct de vedere energetic 26 .

Tehnologiile digitale au potențialul de a spori eficiența proceselor de construcție și funcționarea clădirilor, contribuind astfel la obiectivele noastre de economisire a energiei. Prin urmare, Comisia sprijină definirea unor principii și norme comune în domeniul achizițiilor publice pentru a digitaliza caracteristicile clădirilor, inclusiv performanța energetică a acestora (modelarea informatică a clădirilor). Împreună cu dezvoltarea unui cadru comun pentru un jurnal digital al clădirii și pentru acțiuni specifice care vizează IMM-urile, aceasta facilitează schimbul de informații și susținerea procesului decizional înaintea, în timpul și ulterior proiectelor de construcții, precum și evitarea fragmentării prin strategii naționale concurente și reducerea costurilor pentru IMM-uri. În plus, în conformitate cu Acordul privind achizițiile publice al OMC și în contextul acordurilor bilaterale, UE se asigură că achizițiile publice se realizează într-o manieră transparentă și concurențială, care nu discriminează bunurile, serviciile sau furnizorii din UE.

(1)

     Comisia Europeană, sectorul european al construcțiilor — Partener global, 2016.

(2)

     Evaluarea impactului cu privire la modificarea Directivei europene privind performanța energetică a clădirilor, SWD(2016) 414; a se vedea, de asemenea, raportul JRC „Energy Renovation: The Trump Card for the New Start for Europe”, disponibil la adresa http://iet.jrc.ec.europa.eu/energyefficiency/publication/energy-renovation-trump-card-new-start-europe

(3)

     Comunicarea „Europa investește din nou — Bilanțul Planului de investiții pentru Europa și etapele următoare”, COM(2016) 359.

(4)

   Notă: În plus, există alocări de 870 de milioane EUR și, respectiv, 113 milioane EUR din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și din Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM) care fac parte, de asemenea, din fondurile structurale și de investiții europene.

(5)

   Estimare bazată pe tabelele financiare ale programelor operaționale pentru perioada 2014-2020 în vederea realizării obiectivului tematic „sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon” în general.

(6)

     Inclusiv cofinanțarea națională.

(7)

     Prima sinteză anuală a progreselor instrumentelor financiare din fondurile structurale și de investiții europene în perioada 2014-2020 va fi întocmită până la sfârșitul lunii noiembrie 2016.

(8)

     BEI a alocat 10,5 miliarde EUR pentru sectorul eficienței energetice în ultimii 5 ani.

(9)

     COM(2016) 605 din 14 septembrie 2016.

(10)

     A se vedea Declarația Comisiei privind evaluarea contribuțiilor unice în contextul inițiativei FEIS în scopul punerii în aplicare a Pactului de stabilitate și de creștere, JO L 169, 1.7.2015; p. 38, precum și a se vedea Comunicarea Comisiei intitulată „Utilizarea optimă a flexibilității în cadrul normelor prevăzute de Pactul de stabilitate și de creștere”, COM(2015) 12.

(11)

  http://www.covenantofmayors.eu/index_en.html  

(12)

     În special soluții de încălzire și răcire, panouri solare în acoperișuri și pompe de căldură.

(13)

În recent adoptata propunere privind „Regulamentul Omnibus” (COM(2016) 605), Comisia propune simplificarea normelor aplicabile în ceea ce privește combinarea fondurilor structurale și de investiții europene cu FEIS, care ar putea permite dezvoltarea mai multor modele și șabloane ușor de utilizat.

(14)

     Aceste platforme vor oferi, de asemenea, o mai mare vizibilitate a proiectelor finanțate în cadrul respectiv, în scopul aplicării avantajelor legislative și administrative relevante furnizate de FEIS.

(15)

fi-compass este o platformă pentru servicii de consiliere privind instrumentele financiare din cadrul fondurilor structurale și de investiții europene (fondurile ESI), destinată să sprijine autoritățile de management pentru fondurile ESI și alte părți interesate, prin furnizarea de cunoștințe practice și de instrumente de învățare cu privire la instrumentele financiare. https://www.fi-compass.eu/

(16)

   Instrumentul ELENA și cererea de propuneri privind instrumentul de asistență pentru dezvoltarea de proiecte în cadrul programului „Orizont 2020“.

(17)

   Pe baza efectului de levier obținut anterior în ceea ce privește instrumentul ELENA și instrumentul de asistență pentru dezvoltarea de proiecte al Agenției Executive pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (EASME).

(18)

   Manag’Energy va constitui punctul central în ceea ce privește consolidarea capacităților pentru cele peste 400 de agenții pentru energie locale și regionale din Europa, pentru a crește capacitatea acestora în materie de finanțare a eficienței energetice și pentru a împuternici agențiile să dezvolte structuri având în vedere abordări holistice și integrate pe plan local/regional.

(19)

   Orizont 2020, EE-23-2017, privind schemele inovatoare de finanțare, mai exact schemele care se bazează pe agregatori de proiect sau pe case de compensare la nivel regional sau național.

(20)

    www.eefig.com

(21)

   Comunicarea intitulată „O nouă agendă pentru competențe în Europa: Să lucrăm împreună pentru consolidarea capitalului uman, a capacității de inserție profesională și a competitivității“, COM(2016) 381.

(22)

Inițiativă finanțată în cadrul programelor: Programul „Energie inteligentă pentru Europa” și Provocarea societală 3 din cadrul programului „Orizont 2020”.

(23)

     Astfel cum se prevede în raportul privind punerea în aplicare a Regulamentului privind produsele pentru construcții (a se adăuga referința)

(24)

     http://ec.europa.eu/research/industrial_technologies/energy-efficient-buildings_en.html.

(25)

   Industria siderurgică se află în procesul de a elabora standarde europene privind oțelul durabil (SustSteel), ceea ce ar permite societăților să certifice faptul că produsele lor din oțel destinate sectorului construcțiilor respectă cerințele definite pentru aspectele economice, de mediu și sociale ale durabilității.

(26)

SWD(2016) 180 Criteriile finale ale UE pentru achizițiile publice verzi privind proiectarea, construcția și gestionarea de clădiri de birouri

Top

Bruxelles, 30.11.2016

COM(2016) 860 final

ANEXĂ

Măsuri de stimulare a tranziției către o energie curată

la

COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN, COMITETUL REGIUNILOR ȘI BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII

Energie curată pentru toți europenii


Majoritatea acțiunilor din prezentul document vor avea un impact pe termen scurt și mediu. În cadrul comunicării sale anuale privind starea uniunii energetice, Comisia va prezenta un raport privind punerea în aplicare a acestor acțiuni și va stabili direcția pentru noi acțiuni, după caz.

1. Tranziția echitabilă din punct de vedere social și dobândirea de noi competențe

Energia este un bun și un serviciu critic, absolut esențial pentru participarea deplină în cadrul societății moderne. O serie de instrumente există deja și vor trebui să fie utilizate pentru a se asigura că tranziția către o energie curată este echitabilă și ia în considerare impactul transformativ asupra sectoarelor, regiunilor sau membrilor vulnerabili ai societății care au fost afectați negativ de tranziție.

Principalele instrumente în această privință sunt fondurile structurale și de investiții europene, în special Fondul social european, care sprijină adaptarea în sectoarele și regiunile afectate și tranziția către noi modele de afaceri și profiluri profesionale. În perioada 2014­2020, cel puțin 1,1 miliarde EUR din Fondul social european vor fi dedicate îmbunătățirii sistemelor de educație și de formare necesare pentru adaptarea competențelor și a calificărilor și pentru crearea de noi locuri de muncă în sectoarele legate de energie și de mediu. De asemenea, unele state membre utilizează Fondul social european pentru a reduce sărăcia energetică, în completarea celor 5,2 miliarde EUR alocate din Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune pentru investițiile în domeniul eficienței energetice în locuințe. În cadrul acestor alocări, o serie de state membre au ales să vizeze locuințele sociale și gospodăriile populației care au nevoie de soluții pe termen lung, abordând sărăcia energetică pentru aproape 1 milion de gospodării. Îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor reprezintă unul dintre cele mai importante instrumente pentru creșterea accesibilității energiei și combaterea sărăciei energetice. În plus față de măsurile propuse în legislație 1 , Comisia va crea un Observator privind sărăcia energetică care să producă statistici fiabile privind numărul gospodăriilor aflate în situație de sărăcie energetică în fiecare stat membru și să contribuie la diseminarea bunelor practici.

În cadrul politicii de dezvoltare rurală sunt finanțate acțiuni dedicate referitoare la transferul de cunoștințe, dobândirea de competențe și promovarea unor soluții inovatoare în ceea ce privește producția și utilizarea eficientă a energiei. De exemplu, se preconizează că în perioada 2014-2020, 99 000 de beneficiari (în principal agricultori și deținători de păduri) vor fi instruiți cu privire la chestiuni legate de energie.

Pentru a sprijini în mod specific solidaritatea în tranziția către o energie curată, Comisia a propus, ca parte a procesului de revizuire a sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii 2 , alocarea de resurse pentru a aborda necesitățile deosebit de mari de investiții suplimentare în statele membre cu venituri mai scăzute. Noul fond pentru modernizare are scopul de a facilita investițiile în modernizarea sistemelor energetice și îmbunătățirea eficienței energetice. În plus, se propune, de asemenea, ca 10 % din cotele care urmează să fie scoase la licitație de către statele membre să fie distribuite în continuare în beneficiul anumitor state membre cu venituri mai scăzute. În cele din urmă, Comisia propune ca statele membre să utilizeze veniturile provenite din comercializarea certificatelor de emisii pentru a promova formarea de competențe și redistribuirea forței de muncă afectate de tranziția locurilor de muncă într-o economie în curs de decarbonizare, în strânsă coordonare cu partenerii sociali.

Aceasta ar trebui completată printr-o inițiativă dedicată care va oferi sprijin suplimentar și mai personalizat pentru tranziția în regiunile carbonifere și în regiunile industriale cu emisii ridicate de dioxid de carbon. Obiectivul este de a lansa și/sau de a intensifica în continuare procesul de planificare a regiunii pentru modificările structurale legate de tranziția energetică și de a face schimb de experiențe cu alte regiuni care prezintă situații similare. Într-o primă etapă, Comisia va reuni aceste regiuni pentru a discuta posibile procese de planificare, va facilita schimbul de bune practici și va analiza ce instrumente de sprijin sunt disponibile.

Abordarea de specializare inteligentă din cadrul politicii de coeziune a UE, în special în ceea ce privește platformele specifice 3 , poate oferi asistență adecvată regiunilor. Ca proces ascendent care implică în special industria, comunitatea de cercetare, dezvoltare și inovare și autoritățile publice, această abordare poate permite regiunilor să se dezvolte și să pună în aplicare strategii de tranziție energetică.

Tranziția către o energie curată oferă oportunități pentru crearea de locuri de muncă durabile. Cu toate acestea, o tranziție de succes necesită recalificarea lucrătorilor, o mai bună planificare și anticipare a schimbărilor și a competențelor și o mai bună coordonare a competențelor. Fondul social european poate sprijini aceste eforturi în toate etapele vieții, de la creșterea gradului de sensibilizare a copiilor în școli la sprijinirea formării de competențe relevante și antreprenoriat legat de energia curată și, de asemenea, incluziune socială prin cariere relevante. În cadrul Agendei sale pentru competențe în Europa 4 , Comisia a lansat acțiuni pentru a contribui la soluționarea acestor provocări legate de competențe și pentru a aborda lipsa de personal calificat în anumite sectoare economice (așa-numitul „Plan de cooperare sectorială în materie de competențe”). Pe baza experienței legate de planurile pilot lansate în anul curent (în special în sectorul automobilelor și cel al tehnologiei maritime), aceste sisteme reprezintă o oportunitate de a aborda nevoile în materie de competențe pentru tranziția către o energie curată. Planul de cooperare sectorială în materie de competențe aflat în curs în sectorul maritim implică deja energia eoliană offshore și energia oceanelor și poate constitui un precedent deosebit de relevant pentru a doua etapă în sectoare precum sursele regenerabile de energie sau construcții.

Partenerii sociali joacă un rol esențial în identificarea nevoilor în materie de competențe și anticiparea și gestionarea schimbărilor. Aceștia sunt deja asociați la activitățile privind uniunea energetică la nivelul UE și trebuie să fie implicați îndeaproape în acest proces, dar și în cadrul discuțiilor privind planurile energetice și climatice naționale integrate.

Pentru sprijinirea tranziției către o energie curată, echitabilă din punct de vedere social și dobândirea de noi competențe:

Comisia va examina modalitățile pentru a sprijini mai bine regiunile carbonifere și regiunile cu emisii ridicate de dioxid de carbon care fac obiectul tranziției către o energie curată. În acest scop, Comisia va lucra în parteneriat cu actorii din regiunile respective, va furniza orientări, în special în ceea ce privește accesarea și utilizarea fondurilor și programelor disponibile și va încuraja schimbul de bune practici, inclusiv discuții privind foile de parcurs industriale și nevoile de recalificare, prin platforme specifice.

Statele membre ar trebui să-și folosească planurile energetice și climatice naționale integrate pentru a reflecta asupra impactului tranziției către o energie curată la nivel social, industrial și asupra competențelor.

Pe baza experienței cu schemele pilot, în 2017, Comisia va introduce două noi planuri de cooperare sectorială în materie de competențe pentru noi tehnologii – în domeniul energiei regenerabile în general și pentru sectorul construcțiilor, cu accent pe tehnologiile cu emisii reduse de dioxid de carbon.

Comisia invită statele membre să implice îndeaproape partenerii sociali în discuțiile privind tranziția energetică, în special în cadrul planurilor energetice și climatice naționale integrate.

2. Finanțare UE care să ofere rezultate pentru economia reală

Finanțarea tranziției energetice va trebui să combine investițiile private cu finanțarea publică care mobilizează investiții private și remediază disfuncționalitățile pieței. Investițiile private vor fi facilitate prin propunerile legislative din acest pachet și prin propunerea de reformare a schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii. Funcționarea piețelor de energie și de emisii va fi factorul-cheie de facilitare în soluționarea provocărilor legate de investiții, alături de stabilitatea reglementării și transparența politicii.

În plus, instrumentele financiare ale UE aduc o contribuție semnificativă la sprijinirea tranziției către o energie curată, după cum demonstrează Fondul european pentru investiții strategice. Fondul se înscrie ferm pe drumul cel bun către îndeplinirea mobilizării a cel puțin 315 miliarde EUR ca investiții suplimentare în economia reală până la jumătatea anului 2018. Cele mai recente cifre au ajuns la 154 de miliarde EUR. Odată cu lansarea celei de a doua etape a Fondului european pentru investiții strategice, Comisia a propus consolidarea și extinderea acestui fond. Se propune ca cel puțin 40 % din investițiile în infrastructură și inovare să fie relevante în domeniul climei, al energiei și al mediului și să contribuie la realizarea obiectivelor Acordului de la Paris.

În conformitate cu obiectivul UE de a cheltui cel puțin 20 % pentru acțiuni de combatere a schimbărilor climatice în cadrul bugetului UE pentru perioada 2014-2020, reforma politicii de coeziune 5 joacă, de asemenea, un rol esențial în îndeplinirea obiectivelor uniunii energetice, cu alocări financiare corespunzătoare în valoare de 68,8 miliarde EUR. La această sumă se adaugă cofinanțarea publică națională și cofinanțarea privată, ajungând la un total estimat de 92 miliarde EUR 6 . În plus, programele de dezvoltare rurală oferă sprijin pentru anumite investiții în energia regenerabilă și în eficiența energetică (aproximativ 6 miliarde EUR). Deși primele indicații pentru fondurile politicii de coeziune arată că s-au înregistrat progrese în ceea ce privește punerea în aplicare în 2016 7 , în prezent trebuie întreprinse acțiuni urgente pentru a accelera executarea acestor fonduri în mai multe state membre. Comisia va continua să ofere sprijin tehnic statelor membre cu dificultăți de punere în aplicare.

De asemenea, normele mai simple și mai flexibile, propuse de Comisie în evaluarea la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual 2014-2020, vor contribui la accelerarea executării acestei finanțări. Ca parte a procesului de revizuire, Comisia a lansat o agendă de simplificare mai amplă cu privire la normele care reglementează fondurile UE. Aceasta include facilitarea combinării Fondului european pentru investiții strategice cu alte surse de finanțare ale Uniunii, inclusiv fondurile structurale și de investiții europene. Unul dintre obiective este consolidarea absorbției Fondului european pentru investiții strategice în regiunile mai puțin dezvoltate și regiunile de tranziție. În cadrul fondurilor structurale și de investiții europene, statele membre și regiunile intenționează să investească deja aproape 6,4 miliarde EUR prin intermediul instrumentelor financiare din domeniile energiilor cu emisii reduse de dioxid de carbon, în special în domeniul eficienței energetice. Se înregistrează o creștere de mai mult de opt ori a alocărilor în comparație cu perioada 2007­2013, iar primele indicații arată că progresele sunt deja în curs de realizare 8 . Pentru a încuraja o absorbție sporită a instrumentelor financiare, Comisia oferă, de asemenea, sprijin statelor membre prin intermediul platformei FI-COMPASS pentru servicii de consultanță, precum și instrumente gata de utilizare care furnizează termeni și condiții standard care sunt compatibile cu regulamentele privind fondurile structurale și de investiții europene și normele privind ajutoarele de stat și urmăresc să combine resursele publice și private.

Un exemplu de proiect de succes în cadrul Fondului european pentru investiții strategice, în combinație cu fondurile structurale și de investiții europene, este platforma de investiții în regiunea franceză Hauts-de-France, care ilustrează modul în care o gamă largă de actori publici și privați își pot pune în comun cunoștințele și expertiza și modul în care diversele fonduri pot fi combinate pentru a genera o creștere semnificativă a investițiilor din sectorul privat în proiecte energetice cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Un alt exemplu este finanțarea privată pentru eficiența energetică (PF4EE) 9 , care oferă finanțare prin împrumuturi cu protejarea împotriva riscurilor prin intermediul băncilor comerciale locale, ceea ce permite băncilor să acorde condiții mai bune de finanțare pentru proiecte de eficiență energetică a clădirilor și a IMM-urilor. Acesta oferă, de asemenea, sprijin de specialitate specific care permite băncilor locale să dezvolte și să comercializeze noi produse de finanțare pentru eficiență energetică, adaptate la nevoile consumatorilor.

Mecanismul privind transportul mai curat va utiliza instrumente financiare și de combinare pentru a pune în practică tehnologii inovatoare cu emisii reduse de dioxid de carbon pentru a accelera tranziția către o mobilitate cu emisii reduse. Potențialul posibil al pieței pentru reînnoirea autobuzelor și autocarelor este de aproximativ 3 500 de vehicule sau 875 de milioane EUR investiții suplimentare pe an.

Pentru intensificarea și redirijarea investițiilor în sprijinul tranziției către o energie curată:

Comisia lansează în prezent o inițiativă de finanțare inteligentă pentru clădiri inteligente (a se vedea anexa I) pentru a sprijini investițiile în clădiri alimentate cu energie curată. Această inițiativă va sprijini dezvoltarea de platforme de investiții care să permită combinarea fondurilor publice și utilizarea de produse de finanțare atractive pentru actorii de pe piață din toate statele membre în 2017. De asemenea, inițiativa va consolida asistența tehnică pentru dezvoltarea în continuare și agregarea de proiecte de mici dimensiuni și va desfășura activități de reducere a riscurilor pentru investiții în eficiența energetică.

În contextul planului de investiții pentru Europa, Comisia a lansat recent proiecte-pilot pentru a urmări, la nivelul UE, o mai mare convergență a termenelor diferitelor proceduri privind proiectele de investiții în infrastructura strategică. Proiectul-pilot acoperă, într-o primă etapă, Belgia și Slovacia. Pe baza unei evaluări a acestor proiecte, în cursul anului 2017, Comisia va extinde această experiență în alte state membre, cu ambiția de a crea un „ghișeu unic” pentru toate statele membre, care să reunească toate serviciile responsabile ale Comisiei – inclusiv reprezentanțele sale din statele membre – într-o echipă unică pentru politica de investiții.

Comisia invită statele membre să accelereze utilizarea fondurilor structurale și de investiții europene pentru a sprijini tranziția către o energie curată.

La 1 decembrie 2016, Comisia, împreună cu Banca Europeană de Investiții, lansează un mecanism privind transportul mai curat pentru a susține investițiile în transporturi curate, eficiente din punct de vedere energetic și infrastructuri integrate în domeniul energiei și al transporturilor.

3. Stabilirea stimulentelor potrivite pentru investițiile în tranziția către o energie curată

Exploatarea surselor regenerabile de energie sau aplicarea măsurilor de eficiență energetică necesită investiții mari. Aceasta necesită investiții inițiale sub formă de economii ale consumatorilor casnici, capital propriu de la întreprinderi sau finanțare prin împrumuturi din partea instituțiilor de credit, pentru a beneficia de facturi reduse la energie sau venituri în viitor.

Contextul economic actual cu un cost scăzut al capitalului este favorabil încurajării investițiilor private la o scară mai mare și direcționării cheltuielilor de capital în energie curată, soluții eficiente din punct de vedere energetic și active durabile. Aceasta este o oportunitate pentru cetățeni, întreprinderi, autorități publice și investitori să beneficieze de o mai mare rentabilitate a capitalului decât din economii.

Pentru a sprijini această reorientare majoră a investițiilor spre tranziția către o energie curată, planurile energetice și climatice naționale integrate ale statelor membre – în cadrul guvernanței uniunii energetice cu privire la care Comisia prezintă în prezent o propunere 10 – vor servi, de asemenea, ca „foi de parcurs pentru investiții”, identificând investițiile publice și private necesare pentru tranziția către o energie curată.

O structură coerentă și favorabilă a stimulentelor de natură economică este, de asemenea, esențială pentru stimularea investițiilor private în tranziția către o energie curată. Stabilirea eficace a prețurilor pentru carbon și o eliminare treptată a subvențiilor pentru combustibilii fosili sunt extrem de importante pentru eliminarea denaturărilor prejudiciabile ale pieței, internalizarea costurilor de mediu și societale din scenariul statu-quo și facilitarea stabilirii prețurilor riscurilor asociate pentru diferite oportunități de investiții.

Comisia a propus deja o reformă a sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii pentru perioada de după 2020 11 . De asemenea, UE sprijină crearea de sisteme de comercializare a certificatelor de emisii prin intermediul cooperării bilaterale 12 , precum și participarea și finanțarea inițiativelor multilaterale cu partenerii noștri internaționali 13 .

În conformitate cu angajamentele asumate în temeiul Acordului de la Paris privind schimbările climatice, precum și în cadrul G7 și G20, UE a luat deja o serie de măsuri concrete pentru a elimina subvențiile pentru combustibilii fosili; cu toate acestea, sprijinul public rămas, în continuare semnificativ, acordat pentru petrol, cărbune și alți combustibili cu emisii ridicate de dioxid de carbon continuă să denatureze piața energiei, creează ineficiență economică și inhibă investițiile în tranziția către o energie curată și inovare.

Conform celui mai recent raport al Comisiei privind prețurile și costurile energiei, prezentat astăzi ca parte a acestui pachet, subvențiile directe pentru combustibilii fosili din partea UE pentru energie electrică și încălzire se ridica la 17,2 miliarde EUR în 2012, în timp ce subvențiile pentru combustibilii fosili în sectorul transporturilor au fost estimate separat la 24,7 miliarde EUR 14 . În conformitate cu estimările pentru 2015 ale Fondului Monetar Internațional, subvențiile UE pentru combustibilii fosili ating 300 de miliarde EUR atunci când sunt incluse costurile externe. Deși reprezintă o proporție relativ mică din suma totală de peste 4,8 miliarde EUR 15 , aceste subvenții constituie o povară economică semnificativă pentru UE. Prețurile actuale scăzute ale petrolului și gazului oferă o ocazie pentru eliminarea treptată a subvențiilor pentru combustibilii fosili, inclusiv scutiri de taxe, fără efecte negative asupra bunăstării sociale.

Pentru facilitarea reorientării fluxurilor financiare spre tranziția către o energie curată:

Pentru a se asigura că sistemul financiar poate finanța în mod durabil creșterea pe termen lung și pentru a evita blocajele în infrastructură și active la emisii ridicate, Comisia a înființat un grup de experți la nivel înalt care va oferi consiliere până la sfârșitul anului 2017 pentru dezvoltarea unui sistem financiar durabil.

Pornind de la Raportul privind prețurile și costurile energiei publicat în prezent, Comisia va consolida transparența. Aceasta va continua să monitorizeze îndeaproape prețurile și costurile energiei la fiecare doi ani și își va intensifica monitorizarea subvențiilor pentru combustibilii fosili, în conformitate cu angajamentul G7 și G20 al UE de a elimina subvențiile ineficiente pentru combustibilii fosili.

În 2017, Comisia va efectua o evaluare REFIT a cadrului juridic al UE privind impozitarea energiei pentru a defini următoarele etape posibile în contextul eforturilor de eliminare a subvențiilor pentru combustibilii fosili.

Planurile energetice și climatice naționale integrate ale statelor membre vor permite acestora să identifice investițiile necesare pentru tranziția către o energie curată. De asemenea, statele membre ar trebui să utilizeze aceste planuri pentru a monitoriza eliminarea treptată a subvențiilor pentru combustibilii fosili.

De asemenea, Comisia va examina, în cadrul revizuirii orientărilor privind ajutoarele de stat pentru protecția mediului și energie pentru perioada 2014-2020, modul în care aceste norme, împreună cu normele privind ajutoarele de stat pentru investiții în cercetare și inovare, permit statelor membre să stimuleze inovarea în tehnologiile și soluțiile în materie de energie din surse regenerabile.

4. Cercetare, inovare și competitivitate

Cercetarea și inovarea sunt esențiale pentru a sprijini competitivitatea globală a Europei și poziția de lider în tehnologii avansate de energie din surse regenerabile 16 și soluții de eficiență energetică și pentru a permite integrarea cu succes a acestora în întreaga economie. Uniunea Europeană participă la inițiativa „Misiunea inovare” lansată în 2015 în cadrul Conferinței de la Paris privind schimbările climatice, reunind țările care s-au angajat să își dubleze investițiile în cercetarea privind energia curată într-o perioadă de 5 ani.

Împreună cu acest pachet, Comisia prezintă o strategie specifică privind accelerarea inovării în domeniul energiei curate 17 . Această strategie implică o prioritizare mai puternică și măsuri concrete pentru a se asigura că inovarea cu emisii scăzute de dioxid de carbon este utilizată pe scară mai largă și ajunge mai repede pe piață. În acest sens, inițiativa va servi ca test pentru viitoarele noi abordări orizontale privind inovarea și competitivitatea. 

Prin accelerarea inovării în domeniul energiei curate, Europa poate valorifica la maximum tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon: aceasta poate crea oportunități pentru creștere economică și crearea de locuri de muncă prin creșterea exporturilor și crearea de întreprinderi și poate responsabiliza cetățenii prin integrarea unor soluții digitale.

Inițiativele industriale joacă, de asemenea, un rol important în stimularea inovării în UE și a competitivității globale. Acestea reprezintă deja un element important pentru stabilirea Planului strategic privind tehnologiile energetice (SET). Câteva exemple pozitive de astfel de inițiative lansate de industrie pot fi identificate în sectorul energiei solare 18 și în sectorul rețelelor inteligente și al stocării energiei 19 . Un alt exemplu pozitiv este Foaia de parcurs strategică pentru energia oceanică, care vizează maximizarea investițiilor private și publice în dezvoltarea sectorului energiei oceanice prin reducerea cât mai mult posibil a riscurilor tehnologiei.

În strategia privind uniunea energetică 20 , Comisia Europeană a anunțat o inițiativă privind punerea în comun și punerea la dispoziție a datelor, analizelor și informațiilor relevante. Acest lucru ar trebui să permită Comisiei, în primul rând, să efectueze o evaluare aprofundată a performanței globale a UE în materie de tehnologii energetice curate, în ceea ce privește nu numai cercetarea și inovarea, ci și cota de piață, importurile/exporturile, ocuparea forței de muncă, creșterea economică și investițiile. Această evaluare concurențială ar trebui să fie actualizată periodic la momentul adoptării comunicării privind starea uniunii energetice și a principalelor priorități și acțiuni revizuite în consecință.

Pentru stimularea competitivității Europei și punerea în aplicare a tehnologiilor energetice curate:

Comisia prezintă astăzi o inițiativă privind accelerarea inovării în domeniul energiei curate, cu o serie de măsuri specifice în vederea îmbunătățirii mediului de reglementare, economic și de investiții pentru inovare în tehnologii și sisteme energetice curate și care definesc principalele priorități pentru utilizarea programului și a instrumentelor financiare ale UE, inclusiv în cadrul programului Orizont 2020. 

Comisia va sprijini inițiativele lansate de industrie, pentru a promova rolul de lider mondial al UE în tehnologii energetice curate, pentru a consolida legăturile industriale în întregul lanț valoric și pentru a integra actorii fără caracter economic, cum ar fi, de exemplu, partenerii sociali și organizațiile consumatorilor. De asemenea, Comisia va discuta cu părțile interesate relevante necesitatea de a crea un „forum industrial în materie de energie curată”, pentru a reuni diferite sectoare (energetic – de transport – de producție – digital) și pentru a optimiza beneficiile tranziției către o energie curată pentru industria UE.

Comisia va colabora cu industria, comunitatea din domeniul cercetării și alte părți interesate pentru a furniza informații strategice cu privire la performanța globală a UE și poziția sa competitivă în ceea ce privește soluțiile cu emisii scăzute de dioxid de carbon și eficiente din punct de vedere energetic. Această evaluare concurențială va fi actualizată periodic.

5. Construirea infrastructurii fizice necesare pentru a sprijini fluxul liber al energiei și tranziția către o energie curată

În prezent, sistemul energetic european se află în tranziție. Rețelele energetice trebuie să fie actualizate și modernizate pentru a face față cererii tot mai mari de energie electrică, datorată unei schimbări majore survenite în lanțul și mixul energetic general, cu o integrare sporită a energiei din surse regenerabile variabile. De asemenea, este necesară o infrastructură dedicată pentru a sprijini mobilitatea cu emisii scăzute de dioxid de carbon.

Deși prioritatea pe termen scurt este de a asigura buna funcționare a pieței interne a energiei prin dezvoltarea interconexiunilor care lipsesc pentru a atinge obiectivul de interconectare de 10 % stabilit pentru 2020, prin încetarea izolării unui număr de state membre și prin eliminarea blocajelor interne, infrastructura energetică planificată din prezent trebuie să fie compatibilă cu opțiunile de politică pe termen mai lung, inclusiv tranziția către mobilitatea cu emisii reduse.

De asemenea, aceasta presupune garantarea faptului că eficiența energetică 21 este luată în considerare în planificarea sistemului energetic global: gestionarea activă a cererii pentru a reduce consumul de energie, costurile suportate de consumatori, dependența de importuri și tratarea investițiilor în infrastructura de eficiență energetică ca o cale rentabilă către o economie circulară și cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Investițiile în infrastructuri din ce în ce mai inteligente și mai flexibile au fost identificate printre opțiunile „fără regrete”.

Pentru sprijinirea dezvoltării infrastructurii fizice necesare pentru a asigura tranziția către o energie curată și un flux liber de energie:

În cadrul comunicării anuale privind starea uniunii energetice, Comisia va ține cont de proiectele de interes comun care sunt întârziate sau amânate, în vederea facilitării punerii în aplicare a acestora. De asemenea, Comisia poate să abordeze aceste aspecte în recomandările sale către statele membre, în special în ceea ce privește proiectele de interes comun identificate în cadrul Grupurilor la nivel înalt privind energia.

Comisia, în contextul viitoarei revizuiri a Regulamentului TEN-E în 2017, va avea ca obiectiv îmbunătățirea cadrului de reglementare pentru a stimula în continuare finalizarea proiectelor de interes comun.

Comisia a creat un grup de experți pentru a oferi consultanță tehnică privind modul de a defalca în mod rentabil obiectivul de interconectare electrică de 15 % în niveluri regionale, naționale și/sau de interconectare la frontiere. Comisia va prezenta un raport în acest sens în toamna anului 2017, împreună cu adoptarea celei de a 3-a liste a Uniunii de proiecte de interes comun.

6. Digitalizarea

Strategia Comisiei privind piața unică digitală din mai 2015 22 are ca obiectiv crearea unui mediu și a unor condiții propice pentru dezvoltarea de rețele și servicii digitale avansate, inclusiv în sectorul energetic.

Furnizarea unei soluții echitabile pentru consumatori va necesita ca întreprinderile inovatoare să combine noile tehnologii energetice cu tehnologia digitală (volumele mari de date, cloud computing-ul) și tehnologia de comunicații mobile (5G) pentru a oferi produse și servicii noi (producția descentralizată de energie electrică, sisteme de gestionare a energiei, aparatele inteligente și controale inteligente; stocare la scară redusă, inclusiv vehicule electrice), care vor sprijini consumatorii activi și vor contribui la optimizarea consumului de energie (reducere și redirecționare) și, prin urmare, va realiza economii. În septembrie 2016, Comisia a propus o revizuire a normelor UE în domeniul telecomunicațiilor pentru a răspunde nevoilor din ce în ce mai mari de conectivitate ale europenilor, prin încurajarea investițiilor în rețele de mare capacitate. De asemenea, Comisia a prezentat un plan de acțiune 5G 23 , care prevede un calendar comun la nivelul UE pentru o lansare comercială coordonată a 5G în 2020.

În același timp, trebuie abordată chestiunea referitoare la accesul la date, protecția vieții private și a datelor, precum și securitatea cibernetică și aspecte legate de standarde deschise și interoperabilitate. Lucrările privind acest din urmă aspect au fost lansate odată cu comunicarea Comisiei din aprilie 2016 privind digitalizarea industriei europene 24 . Această comunicare a lansat, de asemenea, o nouă inițiativă europeană în domeniul cloud computing­ului, care are potențialul de a deveni structura de bază pentru noul sistem de date energetice.

Asigurarea rezilienței sistemelor de alimentare cu energie împotriva riscurilor și amenințărilor cibernetice este din ce în ce mai importantă, pe măsură ce utilizarea la scară largă a tehnologiei informației și comunicațiilor și a schimburilor de date devine fundamentul funcționării infrastructurilor care stau la baza sistemelor energetice. În prezent, o platformă de securitate cibernetică care include experți în domeniul energiei analizează nevoile specifice pentru securitatea infrastructurii energetice și va acorda consultanță Comisiei în această privință.

Ca parte din punerea în aplicare a strategiei privind piața unică digitală:

Comisia pregătește o inițiativă pentru a promova o economie europeană a datelor. Această inițiativă, împreună cu propunerea privind organizarea pieței energiei 25 , va aborda chestiunile legate de localizarea datelor, precum și aspecte emergente precum asumarea responsabilității și răspunderii, posibilitățile de (re)utilizare, de acces și de interoperabilitate și va fi deosebit de relevantă pentru datele necesare pentru procesele energetice și noile servicii energetice.

Comisia lucrează în prezent la o revizuire a Directivei privind confidențialitatea în mediul electronic pentru a o alinia cu noile norme adoptate cu privire la protecția datelor. Aceasta va fi utilă pentru tratarea datelor care provin din consumul inteligent de energie.

Pe baza dezvoltării cu succes a standardelor pentru rețelele inteligente, în 2017, Comisia va lansa un proiect de doi ani pentru a dezvolta standarde comune de comunicații securizate care vor asigura un flux liber de date privind energia către părțile interesate relevante. Comisia va publica rezultatele până la sfârșitul anului 2018.

În anul 2017, Comisia va înființa grupuri de lucru ale părților interesate în cadrul Grupului operativ pentru rețele inteligente pentru a pregăti terenul pentru codurile de rețea privind răspunsul la cerere, securitatea cibernetică specifică energiei și formatul de date al consumatorilor comuni. Comisia va prezenta un raport cu privire la structura, domeniul de aplicare și planificarea grupurilor în primăvara anului 2017 și rezultatele finale până la sfârșitul anului 2018.

Pe baza activității grupului de experți în materie de securitate cibernetică a energiei, Comisia va lansa o platformă de consultare cu părțile interesate în cursul anului 2017 și, dacă este necesar, va propune măsuri adecvate până la sfârșitul anului 2017.

Ca urmare a strategiei privind mobilitatea cu emisii scăzute de dioxid de carbon, Comisia va adopta o strategie UE pentru sisteme de transport inteligente cooperative, pentru a permite punerea în aplicare a unor astfel de sisteme la nivelul UE până în 2019 și accelerarea tranziției către un transport rutier automatizat, conectat și cooperativ.

7. Dimensiunea externă

Politicile externe și de dezvoltare sunt instrumente importante pentru a sprijini tranziția către o energie curată la nivel global și pentru a sprijini țările noastre partenere, inclusiv în vecinătatea UE, să își îndeplinească angajamentele asumate în cadrul Acordului de la Paris, precum și obiectivele Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă.

Aceasta implică angajamentul sporit al UE în inițiative multilaterale și promovarea unei arhitecturi energetice mai solide și mai favorabile incluziunii în întreaga lume – în conformitate cu planul de acțiune al UE privind diplomația în domeniul energiei 26 . UE este un membru activ al reuniunii ministeriale multilaterale privind energia curată, care constituie un forum mondial la nivel înalt pentru promovarea unor politici și programe în favoarea tehnologiilor energetice curate, pentru împărtășirea experienței dobândite și a celor mai bune practici, precum și pentru încurajarea tranziției către o economie globală de energie curată. Comisia se va asigura că tranziția la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon continuă să fie o parte integrantă a dialogului pe tema energiei și a cooperării în relațiile bilaterale și multilaterale ale UE.

Comisia a identificat energia durabilă și politicile climatice ca factori-cheie în propunerea sa pentru un nou consens european privind dezvoltarea 27 . Energia este un catalizator extrem de important pentru dezvoltare și esențial pentru soluțiile pentru o planetă durabilă, astfel cum este recunoscut în Agenda 2030 și, în special, obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) 7 „Energie curată și accesibilă” și 13 „Acțiune pentru schimbările climatice” 28 . Abordarea strategică a UE în materie de energie în politica de cooperare pentru dezvoltare se concentrează pe trei priorități-cheie: i) abordarea lipsei accesului la energie, ii) creșterea producției de energie din surse regenerabile, și iii) contribuția la lupta împotriva schimbărilor climatice. Având în vedere amploarea investițiilor necesare, UE își va consolida cooperarea cu partenerii din sectorul public și privat, pentru a-și respecta angajamentele privind accesul la energie, eficiența energetică și producția de energie din surse regenerabile. Aceasta va merge mână în mână cu sprijinul UE pentru țările terțe în vederea abordării schimbărilor climatice și a dezvoltării unor economii cu emisii scăzute de dioxid de carbon și rezistente la schimbările climatice în conformitate cu poziția de lider mondial a UE în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Comisia a propus un plan european de investiții externe 29 pentru a furniza un pachet financiar integrat pentru finanțarea investițiilor în afara UE. Planul ar urma să includă un fond european de dezvoltare durabilă; asistență tehnică pentru dezvoltarea proiectelor durabile și atragerea investitorilor; și un set de programe de asistență tehnică în materie de dezvoltare și pentru a îmbunătăți climatul politic și de investiții din țările în cauză, în special intensificarea investițiilor publice și private în economia cu emisii scăzute de dioxid de carbon.

Energia este un obiectiv major al cooperării UE cu vecinii săi, cu un accent deosebit pe reformele în materie de reglementare, promovarea utilizării energiilor regenerabile și a eficienței energetice. Acesta este cazul în cadrul Comunității Energiei, în care UE contribuie la crearea unei piețe regionale a energiei în conformitate cu standardele UE în materie de reglementare. În vecinătatea sudică, procesul de stabilire a unei piețe euro-mediteraneene de energie electrică și gaze este în curs de desfășurare, iar în vecinătatea estică proiectul EU4Energy oferă sprijin pentru reformele din sectorul energetic. În fiecare caz, acestea vizează să creeze un mediu favorabil pentru investițiile în energii regenerabile și eficiență energetică. În special, sprijinul UE contribuie la crearea cadrului de reglementare pentru energia din surse regenerabile care urmează să fie comercializată la nivel transfrontalier.

Un exemplu de proiect de succes îl reprezintă cea mai mare centrală solară din Ourzazate, care va furniza jumătate din cererea de energie din surse regenerabile a Marocului până în 2030 și eventual va exporta electricitate către UE și către est 30 .

UE consolidează cooperarea în materie de eficiență energetică cu țările din Balcanii de Vest, cu Turcia și cu țările vecine din sud și din est. În cooperare cu instituțiile financiare internaționale, Comisia va intensifica investițiile în eficiența energetică în sectorul construcțiilor, începând cu patru țări-pilot: Ucraina, Georgia, Serbia și Tunisia.

Africa este partener privilegiat al UE, iar Parteneriatul Africa-UE în domeniul energiei oferă cadrul pentru cooperarea energetică comună. De asemenea, UE sprijină inițiativa privind energia din surse regenerabile în Africa, o inițiativă condusă de Africa cu obiectivul de a crește capacitatea de energie regenerabilă a Africii cu 10 GW până în 2020 și de a mobiliza potențialul de energie din surse regenerabile de 300 GW al Africii până în 2030. Pentru a debloca potențialul de energie durabilă al Africii, accentul se va plasa pe creșterea capacității de producție din resurse regenerabile, pe îmbunătățirea interconexiunilor transfrontaliere și guvernanța sectorului energetic.

În calitate de membră a Organizației Mondiale a Comerțului, UE promovează, de asemenea, în mod activ liberalizarea bunurilor și serviciilor care se dovedesc benefice pentru mediu. Aceasta a conlucrat strâns cu celelalte șaisprezece state membre ale Organizației Mondiale a Comerțului, care reprezintă cea mai mare parte a comerțului mondial cu bunuri de mediu, în vederea încheierii unui acord ambițios privind bunurile de mediu. De asemenea, în acordurile sale comerciale bilaterale, UE urmărește liberalizarea rapidă a bunurilor și serviciilor de mediu și facilitarea schimburilor comerciale și a investițiilor în producerea de energie din surse regenerabile.

Dezvoltarea schimburilor comerciale ar trebui să contribuie la răspândirea rapidă a bunurilor, serviciilor și tehnologiilor de mediu din întreaga lume și la trecerea la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon. UE este lider mondial în ceea ce privește exporturile și importurile de bunuri de mediu. În 2013, exporturile UE de produse care figurează pe lista verde s-au ridicat la 146 de miliarde EUR (aproximativ 8 % din totalul UE), iar importurile la 70 de miliarde EUR; întreprinderile europene ar trebui să își propună să continue dezvoltarea și exportul de ingeniozitate și de know-how în materie de inovare.

În cele din urmă, comunicarea privind guvernanța oceanelor 31 stabilește măsurile care vor contribui la crearea unor condiții de concurență echitabile la nivel mondial pentru sectorul european al energiei oceanice.

În contextul angajamentului de a transforma tranziția către o energie curată într-un element esențial al contribuției UE la punerea în aplicare a Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă și a Acordului de la Paris:

Comisia invită colegiuitorii să adopte cât mai curând posibil pachetul legislativ Planul de investiții externe.

Comisia va prezenta energia ca unul dintre subiectele cheie ale summitului Africa-UE din 2017 de la Abidjan, din noiembrie 2017.

Comisia va organiza o masă rotundă la nivel înalt pentru un forum al întreprinderilor privind investițiile în energia din surse regenerabile în Africa în primăvara anului 2017, pentru a crește gradul de înțelegere și sensibilizare cu privire la eforturile Comisiei și la necesitățile de investiții ale sectorului privat în energia din surse regenerabile în Africa.

În primăvara anului 2017, Comisia, în cooperare cu instituțiile financiare internaționale, va face un bilanț al exercițiului pilot de intensificare a investițiilor în eficiența energetică în sectorul construcțiilor în cele patru proiecte pilot în vederea extinderii acestuia, la momentul oportun, în alte țări.

Se va realiza revizuirea intermediară din 2017 a programării strategice multianuale a politicii de vecinătate a Instrumentului de asistență pentru preaderare și a Instrumentului european de vecinătate pentru a integra creșterea fondurilor pentru eficiența energetică a clădirilor, ca parte din investițiile în domeniul energetic, al climei și al creării de locuri de muncă.

Comisia își va continua eforturile în vederea încheierii unui acord privind bunurile și serviciile de mediu (OMC) pentru a scădea costurile eforturilor de reducere a impactului schimbărilor climatice.

8. Guvernanța și parteneriatele pentru îndeplinirea eficace a obiectivelor

Tranziția energetică nu se poate realiza în mod descendent. Aceasta necesită măsuri de politică luate la diferitele niveluri de guvernare (local, regional, național, european, internațional) și de alte părți interesate. Guvernanța uniunii energetice va contribui la asigurarea alinierii politicilor și la garantarea faptului că UE în ansamblu își îndeplinește obiectivele în materie de energie și climă, în special obiectivele stabilite pentru anul 2030.

Tranziția către o energie curată nu poate avea loc fără acțiuni multilaterale ale părților interesate din societatea civilă și de la nivel local și regional. UE are o poziție unică pentru a integra tranziția către o energie curată în toate sectoarele și la toate nivelurile de guvernanță. Prin urmare, va fi important ca orașele, regiunile, întreprinderile, partenerii sociali și alte părți interesate să se angajeze în elaborarea și punerea în aplicare a planurilor energetice și climatice naționale integrate.

Cooperarea regională între statele membre va contribui la îndeplinirea obiectivelor UE în materie de energie și climă într-un mod eficient și rentabil. Propunerile legislative din acest pachet vor facilita cooperarea regională. Comisia va elabora orientări pentru statele membre referitoare la cooperarea regională pornind de la structurile de cooperare existente și integrând cooperarea regională avându-se în vedere toate cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice.

Având în vedere că orașele și comunitățile urbane sunt locul în care va avea loc cu adevărat o mare parte din transformare, UE a acordat o atenție deosebită acestor factori ai schimbării. Activitatea de facilitare a acțiunii la nivel de oraș s-a intensificat în 2016, odată cu adoptarea „Pactului de la Amsterdam privind agenda urbană a UE”, crearea Convenției mondiale a primarilor și lansarea de către Comisie a unui „ghișeu unic” pe internet pentru autoritățile locale care doresc informații personalizate privind inițiativele urbane ale UE, inclusiv cu privire la tranziția către o energie curată. Convenția primarilor pentru climă și energie, ca inițiativa emblematică a Uniunii Europene de acțiune urbană pentru combaterea schimbărilor climatice, capătă amploare printr-un domeniu de aplicare mai larg, care include în prezent reducerea impactului schimbărilor climatice, adaptarea și accesul la energie curată și la prețuri accesibile. În prezent, Comisia reproduce acest model de succes în America de Nord și Mexic, America Latină și zona Caraibilor, Japonia, China, India, Asia de Sud-Est și Africa Subsahariană, în temeiul Convenției mondiale a primarilor. Proiectele ambițioase de tranziție către o energie curată la nivel local și regional ar trebui să fie mai vizibile și ar putea fi reproduse în toată Uniunea, inclusiv prin turneul dedicat uniunii energetice din 2017.

Zonele rurale dețin la rândul lor un potențial important de a contribui la această tranziție, de exemplu în ceea ce privește eficiența energetică și energia din surse regenerabile, inclusiv bioenergia durabilă.

Insulele și regiunile insulare asigură platforme pentru inițiative pilot privind tranziția către o energie curată și pot servi ca exemple la nivel internațional, astfel cum se întâmplă, de exemplu, în regiunile ultraperiferice ale UE în cazul El Hierro (Insulele Canare), o insulă care utilizează energie din surse regenerabile în proporție de 100 %. Comisia ar dori să contribuie la accelerarea dezvoltării și adoptării celor mai bune tehnologii disponibile pe insule și în regiunile insulare, inclusiv schimbul de cele mai bune practici în ceea ce privește finanțarea și sistemele legale și de reglementare, precum și în materie de energie pentru transporturi. Primul pas îl reprezintă reunirea insulelor, indiferent de dimensiunea, geografia sau localizarea acestora.

Pentru sprijinirea integrării tranziției către o energie curată:

Comisia face apel la orașe, regiuni, întreprinderi, partenerii sociali și alte părți interesate să se implice în mod activ în discuțiile privind tranziția energetică, în special în cadrul planurilor energetice și climatice naționale integrate, pentru a elabora soluții care să răspundă în mod adecvat necesităților diferitelor teritorii.

În 2017, Comisia va prezenta orientări pentru statele membre cu privire la cooperarea regională, pentru a facilita îndeplinirea eficientă și eficace a obiectivelor uniunii energetice.

În prima jumătate a anului 2017, Comisia va organiza o reuniune la nivel înalt la Valletta privind oportunitățile și provocările legate de energia curată pentru insule. Reuniunea va lansa un proces de sprijinire a insulelor în tranziția acestora către o energie curată.

(1)

A se vedea propunerea de modificare a Directivei privind performanța energetică a clădirilor, COM(2016) 765.

(2)

Propunere de modificare a Directivei 2003/87/CE în vederea rentabilizării reducerii emisiilor de dioxid de carbon și a sporirii investițiilor în acest domeniu, COM(2015) 337.

(3)

  http://s3platform.jrc.ec.europa.eu .

(4)

Comunicarea „O nouă agendă pentru competențe în Europa: Să lucrăm împreună pentru consolidarea capitalului uman, a capacității de inserție profesională și a competitivității”, COM(2016) 381.

(5)

Politica de coeziune este susținută prin intermediul Fondului european de dezvoltare regională, al Fondului de coeziune și al Fondului social european, toate făcând parte din fondurile structurale și de investiții europene.

(6)

Estimare bazată pe media ponderată a cofinanțării din tabelele financiare ale programelor operaționale pentru perioada 2014-2020 pentru obiectivele tematice „sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon” și „promovarea sistemelor de transport sustenabile și eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor rețelelor majore”.

(7)

Datele pentru selecția proiectelor până la sfârșitul anului 2016 vor fi disponibile la începutul anului 2017.

(8)

Prima sinteză anuală a progreselor înregistrate de instrumentele financiare din cadrul fondurilor structurale și de investiții europene pentru perioada 2014-2020 va fi prezentată până la sfârșitul lunii noiembrie 2016.

(9)

Finanțarea privată pentru eficiență energetică este un instrument financiar al UE, dezvoltat de Comisie, finanțat în cadrul programului LIFE și distribuit de Banca Europeană de Investiții.

(10)

COM(2016) 759.

(11)

COM(2015) 337.

(12)

De exemplu, cu China și Coreea.

(13)

În temeiul Acordului de la Paris, aproximativ jumătate dintre țări au indicat că vor folosi mecanisme de piață pentru îndeplinirea angajamentelor lor de reducere a emisiilor.

(14)

Aceasta include subvenții pentru cărbune în valoare de 9,7 miliarde EUR și subvenții pentru gaze în valoare de 6,6 miliarde EUR; subvențiile provin din moștenirea de subvenții istorice pentru investiții, ajutoarele de investiții pentru combustibili fosili, tarifele fixe, scutirile fiscale pentru combustibili, producția de energie electrică și dezafectarea și eliminarea deșeurilor. (Sursa: Studiu din 2014 privind subvențiile și costurile energiei. Pentru transport (subvenții pentru petrol), sursa este inventarul OCDE din 2013).

(15)

Fondul Monetar Internațional, 2015.

(16)

A se vedea, de asemenea, propunerea de reformare a Directivei privind energia din surse regenerabile, COM(2016) 767.

(17)

COM(2016) 763.

(18)

Această inițiativă urmărește îmbunătățirea competitivității și durabilității sectorului, facilitarea extinderii la prețuri accesibile și la scară largă și integrării în rețeaua de energie electrică.

(19)

Așa-numita „Inițiativă europeană privind rețeaua electrică”, care a fost transformată recent în „Platforma europeană de tehnologie și inovare pentru rețele inteligente pentru tranziția energetică”.

(20)

COM(2015) 80.

(21)

A se vedea propunerea de modificare a Directivei privind eficiența energetică, COM(2016) 761.

(22)

COM(2015) 192.

(23)

COM(2016) 588.

(24)

COM(2016) 180.

(25)

Inițiativa propusă privind organizarea pieței constă în reformarea Directivei privind electricitatea (COM(2016) 864), o reformare a Regulamentului privind energia electrică (COM(2016) 861), o reformare a Regulamentului ACER (COM(2016) 863) și un nou regulament privind gradul de pregătire în ceea ce privește sectorul energiei electrice (COM (2016) 862).

(26)

Concluziile Consiliului privind diplomația în domeniul climei au fost adoptate de Consiliul Afaceri Externe la 20 iulie 2015 (10995/15).

(27)

Comunicare privind o propunere pentru un nou consens european privind dezvoltarea – Lumea noastră, demnitatea noastră, viitorul nostru, COM(2016) 740.

(28)

A se vedea și Comunicarea „Pașii următori pentru un viitor durabil al Europei – Acțiunea europeană pentru dezvoltare durabilă”, COM(2016) 739.

(29)

Comunicarea Comisiei intitulată: „Consolidarea investițiilor europene pentru locuri de muncă și creștere economică: către a doua etapă a Fondului european pentru investiții strategice și un nou plan european de investiții externe, COM(2016) 581.

(30)

Guvernanța internațională a oceanelor: o agendă pentru viitorul oceanelor noastre. Comunicarea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (JOIN(2016) 49 din 10 noiembrie 2016).

Top