EUR-Lex Access to European Union law
This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 52015DC0215
COMMUNICATION FROM THE COMMISSION TO THE EUROPEAN PARLIAMENT, THE COUNCIL, THE EUROPEAN ECONOMIC AND SOCIAL COMMITTEE AND THE COMMITTEE OF THE REGIONS Better regulation for better results - An EU agenda
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR O mai bună legiferare pentru rezultate mai bune – O agendă a UE
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR O mai bună legiferare pentru rezultate mai bune – O agendă a UE
COM/2015/0215 final
COMISIA EUROPEANĂ
Strasbourg, 19.5.2015
COM(2015) 215 final
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR
O mai bună legiferare pentru rezultate mai bune – O agendă a UE
{SWD(2015) 110 final}
{SWD(2015) 111 final}
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR
O mai bună legiferare pentru rezultate mai bune – O agendă a UE
1.Obținerea unor rezultate mai bune: schimbarea modului în care lucrăm la nivel european
Comisia Europeană este hotărâtă să schimbe atât ceea ce face Uniunea Europeană (UE), cât și modul de acțiune al acesteia. UE și instituțiile sale, precum și corpusul legislativ al UE au misiunea de a se afla în serviciul cetățenilor și al întreprinderilor, iar acest lucru trebuie să fie vizibil în viața și acțiunile lor de zi cu zi. Trebuie să le restabilim încrederea în capacitatea noastră de a obține rezultate.
Comisia Juncker marchează un nou început. Prioritatea noastră este de a oferi soluții la problemele majore care nu pot fi abordate pe cont propriu de către statele membre: un plan de investiții menit să mobilizeze 315 miliarde EUR pentru a stimula ocuparea forței de muncă și creșterea economică; o uniune a energiei care să furnizeze energie sigură, durabilă și la prețuri abordabile; o agendă pentru securitatea internă menită să abordeze amenințările comune, cum ar fi terorismul și criminalitatea organizată; o piață unică digitală care să exploateze pe deplin posibilitățile oferite de mediul electronic, precum și o agendă privind migrația. Noile noastre inițiative sunt rezultatul unor veritabile priorități politice. Comisia nu se poate implica în orice chestiune din UE și nici nu ar trebui să facă acest lucru. Primul program de lucru al Comisiei reflectă această schimbare de abordare. Acesta cuprinde doar 23 de noi inițiative majore, toate strict aliniate la prioritățile de politică convenite. Acțiunile suplimentare și acțiunile obișnuite care urmează în cursul anului vor fi efectuate în același spirit. Inițiativa „Bugetul UE axat pe rezultate” va urmări, de asemenea, să demonstreze valoarea adăugată a bugetului UE pentru cetățenii UE.
Prioritățile politice ghidează acțiunile Comisiei privind provocările cu care se confruntă UE în prezent. O mai bună legiferare este un instrument care oferă o bază pentru adoptarea unor decizii de politică sănătoase în timp util, dar nu poate, în niciun caz, să înlocuiască deciziile politice.
Astăzi prezentăm noi măsuri care prevăd norme mai bune pentru obținerea unor rezultate mai bune. Vom deschide și mai mult procesul de elaborare a politicilor, îi vom asculta și vom interacționa mai bine cu cei care pun în aplicare legislația UE și care beneficiază de aceasta. Vom aborda o nouă perspectivă asupra tuturor domeniilor de politică pentru a stabili dacă măsurile existente trebuie îmbunătățite.
Vom continua așa cum am început: ne vom concentra pe acțiunile care trebuie cu adevărat întreprinse de UE și ne vom asigura că acestea sunt duse la bun sfârșit. Aplicarea principiilor unei mai bune legiferări va asigura faptul că măsurile sunt bazate pe dovezi, sunt bine concepute și oferă beneficii concrete și durabile cetățenilor, întreprinderilor și societății în sens larg.
Acest lucru este valabil atât pentru noile acte normative ale UE, cât și pentru cele care sunt în vigoare. Această legislație este esențială pentru dezvoltarea durabilă, pentru piața unică, care este motorul economiei noastre, precum și pentru deblocarea investițiilor necesare pentru a sprijini crearea de locuri de muncă și creșterea economică. Ea stă la baza modelului social european și concretizează drepturile și libertățile pe care cetățenii le prețuiesc, inclusiv securitatea acestora și dreptul lor la justiție. De asemenea, legislația ne ajută să răspundem provocărilor comune, cum ar fi securitatea energetică și protecția mediului și a climei. În multe cazuri, un set de norme UE înlocuiește un mozaic de 28 de norme naționale diferite, ceea ce ușurează lucrurile pentru cetățeni și pentru întreprinderi prin simplificarea cadrului juridic, prin reducerea sarcinii de reglementare în cadrul pieței unice și prin sporirea previzibilității reglementărilor.
Corpusul legislativ al UE este nu numai necesar, ci reprezintă și punctul nostru forte, elementul prin care Uniunea se diferențiază din punct de vedere calitativ de orice alt model de guvernanță colectivă din lume. De aceea este atât de important ca fiecare măsură propusă de UE să fie adaptată scopului urmărit, modernă, eficace, proporțională, funcțională și cât mai simplă cu putință. Legislația ar trebui să își îndeplinească obiectivele stabilite, ar trebui să fie ușor de pus în aplicare, să asigure certitudine și previzibilitate și să evite orice povară inutilă; să cuprindă norme raționale și realiste, care să fie puse în aplicare în mod adecvat și respectate în întreaga UE; norme care funcționează și contribuie la realizarea obiectivelor noatre comune: atât și nimic mai mult.
O mai bună legiferare nu se referă la un număr mai mare sau mai mic de acte normative la nivelul UE, nici la dereglementare, la acordarea unei priorități mai scăzute anumitor domenii de politică sau la compromiterea valorilor pe care le prețuim: protecția socială și a mediului și drepturile fundamentale, inclusiv dreptul la sănătate, pentru a menționa doar câteva exemple. O mai bună legiferare înseamnă să ne asigurăm că obținem rezultate concrete față de obiectivele ambițioase de politică pe care ni le-am propus.
Pentru a asigura acest lucru, UE a introdus în ultimii zece ani un set cuprinzător de instrumente și de proceduri pentru o mai bună legiferare. Aceste schimbări importante dau deja rezultate, dar actuala Comisie a decis să meargă mai departe.
Angajamentul nostru față de o mai bună legiferare trebuie să se aplice în toate situațiile, valorificând progresele deja înregistrate cu evaluarea impactului și cu Programul privind o reglementare adecvată și funcțională (REFIT). Politicile UE nu ar trebui să fie impuse, ci ar trebui să fie pregăte cu implicarea părților interesate, pe baza unei transparențe și a unui angajament depline, ținând seama de opiniile celor care sunt afectați de actele normative, astfel încât acestea să fie ușor de pus în aplicare. Suntem deschiși la feedback-ul și la examinările externe pentru a ne asigura că acțiunile noastre sunt juste. Totodată, politicile UE ar trebui să fie revizuite în mod regulat: ar trebui să fim transparenți și să ne asumăm responsabilitatea pentru îndeplinirea obiectivelor noastre de politică, să recunoaștem ce a funcționat bine și ce trebuie schimbat.
O mai bună legiferare nu este un exercițiu birocratic. Cetățenii, întreprinderile și alte părți interesate își formează părerea despre UE în funcție de impactul acțiunilor sale: nu doar impactul noilor inițiative, ci și, fapt și mai important, impactul normelor deja aflate în vigoare. Comisia se angajează să își asume responsabilitatea politică pentru aplicarea principiilor și proceselor unei mai bune legiferări în activitatea sa și invită celelalte instituții ale UE și statele membre să procedeze în același mod.
2.Deschidere și transparență
2.1.Consultări mai ample, ascultarea mai atentă a opiniilor
Deschiderea procesului de elaborare a politicilor poate ajuta UE să fie mai transparentă și mai responsabilă, asigurând, în același timp, faptul că politicile se bazează pe cele mai bune date disponibile și făcându-le mai eficace. La toate nivelurile – local, regional, național și al UE – cei afectați de legislație înțeleg cel mai bine impactul pe care îl va avea aceasta și pot furniza elementele necesare pentru a o îmbunătăți.
Comisia intenționează să asculte mai atent cetățenii și părțile interesate și să fie deschisă la feedback-ul primit de la aceștia în toate etapele procesului, de la prima idee și până în momentul în care Comisia prezintă o propunere, inclusiv în etapa în care actul normativ este adoptat și evaluat. Comisia intenționează să creeze un portal internet unde să poată fi urmărită fiecare inițiativă.
Pe baza standardelor minime existente pentru consultări 1 , noile orientări ale Comisiei privind o mai bună legiferare întăresc angajamentul pe care ni l-am asumat de a organiza consultări de înaltă calitate și transparente, care să implice toate părțile interesate și să vizeze elementele necesare pentru adoptarea unor decizii solide. Vom realiza acest lucru în două moduri principale.
În primul rând, părțile interesate vor avea posibilitatea de a-și exprima opiniile pe parcursul întregului ciclu de viață al unei politici. „Foile de parcurs” și „evaluările inițiale ale impactului” vor da părților interesate ocazia de a oferi feedback și le va solicita informații relevante, încă de la începutul activităților privind o nouă inițiativă 2 . Se vor organiza, de asemenea, consultări publice de douăsprezece săptămâni atunci când se pregătesc noi propuneri și atunci când evaluăm legislația existentă și verificăm dacă aceasta este adecvată. După ce Comisia adoptă o propunere, parlamentele naționale au posibilitatea de a transmite avize motivate privind subsidiaritatea. În plus, Comisia va invita cetățenii sau părțile interesate să furnizeze feedback în termen de opt săptămâni 3 : pentru ca aceste opinii să alimenteze dezbaterea legislativă, Comisia le va colecta și le va prezenta Parlamentului European și Consiliului.
În al doilea rând, toate părțile interesate vor putea oferi feedback cu privire la actele care stabilesc elemente tehnice sau specifice necesare pentru a pune în aplicare legislația adoptată de Parlamentul European și de Consiliu. Pentru prima dată, textele proiectelor de acte delegate vor fi puse la dispoziția publicului larg pe site-ul web al Comisiei timp de patru săptămâni, în paralel cu consultarea experților din statele membre. Actele importante de punere în aplicare, care fac obiectul comitologiei, vor fi și ele publice timp de patru săptămâni, permițând astfel părților interesate să prezinte observații înainte ca statele membre să voteze în cadrul comitetului relevant 4 . Comisia va publica online o listă orientativă a actelor aflate în stadiul proiect, ceea ce va permite părților interesate să își planifice activitatea. De asemenea, vor fi necesare evaluări proporționale ale impactului ori de câte ori impacturile ar putea fi semnificative.
Având în vedere rolul și autonomia partenerilor sociali, se vor aplica măsuri specifice pentru consultările Comisiei în temeiul articolului 154 din TFUE și pentru propunerile acesteia în temeiul articolului 155 din TFUE.
2.2.Să explicăm mai bine acțiunile noastre și motivele care stau la baza acestora
Pentru fiecare caz, trebuie să explicăm mai bine motivul pentru care acționăm, să precizăm rezultatele pe care le sperăm și impactul potențial al acțiunilor noastre. Fiecare propunere a Comisiei va fi însoțită de o expunere de motive de mai bună calitate 5 . Pe lângă definirea scopului măsurii propuse, în expunerea de motive se va explica modul în care au fost aplicate principiile unei mai bune legiferări: de ce este necesară inițiativa, de ce aceasta reprezintă cel mai bun instrument pe care UE îl poate utiliza, ce părere au părțile interesate și care sunt eventualele impacturi de mediu, sociale și economice, în special impacturile asupra competitivității și a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri). Expunerea de motive va include, de asemenea, o explicație mai detaliată a modului în care inițiativa trece cele două teste-gemene – al subsidiarității (motivul pentru care obiectivul nu poate fi realizat de către statele membre pe cont propriu) și al proporționalității (faptul că măsura propusă nu depășește ceea ce este necesar pentru a-și atinge obiectivul). Acest lucru este esențial pentru promovarea responsabilității.
2.3.Cum afectează legislația UE persoanele, întreprinderile și societatea în general? Vom oferi tuturor ocazia de a-și exprima opinia
Comisia dorește ca părțile interesate să fie în măsură să furnizeze feedback, nu doar în anumite momente fixe, în cursul elaborării unei anumite politici, ci și cu privire la orice aspect al politicii și legislației UE, în orice moment. Dorim să știm cum afectează legislația UE persoanele și întreprinderile și cum putem găsi o soluție mai bună.
O nouă secțiune de pe site-ul Comisiei dedicat unei mai bune legiferări, intitulată „Lighten the Load – Have Your Say” (Reduceți efortul – Exprimați-vă opinia), va oferi tuturor șansa de a-și prezenta opiniile și observațiile privind legislația actuală a UE și inițiativele acesteia, în plus față de consultările formale organizate de Comisie. Vrem să cunoaștem aspectele pe care cetățenii le consideră iritante, greoaie sau care trebuie îmbunătățite. Vom răspunde dând curs observațiilor în mod direct sau supunându-le examinării suplimentare pe noua platformă pentru părțile interesate menționată mai jos. Acest lucru va oferi cetățenilor, partenerilor sociali și întreprinderilor individuale din UE o modalitate directă de a înțelege și de a influența politica UE, utilizând instrumente interactive, adaptate erei digitale.
3.Să acționăm mai bine: instrumente îmbunătățite pentru politici mai bune
3.1.Să ne atingem obiectivele: o mai bună legiferare ca o agendă echilibrată
O mai bună legiferare nu înseamnă favorizarea anumitor politici sau obiective în detrimentul altora. Este vorba despre obiective clare, oricare ar fi acestea; despre asigurarea faptului că soluția de politică este cea mai bună și cea mai puțin împovărătoare pentru atingerea acestor obiective și despre onestitate cu privire la cât de bine funcționează soluțiile respective. Toate impacturile semnificative, pozitive sau negative, cuantificabile sau nu, ar trebui să fie analizate și luate în considerare.
Noile orientări integrate privind o mai bună legiferare se aplică activității Comisiei începând de astăzi 6 și asigură faptul că impactul economic, cel social și cel de mediu continuă să fie analizate în paralel în cadrul tuturor activităților de analiză ale Comisiei, împreună cu drepturile fundamentale. Orientările reafirmă hotărârea Comisiei de a utiliza cele mai bune dovezi și date științifice disponibile și consolidează angajamentul de a elabora planuri clare de monitorizare și de punere în aplicare înainte de adoptarea măsurilor. Orientările vor asigura, de asemenea, că a menține Uniunea Europeană competitivă și a asigura sustenabilitatea dezvoltării acesteia continuă să fie o prioritate în toate acțiunile pe care le întreprindem.
Atunci când analizăm soluțiile de politică, vom avea în vedere atât mijloace de reglementare, cât și modalități bine concepute 7 de altă natură, precum și îmbunătățiri în ceea ce privește punerea în aplicare și asigurarea respectării legislației în vigoare. Ne vom asigura că sunt adoptate soluții care să profite de toate oportunitățile pe care tehnologiile digitale și alte tehnologii le pot oferi în prezent și le-ar putea oferi în viitor, care să nu împiedice inovarea și care să funcționeze în mod eficace, atât în spațiul digital, cât și în lumea reală.
Acordăm o atenție deosebită normelor care afectează IMM-urile, care se simt prea frecvent împovărate de birocrație. Cu toate acestea, nu toate aceste norme provin de la Bruxelles. Multe dintre normele UE sunt la fel de relevante pentru întreprinderile mai mici ca și pentru întreprinderile mai mari: un lucrător dintr-o mică întreprindere care confecționează produse artizanale are același drept la protecția sănătății și a siguranței ca și o persoană care lucrează pe platforma industrială a unei mari uzine. Dacă însă cadrul legislativ este prea complicat, prea împovărător sau prea birocratic, riscul este ca întreprinderile mai mici să nu fie pur și simplu în măsură să îl respecte; astfel, lucrătorii nu sunt protejați sau resursele limitate ale întreprinderii sunt cheltuite doar cu aplicarea normelor, în loc să fie alocate dezvoltării întreprinderii și creării unor locuri de muncă.
Vom aplica mai temeinic principiul „a gândi mai întâi la scară mică” atunci când pregătim inițiativele: luând în considerare interesele întreprinderilor mici și mijlocii la elaborarea și evaluarea politicilor și prevăzând un regim mai puțin strict pentru acestea, inclusiv o scutire totală pentru microîntreprinderi, ori de câte ori acest lucru este posibil și justificat 8 . În cazurile în care acest lucru nu este posibil, de exemplu deoarece nu ar permite atingerea efectivă a obiectivelor sociale, economice și de mediu ale actului normativ propus, Comisia va explica motivele.
3.2.O Comisie favorabilă examinării aprofundate a inițiativelor sale
Angajamentele de mai sus reprezintă o schimbare ambițioasă a modului în care funcționăm. Examinarea aprofundată a inițiativelor pe care le avem ne poate ajuta să respectăm principiile unei mai bune legiferări, asigurând faptul că propunerile se bazează pe cele mai bune date disponibile și pe analiză.
Începând din 2006, Comitetul de evaluare a impactului a îndeplinit acest rol de control. Comitetul a asigurat calitatea activității de evaluare a impactului pe care Comisia o efectuează înainte de a lua decizii privind noile inițiative. După cum s-a anunțat în decembrie 2014 9 , actualul comitet va fi înlocuit de Comitetul de control normativ, al cărui rol va fi consolidat.
Noul comitet va evalua calitatea evaluărilor de impact care contribuie la procesul de luare a deciziilor de politică. În cazul în care decide să ia măsuri fără a prezenta o evaluare adecvată a impactului în sprijinul măsurilor în cauză, Comisia va explica public motivele care stau la baza acestei decizii. Spre deosebire de practica anterioară, comitetul va controla și evaluările majore și va verifica dacă legislația existentă este adecvată.
Componența comitetului îi va permite să emită un aviz imparțial, pe baza unei cunoașteri cuprinzătoare a metodelor analitice relevante. Astfel, noul comitet va avea un președinte și alți șase membri care vor lucra, pentru prima dată, cu normă întreagă și nu vor avea alte responsabilități politice în cadrul Comisiei. În plus, trei dintre acești membri vor fi recrutați din afara instituțiilor UE, pentru mandate cu durată determinată care nu pot fi reînnoite. Toți membrii vor fi aleși prin intermediul unor proceduri de selecție riguroase și obiective, pe baza competențelor lor.
3.3.Un angajament comun din partea instituțiilor UE
Propunerile Comisiei sunt doar atât – propuneri. Acestea sunt menite să fie analizate și adoptate de către colegiuitori. Propunerile rămân rareori neschimbate după derularea procesului legislativ: Parlamentul European și Consiliul aduc modificări. Odată convenit, actul este transpus la nivel național sau regional de către statele membre. Acest lucru poate afecta, atât pozitiv, cât și negativ, beneficiile și costurile pe care actul normativ le implică.
Deși Comisia are un rol esențial în ceea ce privește o mai bună legiferare, ea nu o poate asigura de una singură. Ca parte a procesului democratic, dreptul de a modifica legislația revine în mod natural Parlamentului European și Consiliului, însă acestea au și responsabilitatea de a ține seama de impactul modificărilor pe care le aduc. Prin urmare, Parlamentul European și Consiliul ar trebui să reflecte angajamentul Comisiei față de o mai bună legiferare; acest lucru este valabil și pentru statele membre atunci când transpun și aplică legislația UE.
Acordul interinstituțional din 2003 privind o mai bună legiferare stabilește modul în care Parlamentul European, Consiliul și Comisia Europeană ar trebui să coopereze pentru a se asigura că legislația UE este pregătită în cel mai bun mod posibil. Însă aceste bune intenții nu au fost puse în aplicare în mod consecvent. De exemplu, în perioada 2007–2014, Comisia a efectuat peste 700 de evaluări ale impactului; în aceeași perioadă, Parlamentul European a evaluat impactul a aproximativ 20 dintre modificările sale, în timp ce Consiliul nu a evaluat niciuna. Doar în puține cazuri colegiuitorii încep examinarea unei propuneri cu o analiză adecvată a evaluării impactului efectuată de Comisie. În special în etapele finale ale negocierilor, se ajunge la un acord fără a se ține seama pe deplin de impacturile directe și indirecte pe care modificările de compromis le pot avea.
În trecut, Parlamentul European și Consiliul au ezitat uneori să aprobe măsuri care ar fi redus sarcinile administrative. De exemplu, o propunere referitoare la o declarație standard privind TVA a fost diluată și blocată de statele membre în cadrul Consiliului, fapt care a compromis economii în valoare de 15 miliarde EUR. De asemenea, statele membre depășesc adesea ceea ce este strict impus de legislația UE atunci când o transpun la nivel național (suprareglementare). Acest lucru poate spori avantajele, dar poate și adăuga costuri inutile pentru întreprinderi și autoritățile publice, costuri care sunt asociate în mod eronat cu legislația UE.
Comisia recunoaște însă că atât în cadrul Parlamentului European, cât și al Consiliului există o nouă voință politică ce oferă tuturor posibilitatea nu doar de a adera la principiile unei mai bune legiferări, ci și de a asigura respectarea acestor principii.
Doar un angajament comun al tuturor instituțiilor UE și al fiecărui stat membru poate duce la o schimbare reală. Comisia propune un nou acord cu Parlamentul European și cu Consiliul. Scopul acestuia este ca toate părțile să se angajeze să amelioreze calitatea legiferării și să colaboreze mai bine astfel încât cetățenii, întreprinderile și societatea în general să vadă beneficiile aduse de UE în viața lor de zi cu zi. Pentru noi, o mai bună legiferare reprezintă o prioritate politică majoră, atât în privința noilor propuneri, cât și a legislației în vigoare. Având în vedere răspunderea noastră comună față de publicul larg din UE, facem apel la celelalte instituții să procedeze în același mod și să lucreze alături de noi pentru a atinge acest obiectiv.
În special, invităm Parlamentul European și Consiliul:
să acorde prioritate inițiativelor care ar simplifica sau ar îmbunătăți legislația existentă, cum ar fi inițiativele identificate în programul REFIT al Comisiei, pentru a genera mai rapid beneficiile preconizate;
să efectueze o evaluare a impactului oricăror modificări substanțiale pe care aceste două instituții le propun în cursul procesului legislativ. Atunci când ajung la un acord care diferă în mod semnificativ de propunerea inițială a Comisiei, Parlamentul European și Consiliul ar trebui să evalueze potențialul impact economic, social și de mediu, precum și sarcina de reglementare înainte de luarea oricărei decizii finale;
să convină că legislația ar trebui să fie ușor de înțeles și clară, să permită părților să își înțeleagă cu ușurință drepturile și obligațiile, să includă cerințe adecvate de raportare, monitorizare și evaluare, să evite costurile disproporționate și să fie practic de pus în aplicare;
să convină că fiecare instituție poate apela la un grup independent care să efectueze o evaluare a acestor factori în urma oricărei modificări substanțiale aduse propunerii Comisiei. O astfel de evaluare ar trebui finalizată și pusă la dispoziția publicului într-un interval de timp rezonabil și ar trebui să ia în considerare orice evaluare a impactului existentă. Fiecare instituție va numi în cadrul grupului un membru care va trebui să poată dovedi că are competențele specifice necesare pentru a efectua evaluarea solicitată, să nu se afle în situație de conflict de interese și să acționeze în mod independent de autoritatea împuternicită să facă numiri;
să convină că, înainte de a lua în considerare noi inițiative, ar trebuie evaluată în mod adecvat legislația deja în vigoare, pentru a determina dacă instrumentele existente pot fi utilizate în scopul propus;
să includă în mod sistematic, în fiecare nou act, dispoziții care să permită monitorizarea și evaluarea ulterioară;
să îndemne statele membre să evite suprareglementarea normelor UE în momentul transpunerii acestora în legislația națională. Deși suprareglementarea poate sprijini realizarea obiectivelor legislației în context local sau poate urmări generarea unor beneficii mai mari, ea poate impune, de asemenea, sarcini suplimentare semnificative. Statele membre ar trebui invitate să explice motivele care stau la baza oricărei situații de suprareglementare;
să convină cu privire la o înțelegere comună revizuită a actelor delegate, inclusiv a criteriilor pentru a delimita actele delegate și actele de punere în aplicare 10 ;
să fie mai transparente și participative;
să se angajeze să redacteze texte juridice de mai bună calitate, astfel încât actele normative ale UE să fie corecte, ușor de înțeles, clare și consecvente, ceea ce va permite tuturor să își înțeleagă cu ușurință și certitudine drepturile și obligațiile;
să promoveze legislația „reformată”, astfel încât actele normative să rămână clare și bine structurate chiar și după ce au fost modificate; precum și
să facă legislația UE cât mai accesibilă posibil, astfel încât oricine să poată consulta legislația care îl afectează – online, în versiune actualizată, fiabilă, completă și consolidată.
Propunerea Comisiei privind un nou acord interinstituțional oferă o bază solidă pentru negocieri, iar Comisia speră ca cele trei instituții să poată finaliza noul acord până la sfârșitul acestui an.
4.Actualizarea corpusului legislativ existent
Examinarea beneficiilor și a costurilor ar trebui să fie mai mult decât un „instantaneu” luat la nașterea unei politici: analiza și evaluarea ar trebui să continue pe durata de viață a unei politici pentru a se asigura faptul că aceasta rămâne adecvată scopului. Acest lucru presupune examinarea retrospectivă, efectuată după ce o politică a fost pusă în aplicare, a impactului pe care politica respectivă l-a avut efectiv asupra unor sectoare specifice, precum și sugerarea unor modalități de diminuare a sarcinii fără însă a reduce gradul de ambiție politică. O astfel de evaluare va implica, în general, o consultare publică deschisă.
Ar trebui să indicăm clar situațiile în care rezultatele au fost dezamăgitoare și au apărut consecințe neintenționate, indiferent dacă acestea sunt de natură economică, socială sau de mediu. Ar trebui să fim pregătiți să reanalizăm situația și să aducem îmbunătățiri, acolo unde sunt necesare. De asemenea, trebuie să găsim noi modalități de a discuta și de a ajunge la un acord cu Parlamentul European și cu Consiliul cu privire la ce a funcționat și ce nu. În lipsa acestui exercițiu, nu putem vorbi de o încercare semnificativă de a reduce birocrația sau de a aduce legislației modificările necesare.
Politicienii de tendința naturală este de a se concentra asupra unor inițiative noi. Cu toate acestea, UE este judecată nu numai după noile inițiative politice, ci și după beneficiile și sarcina legislației existente a UE. Prin urmare, gestionarea activă a legislației existente a UE este tot atât de importantă din punct de vedere politic ca și pregătirea unor noi inițiative.
Cu trecerea timpului, chiar și o legislație bine concepută poate să fie depășită, să devină mai împovărătoare decât este necesar sau să înceteze să își mai atingă obiectivele. De exemplu, din cauza schimbărilor de pe piață, este posibil ca un act normativ să nu mai fie util, relevant sau să nu mai servească scopului urmărit. Tehnologia în schimbare poate oferi posibilitatea de a atinge obiectivul de politică într-un mod mai eficient, de exemplu, permițând transmiterea pe cale electronică a unui formular. Experiența dobândită din punerea în aplicare a unei politici grație unei monitorizări și evaluări mai bune poate oferi noi indicii privind cea mai bună soluție de politică.
4.1.Programul REFIT – asigurarea faptului că legislația UE rămâne adecvată scopului
Programul privind o reglementare adecvată și funcțională (REFIT) este programul prin care Comisia se asigură că legislația UE rămâne adecvată scopului și generează rezultatele preconizate de legislatorii UE. REFIT nu se referă la dereglementare, ci mai degrabă la o reglementare mai bună. Programul urmărește să valorifice beneficiile legislației UE pentru cetățeni, întreprinderi și societate în general în modul cel mai eficient și eficace posibil, eliminând în același timp birocrația și reducând costurile, fără a compromite obiectivele politice. REFIT nu este o revizuire cu caracter punctual, ci un angajament durabil de a menține suplu și sănătos corpusul legislativ al UE.
Programul REFIT se conjugă cu un proces ambițios de elaborare a politicilor. Evaluările oneste ale legislației existente contribuie adesea la evidențierea unor modalități de a ușura sarcina de reglementare pentru a îmbunătăți punerea în aplicare și a îmbunătăți calitatea legislației. Totodată, aceste evaluări pot identifica noile provocări în materie de politică ce apar într-o lume aflată în schimbare rapidă, pe care legislația mai veche nu este pregătită să le abordeze.
De la lansarea sa în 2012, programul REFIT a evidențiat deja mai mult provocările cotidiene pe care corpusul legislativ existent le creează pentru cetățeni și întreprinderi. Progresele înregistrate sunt monitorizate cu ajutorul tabloului de bord REFIT: cea mai recentă versiune a acestuia este publicată astăzi 11 . Pe baza acestui impuls, Comisia intenționează să consolideze REFIT pentru a obține rezultate mai bune și mai concrete. REFIT va fi mai:
bine orientat – concentrându-se pe sursele cele mai grave ale ineficienței și ale sarcinii inutile;
precis din punct de vedere cantitativ – fiecare propunere REFIT va fi însoțită de estimări ale potențialelor beneficii și economii de costuri; o actualizare a estimărilor va fi publicată după adoptarea actului normativ, iar Comisia va colabora cu statele membre și cu părțile interesate pentru a verifica dacă acest potențial este transpus în impacturi reale pe teren;
favorabil incluziunii – noua platformă REFIT va fi o sursă neprețuită de sugestii pentru îmbunătățirea legislației UE;
bine integrat în procesul de elaborare a politicilor – REFIT va ocupa un loc proeminent în fiecare program anual de activitate și în dialogul politic al Comisiei cu celelalte instituții ale UE înainte și după adoptarea programului de lucru.
REFIT este o responsabilitate comună. Comisia invită Parlamentul European și Consiliul să ofere un sprijin puternic inițiativelor menite să îmbunătățească eficacitatea și eficiența legislației existente.
4.2.REFIT în acțiune
Toate viitoarele inițiative REFIT vor reflecta această nouă abordare consolidată, sprijinindu-se pe activitatea noii platforme REFIT și pe rezultatele evaluărilor în curs, în special evaluările și verificările caracterului adecvat identificate ca priorități în cadrul REFIT.
Lecțiile desprinse din aceste revizuiri vor contribui la elaborarea viitoarelor propuneri legislative. În cazurile în care costurile de reglementare sunt considerate disproporționate în raport cu obiectivele urmărite, vor fi analizate abordări alternative pentru îndeplinirea acelorași obiective. De exemplu, revizuirile viitoare ale normelor privind regimul special de TVA pentru întreprinderile mici, ghișeul vamal unic al UE și zonele de interes ecologic ar putea duce la economii semnificative.
Inițiative noi și în desfășurare menite să reducă sarcinile...
O serie de inițiative noi vor fi anunțate ca parte a programului de lucru al Comisiei în cursul acestui an. Cu toate acestea, Comisia lucrează deja în mod activ pentru a reduce sarcina în domenii precum:
–achizițiile publice: Comisia va propune un formular-tip de date pentru a rezolva dificultățile cu care se confruntă IMM-urile atunci când trebuie să completeze de fiecare dată documente lungi și complexe pentru achizițiile publice;
–statisticile privind întreprinderile: Comisia va măsura economiile de costuri posibile și va sprijini întreprinderile să le realizeze în contextul unui regulament-cadru de integrare a statisticilor privind întreprinderile (FRIBS) și al statisticilor pieței unice (SIMSTAT);
–legislația privind produsele chimice: legislația UE în domeniul produselor chimice a adus importante economii de costuri pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea pe piața unică. Cu toate acestea, companiile mici consideră că este dificil și costisitor să se conformeze cerințelor administrative aferente. Comisia va aborda aceste preocupări prin simplificarea normelor pentru substanțele utilizate în cantități mici și prin prezentarea unui plan de acțiune care să ajute IMM-urile să respecte termenul-limită de înregistrare, fixat la 1 iunie 2018, pentru aceste cantități. În 2015 vor fi prezentate propuneri pentru simplificarea procedurii de autorizare, reducerea volumului de informații necesare și creșterea previzibilității procesului.
Abrogarea legislației caduce...
Totodată, Comisia va continua să examineze legislația sectorială pentru a identifica legislația caducă, care nu își mai servește scopul sau este excesiv de împovărătoare și pentru a propune abrogarea acesteia. Au fost identificate douăzeci și trei de acte care ar putea fi abrogate în diferite domenii de politică 12 . În domeniul agriculturii și al pescuitului se efectuează exerciții anuale pentru identificarea actelor caduce. Aceste bune practici vor fi extinse la nivelul întregii Comisii.
Evaluări și verificări ale caracterului adecvat...
În plus, sunt în curs analize și evaluări cuprinzătoare care vor pregăti terenul pentru eventuale acțiuni viitoare în privința unei game largi de politici și acte normative, de exemplu privind întârzierea efectuării plăților, pesticidele, mențiunile de sănătate asociate alimentelor, asigurările auto, Regulamentul UE privind instrumentele financiare derivate și Regulamentul privind cerințele de capital.
Alte activități de evaluare sunt aproape finalizate în cadrul REFIT. În special:
–prin verificarea caracterului adecvat al legislației alimentare generale (Regulamentul nr. 178/2002) se va evalua dacă principiile și definițiile sale fundamentale au fost puse efectiv în aplicare și dacă noile responsabilități pentru operatori sunt adecvate scopului, luând în considerare normele și standardele stabilite de legislația ulterioară, punerea lor în aplicare, efectele cumulative rezultate și eventualele suprapuneri.
–În continuarea evaluării globale a legislației în materie de sănătate și siguranță la locul de muncă, care ar trebui să se încheie până la sfârșitul anului 2015, Comisia va identifica deficiențele care trebuie rezolvate și va elabora măsuri specifice pentru a reduce sarcinile în cazul IMM-urilor și pentru a le ajuta să respecte cerințele UE. Vor fi luate în considerare eventuale măsuri pentru îmbunătățirea coerenței și consecvenței dintre legislația în materie de sănătate și siguranță la locul de muncă și legislația privind produsele chimice (REACH).
–În mod similar, rezultatele verificării caracterului adecvat al actelor normative privind produsele chimice, altele decât REACH (care urmează să se încheie în 2016) vor identifica posibile măsuri de reducere suplimentară a sarcinii.
Îmbunătățirea punerii în aplicare...
Reducerea sarcinii administrative nu se rezumă la modificarea legislației. Există numeroase alte modalități de a contribui la îmbunătățirea modului în care este pusă în aplicare legislația UE. De exemplu, Comisia:
–va lansa o amplă revizuire a cerințelor de raportare pentru a analiza modul în care pot fi reduse sarcinile. Această revizuire va pune un accent deosebit de puternic pe domeniile în care părțile interesate și-au exprimat recent preocupările, cum ar fi agricultura, energia, mediul și serviciile financiare;
–va coopera cu statele membre pentru a examina cele mai bune modalități de a asigura respectarea legislației UE la nivel național, inclusiv cu cele care au inițiat o reexaminare a modului în care reglementările UE și ale statului membru se combină pentru a contribui la protecția mediului (ca în cazul inițiativei „Make It Work”). Obiectivul este de a identifica soluții pentru a consolida aplicarea eficientă a legislației UE la nivel național și local prin reducerea complexității sale, menținând, în același timp, nivelul său de protecție;
–va finaliza realizarea unei baze de date care să ofere o imagine de ansamblu cuprinzătoare și fiabilă a cerințelor UE și ale statelor membre privind etichetarea produselor alimentare, în special pentru a ajuta IMM-urile;
–va continua să monitorizeze cu atenție dacă directivele UE sunt transpuse în mod clar, corect și în timp util și dacă normele UE sunt puse în aplicare în mod adecvat și respectate în toate statele membre, pentru a asigura securitatea juridică și a permite cetățenilor și întreprinderilor să beneficieze de oportunitățile oferite de piața unică.
Simplificarea finanțării UE...
Comisia a pledat de mult în favoarea simplificării gestionării fondurilor UE pentru a contribui la maximizarea beneficiilor acestei finanțări, menținând în același timp standarde ridicate de gestiune financiară. Progresele înregistrate în materie de simplificare sunt monitorizate prin intermediul unui tablou de bord privind simplificarea administrativă, care este publicat periodic de Comisie 13 . Complexitatea normelor administrative privind execuția bugetului UE, atât la nivelul Uniunii, cât și la nivelul statelor membre, sporește birocrația, întârzierile și costurile aferente controalelor și erorilor. Simplificarea este un element esențial al noii inițiative „Bugetul UE axat pe rezultate” și Comisia va continua această activitate, de exemplu în următoarele domenii:
–politica agricolă comună, unde Comisia va simplifica gestionarea organizării comune a piețelor agricole, în special prin fuzionarea a 200 de regulamente existente ale Comisiei în 40 de acte delegate și de punere în aplicare;
–fondurile structurale și de investiții europene, pentru care Comisia va institui un grup la nivel înalt care să monitorizeze măsurile de simplificare adoptate de statele membre, va lansa o serie de studii pentru a examina alte opțiuni de reducere a costurilor și de simplificare și va crea o bază de date interactivă conținând texte juridice și documente de orientare în atenția statelor membre, a beneficiarilor și a părților interesate;
–punerea în aplicare a programului Orizont 2020, în cadrul căruia se pregătește un al doilea val de măsuri de simplificare destinate programului-cadru pentru cercetare și inovare.
4.3.O abordare favorabilă incluziunii
Comisia va solicita în mod activ contribuții de la părțile interesate cu privire la modalitățile de a îmbunătăți legislația UE.
Pe lângă noul site „Lighten the Load - Have Your Say (Reduceți efortul – Exprimați-vă părerea)” menționat mai sus, Comisia este pe cale să creeze o nouă „platformă REFIT”, care va oferi în curând cetățenilor șansa de a-și face auzită vocea și va furniza o bază pentru activități favorabile incluziunii în privința unei agende comune. Platforma va implica experți de nivel înalt din partea întreprinderilor, a partenerilor sociali și a societății civile, desemnați în urma unui proces deschis și transparent, precum și experți din toate cele 28 de state membre, din Comitetul Economic și Social European și din Comitetul Regiunilor. Orice parte interesată care are preocupări sau sugestii va putea să prezinte platformei opiniile cu privire la impactul legislației UE și să sugereze modul în care legislația poate fi îmbunătățită. Platforma va analiza aceste sugestii, va solicita opinii pe teme specifice, cum ar fi „bariere în calea digitizării” sau „bariere în calea inovării”, și va transmite sugestii concrete Comisiei.
Primul vicepreședinte al Comisiei va prezida platforma. Comisia va răspunde tuturor sugestiilor platformei și va explica în mod sistematic acțiunile pe care intenționează să le ia în urma acestora. Comisia va invita statele membre să procedeze la fel în situațiile în care sugestiile se referă la transpunerea și punerea în aplicare la nivel național.
5.Concluzii
Prezenta comunicare definește o serie de acțiuni care demonstrează angajamentul reînnoit al Comisiei de a aplica programul pentru o mai bună legiferare în activitatea sa de fiecare zi. Scopul este ca munca noastră să fie mai transparentă și mai favorabilă incluziunii pentru a prezenta propuneri de o calitate mai bună și a ne asigura că normele existente ating în mod mai eficace cele mai importante obiective societale.
Cu toate acestea, Comisia nu poate asigura de una singură o mai bună legiferare. Pentru aceasta este nevoie de un angajament comun din partea tuturor instituțiilor UE, a statelor membre și a altor părți interesate, cum ar fi partenerii sociali. Parlamentul European și Consiliul au o responsabilitate specială de a produce o legislație mai bună. Comisia le invită să înceapă rapid negocierile pe baza propunerii Comisiei privind un nou acord interinstituțional, cu scopul de a-l finaliza înainte de sfârșitul anului 2015.
