Help Print this page 

Document 52016DC0288

Title and reference
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR Platforme online și piața unică digitală Oportunități și provocări pentru Europa

COM/2016/0288 final
Multilingual display
Text

Bruxelles, 25.5.2016

COM(2016) 288 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Platforme online și piața unică digitală
Oportunități și provocări pentru Europa

{SWD(2016) 172 final}


1. Introducere

Platformele online au schimbat în mod impresionant economia digitală în ultimele două decenii și au adus multe beneficii pentru societatea digitală contemporană. Acestea au un rol important în crearea „valorii digitale”, pe care se bazează creșterea economică viitoare în UE și, prin urmare, au importanță majoră pentru funcționarea eficientă a pieței unice digitale.

În Comunicarea privind strategia pentru piața unică digitală (DSM) 1 , Comisia a declarat că va efectua o evaluare completă a rolului intermediarilor și al platformelor online, inclusiv în economia colaborativă. Astfel, Comisia a realizat o serie de studii, a organizat ateliere și mai multe consultări publice 2 , care au generat un număr mare de răspunsuri.

Prezenta comunicare are un dublu obiectiv:

1.de a evidenția principalele probleme identificate în evaluarea platformelor online;

2.de a prezenta poziția Comisiei în ceea ce privește atât oportunitățile de inovare aduse de platformele online, cât și provocările în materie de reglementare pe care le prezintă acestea și de a defini abordarea pe care Comisia o adoptă pentru a susține dezvoltarea continuă a platformelor online în Europa.

Prezenta comunicare este însoțită de un document de lucru al serviciilor Comisiei și de raportul de sinteză privind rezultatele consultărilor publice, care prezintă analize și date suplimentare care susțin propunerile expuse în continuare 3 .

2. Importanța crescândă a platformelor online în economia digitală

Platformele online se prezintă sub diverse forme și dimensiuni, continuând să evolueze într­un ritm fără precedent, neînregistrat de alte sectoare ale economiei. În prezent, acestea acoperă o gamă largă de activități, inclusiv 4 platforme online de publicitate, piețe digitale, motoare de căutare, rețele de socializare și cu conținut creativ, platforme de distribuire a aplicațiilor, servicii de comunicații, sisteme de plăți și platforme pentru economia colaborativă.

Platformele online au în comun unele trăsături specifice importante. În special:

-au capacitatea de a crea și de a modela piețe noi, de a pune la încercare piețele tradiționale și de a organiza noi forme de participare sau de desfășurare a activităților economice pe baza colectării, a prelucrării și a editării unui volum mare de date;

-funcționează în piețe complexe, cu diferite niveluri de control asupra interacțiunilor directe dintre grupurile de utilizatori;

-beneficiază de „efectul de rețea”, care, în termeni generali, înseamnă că valoarea serviciilor crește odată cu numărul utilizatorilor;

-se bazează adesea pe tehnologii ale informației și comunicațiilor pentru a intra în contact cu utilizatorii, instantaneu și fără efort;

-au un rol major în crearea valorii digitale, mai ales prin captarea valorii semnificative (inclusiv prin acumulare de date), prin facilitarea de noi oportunități de afaceri și prin crearea de noi dependențe strategice.

Aceste aspecte specifice ale platformelor online aduc o varietate de beneficii importante economiei și societății digitale. Platformele online facilitează creșterea eficienței și stimulează inovarea bazată pe date 5 . De asemenea, lărgesc sfera de alegere a consumatorilor, contribuind astfel la creșterea competitivității în fiecare domeniu și a nivelului de bunăstare a consumatorilor.

Platformele online oferă, de asemenea, posibilitatea de a crește nivelul de participare al cetățenilor în societate și în probleme de democrație, deoarece facilitează accesul la informații, în special în cazul generațiilor mai tinere 6 și la nivel transfrontalier 7 .

Totuși, importanța crescândă a economiei digitale asociată cu diversitatea și natura dinamică a ecosistemelor de platforme generează, de asemenea, noi provocări în materie de politică și reglementare. Prezenta comunicare abordează atât aspecte legate de inovare și dezvoltare, cât și provocările în materie de reglementare.

3. Instituirea unui mediu adecvat pentru inovatorii platformelor digitale, în vederea atragerii, menținerii și evoluării acestora

O serie de platforme competitive pe plan mondial își au originea în Europa, de exemplu Skyscanner și BlaBlaCar. Totuși, în ansamblu, UE reprezintă în prezent doar 4 % din capitalizarea bursieră totală a celor mai mari platforme online; marea majoritate a platformelor provin din SUA și Asia 8 .

Economia bazată pe platforme prezintă oportunități de inovare majore pentru întreprinderile nou-înființate europene, dar și pentru operatorii de piață existenți de a dezvolta noi modele de afaceri, produse și servicii. Europa are o comunitate de întreprinderi nou-înființate, cu antreprenori dinamici care urmăresc noi oportunități în ceea ce privește economia colaborativă, energie, sănătate, sectorul bancar, conținutul creativ și chiar în alte domenii. De exemplu, aplicațiile proiectate de programatorii europeni reprezintă 30 % din totalul veniturilor principalelor platforme de distribuire a aplicațiilor 9 .

Crearea condițiilor-cadru adecvate și a mediului corespunzător este esențială pentru a menține platformele online, a le asigura dezvoltarea și a stimula crearea unor noi platforme online în Europa.

În primul rând, aceasta implică crearea unei piețe unice digitale funcționale și eliminarea barierelor pentru a permite întreprinderilor să intre pe piața din Europa, să se dezvolte rapid și să nu se restabilească în alte piețe. În această privință, viitoarea agendă europeană privind economia colaborativă va oferi orientări referitoare la legislația aplicabilă a UE și va face recomandări pentru statele membre, cu scopul de a susține dezvoltarea echilibrată a economiei colaborative.

Strategia adoptată recent privind digitalizarea industriei europene 10 identifică o serie de măsuri menite să contribuie la înregistrarea de progrese în această direcție. Acestea includ investiții în infrastructura de date și de calcul de nivel mondial pentru știință și inovare, cu o valoare estimată de 50 de miliarde EUR din fonduri publice și private în vederea modernizării capacităților de inovare digitală ale Europei. De asemenea, acest pachet include și o abordare raționalizată a standardizării, care vizează stimularea interoperabilității transfrontaliere și intersectoriale.

O serie de inițiative în curs de derulare în domeniul cercetării și alte acțiuni specifice de finanțare deja au ca scop facilitarea instituirii unor ecosisteme inovatoare, bazate pe platforme. Printre acestea se numără asigurarea accesului la internetul de mare viteză în întreaga UE 11 și susținerea platformelor de servicii deschise 12 . În acest context, Comisia consideră necesară inițierea unui proces de determinare a modalității de modelare a internetului viitorului pentru a deveni un ecosistem bazat pe platforme puternic, deschis, orientat către utilizator și interoperabil, în special cu sprijinul programului Orizont 2020 13 .

În fine, proiecte precum inițiativa „Startup Europe” 14 oferă consiliere și finanțare, promovând astfel, oportunități de experimentare și dezvoltare pentru întreprinderile nou­înființate.

În ansamblu, platformele online stimulează crearea de valoare digitală care va genera creștere economică în cadrul pieței unice digitale. Importanța acestora implică faptul că facilitarea și susținerea creării unor platforme competitive localizate în UE este pentru Europa atât un imperativ economic, cât și unul strategic.

4. Un cadru de reglementare echilibrat pentru platformele online în piața unică digitală

Cadrul de reglementare adecvat pentru economia digitală trebuie să conducă în Europa la favorizarea dezvoltării durabile și extinderii modelului de afaceri bazat pe platforme.

În primul rând, pentru ca Europa să profite integral de avantajele oferite de economia bazată pe platforme și să stimuleze creșterea numărului de platforme europene nou-înființate, este evident că în cadrul pieței unice nu pot exista 28 de seturi diferite de norme privind platformele online. Existența unor norme naționale diferite sau chiar a unor norme locale privind platformele online creează incertitudine pentru operatorii economici, limitează accesul la serviciile digitale și generează confuzie în rândul utilizatorilor și al întreprinderilor. Normele armonizate la nivelul UE, cum ar fi recent adoptatul Regulament general privind protecția datelor 15 și Directiva privind securitatea rețelelor și a informați 16 , sunt importante pentru a facilita dezvoltarea și extinderea rapidă a platformelor inovatoare.

În al doilea rând, platformele online fac obiectul normelor în vigoare ale UE în domenii cum ar fi concurența, protecția consumatorului, protecția datelor cu caracter personal și libertățile pieței unice. Respectarea acestor norme de către toți, inclusiv de către platforme, este esențială în vederea asigurării faptului că toți participanții pot concura în mod echitabil. Acest lucru va crea un climat de încredere atât pentru întreprinderi, cât și pentru publicul larg în vederea utilizării cu încredere a platformelor online.

Este esențial ca reglementările să se aplice efectiv. Natura transfrontalieră a platformelor înseamnă că aplicarea normelor necesită o bună cooperare între autoritățile competente, precum cea prevăzută în cadrul reformării Regulamentului privind cooperarea în materie de protecție a consumatorului 17 și cea prevăzută în Regulamentul general privind protecția datelor. De asemenea, esențială va fi capacitatea autorităților publice de a răspunde în mod eficient unei piețe noi și posibil perturbatoare, evoluțiilor tehnologice și modelelor de afaceri. Aceasta ar putea include investițiile în noile tehnologii care susțin acțiunea publică, inclusiv modelarea volumelor mari de date pentru a colecta informații mai detaliate cu privire la ecosistemele platformelor online 18 , în cadrul unor măsuri mai ample pentru a se asigura un sector public bazat pe date 19 . Comisia va analiza în continuare, împreună cu statele membre și cu platformele, cum ar putea fi realizate cel mai bine aceste obiective.

În al treilea rând, necesitatea de a stimula rolul platformelor în ceea ce privește promovarea inovării impune ca măsurile viitoare de reglementare propuse la nivelul UE să respecte principiile celor mai bune reglementări și să abordeze numai problemele clar identificate referitoare la un anumit tip de platforme online sau de activitate a acestora. O astfel de abordare orientată către probleme ar trebui să înceapă cu o evaluare care să stabilească dacă mai este adecvat cadrul actual. Economia colaborativă reprezintă un bun exemplu în care normele elaborate avându-se în vederea modalitățile tradiționale și adesea chiar locale, de furnizare a serviciilor, pot afecta modelele de afaceri privind platformele online. Acest aspect va fi abordat în viitoarea comunicare a Comisiei privind economia colaborativă.

În fine, pot fi utile măsurile de autoreglementare/coreglementare bazate pe principii 20 , inclusiv măsurile adoptate de industrie pentru a asigura aplicarea cerințelor legale și mecanisme de monitorizare adecvate. Bazate pe mecanisme de monitorizare adecvate, aceste măsuri pot asigura un echilibru optim între predictibilitate, flexibilitate, eficiență și necesitatea de a dezvolta soluții viabile.

Ca regulă generală, atunci când elaborează răspunsuri la aspecte referitoare la platformele online, Comisia va lua în considerare următoarele principii:

-condiții de concurență echitabile pentru servicii digitale comparabile;

-acțiunile responsabile ale platformelor online pentru a proteja valorile fundamentale;

-transparență și echitate pentru menținerea încrederii utilizatorilor și garantarea inovării;

-piețe deschise și nediscriminatorii într-o economie bazată pe date.

Următoarea secțiune prezintă modul în care Comisia intenționează să transpună aceste principii în politică.

5. Implementarea celor mai importante principii privind dezvoltarea platformelor în UE

I)Asigurarea unor condiții de concurență echitabile pentru servicii digitale comparabile

Se estimează că mesageria prin canale non-tradiționale („over the top” - OTT) va înregistra în 2020 o cotă de piață de 90 % din totalul pieței de mesagerie 21 .

Ca reacție la consultarea publică privind evaluarea și revizuirea cadrului de reglementare pentru comunicațiile electronice, majoritatea respondenților, inclusiv o serie de state membre, asociații ale operatorilor, cei mai mulți operatori istorici și alți furnizori, consideră că serviciile OTT oferă consumatorilor o alternativă funcțională la serviciile de telecomunicații tradiționale 22 .

Respondenții din consultarea publică, din rândul unor grupuri diferite de părți interesate, au opinat că accentul ar trebui să se pună pe activitățile specifice pe care le desfășoară platformele online și pe asigurarea unor condiții de concurență echitabile 23 .

Concurența generată de modelele de afaceri bazate pe platforme online îi stimulează pe participanții tradiționali din piață să inoveze și să își optimizeze activitatea. Multe dintre platformele online reprezintă un test pentru modelele de afaceri convenționale și oferă servicii considerate din ce în ce mai mult de către utilizatori ca fiind o alternativă la serviciile furnizate în mod tradițional. Furnizorii de servicii de comunicații online OTT sunt un exemplu ilustrativ în acest sens, deoarece sunt din ce în ce mai mult în concurență cu furnizorii de servicii de telecomunicații tradiționale 24 . Totuși, aceste servicii noi nu fac obiectul acelorași norme ca serviciile de telecomunicații tradiționale.

Ceea ce se consideră a fi un serviciu comparabil poate diferi în funcție de contextul politicii publice. Pentru anumite obiective (de exemplu, securitatea și confidențialitatea comunicațiilor), poate fi necesar să se țină cont de toate serviciile care facilitează comunicarea interactivă între utilizatori; pentru alte obiective, utilizatorii finali pot asocia garanțiile, cum ar fi asigurarea calității serviciului sau conexiunea neîntreruptă între diferiți furnizori de servicii, cu utilizarea resurselor publice, cum ar fi numerele de telefon.

Crearea unor condiții de concurență echitabile în domeniile relevante ar trebui să reprezinte principiul general în cadrul pieței unice digitale. Pentru realizarea unor condiții de concurență echitabile, este posibil să fie necesar ca reglementările existente să fie simplificate, modernizate și mai puțin oneroase. Aceste eforturi de modernizare ar trebui să urmărească să evite punerea unor presiuni disproporționate atât asupra noilor modele de afaceri, cât și asupra celor tradiționale.

Ca principiu general, serviciile digitale comparabile ar trebui să fie reglementate de aceleași norme sau de unele similare, luând în considerare în mod corespunzător posibilitățile de a reduce domeniul de aplicare și sfera de acoperire reglementărilor actuale. În cadrul revizuirii normelor UE în domeniul telecomunicațiilor, care urmează să fie finalizată în 2016, Comisia evaluează posibilitatea de a propune un set de prevederi specifice care să implice un anumit grad de simplificare (ținând seama de anumite norme care, în prezent, sunt aplicabile doar serviciilor de comunicații electronice tradiționale, cum ar fi unele obligații de serviciu universal) și, dacă este cazul, aplicarea unui set mai limitat de norme specifice comunicațiilor pentru toate serviciile relevante și comparabile, inclusiv atunci când sunt furnizate de operatorii OTT.

În ceea ce privește revizuirea în 2016 a Directivei asupra confidențialității și comunicațiilor electronice, Comisia va avea în vedere simplificarea și ajustarea sferei de acoperire și posibila aplicare a unora dintre normele prevăzute de aceasta, de exemplu cele referitoare la confidențialitate, și în cazul serviciilor de comunicații online OTT.

II)Asigurarea funcționării cu responsabilitate a platformelor online

Unul din trei utilizatori de internet este minor 25 . În comparație cu 2010, probabilitatea ca minorii în vârstă de 11-16 ani să fie expuși la mesaje de incitare la ură a crescut cu până la 20 %. De asemenea, minorii sunt expuși mult mai ușor la materiale online adresate adulților, adesea cu acces nerestricționat (23 din primele 25 de website-uri adresate adulților, vizitate de utilizatorii de internet din Regatul Unit, oferă acces imediat, liber și nerestricționat la materiale video pornografice) 26 .

Numai în 2015, Fundația de monitorizare a internetului din Regatul Unit a identificat 68 092 de adrese URL unice, găzduite în toată lumea, care conțin imagini cu abuzuri sexuale asupra minorilor 27 .

Aproximativ trei sferturi din respondenții din consultarea publică, care în majoritate sunt consumatori, cetățeni și întreprinderi, au solicitat o mai mare transparență a politicii privind conținutul platformelor. Mai mult de două treimi consideră că diferitele categorii de conținut ilegal necesită abordări diferite în politica privind procedurile notificare și de acțiune.

Începând din iulie 2015, pe YouTube au fost încărcate peste 400 de ore de conținut video în fiecare minut 28 . În comentariile din consultarea publică, titularii de drepturi din mai multe sectoare de conținut (muzică, imagini, publicații de presă și difuzare) au susținut că unele platforme online le utilizează conținutul fără autorizație sau prin intermediul unor acorduri de licență care, în opinia lor, conțin clauze abuzive.

Pentru multe sectoare ale societății, platformele încep să ocupe tot mai mult un loc central în ceea ce privește accesul la informații și la conținuturi. Acest rol implică, în mod necesar, o mai mare responsabilitate.

Actualul regim de răspundere a furnizorilor de servicii intermediari, prevăzut în Directiva privind comerțul electronic, a fost conceput într-o perioadă în care platformele online nu aveau caracteristicile și amploarea din prezent. Cu toate acestea, a generat un cadru de reglementare neutru în ceea ce privește tehnologia, care a facilitat în mod considerabil dezvoltarea platformelor online. Acest lucru se explică parțial prin armonizarea exceptării anumitor tipuri de platforme online de la răspunderea privind conținutul și activitățile ilegale despre care nu au cunoștință și pe care nu le pot controla 29 . Cu toate că în cadrul consultării publice s-au precizat anumite probleme privind răspundere, aceasta s-a evidențiat și un susținere largă în favoarea principiilor existente enunțate de Directiva privind comerțul electronic 30 .

Având în vedere acest context, Comisia va menține un regim de răspundere echilibrat și previzibil pentru platformele online. Acest lucru este esențial pentru dezvoltarea în continuare a economiei digitale în UE și pentru deblocarea investițiilor în ecosistemele de platformă. În același timp, pentru ca această abordare să fie sustenabilă, este necesar să se soluționeze mai multe aspecte specifice care au fost identificate în ceea ce privește conținutul și activitățile online ilegale și dăunătoare.

Primul aspect se referă la proliferarea pe platformele de partajare a materialelor video online a conținutului dăunător minorilor și a discursului de incitare la ură. Minorii sunt din ce în ce mai expuși conținutului dăunător prin intermediul platformelor de partajare a materialelor video 31 , în timp ce incitarea la violență sau ură prin materiale audiovizuale online reprezintă o problemă deosebit de acută. Comisia are în vedere soluționarea acestui aspect prin intermediul reglementărilor sectoriale, în cadrul modificării Directivei privind serviciile mass-media audiovizuale.

Al doilea aspect se referă la alocarea veniturilor pentru utilizarea conținutului protejat prin drepturi de autor. Au apărut noi forme de distribuire online a conținutului care pot să facă accesibile la nivel mondial, conținuturile protejate prin drepturi de autor și încărcate de către utilizatorii finali. În timp ce aceste servicii atrag un public din ce în ce mai numeros și obțin beneficii economice de pe urma distribuirii conținutului, se pune tot mai des problema dacă valoarea creată de unele dintre aceste noi forme de distribuire online a conținutului este atribuită în mod echitabil distribuitorilor și titularilor de drepturi. Comisia intenționează să abordeze acest aspect prin reglementări sectoriale în domeniul drepturilor de autor. De asemenea, Comisia va avea în vedere abordarea aspectului remunerării echitabile a creatorilor în relațiile acestora cu alte părți care le utilizează conținuturile, inclusiv cu platformele online 32 . În contextul evaluării și al modernizării aplicării drepturilor de proprietate intelectuală, Comisia va evalua rolul pe care intermediarii îl pot avea în protecția drepturilor de proprietate intelectuală, inclusiv în ceea ce privește produsele false, și va avea în vedere posibilitatea modificării cadrului juridic specific în materie de aplicare a normelor. De asemenea, Comisia va continua să colaboreze cu platformele pentru instituirea și aplicarea mecanismelor de cooperare voluntare menite să-i priveze pe cei care se fac vinovați de încălcări din punct de vedere comercial ale drepturilor de proprietate intelectuală de veniturile rezultate din activitățile ilegale, în conformitate cu o abordare de tipul „urmărirea traseului banilor”. 

În al treilea rând, există domenii importante, cum ar fi incitarea la terorism, abuzul sexual asupra minorilor și discursul de incitare la ură, în privința cărora toate tipurile de platforme online trebuie să fie stimulate să adopte măsuri voluntare mai eficiente pentru a limita expunerea la conținuturi ilegale sau nocive. Industria a avut deja multe inițiative pozitive în acest sens. Dialogul cu societățile IT în vederea instituirii unui cod de conduită referitor la discursul de incitare la ură online, Forumul pentru internet al UE privind conținutul legat de terorism și Coaliția directorilor generali pentru transformarea internetului într-un loc mai bun pentru minori sunt exemple importante de procese de implicare a mai multor părți interesate cu scopul de a găsi soluții comune pentru depistarea și combaterea voluntară a materialelor online ilegale sau dăunătoare. Întrucât platformele online continuă să se dezvolte și să se extindă în alte sectoare, aceste eforturi trebuie să fie susținute și depuse în întreaga UE pentru a reinstitui rolul pozitiv al acestora în societate.

În al patrulea rând, o serie de platforme online care au participat la consultarea publică și-au exprimat temerea că introducerea unor măsuri voluntare ar însemna că nu vor mai beneficia de exceptarea de la răspundere a intermediarilor în temeiul Directivei privind comerțul electronic. Prin urmare, furnizarea de informații mai clare platformelor online cu privire la exceptarea de la răspundere a intermediarilor în temeiul directivei menționate în cazul în care ar adopta măsurilor voluntare, ar fi importantă pentru ca acestea să poată adopta măsuri de autoreglementare mai eficiente.

În fine, este necesar să se monitorizeze procedurile actuale de notificare și de acțiune pentru a se asigura convergența și eficiența regimului de răspundere a intermediarilor. Înainte de a avea în vedere lansarea unei inițiative, Comisia va evalua mai întâi rezultatele reformelor în curs, precum revizuirea Directivei privind serviciile mass-media audiovizuale, revizuirea drepturilor de autor și inițiativele voluntare, cum ar fi Forumul pentru internet al UE.

Comisia va menține actualul regim de răspundere a intermediarilor, în timp ce va adopta o abordare sectorială și orientată către aspectele problematice, în ceea ce privește procesul de reglementare:

- în propunerea de actualizare a Directivei privind serviciile mass-media audiovizuale, care urmează să fie înaintată concomitent cu prezenta comunicare, Comisia va propune ca platformele de partajare a materialelor video să instituie măsuri pentru a-i proteja pe minori de conținutul dăunător și pentru a-i proteja pe toți cetățenii de incitarea la ură.

— în viitorul pachet privind drepturile de autor, care urmează să fie adoptat în toamna anului 2016, Comisia va urmări asigurarea unei alocări mai echitabile a valorii generate de distribuirea online a conținutului protejat prin drepturi de autor, de către platformele online care oferă acces la conținuturile respective.

Începând chiar din 2016, Comisia va susține în continuare eforturile de autoreglementare coordonate la nivelul UE ale platformelor online. Comisia va analiza cu regularitate eficacitatea și exhaustivitatea acestor eforturi voluntare, pentru a stabili dacă sunt necesare măsuri suplimentare și a se asigura că exercitarea drepturilor fundamentale ale utilizatorilor nu este limitată.

În a doua jumătate a anului 2016, Comisia va analiza necesitatea elaborării unor orientări privind răspunderea platformelor online în procesul de instituire a măsurilor voluntare de bună-credință pentru combaterea conținutului online ilegal.

Comisia va examina necesitatea unor proceduri formale de notificare și de acțiune, având în vedere rezultatele înregistrate de, inter alia, cadrul general actualizat privind mass-media audiovizuală și drepturile de autor, precum și de inițiativele permanente de autoreglementare și coreglementare.

III)Promovarea unui climat de încredere, stimularea transparenței și asigurarea echității

-Informarea cetățenilor și a consumatorilor și consolidarea poziției acestora

Un sondaj Eurobarometru privind platformele online 33 , efectuat în 2016, a arătat că 72 % din consumatorii respondenți și-au exprimat îngrijorarea cu privire la colectarea datelor cu caracter personal sau a datelor privind activitățile pe care aceștia le desfășoară. De asemenea, 72 % au fost de părere că platformele online ar trebui reglementate pentru a limita marja de care dispun pentru a afișa utilizatorilor rezultate diferite în funcție de datele colectate cu privire la activitățile acestora. În același timp, 56 % dintre consumatorii respondenți au menționat că nu citesc termenii și condițiile prezentate de platformele online.

Peste 75 % din respondenții din rândul publicului larg 34 consideră că este necesar un grad mai ridicat de transparență, în special în ceea ce privește modul în care remunerarea practicată de platforme influențează afișarea rezultatelor motoarelor de căutare, identificarea furnizorului real de servicii sau produse și eventualele practici înșelătoare, inclusiv recenziile false.

Accesul la date stimulează eficacitatea pieței și inovarea, dar poate, de asemenea, ajuta la salvarea unor vieți, poate optimiza atât procesul educațional, cât și serviciile guvernamentale și evoluția în materie de politică. Internetul viitorului nu poate avea succes fără încrederea utilizatorilor în platformele online și fără ca acestea să respecte toată legislația aplicabilă și interesele legitime al consumatorilor și ale altor utilizatori 35 . Revizuirea recent adoptată a normelor UE privind accesul la date cu caracter personal și prelucrarea acestora include deja prevederi importante pentru a-i informa și a-i proteja mai bine pe utilizatori în ceea ce privește colectarea de date cu caracter personal, în special cerințele privind consimțământul explicit și stabilirea unor noi principii cum ar fi „protecția implicită a datelor” și „protecția datelor începând cu momentul conceperii”.

Cu toate acestea, marea parte a publicului exprimă reticentă în ceea ce privește colectarea datelor și consideră că este necesar un grad mai ridicat de transparență. Conform cadrului UE privind protecția datelor 36 , platformele online trebuie să răspundă acestor reticențe printr-o informare mai eficientă a utilizatorilor cu privire la tipul de date cu caracter personal colectate și la modul în care acestea sunt partajate și utilizate. La un nivel mai general, acest aspect include modalitățile în care utilizatorii se identifică pentru a accesa platformele și serviciile online. Este recunoscut deja faptul că o combinație de mai multe nume de utilizator și parole este deopotrivă incomodă și riscantă din punct de vedere al securității. Totuși, practica frecventă de a se utiliza profilul personal de pe platformă pentru a accesa o gamă largă de website-uri și servicii implică adesea schimburi de date care nu sunt transparente sau corelarea încrucișată a datelor cu caracter personal între diversele platforme online și website-uri. Ca modalitate de remediere a acestui aspect, pentru ca procesul de identificare să rămână simplu și sigur, consumatorii ar trebui să poată alege datele prin care vor să se identifice sau să se autentifice. În special, platformele online ar trebui să accepte datele de identificare emise sau recunoscute de autoritățile publice naționale, cum ar fi codurile de identificare electronică sau mobilă, cărțile de identitate naționale sau codurile cardurilor bancare.

Este necesar un grad mai ridicat de transparență față de utilizatori pentru ca aceștia să înțeleagă modul în care informațiile ce le sunt prezentate sunt filtrate, modelate sau personalizate, mai ales atunci când informațiile respective stau la baza unor decizii de cumpărare sau influențează participarea acestora la viața civică sau democratică. În cazul în care consumatorii sunt corect informați cu privire la natura produselor pe care le vizualizează sau le utilizează online, acest lucru susține funcționarea eficientă a pieței și bunăstarea consumatorilor.

Calificativele și recenziile online ale bunurilor și serviciilor sunt utile și ajută consumatorii să își formeze opinii corecte, dar este necesar ca acestea să fie de încredere, obiective și să nu poată fi manipulate. Un exemplu ilustrativ îl constituie recenziile false, caz în care pierderea încrederii poate submina modelul de afaceri al platformei respective, dar poate conduce, de asemenea, la o pierdere mai amplă a încrederii, după cum reiese din multe răspunsuri primite în consultarea publică 37 .

În fine, legislația existentă a UE referitoare la consumatori și marketing impune platformelor online obligația de a fi transparente și de a nu induce în eroare consumatorii, de exemplu în ceea ce privește rezultatele de căutare sponsorizate și sistemele de acordare a calificativelor și de recenzie online. O mai bună aplicare și respectare a acestei legislații va avea drept consecință un grad mai ridicat de încredere, transparență și echitate.

Concomitent cu prezenta comunicare, Comisia înaintează și o propunere de revizuire a Regulamentului privind cooperarea în materie de protecție a consumatorilor pentru a facilita aplicarea transfrontalieră mai eficientă a legislației UE privind protecția consumatorilor în situații transfrontaliere.

Comisia a revizuit orientările referitoare la Directiva privind practicile comerciale neloiale, care urmează să fie adoptate împreună cu prezenta comunicare. Comisia va evalua în continuare necesitatea de actualizare a normelor actuale privind protecția consumatorilor în ceea ce privește platformele, în cadrul procesului de verificare a adecvării legislației UE referitoare la protecția consumatorilor și marketing din 2017. De asemenea, va monitoriza aplicarea principiilor referitoare la mijloacele de comparare, elaborate în cadrul dialogului cu mai multe părți interesate pe care Comisia l-a inițiat pe această temă 38 .

Pentru a facilita formarea opiniilor corecte de către consumatori și pentru a garanta principiile referitoare la concurență, protecția consumatorului și datelor, Comisia va promova în continuare acțiuni privind interoperabilitatea, inclusiv prin enunțarea unor principii și emiterea unor orientări referitoare la interoperabilitatea identificării electronice, cel mai târziu până în 2017. Scopul va fi acela de a încuraja platformele online să recunoască alte mijloace de identificare electronică, mai ales pe cele notificate în temeiul Reglementului privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă (eIDAS) 39 , care să ofere aceeași siguranță ca cele proprii.

În contextul dialogului continuu cu toate părțile interesate, Comisia încurajează industria să accelereze eforturile voluntare, căreia se angajează să îi ofere asistență în definirea măsurilor, pentru a preveni practicile care diminuează încrederea, în special, dar nu numai, măsuri de combatere a recenziilor false sau înșelătoare.

-Garantarea unui mediu de afaceri corect și favorabil inovării

Nouă din zece respondenți din consultarea publică au considerat că există o marjă de îmbunătățire a relațiilor de tip B2B (business-to-business) dintre platforme și furnizori. Aceștia au evidențiat pretinse exemple problematice de clauze contractuale și practici din numeroase sectoare 40 .

Dintre respondenții care și-au exprimat nemulțumirea în legătură cu aceste relații de tip B2B, peste 80 % consideră că dinamica pieței nu va rezolva problema și că este necesară o combinație de acțiuni atât de reglementare, cât și de altă natură.

Mulți respondenți au considerat că mecanismele interne privind reclamațiilor instituite de platforme nu sunt eficiente, nici din punctul de vedere al costurilor, pentru a putea rezolva problemele care apar între platformele digitale și furnizorii acestora.

Deoarece platformele online au un rol tot mai important în economie, termenii privind accesul la acestea pot reprezenta un factor important pentru societățile care își desfășoară activitatea online și offline. Pentru IMM-uri și microîntreprinderi, unele platforme online constituie o importantă, uneori principala, cale de acces către anumite piețe și date. Pe de altă parte, platformele online au un interes major în a menține o relație durabilă și pozitivă cu utilizatorii agenți economici pe care se pot baza pentru crearea de valoare.

Consultarea publică a evidențiat o serie de preocupări exprimate de anumite părți interesate în ceea ce privește practicile comerciale neloiale ale platformelor online. Printre cele mai comune presupuse probleme se numără următoarele:

1.platforme care impun clauze și condiții abuzive, mai ales pentru accesul la baze de utilizatori sau la baze de date importante;

2.platforme care refuză accesul la piață sau modifică unilateral condițiile privind accesul la piață, inclusiv accesul la date comerciale esențiale;

3.rolul dualist pe care îl au platformele atunci când facilitează accesul la piață al unor furnizori și în același timp concurează cu aceștia, ceea ce poate conduce la promovarea neloială de către platforme a serviciilor proprii în detrimentul furnizorilor respectivi;

4.clauzele neloiale de „paritate” care au efecte negative asupra consumatorului; și

5.lipsa transparenței, în special în ceea ce privește tarifele practicate de platforme, utilizarea datelor și rezultatele căutărilor, ceea ce ar putea afecta activitățile economice ale furnizorilor.

Un număr important de întreprinderi care au răspuns la consultarea publică au evidențiat potențialele consecințe negative ale acestor presupuse practici comerciale neloiale și au sugerat faptul că sunt necesare măsuri suplimentare, atât de reglementare, cât și de altă natură 41 .

În fine, consultarea a arătat de asemenea, posibila necesitate de a se analiza aspectele legate de proprietate și utilizarea acesteia, precum și accesul la date. Acest lucru este necesar pentru a se asigura o relație contractuală mai adecvată și mai echilibrată între furnizorii de servicii și utilizatorii agenți economici, ceea ce este important în vederea stimulării investițiilor.

Politicile în domeniul concurenței și al pieței interne ar trebui privite ca fiind politici complementare, care au un rol important în funcționarea efectivă a pieței digitale interne în ceea ce privește platformele online.

Legislația în domeniul concurenței se referă la aspecte legate de concurența dintre participanții din piață, creând astfel o ofertă mai largă pentru consumatori la prețuri mai mici și maximizând oportunitățile de inovare. Politica UE în domeniul concurenței se bazează pe principii constante, dar mijloacele utilizate sunt flexibile și pot fi aplicate cu eficacitate particularităților diferitelor piețe, inclusiv pieței platformele online.

Dincolo de aplicarea politicii în domeniul concurenței, se pune întrebarea dacă sunt necesare acțiuni la nivelul UE pentru a se aborda echitatea relațiilor de tip B2B. În această etapă, sunt necesare mai multe informații referitoare la relațiile dintre platforme și furnizorii sau partenerii acestora pentru a evalua și a stabili natura și amploarea problemelor care ar putea afecta activitățile economice ale furnizorilor respectivi, în special în cazul în care acest fapt poate afecta negativ inovarea. În cazul în care modelele de afaceri ale tuturor ecosistemelor de IMM-uri sunt dependente de accesul la un număr redus de platforme online sau în cazul în care platformele au acces la seturi de date de dimensiuni fără precedent, pot apărea noi asimetrii. În astfel de situații, unii furnizori ai platformelor pot fi expuși în mod disproporționat eventualelor practici comerciale neloiale, chiar dacă nu există o poziție dominantă a unei platforme.

Comisia va derula un exercițiu direcționat de colectare de date concrete 42  privind practicile de tip B2B în mediul platformelor online. Acesta va examina cu mai mare atenție atât problemele ridicate în cadrul consultării publice, cât și potențialele mijloace de soluționare a acestora, dincolo de aplicarea legislației în domeniul concurenței, de exemplu mecanismele (voluntare) de soluționare a litigiilor, transparența și măsuri sau orientări privind mai buna informare. În special, Comisia va colabora strâns cu părțile interesate și cu autoritățile publice. Până în primăvara anului 2017, Comisia va decide dacă sunt necesare acțiuni suplimentare la nivelul UE.

IV)Menținerea piețelor deschise și nediscriminatorii în vederea stimulării economiei bazate pe date    

Majoritatea respondenților din consultarea publică, din toate categoriile, au considerat că este necesară o creștere a capacității platformelor online de a rezolva problema comutării 43 . Multe întreprinderi și persoane fizice au ridicat problema designului interfețelor de programare a aplicațiilor (application programming interfaces - API) utilizate de platformele online sau a modificării condițiilor de acces la acestea.

Într-o piață digitală unică funcțională, este benefic ca utilizatorii să poată comuta de la o platformă la alta cât mai ușor posibil. Decizia utilizatorilor de a continua să utilizeze o anumită platformă online și de a partaja datele ar trebui să fie o alegere liberă determinată de calitatea serviciilor oferite și nu de obstacolele întâmpinate la comutarea la altă platformă sau la transferarea datelor. Acest punct de vedere a fost enunțat categoric de Consiliul European în concluziile din octombrie 2013 44 și a fost puternic susținut în consultarea publică. Respondenții din consultarea publică au propus inter alia, elaborarea unor standarde comune privind transferurile de date și au adus argumente în favoarea portabilității generale sau a transferabilității datelor brute cu caracter personal și nepersonal. Pentru utilizatorii agenți economici, acest lucru este important deoarece pot stoca și prelucra datele cu caracter personal ale clienților și ale angajaților, în timp ce gestionează și un volum mare de date cu caracter nepersonal, vitale pentru continuitatea activității.

Din punctul de vedere al autorităților publice, facilitarea și reducerea costurilor de comutare sunt aspecte importante. Portabilitatea datelor, evoluția standardelor și interoperabilitatea, inclusiv prin ecosisteme deschise bazate pe API, sunt factori determinanți pentru libera circulație a datelor într-o piață digitală unică. La un nivel mai general, API pot permite întreprinderilor mai mici să utilizeze sau să reutilizeze datele de natură economică. În acest context, un acces funcțional la datele de natură economică prin intermediul unor API ușor de utilizat și bine concepute contribuie la crearea și la extinderea ecosistemelor cu produse noi și inovatoare, prin utilizarea unor date deja colectate și uneori neutilizate 45 .

Majoritatea platformelor online și a serviciilor de intermediere, cum ar fi magazinele de aplicații și piețele de comerț electronic, pot lua forma unor ecosisteme închise. Există o gamă variată de motive pentru acest lucru, inclusiv controlul calității și aspecte legate de răspundere și securitate. Ecosistemele de platformă închise pot determina eficiență, inclusiv prin intensificarea concurenței între platforme, dar pot avea și efecte adverse 46 . Atunci când sunt utilizate fonduri publice pentru susținerea inovării platformelor, în general ar trebui să fie preferate modelele de platforme deschise. Printre acestea se numără investițiile în inovare ale UE în domenii emergente cum ar fi realitatea virtuală, orașele inteligente și internetul obiectelor și, la un nivel mai general, pentru a pune bazele unui internet al viitorului durabil. Ecosistemele de platforme deschise pot oferi avantaje majore în ceea ce privește scăderea costurilor de comutare și eficiența pieței. Prin urmare, este deosebit de relevantă susținerea acordată de Comisie pentru a asigura faptul că, evoluțiile viitoare ale tehnologiile digitale rămân deschise.

În cadrul inițiativei privind „fluxul liber de date”, programată pentru sfârșitul anului 2016, Comisia va examina opțiunile privind abordarea eficientă, inclusiv standardele tehnice, în vederea facilitării comutării și portabilității datelor între diferite platforme digitale și servicii de tip cloud computing, atât pentru întreprinderi, cât și pentru persoanele fizice.

În acest context, Comisia va examina de asemenea, potențialele bariere pentru piața digitală unică din UE ce pot fi generate de insecuritatea juridică privind proprietatea și dreptul de utilizare sau de accesare a datelor, inclusiv aspectele legate de interfețele de programare a aplicației.




6. Concluzii

În prezenta comunicare, Comisia a expus evaluarea generală a platformelor online care face parte din strategia privind piața unică digitală.

Platformele online au un rol major în ceea ce privește inovarea și dezvoltarea pieței unice digitale. Acestea au revoluționat accesul la informații și au crescut eficiența multor piețe printr-o mai bună conectare a cumpărătorilor și a vânzătorilor de bunuri și servicii. Deși există unele platforme online care au înregistrat un număr record de utilizatori la nivel mondial și care s-au extins continuu în noi sectoare economice, încă mai există numeroase oportunități pentru lansarea unor platforme europene competitive. În ceea ce privește asigurarea competitivității viitoare la nivel mondial, probabil cea mai importantă provocare cu care se confruntă UE astăzi este reprezentată de stimularea efectivă a inovării în aceste domenii și în același timp, de protejarea adecvată a intereselor legitime ale consumatorilor și ale altor utilizatori.

Prezenta evaluare a identificat de asemenea, o serie de domenii în care interesele publice sau private trebuie să fie analizate cu atenție și în care ar trebui să se asigure un grad mai ridicat de respectare a standardelor de reglementare ale UE.

În acest sens, prezenta comunicare subliniază necesitatea de a se adopta abordări în materie de politică și de reglementare care să răspundă în mod direct provocărilor și să fie flexibile și viabile.

Dacă este cazul, autoreglementarea și coreglementarea pot avea adesea rezultate mai bune pentru a permite dezvoltarea unor ecosisteme de platformă stabile în Europa și pot completa sau îmbunătăți legislația existentă care reglementează deja anumite activități ale platformelor online.

Respectarea de către industrie a legislației aplicabile a UE și eficiența măsurilor voluntare adoptate pentru a menține încrederea portofoliului de utilizatori va reprezenta un element-cheie în abordarea provocărilor identificate în prezenta evaluare.

În fine, pentru a se concretiza promisiunea unei economii digitale pentru toți, Comisia solicită tuturor autorităților publice și părților interesate implicate, și mai ales statelor membre și Parlamentului European, să susțină această abordare astfel încât UE să își asume pe deplin acest viitor digital, păstrând totodată valorile comune proprii.

(1)  COM(2015) 192 final
(2)  Printre acestea se numără studiul economic privind platformele online efectuat de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei, două studii Eurobarometru privind impactul platformelor online, o audiere publică privind platformele online organizată de Centrul european de strategie politică și concluziile mai multor dezbateri cu mediul academic și cu alte părți interesate, care au fost incluse în documentul de lucru al serviciilor Comisiei pe care se bazează prezenta comunicare. Alte studii se vor derula în a doua jumătate a anului 2016.
(3)  SWD (2016) 172 final
(4)  Un set neexhaustiv de exemple: Google AdSense, DoubleClick, eBay și Amazon Marketplace, Google și Bing Search, Facebook și YouTube, Google Play și App Store, Facebook Messenger, PayPal, Zalando Marketplace și Uber.
(5)  Cu privire la oportunitățile oferite de inovarea bazată pe date, a se vedea, de asemenea, Comunicarea Comisiei Europene intitulată „Către o economie de succes bazată pe date”, COM(2014) 442 final.
(6)  Pentru detalii, a se vedea raportul privind consultarea publică din 2015„Cetățenia UE: Exprimă-ți opinia cu privire la valorile noastre comune, drepturile și participarea democratică” (disponibil la http://ec.europa.eu/justice/citizen/document/files/2015_public_consultation_booklet_en.pdf), p. 10. De departe cel mai mare grup dintre cei 2 170 de respondenți l-au constituit tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani (29 %). A se vedea, de asemenea, sondajul Eurobarometru privind utilizarea mass-media în UE — toamna anului 2014.
(7)  Nouă din 10 respondenți (91 %) din cadrul consultării publice privind cetățenia UE au considerat că accesul transfrontalier la informațiile politice le-ar permite cetățenilor UE să își formeze opinii mai clare cu privire la aspecte relevante pentru democrație în Europa, http://ec.europa.eu/justice/citizen/document/files/2015_public_consultation_booklet_en.pdf, p. 10
(8)  A se vedea SWD (2016) 172 final.
(9)  Plum (2016), A policy toolkit for the app economy — where online meets offline („Un set de măsuri de politică privind economia bazată pe aplicații online - atunci când mediul online se intersectează cu mediul offline”).
(10)  A se vedea: Comunicarea Comisiei Europene „Digitalizarea industriei europene - Valorificarea deplină a pieței unice digitale”, COM(2016) 180 final.
(11)  Infrastructura digitală este unul dintre sectoarele de importanță majoră identificate ca fiind o prioritate pentru Fondul european pentru investiții strategice, a se vedea http://www.eib.org/efsi/what-is-efsi/index.htm . Inovarea și cercetarea, precum și agenda digitală sunt, de asemenea, două dintre cele patru domenii prioritare pentru investiții (inclusiv în infrastructură) ale Fondului european de dezvoltare regională, a se vedea http://ec.europa.eu/regional_policy/ro/funding/erdf/ .
(12)  Un exemplu este proiectul de ecosistem privind software-ul cu sursă deschisă FIWARE, susținut de proiectul UE privind internetul viitorului. Misiunea acestuia este „de a crea un ecosistem deschis și durabil bazat pe standarde privind platformele software publice, fără redevențe și ghidate de practică care va facilita dezvoltarea unor noi aplicații inteligente în mai multe sectoare”. https://www.fiware.org/ .
(13)  Comisia va organiza lucrări referitoare la elementele unei inițiative privind cercetarea în domeniul internetului de nouă generație, inclusiv prin intermediul unei consultări publice.
(14)  A se vedea: https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/startup-europe.
(15)  Regulamentul (UE) 2016/679.
(16)  Aprobată de Parlamentul European și Consiliu la 7 decembrie 2015, în urma propunerii Comisiei din 2013: COM/2013/048 final – 2013/0027 (COD).
(17)  Regulamentul (UE) 2006/2004.
(18)  A se vedea documentul de lucru JRC/IPTS privind economia digitală An economic policy perspective on online platforms (O perspectivă de politică economică asupra platformelor online”), 2016.
(19)  OECD Declarație ministerială, Helsinki 2015 : „Așteptăm cu interes utilizarea strategică a noilor instrumente digitale și a tehnologiilor de lucru cu volume mari de date pentru a institui un sector public bazat pe date”, a se vedea: http://www.oecd.org/governance/ministerial/chair-summary-2015.pdf.
(20)  Comisia a publicat principii privind cele mai bune practici la adresa https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/principles-better-self-and-co-regulation-and-establishment-community-practice .
(21)   http://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/STUD/2015/569979/IPOL_STU(2015)569979_EN.pdf
(22)  A se vedea raportul de sinteză: http://ec.europa.eu/newsroom/dae/document.cfm?doc_id=15294 .
(23)  A se vedea Raportul de sinteză privind consultarea publică având ca obiect platformele online.
(24)  Unele dintre aceste servicii de comunicații digitale (de exemplu, cele al căror model de afaceri se bazează pe venituri din publicitate sau din colectarea datelor) prezintă caracteristici tipice de platforme, cum ar fi faptul că își desfășoară activitatea pe piețe complexe și beneficiază de „efectele de rețea”.
(25)  One in Three: Internet Governance and Children’s Rights, („Unul din trei: guvernanța internetului și drepturile minorilor), Sonia Livingstone, John Carr și Jasmina Byrne, noiembrie 2015
(26)  Anchetă efectuată de EU Kids Online [ www.eukidsonline.net/ ]. În Regatul Unit, Autoritatea pentru televiziune la cerere a constatat că, într-o singură lună, cel puțin 44 000 de elevi de școală primară au accesat website-uri pentru adulți. Raportul din 2014 For adults only? Underage access to online porn („Numai pentru adulți? Accesul minorilor la materiale pornografice pe internet”).
(27)  Raportul anual al IWF, 2015 https://www.iwf.org.uk/about-iwf/news/post/444-iwf-announce-record-reports-of-child-sexual-abuse-online . Conform estimărilor, 69 % dintre victime erau în vârstă de 10 ani sau mai puțin și 1 788 de victime în vârstă de cel mult 2 ani.
(28)  A se vedea: http://www.statista.com/statistics/259477/hours-of-video-uploaded-to-youtube-every-minute/ .
(29)  Directiva 2000/31/CE.
(30)  Marea majoritate a utilizatorilor individuali, a celor care încărcă diverse conținuturi și a intermediarilor consideră că regimul de răspundere este adecvat scopului urmărit, în timp ce respondenții care sunt nemulțumiți de regimul actual (titularii de drepturi, asociații ale acestora și furnizorii de notificări) consideră că acesta este insuficient de clar sau nu este bine pus în aplicare, a se vedea: Raportul de sinteză privind consultarea publică având ca obiect platformele online.
(31) http://www.lse.ac.uk/media@lse/research/EUKidsOnline/EU%20Kids%20III/Reports/Intheirownwords020213.pdf  EU Kids Online: .
(32)  Acest aspect face parte din evaluarea în curs a necesității de a spori securitatea juridică, transparența și echilibrul în cadrul sistemului care reglementează remunerarea autorilor și a artiștilor interpreți sau executanți în UE - COM(2015) 626 final.
(33)  Eurobarometrul special 447 privind platformele online (2016).
(34)  A se vedea Raportul de sinteză privind consultarea publică având ca obiect platformele online.
(35)  Numai 22 % din europeni au încredere deplină în societăți cum ar fi motoarele de căutare sau rețelele de socializare, a se vedea: Eurobarometrul special 359, „Atitudini față de protecția datelor și identitatea electronică în Uniunea Europeană”. Un nivel ridicat de încredere este în același timp esențial pentru economia bazată pe date, a se vedea: Comunicarea Comisiei Europene intitulată „Către o economie de succes bazată pe date, ”, COM(2014) 442 final.
(36)  În prezent, Directivele 95/46/CE și 2002/58/CE, iar din data aplicării, Regulamentul general privind protecția datelor. Acesta din urmă a fost adoptat de Consiliu și Parlament în aprilie 2016, concomitent cu Directiva privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile competente în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a infracțiunilor. 
(37)  A se vedea Raportul de sinteză privind consultarea publică având ca obiect platformele online.
(38)  A se vedea COM(2011) 942 final.
(39)

 Regulamentul (UE) nr. 910/2014 din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă. 

(40)  A se vedea Raportul de sinteză privind consultarea publică având ca obiect platformele online.
(41)  A se vedea Raportul de sinteză privind consultarea publică având ca obiect platformele online.
(42)  Acesta va include ateliere cu participarea părților interesate, reuniuni ale grupurilor de experți, sondaje și studii.
(43)  A se vedea Raportul de sinteză privind consultarea publică având ca obiect platformele online.
(44)  Trebuie abordate, de asemenea, blocajele cu care se confruntă persoanele în accesarea „vieții digitale” de pe diferite platforme, care continuă să existe din cauza lipsei interoperabilității și a lipsei portabilității conținutului și datelor. Aceasta împiedică utilizarea serviciilor digitale și concurența. Prin urmare, trebuie creat un cadru deschis și nediscriminatoriu, pentru a asigura această interoperabilitate și portabilitate, fără a stânjeni dezvoltarea sferei digitale aflate într-o evoluție rapidă și evitând sarcina administrativă inutilă, în special pentru IMM-uri.”
(45)  Acest lucru este valabil în special pentru platformele din domeniul internetului obiectelor, astfel cum s-a explicat în documentul de lucru al serviciilor Comisiei, Dezvoltarea internetului obiectelor în Europa, SWD (2016) 110/2.
(46)  Fapt menționat, de exemplu, și de Monopolkommission din Germania în raportul intitulat Competition policy: The challenge of digital markets („Politica în domeniul concurenței: provocarea pe care o reprezintă piețele digitale”) din 2015, paragraful 243.
Top