52013DC0455

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Împotriva blocajelor: construirea de sisteme TIC deschise printr-o utilizare mai eficientă a standardelor în achizițiile publice

(Text cu relevanță pentru SEE)

1.           Introducere

Multe organizații sunt „blocate” în sistemele lor TIC deoarece informațiile detaliate cu privire la modul în care funcționează sistemul sunt disponibile numai pentru furnizor, astfel că, atunci când acestea trebuie să cumpere componente sau licențe noi, doar furnizorul respectiv le poate oferi. Această lipsă de concurență duce la creșterea prețurilor și aproximativ 1,1 miliarde EUR se pierd în mod inutil anual doar în sectorul public[1].

Îmbunătățirea utilizării unor standarde care să permită concurenților să ofere soluții alternative va diminua blocajele și va spori concurența, ceea ce va duce la scăderea prețurilor și la o posibilă creștere a calității. Acest lucru se datorează faptului că standardele determină elementul cheie al unei tehnologii și asigură condiții de egalitate pentru toți furnizorii de TIC[2]. Mai mulți furnizori vor putea să depună oferte pentru invitațiile de participare la licitație pentru sisteme bazate pe standarde, ceea ce va duce la o mai mare concurență și la o mai mare varietate a opțiunilor.

Agenda Digitală pentru Europa[3] a identificat blocajele ca fiind o problemă, iar Acțiunea 23 din Agendă reprezintă un angajament de a oferi orientări cu privire la legătura dintre standardizarea TIC și achizițiile publice pentru a ajuta autoritățile publice să folosească standarde în vederea promovării eficacității și a diminuării blocajelor. În acest scop, prezenta comunicare este însoțită de un ghid practic privind o mai bună utilizare a standardelor în cadrul procedurilor de achiziție, în special în sectorul public.

2.           Problema blocajului (lock-in) în cazul sistemelor TIC

Autoritățile publice încheie contracte cu furnizorii de TIC pentru a utiliza un produs sau un serviciu TIC pentru o anumită perioadă de timp. „Blocajul” apare atunci când o autoritate publică nu poate să schimbe furnizorul cu ușurință după expirarea acestei perioade de timp, deoarece nu sunt disponibile toate informațiile esențiale referitoare la sistem pentru ca acesta să fie preluat eficient de către un alt furnizor.

Un sondaj de opinie[4] realizat în 2011 (Sondajul 2011) în rândul responsabililor cu achiziții publice din statele membre ale Uniunii Europene a indicat că din cele 244 de autorități responsabile cu achizițiile studiate, cel puțin 40 % consideră că schimbarea soluției TIC existente ar fi prea costisitoare, deoarece ar implica schimbarea multor alte sisteme care folosesc datele din sistemul pe care ar dori să îl schimbe. 25 % din autoritățile care au participat la sondaj au considerat că nu ar fi în măsură să își schimbe soluțiile TIC deoarece se tem că informațiile nu sunt transferabile.

O situație de „blocaj” presupune de obicei faptul că documentele de achiziție pentru următorul contract legat de sistemul TIC care cauzează blocajul vor conține trimiteri la marca sistemului respectiv. Achizitorii trebuie să se recurgă la trimiterile la mărci deoarece lipsa informațiilor despre sistemul TIC face imposibilă descrierea sistemului în alt mod cu suficient de multe detalii.

O serie de studii[5] au indicat o utilizare crescută a mărcilor în documentele de achiziție. Procentul invitațiilor de participare la licitații care fac trimiteri la mărci variază de la 16 % la 36 %, în funcție de eșantioanele utilizate în studii. În plus, majoritatea celor 244 de participanți la Sondajul 2011 utilizează mărci în invitațiile de participare la licitație, iar 23 % dintre ei fac trimiteri întotdeauna sau adesea la mărci, în timp ce aproape 40 % fac acest lucru numai uneori.

Cu toate acestea, în conformitate cu regulile Uniunii privind achizițiile[6], specificațiile tehnice trebuie să permită accesul egal al operatorilor economici la procedura de achiziție și să nu creeze obstacole nejustificate în calea deschiderii către concurență a achizițiilor publice. Trimiterile la mărci sunt permise numai cu titlu excepțional, atunci când o descriere suficient de exactă și de inteligibilă a obiectului contractului nu este posibilă prin alte mijloace prevăzute de legislația Uniunii; o astfel de trimitere este însoțită de cuvintele „sau echivalent”.

Utilizarea mărcilor în documentele de achiziție va restrânge concurența la furnizorii care oferă marca respectivă și duce la o situație de monopol și la implicațiile pe care acesta le are asupra prețurilor. În plus, dependența de un singur furnizor pentru un sistem TIC și viitoarea evoluție a acestuia poate conduce la probleme de continuitate a activității, deoarece există riscul ca un furnizor să decidă să nu mai sprijine sistemul sau anumite caracteristici ale sistemului. De asemenea, aceasta poate conduce la pierderea unor oportunități de inovare și de creștere a eficienței, în special atunci când sistemul furnizat nu rezistă la proba trecerii timpului.

Rezultatele unui studiu al Comisiei[7] au arătat că procedurile deschise sunt deosebit de eficiente pentru atragerea unui număr ridicat de ofertanți și că dublarea numărului de ofertanți a redus valoarea contractului cu aproximativ 9 %.

Având în vedere raportul între numărul crescut de ofertanți și prețurile reduse, faptul că valoarea achizițiilor publice din domeniul TIC din UE este estimată la 78 miliarde EUR[8] și că 16 % din aceste achiziții publice fac trimiteri la nume de mărci, se estimează că autoritățile publice au cheltuieli inutile în valoare de 1,1 miliarde EUR pe an[9] ca urmare a numărului redus de ofertanți cauzat de trimiterile la nume de mărci.

3.           Sistemele TIC bazate pe standarde vs sistemele TIC care fac obiectul unui drept de proprietate

Utilizarea unor sisteme TIC bazate pe standarde în loc de tehnologii brevetate va contribui la deschiderea practicilor restrictive în materie de achiziții publice, deoarece standardele pun informațiile esențiale despre un sistem la dispoziția tuturor, ceea ce înseamnă că alți potențiali furnizori ar putea menține sau dezvolta sistemul în termeni și condiții mai competitive.

Pe lângă aspectele economice, există și alte avantaje semnificative pentru autoritățile publice în ceea ce privește trecerea la sisteme TIC bazate pe standarde, astfel cum a fost subliniat și în planul de acțiune privind guvernarea electronică[10].

3.1.        Interacțiunea cu cetățenii — creșterea eficienței și libertatea de alegere

Deoarece standardele constau în specificații care pot fi cunoscute de către toate părțile interesate, produsele și serviciile oferite de producători diferiți pot fi interoperabile, ceea ce facilitează și eficientizează integrarea unui sistem public cu altul în vederea schimbului de date[11]. De exemplu, acest lucru le va permite cetățenilor să furnizeze date doar o singură dată oricărei administrații publice. În cazul în care aceste date sunt necesare în alte situații, ele pot fi extrase automat și reutilizate, ceea ce face ca interacțiunile dintre cetățeni și autoritățile publice să devină mai eficiente la nivel local, regional, național și european. Dacă același nivel de interoperabilitate ar trebui să fie realizat între sisteme care nu sunt bazate pe standarde, costul și complexitatea vor fi semnificativ mai mari.

Mai mult, dacă se folosesc produse care fac obiectul unui drept de proprietate și nu produse bazate pe standarde, acest lucru poate limita accesul cetățenilor, care pot interacționa cu autoritățile publice doar dacă au acces și utilizează același produs[12]. Dacă autoritățile publice utilizează produse bazate pe standarde, cetățenii pot folosi și un alt produs care pune în aplicare standardele respective.

3.2.        Interacțiunea cu alte autorități publice

Cadrul de interoperabilitate european și Strategia europeană de interoperabilitate, explicate în comunicarea Comisiei intitulată „Către interoperabilitatea serviciilor publice europene”[13], depind foarte mult de utilizarea sistemelor TIC bazate pe standarde. Interoperabilitatea este necesară pentru furnizarea serviciilor transfrontaliere de guvernare electronică de care cetățenii și întreprinderile au nevoie atunci când călătoresc, lucrează, studiază sau fac afaceri în interiorul UE și care stau la baza unuia dintre obiectivele pieței unice europene în domeniul digital. Atunci când autoritățile publice vor introduce alternative bazate pe standarde, va fi mai ușor să se dezvolte serviciile transfrontaliere necesare.

3.3.        Mai multă inovare

Directiva privind reutilizarea informațiilor din sectorul public[14] prevede obligația statelor membre, în cazul în care se permite reutilizarea documentelor organismelor din sectorul public, de a face aceste documente disponibile prin mijloace electronice[15], atunci când este posibil și oportun.

Aceste date pot include hărți digitale, date meteorologice, juridice, de trafic, financiare, economice și alte date și, de asemenea, interfețele de programare a aplicațiilor (API) ale sistemelor TIC. Companiile și cetățenii pot astfel utiliza datele și sistemele autorităților publice pentru dezvoltarea de noi aplicații care sunt utile pentru societate în general, pot să contribuie la stimularea creșterii economice și la ocuparea forței de muncă și, de asemenea, pot să contribuie la inovarea din sectorul public.

Dacă aceste date sunt puse la dispoziție în formate care corespund standardelor comune, aceasta va ajuta foarte mult dezvoltatorii să se asigure că aplicațiile lor funcționează cu datele de la diferite autorități publice și că cetățenii pot folosi aceste aplicații oriunde s-ar afla în Europa.

În plus, un sistem TIC bazat pe standarde se pretează mai ușor dezvoltării și poate să furnizeze mai bine serviciile viitoare pe care autoritățile publice vor trebui să le ofere cetățenilor într-un mod eficient și inovator. Standardele oferă punctele de plecare necesare de care orice persoană cu cunoștințe în domeniul TIC se poate folosi pentru a îmbunătăți sistemul sau pentru a migra date de la un sistem la altul, sporind, astfel, potențialul de utilizare.

3.4.        Costuri mai mici pentru furnizorii de TIC

Furnizorii de TIC sunt și ei afectați de blocaj. Sondajul din 2011 a arătat că majoritatea furnizorilor de TIC ar fi în favoarea unor proceduri de achiziție mai deschise bazate pe standarde, deoarece acest lucru ar deschide piața pentru toată lumea, sporind astfel competitivitatea pieței TIC din UE. Cu toate acestea, este clar că estimările vânzărilor anumitor furnizori principali dominanți pot fi afectate negativ dacă nou-intrații sunt în măsură să concureze mai eficient.

În ciuda avantajelor, pentru majoritatea furnizorilor de TIC, ale utilizării achizițiilor publice bazate pe standarde, aceștia vor suporta costuri pentru punerea în aplicare și utilizarea standardelor în produsele și serviciile lor. Aceste costuri ar trebui comparate cu costurile lor uzuale pentru întreținerea și dezvoltarea produselor și serviciilor pe care le oferă. Un sondaj de opinie realizat în 2012 în rândul autorităților publice și al furnizorilor de TIC[16] (Sondajul 2012) sugerează că 30 % din părțile interesate se așteaptă ca eventualele creșteri ale costurilor să fie mai semnificative pe termen scurt (cu condiția ca autoritățile publice să aplice cu consecvență standardele pe termen lung). Cu toate acestea, 41 % dintre respondenți se așteaptă la o scădere a costurilor pe termen lung ale soluțiilor, ceea ce sugerează că furnizorii de TIC vor avea beneficii și în ceea ce privește costurile scăzute și accesul mai bun la piețe.

Sistemele TIC bazate pe standarde vor permite un grad mai ridicat de interoperabilitate, inovare și concurență, vor reduce costurile și vor îmbunătăți interacțiunea cu cetățenii. Acestea vor constitui baza pentru o nouă generație de servicii de guvernare electronică deschise, flexibile și cooperante pentru a conferi mai multă putere cetățenilor și întreprinderilor europene, astfel cum se prevede în Planul de acțiune privind guvernarea electronică 2011-2015.

4.           Ghid pentru achizițiile publice de TIC bazate pe standarde

În teorie, obținerea în viitor de sisteme TIC bazate pe standarde pare simplă. Tot ce trebuie făcut este să se solicite standarde atunci când se achiziționează licențe și componente noi. Cu toate acestea, în practică, un număr semnificativ de autorități contractante care au răspuns la Sondajul 2011 au declarat că au întâmpinat dificultăți în ceea ce privește utilizarea standardelor pentru achiziționarea de TIC, iar aproape 50 % dintre acestea au menționat o lipsă de expertiză cu privire la standardele care sunt relevante și adecvate pentru anumite nevoi TIC. Prin urmare, este important ca achizitorii să fie sprijiniți în depășirea acestor dificultăți practice, astfel încât să poată utiliza standarde în mod corespunzător.

În prezent, unele state membre (cum ar fi Franța, Italia, Țările de Jos, Regatul Unit, Germania, Suedia, Spania și Danemarca[17]) promovează utilizarea standardelor în domeniul achizițiilor publice de TIC. Acestea sprijină autoritățile publice prin orientări practice constând din liste ale standardelor recomandate pentru situații specifice, ghiduri de achiziții și texte redactate pentru a fi utilizate în documentele achizițiilor publice. În ciuda acestor bune practici, doar 25 % dintre respondenții care au participat la Sondajul 2012 au avut acces la acest tip de sprijin, ceea ce indică faptul că este nevoie să se elaboreze orientări care să ajungă la mai mulți achizitori.

Comisia Europeană a identificat principalele dificultăți cu care se confruntă autoritățile publice în achiziționarea de sisteme TIC și a colectat cele mai bune practici din unele dintre statele membre care depun în mod activ eforturi pentru a depăși aceste dificultăți. Cele mai bune practici sunt baza pentru „Ghidul pentru achizițiile publice de TIC bazate pe standarde, elemente de bună practică” (Ghidul), care însoțește prezenta comunicare.

Ghidul constă în:

· consiliere pentru a dezvolta o strategie TIC, constând din principiile fundamentale care trebuie urmate într-o țară, regiune sau sector de aplicare pentru a face sistemele TIC să funcționeze împreună și pentru a oferi un serviciu eficient cetățenilor și altor actori care lucrează cu autoritățile publice.

· consiliere pentru a evalua standardele într-un mod metodologic, corect și transparent în vederea selectării standardelor care trebuie utilizate pentru a sprijini strategia TIC și pentru a evita blocajul. Aceasta este o activitate continuă menită să garanteze că atunci când apar standarde noi și mai bune, ele vor fi folosite în locul celor alese anterior.

· consiliere privind cea mai bună modalitate de a identifica nevoile TIC ale unei autorități publice și de evalua potențialele sisteme TIC care ar putea satisface aceste nevoi, luând în considerare și cerințele utilizatorilor.

· consiliere privind planificarea bugetară pe termen lung în vederea depășirii costurilor inițiale mai mari atunci când se încearcă eliminarea situațiilor de blocaj.

· consiliere privind relațiile cu piața pentru ca autoritățile publice să înțeleagă actuala ofertă a pieței și(, pe de altă parte,) pentru ca piața să înțeleagă nevoile viitoare ale autorităților publice.

· consiliere privind modul în care să se elaboreze orientări „gata de utilizat” (listă de standarde recomandate pentru aplicații TIC specifice, texte gata redactate pentru a fi utilizate în documentele de achiziție, formare) care vor ajuta autoritățile publice să scrie documente de achiziție care fac trimiteri în mod corect la standardele adecvate unei anumite situații.

Ghidul oferă, de asemenea, exemple de bune practici și resurse pe care autoritățile responsabile de achiziții publice le pot utiliza pentru a pune în aplicare recomandările. Ghidul se adresează tuturor celor care ar putea fi implicați în achizițiile publice de TIC, inclusiv funcționarilor responsabili de achiziții publice, principalilor responsabili în materie de informare din sectorul public și experților TIC care oferă asistență autorităților publice.

Ghidul scoate în evidență faptul că problema soluționării blocajelor, a utilizării standardelor mai frecvent și mai bine și a sistemelor interoperabile nu poate fi soluționată de către achizitori individuali, ci trebuie să fie o parte integrantă a unui plan pe termen lung la nivelurile sectoriale și organizatorice cele mai adecvate pentru ca sistemele TIC să interacționeze în mod eficient.

5.           Inițiative asociate

Există mai multe alte inițiative la nivelul UE pentru a promova utilizarea standardelor:

· Propunerea, adoptată de Comisia Europeană, de directivă privind accesibilitatea site-urilor web ale organismelor din sectorul public[18], în care se preconizează elaborarea unui standard armonizat pe baza lucrărilor efectuate de organizațiile europene de standardizare în cadrul mandatului M/376[19].

· Portofoliul de proiecte-pilot de guvernare electronică pe scară largă, desfășurate în cadrul programului UE privind competitivitatea și inovarea din programul de sprijin pentru politica TIC (CIP ICT PSP), în care sunt recomandate standarde specifice pentru aplicații, de exemplu, pentru platformele de achiziții publice electronice[20] și identificarea electronică.[21]

· Activitatea platformei multipartite pentru facturarea electronică[22] în contextul zonei unice de plăți în euro.

· Metoda comună de evaluare a standardelor și specificațiilor (CAMSS)[23], elaborată în cadrul programului ISA (Soluții de interoperabilitate pentru administrațiile publice europene[24]), care oferă un cadru pentru evaluarea standardelor și specificațiilor de interoperabilitate și pentru difuzarea rezultatelor. Ghidul promovează utilizarea CAMMS pentru evaluarea standardelor.

· O altă acțiune ISA, Observatorul cadrelor naționale de interoperabilitate (NIFO — National Interoperability Framework Observatory)[25] oferă observații cu privire la activitățile legate de interoperabilitate în Europa. Acesta se concentrează pe analiza cadrelor naționale de interoperabilitate, care pot fi privite ca o bază importantă pentru strategia TIC a oricărei organizații publice, așa cum susține Ghidul.

· În plus, o reformă recentă a sistemului european de standardizare[26] permite în prezent autorităților contractante să formuleze specificațiile tehnice în documentele de achiziție prin trimiteri la specificațiile TIC elaborate de foruri și consorții care vor fi identificate de către Comisie după consultarea — mai ales — a Platformei europene multipartite privind standardizarea în domeniul TIC, în timp ce înainte se putea face trimitere doar la standardele sau specificațiile promulgate de organizațiile naționale, europene și internaționale de standardizare.

6.           Ce se întâmplă în cazul în care nu sunt disponibile standarde?

Pentru unele dintre noile tipuri de aplicații pe care organizațiile publice trebuie să le dezvolte pentru a face față provocărilor societale importante, cum ar fi asigurarea unor servicii de asistență medicală de înaltă calitate la prețuri accesibile pentru o populație în curs de îmbătrânire, lupta împotriva schimbărilor climatice etc., standardele necesare pot să nu fie încă disponibile. În astfel de cazuri, autoritățile publice ar putea să colaboreze cu alți achizitori publici în achizițiile publice înainte de comercializare. Aceasta înseamnă achiziționarea de servicii R&D[27] care permit sectorului public să împartă cu industria riscurile și beneficiile legate de activitățile inovatoare de R&D întreprinse . Aceasta permite achizitorilor să orienteze industria într-o direcție care corespunde nevoilor lor, comparând în același timp avantajele și dezavantajele soluțiilor concurente ale diferiților furnizori (prin proiectare, creare de prototipuri și testare), fără a oferi contracte mari de implementare unui singur furnizor. Furnizorii pot fi, de asemenea, invitați să facă parte din organismele de standardizare relevante pentru a stabili standarde referitoare la rezultatele R & D pentru proiectul înainte de comercializare. Parteneriatul european pentru cloud computing[28] este un exemplu de achiziție înainte de comercializare în cadrul căreia se elaborează standarde.

7.           Achiziționarea de TIC bazate pe standarde: Calea de urmat

Comisia Europeană invită toate autoritățile publice din statele membre să utilizeze Ghidul pentru a contribui la reducerea blocajului sistemelor lor informatice, încurajând astfel concurența în Europa și sprijinind dezvoltarea pieței unice europene în domeniul digital, inclusiv prin garantarea unui acces mai larg la datele și informațiile publice și a utilizării acestora. Comisia Europeană va aplica Ghidul și pentru a utiliza mai eficient standardele pentru propriile sisteme TIC și invită celelalte instituții europene să urmeze acest exemplu.

Este de așteptat ca în timp, statele membre, împreună cu Comisia Europeană și alte instituții europene, să elaboreze versiuni mai specializate ale ghidului adaptate la propriile lor strategii TIC și la propriul lor mod de utilizare a unor standarde specifice. O astfel de abordare iterativă ar putea genera beneficii din ce în ce mai mari în ceea ce privește economisirea costurilor și alte oportunități pentru inovare și concurență.

O consultare privind o versiune inițială a Ghidului[29] a arătat că schimbul de bune practici este considerat valoros de majoritatea respondenților, atât de cei care au în prezent acces la surse de bune practici, cât și de cei care nu au acces la ele. Peste 90 % din ambele categorii de respondenți (sau 71 % din întregul eșantion) au indicat că schimbul de bune practici este sau ar fi util sau foarte util.

Pentru a facilita difuzarea celor mai bune practici, Comisia Europeană va susține această inițiativă prin organizarea de reuniuni cu părțile interesate relevante (autoritățile publice, industria furnizoare de TIC, organizațiile de standardizare și societatea civilă), sprijinite de un site internet public cu cele mai bune practici. Prin împărtășirea experienței lor în mod regulat, organizațiile publice vor învăța unele de la altele, se vor adapta la cele mai bune practici care apar, vor analiza problemele comune și vor sugera soluții comune. Schimbul de bune practici va asigura faptul că alegerile efectuate în diferite state membre sunt convergente, va reduce fragmentarea și va contribui la asigurarea unei veritabile piețe unice digitale.

În plus, Comisia va prezenta un raport cu privire la rezultatele acestui proces, în special:

· va furniza informații relevante privind procedurile de achiziții publice de TIC ale autorităților publice, evaluarea modului în care acestea utilizează standarde în achizițiile de TIC, elaborarea unor sfaturi practice, evaluări comerciale pe termen lung și planificarea bugetară,

· va revizui procedurile de achiziții publice și va raporta cu privire la ce a funcționat și ce ar fi putut fi făcut mai bine pentru a încuraja cele mai bune practici viitoare .

Aceste informații și date asociate ar putea fi completate cu o prezentare generală a datelor statistice privind trimiterile la mărci în cadrul procedurilor de ofertare, numărul de furnizori care participă la cererile de oferte pentru achizițiile publice și evaluări privind raportul calitate-preț al achizițiilor publice în domeniul TIC.

Acțiunile descrise mai sus vor avea drept rezultat sisteme TIC mai deschise, bazate pe standarde, care ar trebui să contribuie la dezvoltarea unor servicii publice de TIC mai eficiente care pot evolua și se pot adapta la nevoile viitoare. Industria furnizoare de TIC va putea concura pentru a oferi administrațiilor publice servicii cu un bun raport calitate-preț, precum și servicii inovatoare.

[1]               A se vedea secțiunea 2 pentru o justificare a acestei sume.

[2]               Ghosh, R.A (2005) „An economic basis for open standards” FLOSSPOLS project, http://flosspols.org/deliverables/FLOSSPOLS-D04-openstandards-v6.pdf.

[3]               Acțiunea 23 din Agenda digitală se angajează să ofere „orientări referitoare la legătura dintre standardizarea TIC și achizițiile publice, pentru a oferi asistență autorităților publice la utilizarea standardelor în scopul promovării eficacității și al reducerii blocajelor (lock-in)”, COM/2010/0245, disponibil la http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:52010DC0245R(01):RO:NOT. Pentru mai multe informații privind acțiunea 23, a se vedea http://ec.europa.eu/digital-agenda/en/pillar-ii-interoperability-standards/action-23-provide-guidance-ict-standardisation-and-public.

[4]               http://cordis.europa.eu/fp7/ict/ssai/docs/study-action23/study44-survey1results.pdf.

[5]               De exemplu, R.A. Ghosh (2005), „An Economic Basis for Open Standards”, Maastricht, FLOSSPOLS project, http://flosspols.org/deliverables/FLOSSPOLS-D04-openstandards-v6.pdf; Paapst, M., „Affirmative action in procurement for open standards and FLOSS.” International Free and Open Software Law Review Vol.2 Nr 2 pp. 184-185, a se vedea http://www.ifosslr.org/ifosslr/article/view/41, Open Forum Europe, (2011); OFE Procurement Monitoring Report: EU Member States practice of referring to specific trademarks when procuring for Computer Software Packages and Information Systems between the months of February and April 2010’ (mai), p. 6, a se vedea http://www.openforumeurope.org/openprocurement/open-procurement-library/Report_2010.pdf;

[6]               Directiva 2004/18/CE, JO L 134 30.4.2004, p. 114-240.

[7]               Estimating the Benefits from the Procurement Directives http://ec.europa.eu/internal_market/publicprocurement/docs/modernising_rules/estimating-benefits-procurement-directives_en.pdf

[8]               Aceasta sumă a fost calculată pornind de la cifrele oferite de autoritățile britanice care estimează cheltuielile în domeniul IT din 2010 la 18 miliarde EUR, iar cercetările întreprinse arată că Regatul Unit reprezintă 23 % din cheltuielile publice ale UE în domeniul TI. Prin comparație, plecând de la codurile CPV TI pertinente referitoare la contractele TIC din sectorul public care figurează în baza de date MAPPS, se obține o estimare de 54 miliarde EUR (care este probabil o subestimare dat fiind faptul că numai contractele care depășesc pragul sunt publicate în JOUE și că nu toate achizițiile legate de tehnologia informației sunt clasificate în funcție de codurile CPV TI).

[9]               În cazul în care numărul de ofertanți s-ar dubla în 16 % din achizițiile TIC pentru că nu mai fac trimiteri la mărci (acesta este cel mai scăzut număr menționat în studiile de la nota de subsol 5), acest lucru ar economisi 9 % din cele 16 % din 78 de miliarde EUR pe an, ceea ce înseamnă 1,1 miliarde EUR pe an.

[10]             COM(2010) 743, disponibil la adresa                http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2010:0743:FIN:RO:PDF; A se vedea, de asemenea, http://ec.europa.eu/digital-agenda/node/165.

[11]             Ghosh, R.A (2005) „An economic basis for open standards” FLOSSPOLS project, http://flosspols.org/deliverables/FLOSSPOLS-D04-openstandards-v6.pdf. Hesser, Czaya and Riemer (2007) ‘Development of standards’ în W. Hesser (Ed) Standardisation in Companies and Markets, pp. 123-169, Hamburg: Helmut Schmidt University.

[12]             http://www.epractice.eu/files/european%20journal%20epractice%20volume%2012_6.pdf.

[13]             COM(2010) 744     http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2010:0744:FIN:RO:PDF.

[14]             Directiva 2003/98/CE, JO L 345, 31.12.2003, p. 90-96.      și pentru actualizările propuse: http://ec.europa.eu/information_society/policy/psi/index_en.htm

[15]             În propunerea sa de directivă de modificare a Directivei 2003/98/CE, Comisia a propus să se înlocuiască termenii „mijloace electronice” cu „într-un format lizibil pe calculator și împreună cu metadatele aferente”. COM(2011) 877 final.

[16]             http://cordis.europa.eu/fp7/ict/ssai/docs/study-action23/study44-survey1results.pdf.

[17]             http://cordis.europa.eu/fp7/ict/ssai/docs/study-action23/d2-finalreport-29feb2012.pdf

[18]             COM (2012) 721, a se vedea:              http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2012:0721:FIN:EN:PDF și http://ec.europa.eu/digital-agenda/en/news/proposal-directive-european-parliament-and-council-accessibility-public-sector-bodies-websites.

[19]             http://www.mandate376.eu/

[20]             http://www.peppol.eu

[21]             http://www.eid-stork.eu

[22]             http://ec.europa.eu/internal_market/payments/framework/index_en.htm

[23]             https://webgate.ec.europa.eu/fpfis/mwikis/idabc-camss/.

[24]             http://ec.europa.eu/cip/index_en.htm.

[25]             http://ec.europa.eu/isa/actions/04-accompanying-measures/4-2-3action_en.htm.

[26]             Regulamentul (UE) nr. 1025/2012, JO L 316, 14.11.2012, P. 12-33 și http://ec.europa.eu/enterprise/policies/european-standards/standardisation-policy/index_en.htm.

[27]             Achiziția înainte de comercializare este definită în COM/2007/799 și în documentul de lucru SEC/2007/1668 care o însoțește.

[28]             COM(2012) 0529, p. 13 (acțiunea cheie 3),     http://eur-lex.europa.eu/smartapi/cgi/sga_doc?smartapi!celexplus!prod!DocNumber&lg     =EN&type_doc=  COMfinal&an_doc=2012&nu_doc=529 și     http://ec.europa.eu/information_society/activities/cloudcomputing/europeancloudpartnership/index_en.htm

[29]             http://cordis.europa.eu/fp7/ict/ssai/docs/study-action23/study44-survey1results.pdf.