COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 14.9.2016

COM(2016) 601 final

COMUNICARE A COMISIEI

Uniunea piețelor de capital- Accelerara reformelor

Introducere

Uniunea piețelor de capital (UPC), care face parte din al treilea pilon al Planului de investiții pentru Europa al Comisiei, este esențială pentru realizarea priorității Comisiei Juncker de a stimula crearea de locuri de muncă, inclusiv pentru tineri, și creșterea economică. Prin crearea UPC se urmărește să se stabilească o legătură mai strânsă între economii și investiții și să se consolideze sistemul financiar european prin creșterea gradului de partajare a riscurilor de către sectorul privat, oferirea unor surse alternative de finanțare și diversificarea opțiunilor în materie de investiții aflate la dispoziția investitorilor individuali și instituționali. Eliminarea obstacolelor din calea liberei circulații transfrontaliere a capitalurilor va consolida uniunea economică și monetară prin sprijinirea convergenței economice și prin contribuția la atenuarea șocurilor economice în zona euro și în afara acesteia, economia europeană devenind astfel mai rezilientă. Acest lucru este cu atât mai important în actualul mediu economic.

În Planul de acțiune privind UPC din septembrie 2015 1 a fost inclus un program amplu de măsuri care vizează punerea în aplicare a elementelor de bază ale UPC până în 2019, planul fiind puternic susținut de Parlamentul European, de Consiliu și de părțile interesate. Împreună cu strategia privind piața unică și strategia privind piața unică digitală, acest plan reprezintă punctul central al agendei de reformă europene pentru o piață unică aprofundată și mai echitabilă 2 . În contextul politic și economic actual, consolidarea piețelor de capital din UE este cu atât mai importantă.

Prin urmare, este esențial să se stimuleze punerea în aplicare a planului de acțiune și să se accelereze procesul de reformă. Consiliul European din 28 iunie 2016 a făcut apel la „asigurarea unui acces mai ușor la finanțare pentru întreprinderi și sprijinirea investițiilor în economia reală prin înregistrarea de progrese în ceea ce privește agenda uniunii piețelor de capital”. 3 La un an după lansarea Planului de acțiune privind UPC, este important să se finalizeze rapid primul val de inițiative legate de UPC astfel încât efectul acestuia să fie cât mai curând vizibil în economie. De asemenea, este important să se progreseze rapid în direcția adoptării viitoarelor propuneri legislative. În sfârșit, evoluțiile economice și tehnologice, cum ar fi creșterea rapidă a tehnologiei financiare sau nevoia de a asigura o mai mare sustenabilitate fiscală, pot transforma piețele de capital ale UE. Ținând seama de contextul politic în schimbare, Comisia se concentrează și asupra celorlalte domenii prioritare necesare pentru finalizarea UPC și va efectua o evaluare la jumătatea perioadei, în 2017.

1) Finalizarea primelor măsuri legate de CMU

Finalizarea primelor măsuri este esențială pentru ca UPC să aibă un impact concret în economie. Consiliul European din 28 iunie 2016 a solicitat ajungerea la un acord până la finele anului 2016 cu privire la propunerea privind securitizarea simplă, transparentă și standardizată (STS) 4 , astfel încât să se degreveze bilanțurile băncilor și să se ofere oportunități de investiții investitorilor pe termen lung, și cu privire la propunerea de simplificare a normelor privind prospectul, pentru a se facilita accesul întreprinderilor la investiții pe piețele de capital.

Punerea în aplicare rapidă a pachetului privind securitizarea are potențialul de a genera în mod rapid fonduri suplimentare în economia reală. Stabilirea unor cerințe de capital mai sensibile la risc pentru securitizările STS va contribui la consolidarea încrederii în piață și la degrevarea bilanțurilor contabile ale băncilor, care vor putea astfel oferi finanțări suplimentare. Dacă securitizările din UE ar putea fi relansate - în condiții de siguranță - la nivelurile medii din perioada anterioară crizei, s-ar putea furniza o finanțare suplimentară în economie în valoare de peste 100 de miliarde EUR, asigurându-se în același timp consolidarea stabilității financiare. Consiliul a adoptat deja o abordare generală și în prezent Parlamentul European este cel care ar trebui să înregistreze de urgență progrese în această privință.

Modernizarea normelor privind prospectul 5 va îmbunătăți accesul la piețele de capital, în special pentru întreprinderile mici. Prospectul reprezintă punctul de acces la piețele de capital ale UE. Acesta trebuie să fie simplu de obținut, clar pentru investitori și aprobat rapid. Noile norme privind prospectul ar trebui să contribuie la crearea unor oportunități de finanțare mai numeroase și mai puțin costisitoare pentru întreprinderi. Acestea trebuie să fie puse în aplicare cât mai rapid posibil. Comisia va depune toate eforturile pentru a sprijini colegislatorii să ajungă la un acord înainte de sfârșitul anului.

Măsurile de consolidare a piețelor de capital de risc vor facilita accesul întreprinderilor mijlocii inovatoare la finanțare. În cadrul celui de al treilea pilon al Planului de investiții pentru Europa, Comisia a propus revizuirea Regulamentului privind fondul european cu capital de risc și a Regulamentului privind fondul european de antreprenoriat social. Propunerile vor stimula investițiile în proiecte cu capital de risc și în proiecte sociale și vor facilita demersul investitorilor de a investi în întreprinderile mici și mijlocii inovatoare prin includerea în regulament a administratorilor de fonduri de toate dimensiunile și prin extinderea gamei de întreprinderi în care se poate investi. Pentru a facilita comercializarea transfrontalieră de fonduri și pentru a reduce costurile aferente acesteia, propunerile interzic în mod explicit perceperea de taxe de către statele membre. Pentru a continua consolidarea încrederii în piața europeană de capital de risc, Comisia invită Parlamentul European și Consiliul să finalizeze aceste propuneri până la sfârșitul anului 2016. În plus, Comisia va promova crearea unuia sau a mai multor fonduri cu capital de risc în vederea sprijinirii investițiilor inovatoare în Europa și va continua lucrările privind alte măsuri de susținere a capitalului de risc.

UPC este un proiect pentru toate statele membre. Stadiul de dezvoltare a piețelor de capital diferă de la un stat membru la altul, iar întreprinderile mici au nevoie de acces la finanțare prin intermediul unor canale locale eficiente și accesibile. Pentru a sprijini dezvoltarea piețelor de capital naționale și regionale, Comisia a consolidat capacitatea de a furniza asistență tehnică statelor membre, la cerere. Pentru ca primele proiecte să fie lansate la începutul anului 2017, colegislatorii trebuie să finalizeze rapid negocierile cu privire la Propunerea de regulament al Comisiei de instituire a Programului de sprijin pentru reforme structurale (PSRS) pentru perioada 20172020 6 .

Accelerarea realizării fazei următoare de acțiuni în vederea UPC

Ineficiența cadrelor naționale de insolvență și diferențele existente între aceste cadre generează insecuritate juridică, obstacole în calea recuperării creanțelor de către creditori și bariere în calea restructurării eficiente a întreprinderilor viabile în UE, inclusiv pentru grupurile transfrontaliere. Comisia va prezenta în curând o propunere privind restructurarea întreprinderilor și oferirea unei a doua șanse, aceste două elemente constituind baza unui cadru adecvat în materie de insolvență. Pentru a se asigura un mediu de afaceri dinamic și a se promova inovarea, este crucial să se acorde antreprenorilor onești o a doua șansă după depășirea falimentului. De asemenea, Comisia efectuează o evaluare comparativă a regimurilor de executare silită a creditelor (inclusiv din perspectiva insolvenței) pentru a avea o imagine detaliată și fiabilă a situațiilor cu care se confruntă băncile în cazul împrumuturilor nerambursate, în ceea ce privește întârzierile, costurile și recuperarea creanțelor. Această analiză le va fi utilă statelor membre în încercarea de a îmbunătăți eficiența și transparența propriilor regimuri.

Regimurile de impozitare pot reprezenta obstacole în calea dezvoltării piețelor transfrontaliere de capital. Comisia ia măsuri pentru a încuraja statele membre să îmbunătățească procedurile de rambursare a impozitului reținut la sursă și să încurajeze cele mai bune practici în promovarea investițiilor cu capital de risc și a celor de tip „investitori providențiali” în întreprinderile nou-înființate și în cele inovatoare. Majorarea gradului de finanțare prin participare la capital, care este relativ subdezvoltat în Europa, necesită modificări ale cadrelor fiscale. Reducerea tratamentului fiscal preferențial al finanțării prin capital propriu ar încuraja investițiile de capital și ar crea o bază mai puternică de capitaluri proprii în cadrul societăților. De asemenea, acest lucru ar aduce beneficii în ceea ce privește stabilitatea financiară, deoarece întreprinderile cu o bază de capital mai solidă ar fi mai puțin vulnerabile în fața șocurilor. În noiembrie, în contextul propunerii privind baza fiscală consolidată comună a societăților 7 , Comisia intenționează să prezinte o propunere privind favorizarea îndatorării în cadrul sistemului de impozitare a societăților și solicită Consiliului să adopte această măsură cât mai rapid posibil.

Propunerea privind FEIS 2.0 va consolida în mod semnificativ Planul de investiții pentru Europa. Uniunea Europeană are nevoie de un volum mare de investiții suplimentare sustenabile pe termen lung pentru a sprijini crearea de locuri de muncă, creșterea economică, competitivitatea și o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon. Sprijinul public oferit în cadrul Planului consolidat de investiții pentru Europa va fi util în acest sens, pentru că va pune accentul pe disfuncționalitățile pieței și pe situațiile de investiții sub nivelul optim, dar sunt necesare măsuri suplimentare pentru a debloca investițiile private pe termen lung. Pentru a facilita și mai mult investițiile în active de infrastructură efectuate de investitori instituționali, Comisia va adopta o propunere de modificare a actului delegat Solvabilitate II pentru a reduce cerințele de capital asociate investițiilor realizate de societățile de asigurare în societățile active în sectoarele legate de infrastructură. În paralel, ca parte a revizuirii regulamentului și a directivei privind cerințele de capital, înainte de sfârșitul anului, Comisia va propune extinderea tratamentului favorabil privind cerințele de capital de care beneficiază împrumuturile acordate IMM-urilor și reducerea cerințelor de capital legate de investițiile în infrastructură.

3) Următoarele etape: formularea de noi priorități

Comisia va examina propunerile pentru un produs de pensii private la nivelul UE, care să fie simplu, eficient și competitiv 8 . Pensiile private joacă un rol important în conectarea deținătorilor de conturi de economii pe termen lung cu oportunități de investiții pe termen lung. Pensiile private pot contribui la găsirea de soluții la provocările demografice reprezentate de îmbătrânirea populației și modelele de muncă în schimbare ale lucrătorilor și la asigurarea unor rate adecvate de înlocuire în viitor, ca o completare a pensiilor oferite de stat sau a celor ocupaționale. Ca urmare a reducerii barierelor în calea furnizării de servicii transfrontaliere de pensii, un produs de pensii private la nivelul UE ar mări concurența între furnizorii de pensii, ar permite vânzarea serviciilor pe piețe mai mari și ar crea economii de scară de care ar trebui să beneficieze deținătorii de conturi de economii. Comisia își va decide abordarea privind cea mai bună cale de sprijinire a acestor piețe în funcție de rezultatele consultării publice aflate în desfășurare 9 . Opțiunile avute în vedere includ o posibilă propunere legislativă care ar putea fi prezentată în 2017.

UPC urmărește o mai bună utilizare a economiilor europenilor, îmbunătățirea eficienței cu care sunt puși în legătură deponenții și creditorii, precum și creșterea performanțelor economiei UE. Participarea investitorilor individuali reprezintă o provocare esențială pentru dezvoltarea unei piețe de capital mai puternice în UE. Acest lucru necesită o mai mare încredere în rândul investitorilor individuali și transparență pentru a ajuta investitorii să ia deciziile corecte în materie de investiții. Comisia va prezenta un plan de acțiune privind serviciile financiare cu amănuntul, pentru a consolida participarea investitorilor individuali în piețele de capital și a deschide piața europeană a serviciilor financiare cu amănuntul, astfel încât aceasta să ofere rezultate mai bune consumatorilor și întreprinderilor.

Sustenabilitatea financiară impune reforme, astfel încât să se sprijine investițiile în tehnologii curate și în utilizarea acestora, să se asigure că sistemul financiar poate finanța în mod sustenabil creșterea pe termen lung și să asigure o contribuție la crearea unei economii cu emisii scăzute de dioxid de carbon și rezilientă la schimbările climatice. Aceste reforme sunt esențiale pentru a ne îndeplini obiectivele climatice și de mediu și a ne respecta angajamentele internaționale, inclusiv angajamentele asumate de UE în temeiul Acordului de la Paris privind schimbările climatice 10 și obiectivele pachetului privind economia circulară din 2015 11 . Comisia depune eforturi, în cadrul G20, pentru a promova în continuare aceste obiective 12 . Aceasta sprijină alinierea investițiilor private la obiectivele din domeniul schimbărilor climatice și al utilizării eficiente a resurselor și la alte obiective de mediu, atât prin măsuri de politică, cât și prin investiții publice. În acest sens, se depun eforturi pentru creșterea gradului de disponibilitate a fondurilor ecologice prin intermediul Fondului european pentru investiții strategice, alocându-se cel puțin 20 % din bugetul UE disponibil pentru perioada 2014-2020 măsurilor în favoarea climei și stabilindu-se o platformă pentru finanțarea economiei circulare. În Planul de acțiune privind uniunea piețelor de capital s-a evidențiat necesitatea de a sprijini definirea de standarde pentru obligațiunile ecologice la nivelul UE. Comisia va institui un grup de experți pentru a dezvolta o strategie europeană cuprinzătoare privind finanțarea în domeniul ecologic în următoarele luni. În sens mai larg, în ceea ce privește aspectele de mediu, sociale și de guvernanță, UE a adoptat cerințe obligatorii de informare pentru anumite întreprinderi mari și va adopta, de asemenea, orientări fără caracter obligatoriu privind metodologia de comunicare a acestor informații investitorilor și consumatorilor. La nivelul UE se evaluează, de asemenea, care sunt acțiunile ce urmează a fi întreprinse ca urmare a consultărilor recente privind investițiile pe termen lung și sustenabile, care au subliniat importanța aspectelor de mediu, sociale și de guvernanță în rezultatele pe termen mai lung ale societăților și investitorilor.

Tehnologia generează schimbări rapide în sectorul financiar și are potențialul de a crește rolul piețelor de capital și de a le aduce mai aproape de societăți și investitori. Consumatorii beneficiază, de asemenea, de tehnologie, prin faptul că li se oferă o gamă mai largă de servicii, care sunt mai ușor de folosit și mai ușor accesibile. Acest potențial inovator ar trebui exploatat. Întreprinderile din domeniul tehnologiei financiare se bucură de succes pentru că furnizează servicii noi, care corespund mai bine nevoilor consumatorilor, în numeroase domenii financiare, inclusiv cel al plăților și al împrumuturilor. Tehnologia este un vector al concurenței, care contribuie la crearea unui cadru financiar mai divers. În același timp, evoluția rapidă a societăților din domeniul tehnologiei financiare generează noi provocări legate de gestionarea riscurilor și necesitatea de a se asigura că toți consumatorii beneficiază de informații adecvate și de garanții. În mai multe state membre, autoritățile de reglementare adoptă noi modalități pentru a sprijini dezvoltarea societăților din domeniul tehnologiei financiare, inclusiv platforme care oferă orientări în materie de reglementare sau echipe care se axează pe implicațiile de politică ale tehnologiei financiare. Comisia va continua să promoveze dezvoltarea sectorului tehnologiei financiare și depune eforturi pentru a se asigura că mediul de reglementare stabilește un echilibru adecvat între consolidarea încrederii în întreprinderi și investitori, protecția consumatorilor și crearea cadrului necesar dezvoltării sectorului tehnologiei financiare. Comisia va colabora cu autoritățile europene de supraveghere (AES), cu Banca Centrală Europeană, cu alte organisme de standardizare și cu statele membre pentru a elabora o abordare coordonată de politică care să sprijine dezvoltarea tehnologiei financiare într-un mediu de reglementare adecvat.

Piețele de obligațiuni garantate sunt printre cele mai mari piețe ale datoriilor private din Europa și un important canal de finanțare pe termen mai lung. Acestea sunt esențiale pentru ca instituțiile de credit să își direcționeze în mod eficient finanțarea către piața imobiliară și pentru instrumentele garantate public, inclusiv unele împrumuturi pentru IMM­uri. Pe baza rezultatelor consultării publice recente și a unui studiu în curs, Comisia va stabili, în cadrul revizuirii intermediare a UPC, care sunt modificările legislative necesare pentru a sprijini dezvoltarea piețelor de obligațiuni garantate în întreaga UE.

UE a înregistrat rezultate bune în promovarea distribuirii transfrontaliere a fondurilor de investiții și va depune eforturi pentru a elimina obstacolele rămase în calea unei piețe complet integrate, ceea ce ar urma să reducă costurile pentru furnizori și să le ofere avantaje investitorilor de retail. Comisia a publicat o consultare publică detaliată 13 , al cărei scop este identificarea barierelor nejustificate a căror eliminare ar putea contribui la intensificarea comercializării transfrontaliere a fondurilor, la creșterea concurenței, la diversificarea posibilităților de a alege și la reducerea costurilor pentru investitori. Comisia va lua măsuri pentru înlăturarea barierelor rămase în sectorul administrării activelor, prin modificări legislative, dacă este necesar.

Comisia își va accelera eforturile de eliminare a barierelor în mediul post-tranzacționare. Pentru buna funcționare a piețelor de capital este esențial să existe infrastructuri post-tranzacționare sigure și eficiente. A fost înființat un grup de experți pentru a analiza evoluția peisajului post-tranzacționare din UE în urma modificărilor legislative recente, a evoluției pieței și a apariției de noi tehnologii. Grupul va analiza, de asemenea, în ce măsură barierele identificate în rapoartele Giovannini 14 au fost eliminate și va identifica orice barieră nouă sau pe cale de apariție. În 2017, Comisia va lansa o consultare publică pe baza rezultatelor activității acestui grup pentru a stabili cea mai adecvată cale de urmat în acest domeniu. În paralel, Comisia va propune o inițiativă legislativă pentru a stabili cu certitudine juridică legislația națională care se aplică în cazul proprietății asupra titlurilor de valoare și în cazul efectelor asupra terților ale cesionării creanțelor.

O supraveghere eficace și coerentă este esențială pentru a se asigura protecția investitorilor, pentru a se favoriza integrarea piețelor de capital și pentru a se asigura stabilitatea financiară. Autoritățile europene de supraveghere (AES) au un rol fundamental în construirea unei piețe unice aprofundate și mai integrate. Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) și-a concentrat activitatea pe îmbunătățirea convergenței în materie de supraveghere pentru a asigura coerența în aplicarea normelor în materie de piețe de capital și supravegherea participanților la piață 15 . Cu toate acestea, vor fi necesare eforturi suplimentare pentru a consolida dimensiunea europeană a supravegherii în domeniile în care aceasta poate oferi avantaje. De exemplu, sunt în curs proiecte în domeniul guvernanței și al finanțării autorităților europene de supraveghere, Comisia urmând să publice o carte albă privind aceste chestiuni. În plus, o consultare publică a fost lansată în august 2016 ca parte a revizuirii cadrului macroprudențial al UE 16 . Pe baza rezultatelor acestei consultări, Comisia va adopta, în 2017, o propunere legislativă în acest domeniu.

Raportul celor cinci președinți a evidențiat necesitatea consolidării cadrului de supraveghere pentru a asigura soliditatea tuturor actorilor financiari, care ar trebui să ducă, în cele din urmă, la instituirea unei autorități europene unice de supraveghere a piețelor de capital. Comisia va examina, în strânsă consultare cu Parlamentul European și cu Consiliul, măsurile suplimentare în ceea ce privește cadrul de supraveghere care sunt necesare pentru a valorifica pe deplin potențialul UPC.

Succesul UPC poate fi asigurat numai dacă statele membre sunt hotărâte să depună eforturi pentru a elimina obstacolele naționale nejustificate din calea liberei circulații a capitalurilor. De multe ori, dispozițiile naționale sunt mai stricte decât cele europene și, în unele cazuri, pot fi dăunătoare pentru investițiile transfrontaliere. Un grup de experți ai statelor membre a făcut progrese în identificarea obstacolelor și în schimbul de bune practici. Pe baza activității acestui grup, Comisia va adopta, până la sfârșitul anului 2016, un raport care va cuprinde obstacolele identificate de grup, va recomanda bune practici și va stabili o foaie de parcurs a măsurilor propuse pe care statele membre vor fi încurajate să le adopte până cel târziu în 2019. O mare parte a acestei activități se axează pe bunele practici și pe un cod de conduită pentru proceduri mai eficiente de reținere la sursă a impozitelor. Acest lucru reprezintă un obstacol în calea investițiilor transfrontaliere pe termen lung. Pentru eficientizarea acestor proceduri la nivel național și ajungerea la un acord privind un cod de conduită în 2017, va fi nevoie de un angajament ferm din partea statelor membre.

O mai bună legiferare, reducerea sarcinii administrative pentru participanții la piață și simplificarea legislației existente vor contribui la valorificarea potențialului UPC. Toate propunerile UPC anunțate sunt pregătite în conformitate cu principiile unei mai bune reglementări, în urma unor consultări și a unei evaluări a impactului. Ca parte a strategiei sale pentru o mai bună legiferare, Comisia desfășoară un program ambițios de identificare și înlăturare a obstacolelor de reglementare inutile. În cererea de contribuții a Comisiei s-au identificat principalele domenii din cadrul legislației privind serviciile financiare în care se pot aduce îmbunătățiri. Acestea se referă la faptul că trebuie găsite soluții pentru îndepărtarea obstacolelor existente în calea fluxului de finanțare a economiei, trebuie îmbunătățită proporționalitatea cadrului de reglementare pentru o mai bună echilibrare a obiectivelor în materie de stabilitate financiară și de creștere, trebuie reduse sarcinile de reglementare inutile și trebuie abordate riscurile rămase în sistemul financiar. În lunile următoare, Comisia va prezenta acțiunile pe care le-a întreprins în urma cererii de contribuții.

Concluzii

Planul de acțiune privind uniunea piețelor de capital stabilește principalele modificări care sunt necesare pentru consolidarea piețelor de capital ale UE. Acest plan este mai important ca oricând, iar punerea în aplicare a acțiunilor cuprinse în plan ar trebui accelerată. Este esențial ca toți actorii implicați să lucreze împreună pentru realizarea acestui obiectiv. La fel de important este să se asigure că prioritățile UPC se adaptează în funcție de evoluția peisajului politic, economic și tehnologic. Comisia va continua să monitorizeze evoluția situației și să identifice măsuri suplimentare care sunt necesare pentru dezvoltarea sistemului UPC. Comisia solicită Parlamentului European și statelor membre să facă tot ce le stă în putință pentru punerea în aplicare a Planului de acțiune privind UPC cât mai curând posibil și să sprijine crearea de locuri de muncă și creșterea economică în Europa.

ANEXĂ: SITUAȚIA ACTUALĂ A INIȚIATIVELOR INCLUSE ÎN PLANUL PRIVIND UNIUNEA PIEȚELOR DE CAPITAL

Această scurtă prezentare oferă informații actualizate referitoare la stadiul acțiunilor cuprinse în Planul de acțiune privind uniunea piețelor de capital, primul raport fiind publicat la 25 aprilie 2016 17 .

(1)

     Plan de acțiune privind edificarea unei Uniuni a piețelor de capital, COM(2015) 468 final, 30.9.2015.

(2)

     Comunicarea Comisiei din 1 iunie 2016 intitulată „Realizarea Agendei privind piața unică pentru susținerea creării de locuri de muncă, a creșterii economice și a investițiilor”, COM(2016) 361.

(3)

     Concluziile Consiliului European, EUCO 26/16, 28 iunie 2016.

(4)

     Propunere de regulament de stabilire a unor norme comune privind securitizarea și de creare a unui cadru european pentru o securitizare simplă, transparentă și standardizată, COM(2015) 472 final, 30.9.2015; Propunere de regulament de modificare a Regulamentului (UE) nr. 575/2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și firmele de investiții, COM(2015) 473 final, 30.9.2015.

(5)

     Propunere de regulament privind prospectul care trebuie publicat în cazul unei oferte publice de valori mobiliare sau al admiterii de valori mobiliare la tranzacționare, COM(2015) 583 final, 30.11.2015.

(6)

     Propunere de regulament de instituire a Programului de sprijin pentru reforme structurale pentru perioada 20172020, COM(2015) 701 final, 26.11.2015.

(7)

     Propunerea privind baza fiscală consolidată comună a societăților va stimula convergența în definirea bazelor fiscale naționale. Aceasta va fi însoțită de o propunere separată (CCCTB) menită să stabilească o abordare comună a „consolidării” impozitului pe profit datorat de societățile care își desfășoară activitatea în două sau mai multe state membre.

(8)

     Produsele de pensii private sunt produse individuale de economii în scop de pensionare care sunt complementare sistemelor de pensii stat sau de pensii ocupaționale, dar distincte de acestea. Eforturile de a dezvolta aceste piețe vor completa acordarea de pensii prin intermediul sistemelor de pensii stat sau de pensii ocupaționale.

(9)

     Consultare privind uniunea piețelor de capital: acțiuni privind un eventual cadru UE pentru pensiile private, 27.7.2016.

(10)

     În conformitate cu angajamentele asumate de UE în cadrul Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă și a obiectivelor UE 2020 și 2030 privind clima și energia.

(11)

     Comunicare intitulată „Închiderea buclei - un plan de acțiune al UE pentru economia circulară, COM(2015) 614 final, 2.12.2015.

(12)

     Comunicatul reuniunii la nivel înalt G20 de la Hangzhou la nivel înalt (4-5 septembrie) salută raportul grupului de studiu G20 pentru finanțarea combaterii schimbărilor climatice privind promovarea unei finanțări eficiente și transparente și mobilizarea finanțării combaterii schimbărilor climatice pentru a spori gradul de ambiție a acțiunilor de atenuare și adaptare.

(13)

     Consultarea referitoare la acțiunea UPC privind distribuția transfrontalieră a fondurilor (OPCVM, FIA, FEITL, EuVECA și FEAS) în UE, 2.6.2016.

(14)

     Primul raport al Grupului Giovannini (2001): „Mecanismele de compensare și de decontare transfrontaliere în Uniunea Europeană” a identificat 15 obstacole în calea compensării și a decontării transfrontaliere eficiente a titlurilor de valoare în Uniunea Europeană.

(15)

     Programul de lucru pe 2016 al ESMA privind convergența în materie de supraveghere 11.2.2016, ESMA/2016/203, 2016.

(16)

     Consultare privind revizuirea cadrului de politici macroprudențiale, 1.8.2016.

(17)

     Document de lucru al serviciilor Comisiei „Uniunea piețelor de capital: primul raport de etapă”, SWD(2016)147 final, 25.4.2016, disponibil la adresa http://ec.europa.eu/finance/capital-markets-union/docs/cmu-first-status-report_en.pdf