EUR-Lex Access to European Union law
This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 52013DC0279
COMMUNICATION FROM THE COMMISSION TO THE EUROPEAN PARLIAMENT, THE COUNCIL, THE EUROPEAN ECONOMIC AND SOCIAL COMMITTEE AND THE COMMITTEE OF THE REGIONS Action Plan for a Maritime Strategy in the Atlantic area Delivering smart, sustainable and inclusive growth
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR Plan de acțiune pentru o strategie maritimă în zona Oceanului Atlantic Realizarea unei creșteri inteligente, sustenabile și favorabile incluziunii
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR Plan de acțiune pentru o strategie maritimă în zona Oceanului Atlantic Realizarea unei creșteri inteligente, sustenabile și favorabile incluziunii
/* COM/2013/0279 final */
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR Plan de acțiune pentru o strategie maritimă în zona Oceanului Atlantic Realizarea unei creșteri inteligente, sustenabile și favorabile incluziunii /* COM/2013/0279 final */
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE
PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN
ȘI COMITETUL REGIUNILOR Plan de acțiune pentru o strategie
maritimă în zona Oceanului Atlantic Realizarea unei creșteri
inteligente, sustenabile și favorabile incluziunii (Text cu relevanță pentru SEE) 1. Introducere Sectoarele marin și maritim care
alcătuiesc „economia albastră” au potențialul de a asigura 7
milioane de locuri de muncă în Europa, până în 2020. Aceste locuri de
muncă vor fi create nu numai în sectoarele emergente, cum ar fi energia
regenerabilă offshore, ci și prin revitalizarea industriilor maritime
tradiționale. Zona Oceanului Atlantic poate aduce o contribuție
importantă la „creșterea albastră”. În același timp,
trebuie garantată, pentru generațiile viitoare, stabilitatea
ecologică și de mediu a celui mai mare și mai important
ecosistem al Europei. Prin urmare, prezentul plan de acțiune
stabilește prioritățile în materie de cercetare și
investiții pentru a impulsiona dezvoltarea „economiei albastre” în zona
Oceanului Atlantic. Cele cinci state membre din zona Atlanticului[1] și regiunile lor pot lua
planul de acțiune ca punct de plecare pentru a contribui la generarea unei
creșteri sustenabile și favorabile incluziunii în zonele de
coastă. Planul de acțiune se bazează pe strategia Comisiei
pentru zona Oceanului Atlantic[2]
și este rezultatul consultărilor realizate prin intermediul forumului
pentru Atlantic. Grație forumului, statele membre, Parlamentul European,
autoritățile regionale și locale, societatea civilă și
industria au avut posibilitatea să contribuie la elaborarea planului de
acțiune și să analizeze soluțiile care pot fi adoptate în
fața mai multor provocări, cum ar fi: impulsionarea creșterii,
reducerea amprentei de carbon în zona Oceanului Atlantic, garantarea
utilizării sustenabile a resurselor naturale ale mării, adoptarea
unor reacții eficace în situații riscante și urgente și
implementarea, în activitățile de administrare a apelor Oceanului
Atlantic, a unei abordări bazate pe ecosisteme. Discuțiile din cadrul
forumului s-au bazat și pe contribuțiile furnizate de
părțile interesate prin intermediul unor ateliere și al unei
consultări online, precum și de statele membre și autoritățile
regionale. Calendarul planului de acțiune corespunde
perfect dezvoltării cadrului strategic comun pentru fondurile structurale
și de investiții europene (ESIF)[3].
Obiectivele tematice ale cadrului strategic comun sunt deosebit de relevante
pentru strategia referitoare la Oceanul Atlantic, prin faptul că vizează:
–
sprijinirea tranziției către o economie
cu emisii reduse de carbon; –
creșterea capacității de cercetare
și inovare prin educație și formare profesională și
apropierea industriei de sectorul cercetării; și –
îmbunătățirea
competitivității întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), de
exemplu a celor care activează în domeniul turismului, pescuitului și
acvaculturii din UE. Scopul planului de acțiune este să
constituie un semnal puternic pentru regiuni și sectorul privat. Acestea
ar trebui să înceapă să studieze în ce privințe se poate
coopera, inclusiv la nivel transfrontalier, în vederea implementării
priorităților convenite. Procesul de elaborare a planului de
acțiune, desfășurat în parteneriat cu cele cinci state membre
din zona Atlanticului, a încurajat părțile interesate, inclusiv
regiunile, orașele port și sectorul privat, să analizeze în ce
mod ar putea acționa pentru a dezvolta economia albastră și a
contribui la o dezvoltare sustenabilă în zona Oceanului Atlantic. În acest
fel s-ar putea atrage investiții și s-ar putea orienta
activitățile sectorului privat către economia albastră,
ceea ce ar contribui la revitalizarea zonelor de coastă din regiunea
Oceanului Atlantic. Pentru a permite economiei albastre
să-și valorifice potențialul în zona Oceanului Atlantic,
implementarea eficientă a planului de acțiune trebuie să fie
susținută de combinarea eforturilor în trei domenii: investiții
cu obiective precise, creșterea capacității de cercetare și
dezvoltarea unor competențe înalte. –
Investiții:
Investițiile vor trebui să fie orientate spre inovare,
capacități tehnologice și strategii de specializare
inteligentă, IMM-urile fiind deosebit de importante în acest proces.
Utilizarea eficace a fondurilor structurale și de investiții europene
(ESIF) în aceste domenii este esențială pentru atingerea obiectivelor
generale referitoare la creștere, competitivitate și ocuparea
forței de muncă. Este posibil să fie necesare și
investiții în infrastructură. De exemplu, tehnologia specifică
navelor și infrastructura marină, cum ar fi porturile și
porturile de agrement, au un rol important de jucat în susținerea
economiei albastre. Forumul pentru Atlantic a identificat potențialul
acestora de a furniza noi servicii, de exemplu pentru piața în
creștere a turismului de croazieră și de a oferi stații de
asamblare și întreținere destinate noilor instalații offshore.
UE a acordat deja un important sprijin financiar acestui proces, inclusiv
finanțare complementară prin împrumuturi din partea Băncii
Europene de Investiții. În viitor, ESIF vor permite o mai mare
coerență între mecanismele de finanțare ale UE, cu toate că
finanțarea destinată infrastructurii sau turismului va trebui să
provină în continuare în principal din sectorul privat. –
Cercetare: guvernanța oceanelor, exploatarea și administrarea
sustenabilă a resurselor marine, siguranța maritimă și
protecția mediului marin (inclusiv desemnarea zonelor marine protejate de
coastă și din marea liberă ) necesită nu doar date și
înțelegerea modului în care funcționează și interacționează
ecosistemele, ci și capacitatea de a crea modele, de a face previziuni
și de a anticipa. Această abordare facilitează evaluarea și
diminuarea riscurilor, încurajând investițiile și reducând costurile
operaționale. Observarea oceanelor, cartografierea și elaborarea de
previziuni sunt așadar esențiale pentru creșterea
sustenabilă a activității economice în zona Oceanului Atlantic
și pentru o înțelegere aprofundată a proceselor oceanice care au
loc în Atlantic și care joacă un rol important în determinarea
climei. Punerea acestor informații la dispoziția publicului larg este
esențială. Există din ce în ce mai multe date care
demonstrează că îmbunătățirea accesului la
informațiile din sectorul public poate da un impuls semnificativ
inovării. –
Înalte competențe: dacă se dorește valorificarea
potențialului economiei albastre, trebuie abordată problema penuriei
de forță de muncă dotată cu înalte calificări cu care
se confruntă anumite sectoare ale industriei marine și maritime;
acest lucru se poate face atât prin specializarea forței de muncă
existente, cât și prin atragerea tinerilor în acest sector. Acesta este,
în special, cazul noilor domenii precum energia regenerabilă, însă
situația este valabilă și în sectoarele tradiționale, de
exemplu construcții navale, pescuit, acvacultură și prelucrarea
produselor de origine marină, în care inovarea, specializarea și
adaptarea la noile tehnologii sunt necesare pentru a concura pe piața
mondială. 2. Planul de acțiune Discuțiile cu statele membre și
reacțiile primite din partea forumului pentru Atlantic au dus la
elaborarea planului de acțiune prezentat în continuare, care ar trebui
să fie implementat până în 2020. Aceste domenii de acțiune au
fost stabilite pentru a răspunde provocărilor legate de strategia pentru
Atlantic și pentru a atinge obiectivul legat de creșterea
inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii sociale
și crearea de locuri de muncă. Prezentul plan de acțiune nu se
dorește a fi exhaustiv. El cuprinde o serie de domenii de acțiune
orientative pentru cercetare și investiții, cu scopul de a
răspunde provocărilor comune. Statele membre în cauză întreprind
deja multe acțiuni, atât individual, cât și colectiv, pentru
a-și dezvolta economia marină și maritimă. Prin urmare,
prezentul plan de acțiune identifică zonele în care există
posibilitatea de a se lansa noi acțiuni colective. Abordarea acestor
priorități poate să stimuleze inovarea, să contribuie la
protejarea și îmbunătățirea mediului marin și de
coastă din zona Atlanticului, să amelioreze conectivitatea și
să creeze sinergii pentru un model de dezvoltare regională sustenabil
și favorabil incluziunii sociale. Prezentul plan de acțiune reprezintă
pentru sectorul privat, cercetători, organismele publice naționale
și regionale și alți actori o invitație de a începe să
elaboreze proiecte care să răspundă priorităților. Prioritatea 1: încurajarea spiritului
antreprenorial și a inovării Printre obiectivele specifice ale acestei
priorități se numără: –
Schimbul de cunoștințe între
instituții de învățământ superior, întreprinderi și
centre de cercetare Creșterea capacității zonei
Oceanului Atlantic de a inova prin cercetare și tehnologie, încurajând: (a)
crearea de rețele și cooperarea dintre
centrele de cercetare, instituțiile de învățământ superior
și întreprinderile din statele membre; (b)
transferul de cunoștințe, idei și
competențe între instituțiile din învățământul
superior, întreprinderi și instituții de cercetare, inclusiv prin
intermediul clusterelor maritime regionale, naționale și
transfrontaliere și al platformelor tehnologice. –
Îmbunătățirea
competitivității și a capacității de inovare în cadrul
economiei maritime din zona Oceanului Atlantic Îmbunătățirea competențelor
în sectoarele tradiționale din zona Atlanticului, cum ar fi industria
construcțiilor navale, acvacultura și pescuitul, precum și în
sectoarele emergente ale economiei albastre prin: (a)
punerea în practică a unor măsuri
educaționale și de formare profesională, inclusiv programe
transfrontaliere, și recunoașterea reciprocă a programelor naționale
de educație și formare profesională; (b)
informarea publicului cu privire la carierele din
domeniul maritim, stimularea interesului tinerilor în această
direcție și înlăturarea altor obstacole care îi
descurajează pe aceștia de la alegerea unei astfel de cariere[4], de exemplu prin cursuri de
navigație, cursuri de familiarizare cu tehnologiile avansate și alte
inițiative comune legate de zona Atlanticului. –
Încurajarea adaptării și
diversificării activităților economice, promovând
potențialul zonei Oceanului Atlantic Sprijinirea reformei politicii comune în
domeniul pescuitului și revitalizarea sectorului acvaculturii
din UE prin: (a)
conceperea unor modele bazate pe mai multe specii,
a unor unelte de pescuit și tehnici și tehnologii asociate
îmbunătățite, care să permită reducerea la minimum a
amprentei de carbon, a daunelor aduse fundului mării, a capturilor
aruncate înapoi în mare și a capturilor accidentale; (b)
schimbul de informații cu privire la
instrumentele care contribuie la o mai bună înțelegere din partea
administratorilor din domeniul pescuitului a efectelor socio-economice și
ecosistemice ale măsurilor de gestionare; (c)
desfășurarea unor activități de
cercetare pentru a ameliora creșterea, productivitatea, competitivitatea
și sustenabilitatea ecologică a acvaculturii (inclusiv în ceea ce
privește acvacultura offshore), precum și capacitatea sectorului de a
răspunde nevoilor pieței; (d)
ameliorarea poziției pe piață a
produselor pescărești și de acvacultură provenind din UE
prin îmbunătățirea prelucrării, etichetării,
trasabilității și certificării. Prioritatea 2: protejarea, garantarea și
dezvoltarea potențialului pe care îl are mediul marin și costier din
zona Atlanticului Printre obiectivele specifice ale acestei
priorități se numără: –
Îmbunătățirea siguranței
și securității maritime Creșterea siguranței și
securității navigatorilor, populațiilor din zonele de
coastă, bunurilor și ecosistemelor prin: (a)
evaluarea și extinderea, dacă este cazul,
a mecanismelor de avertizare, raportare și reacție pentru speciile
marine invazive și dăunătoare și încurajarea schimbului de
bune practici privind modalitățile în care se poate face
față acestor amenințări; (b)
sprijinirea inițiativelor întreprinse de
statele membre în Atlantic, care includ evaluări ale riscului, mecanisme de
reacție coordonată și investiții în echipamente de
ultimă generație, care contribuie în mod adecvat la
îmbunătățirea coordonării pregătirii și a
reacției la amenințările din mediul marin, dezastrele naturale,
accidentele maritime, deversările de petrol și materiale periculoase
sau trafic ilegal[5]; (c)
dezvoltarea, testarea și implementarea de noi
tehnologii menite să amelioreze inspecțiile navelor și să
mărească siguranța și securitatea porturilor și a
transporturilor maritime printr-o mai bună integrare a datelor provenite
de la sateliți și de la instalațiile de supraveghere
aeriană, maritimă sau terestră, precum și instrumente
inovatoare in situ în vederea îmbunătățirii gradului de
cunoaștere a situației din domeniul maritim; (d)
sprijinirea dezvoltării unor servicii de
informații legate de bazinul maritim regional în cadrul mediului comun
pentru schimbul de informații (CISE), pe baza unor standarde convenite la
nivelul UE și a experienței acumulate de statele membre în proiectele
pilot. –
Explorarea și protejarea apelor marine
și a zonelor de coastă Dezvoltarea unei capacități europene de
observare și previziune pentru Oceanul Atlantic, pe baza structurilor,
platformelor și mecanismelor existente, cu scopul de a sprijini punerea în
aplicare a politicilor UE, de a reduce costurile suportate de industrie,
autoritățile publice și instituțiile de cercetare, de a
stimula inovarea și a reduce nesiguranța cu privire la comportamentul
Oceanului Atlantic și la impactul schimbărilor climatice prin: (a)
utilizarea sistemelor și a mecanismelor
existente pentru a elabora și a menține un program integrat
sustenabil pentru topografierea și observarea zonelor de coastă, a
fundurilor marine și a coloanei de apă, în apele statelor membre ale
UE, regiunile ultraperiferice și țările și teritoriile de
peste mări, de la zonele de coastă până la zonele marine de mare
adâncime; (b)
dezvoltarea de noi instrumente și platforme de
observare a oceanului și de monitorizare a ecosistemului (inclusiv
cartografierea fundului mării) care să mărească
numărul parametrilor care pot fi măsurați în mod automat,
să conducă la reducerea costurilor de observare și să
accelereze difuzarea datelor către utilizatori; (c)
contribuția la creșterea
eficacității gestionării, a catalogării și a
distribuției de date interoperabile privind mediul marin și la
realizarea unei hărți multi-rezoluție a fundului mării prin
participarea la o rețea europeană de observare și date privind
mediul marin; (d)
dezvoltarea unei rețele de sisteme de
prognoză oceanografică costieră (inclusiv evaluări ale
riscurilor), care să aibă la bază componenta legată de
mediul marin a programului Copernic. Contribuția adusă la dezvoltarea unor
instrumente și strategii pentru abordarea problemelor legate de schimbările
climatice la nivel global, inclusiv a strategiilor de atenuare și
adaptare prin: (a)
susținerea unei evaluări a amprentei de
carbon a economiei albastre în zona Oceanului Atlantic; (b)
dezvoltarea unei platforme pentru schimbul de bune
practici cu privire la reducerea emisiilor și la eficiența
energetică; (c)
dezvoltarea unor parteneriate de cooperare pentru a
identifica și monitoriza efectele schimbărilor climatice globale
aspra activităților maritime, a ecosistemelor și
comunităților costiere din zona Oceanului Atlantic, inclusiv
dezvoltarea unor capacități superioare de previzionare și
evaluare a riscurilor. Sprijinirea protecției mediului marin și
acțiuni în vederea atingerii unei „stări ecologice bune” în
apele Oceanului Atlantic, până în 2020[6],
prin: (a)
continuarea acțiunilor bazate pe planurile
naționale, convenția OSPAR și siturile Natura 2000, pentru a
contribui la dezvoltarea unei rețele coerente de zone marine protejate
pentru coasta atlantică a Europei, prin adoptarea de comun acord a unor
bune practici și a unor proceduri comune de evaluare de care ar putea
beneficia în egală măsură Macaronezia și regiunile
ultraperiferice din Caraibe; (b)
încurajarea continuării cooperării între
statele membre, inclusiv prin OSPAR, de exemplu cu privire la programele de
monitorizare coordonate și integrate și la acțiunile comune de
refacere a ecosistemelor. Evaluarea valorii economice și sociale
și a funcționării ecosistemelor și
biodiversității Atlanticului, pentru a sprijini procesul
decizional. Contribuția adusă la procesele de
amenajare a spațiului maritim și de gestionare integrată a
zonelor de coastă ale statelor membre, de exemplu prin schimbul de
bune practici și facilitarea coordonării transfrontaliere. –
Gestionarea sustenabilă a resurselor marine
Dezvoltarea unei mai bune înțelegeri a
fezabilității tehnice, a viabilității economice și a
impactului pe care îl are asupra mediului extracția de minerale în
Oceanul Atlantic, precum și dezvoltarea și testarea unor tehnologii
miniere inovatoare. Punerea bazelor unei industrii europene a biotehnologiei
marine sustenabile și cu o valoare adăugată ridicată
prin: (a)
explorarea fundului mării și evaluarea
alcătuirii sale genetice, a biodiversității și a
potențialului de a furniza materiale pentru industria biotehnologică,
ținând cont de legislația internațională aplicabilă
și de necesitatea protecției mediului marin; (b)
consolidarea legăturilor dintre cercetare
și industrie în zona Oceanului Atlantic în vederea dezvoltării de
bănci biologice și a identificării unor piețe de desfacere
a bioproduselor marine inovatoare (biomedicina, ingineria tisulară,
produse farmaceutice, enzime industriale) și concentrarea cercetării
pe dezvoltarea de procese industriale pentru fabricarea acestora. –
Exploatarea potențialului energiilor
regenerabile ale mediului marin și costier din zona Oceanului Atlantic Examinarea modalităților de a accelera
implementarea producției sustenabile de energii regenerabile offshore
prin: (a)
încurajarea evaluării și cartografierii
potențialului resurselor energetice din zona europeană a Oceanului
Atlantic și determinarea modului de atenuare a impactului pe care îl pot
avea asupra mediului și al navigației construcția, exploatarea
și dezafectarea instalațiilor, în cadrul strategiilor regionale de
specializare inteligentă pentru energia regenerabilă offshore; (b)
contribuția adusă în cadrul unui sistem
european de transport de energie electrică care permite echilibrarea
sarcinilor între sistemele naționale și oferă legături mai
bune între producția de energie pe uscat și cea offshore; (c)
promovarea cercetării, dezvoltării și
demonstrării de tehnologii pentru construcția și
întreținerea instalațiilor de producție a energiilor
regenerabile pentru energie eoliană offshore, energia valurilor,
maremotrică și de biomasă, inclusiv integrarea cu uzinele de
desalinizare și platformele offshore multifuncționale; (d)
încurajarea valorificării condițiilor
geologice, oceanografice și meteorologice din regiunile ultraperiferice
ale Atlanticului cu scopul de a le ajuta să obțină autonomie
energetică și să îndeplinească obiectivele de reducere a
emisiilor de carbon. Prioritatea 3: Îmbunătățirea
accesibilității și conectivității Printre obiectivele specifice ale acestei
priorități se numără: –
Promovarea cooperării între porturi Facilitarea dezvoltării porturilor ca
nuclee ale economiei albastre prin: (a)
facilitarea modernizării infrastructurii
pentru a ameliora conexiunile cu hinterlandul, dezvoltarea
intermodalității și promovarea rotației rapide a navelor
prin intermediul unor măsuri ca furnizarea de electricitate produsă
pe uscat, echiparea porturilor cu capacități de realimentare cu gaz
natural lichefiat și îndepărtarea blocajelor administrative; (b)
dezvoltarea capacității porturilor de a
desfășura activități comerciale noi, precum
întreținerea instalațiilor de producție a energiei regenerabile
offshore sau turism; (c)
analizarea și promovarea rețelelor
portuare și a serviciilor de transport maritim pe distanțe scurte
între porturile europene, între arhipelaguri și către coasta Africii
prin inițiative ca autostrăzile maritime, pentru a intensifica
traficul maritim. Prioritatea 4: Crearea unui model de dezvoltare
regională sustenabil și favorabil incluziunii Printre obiectivele specifice ale acestei
priorități se numără: –
Încurajarea unei mai bune cunoașteri a
problemelor sociale din zona Oceanului Atlantic Schimbul de bune practici cu privire la
ameliorarea sănătății, incluziunii sociale și a
bunăstării populațiilor din zonele de coastă și
dezvoltarea unor indicatori socio-economici marini adecvați și
utilizabili pentru a măsura, compara și urmări tendințele
în dezvoltarea economiei albastre; –
Conservarea și promovarea patrimoniului
cultural al Atlanticului Combaterea caracterului sezonier și
ameliorarea perspectivelor IMM-urilor prin diversificarea produselor de turism
maritim și costier și dezvoltarea piețelor de nișă,
prin investiții în: (a)
sporturile marine, porturile de agrement și
activitățile nautice recreative; (b)
serviciile portuare, inclusiv cele pentru pasagerii
navelor de croazieră; (c)
identificarea și promovarea atracțiilor
culturale și naturale de pe litoralul atlantic, cum ar fi pescuitul
artizanal, bucătăria locală și patrimoniul maritim; (d)
protejarea și restaurarea atracțiilor
turistice, inclusiv a atracțiilor culturale costiere și subacvatice
și a siturilor maritime de patrimoniu, cu valoare istorică, arheologică
sau ecologică[7].
3. IMPLEMENTARE 3.1. Canale de finanțare Calendarul prezentului plan de acțiune le va
permite statelor membre să țină cont de prioritățile
identificate în acordurile de parteneriat cu Comisia care urmează să
fie negociate înainte de sfârșitul anului 2013. –
Acordurile de parteneriat aferente perioadei 2014-2020
pentru ESIF reprezintă un important canal de finanțare pe care
statele membre îl pot utiliza, dacă este cazul, pentru a pune în aplicare
prioritățile planului de acțiune. Aceste acorduri ar trebui
să ia în considerare strategiile relevante pentru bazinele maritime, cum
ar fi Strategia pentru zona Oceanului Atlantic, atunci când identifică
domeniile prioritare pentru cooperare. Ele oferă posibilitatea de a identifica
principalele necesități în materie de dezvoltare și
potențialul de dezvoltare a economiei albastre în statele membre din zona
Atlanticului și în regiunile lor de coastă. De asemenea, acordurile
permit statelor membre să pună în aplicare mecanisme care
asigură coordonarea între ESIF și alte surse de finanțare.
Autoritățile naționale din statele membre responsabile de
negocierea acordurilor de parteneriat și autoritățile
responsabile de elaborarea programelor operaționale au așadar un rol
important de jucat în procesul de implementare a planului de acțiune în
următoarele luni. Planul de acțiune poate fi, în același timp, o
sursă de inspirație pentru cei care elaborează programe
operaționale la nivel național și regional, în funcție de
necesitățile zonei vizate de program. –
De asemenea, planul de acțiune va avea rolul
de a ghida Comisia însăși în implementarea fondurilor gestionate
direct, inclusiv a programelor „Orizont 2020”, LIFE +, Cosme și a
elementelor gestionate direct ale Fondului european pentru pescuit și
afaceri maritime. De altfel, Orizont 2020 va reprezenta un sprijin important
pentru implementarea planului de acțiune și consideră
„creșterea albastră” ca fiind unul din domeniile prioritare pentru
cercetare în următorii ani. El poate să susțină agenda
creșterii albastre pentru a explora și valorifica la maximum
potențialul diversității vieții marine, pentru a recolta
resursele din adâncul mărilor într-un mod sustenabil și pentru a
dezvolta noi tehnologii de observare a oceanelor. Acest lucru va contribui la
stimularea economiei marine și maritime și a mediului marin prin
accelerarea transferului rezultatelor cercetării și inovării în
economie. –
Investițiile publice bine direcționate
pot și ar trebui să declanșeze investiții private și
inițiative antreprenoriale. Statele membre mai pot opta pentru abordarea
sectorului privat, cu scopul de a studia posibilitățile de implicare
și finanțare complementare. –
În plus, Grupul Băncii Europene de
Investiții (Grupul BEI[8])
este pregătit să-și mobilizeze instrumentele și expertiza
în materie de finanțare în sprijinul proiectelor adecvate, cu scopul de a
impulsiona prioritățile planului de acțiune. BEI poate acorda
sprijin atât activităților sectorului public, cât și celor ale
sectorului privat, sub formă de împrumuturi, finanțări mixte[9] și consultanță
tehnică. Ea oferă o gamă largă de instrumente de
finanțare, care variază de la împrumuturile de investiții pentru
finanțare directă sau indirectă la fondurile de capital privat
prin intermediul FEI, cu scopul de a sprijini inițiative a căror
anvergură diferă. În contextul constrângerilor bugetare și al
priorităților de dezvoltare de care trebuie să țină
cont autoritățile din zona Oceanului Atlantic, este de subliniat
faptul că procesul de implementare a planului de acțiune rămâne
voluntar, dar ar trebui să fie în conformitate cu prioritățile
de punere în aplicare stabilite în acordurile de parteneriat din cele cinci
state membre în cauză. Toate proiectele care au fost transmise
autorităților relevante ca răspuns la planul de acțiune vor
trebui să respecte criteriile stabilite în regulile de finanțare
relevante. În cadrul gestiunii partajate a fondurilor UE, decizia privind
finanțarea sau nu a unui anumit proiect va fi luată de autoritatea de
gestionare competentă. 3.2. Colaborarea inteligentă Planul de acțiune identifică
oportunități pentru ca statele membre, autoritățile
regionale și locale și instituțiile UE să lucreze
împreună în cazul în care este necesar să facă față
provocărilor legate de creșterea sustenabilă. Însă aceste
eforturi colective nu reprezintă singurul mod în care planul de
acțiune poate fi pus în aplicare. Acțiunile și proiectele
specifice la nivel național, regional și local pot juca, de asemenea,
un rol important în realizarea planului de acțiune. După caz, ar trebui
stimulată cooperarea între diferitele programe specifice pentru fiecare
țară. Colaborarea bine orientată poate aduce o
serie de avantaje suplimentare, nu în ultimul rând în ceea ce privește
schimbul de informații, partajarea costurilor, difuzarea rezultatelor
și schimbul de bune practici, precum și generarea de idei legate de
alte domenii în care se poate colabora. Mai exact, statele membre și
regiunile pot colabora cu sprijinul diverselor surse de finanțare pentru a
dezvolta proiecte comune sau alte demersuri. Programul Orizont 2020 și alte programe
și instrumente de finanțare ale UE pot sprijini cooperarea în
domeniul cercetării prin facilitarea proiectelor propuse de consorții
de instituții publice și private. De exemplu, aceste proiecte pot testa
diferite soluții la probleme comune sau pot compara performanțele
diferitelor tehnologii. Franța, Irlanda, Portugalia, Spania și
Regatul Unit participă deja la o serie de proiecte comune, rețele de
cercetare și platforme tehnologice, precum și la o
inițiativă de programare comună pe tema mări și oceane
sănătoase. Aceste mecanisme oferă statelor membre o ocazie de a
lucra împreună în moduri care pot fi dezvoltate prin programul Orizont 2020.
Instituirea unei coordonări și cooperări intra-europene ar putea
constitui, de asemenea, fundamentul unei cooperări transatlantice
consolidate în materie de cercetare. Proiectele și acțiunile comune nu se
limitează la cercetare. Cooperarea teritorială europeană (de
exemplu prin programul pentru zona Atlanticului), care va fi
finanțată prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDER),
oferă un mecanism grație căruia regiunile și orașele
învecinate din diferite state membre ale UE pot să colaboreze și
să învețe unele de la altele prin proiecte care explorează
opțiuni de cooperare pentru a face față provocărilor
comune. Programul Erasmus pentru toți va oferi oportunități de
parteneriate în domeniul educației și formării profesionale Colaborarea mai poate implica acțiuni de
schimb de informații și bune practici. Inițiative precum
Copernic[10]
sau „Cunoștințe privind mediul marin 2020”[11] pot oferi un cadru în acest
sens. De exemplu, înțelegerea modului în care țările sau
regiunile vecine care dispun de condiții oceanografice sau meteorologice
similare combat eroziunea costieră poate contribui la eficiența
operațională. A ști ce a funcționat și ce nu a
funcționat în altă parte poate ajuta la prevenirea comiterii
aceleiași erori de mai multe ori. Se poate face schimb de bune practici
prin intermediul unor ateliere specializate, schimburi de personal sau forumuri
pe internet. 3.3. Sprijin În vederea implementării cu succes a planului
de acțiune la nivel național și regional, un mecanism adecvat de
implementare ar consolida angajamentul actorilor naționali, regionali
și locali și ar permite monitorizarea progreselor realizate. Forumul
pentru Atlantic a oferit lecții utile pentru organizarea dialogului
și a coordonării. Pentru a se avansa cu implementarea, va fi
important să se continue dialogul cu statele membre și regiunile,
inclusiv cu sectorul privat. Implementarea planului de acțiune nu va
depinde numai de sectorul public, ci și de măsura în care se
implică sectorul privat. Orice mecanism de implementare ar trebui să
fie simplu, foarte bine orientat și bazat pe bune practici care au avut
succes în alte strategii pentru bazinele maritime: –
asigurarea angajamentului și a supravegherii
politice; –
informare cu privire la planul de acțiune
și la obiectivele sale; –
încurajarea adeziunii sectorului privat; –
realizarea unei evaluări și a unui bilanț
al progreselor înregistrate. De asemenea, mecanismul ar putea: –
să ofere asistență
părților interesate și potențialilor promotori ai
proiectelor; –
să permită cooperarea în zona Oceanului
Atlantic; –
să asigure legătura cu
autoritățile care gestionează programele de finanțare ale
UE; –
să reunească posibilii parteneri de
proiect pentru a dezvolta activități care să răspundă
priorităților stabilite în planul de acțiune; –
să identifice surse de finanțare
potențiale pentru proiecte atât la nivelul UE, cât și la nivel
național. Mecanismul de implementare pentru planul de
acțiune ar trebui să fie definit în consultare cu statele membre
și cu părțile interesate înainte de sfârșitul anului 2013.
Pentru a încuraja în continuare crearea de rețele și schimburile de
bune practici în materie de dezvoltare și implementare a proiectelor,
Comisia poate organiza conferințe ale părților interesate din
zona Oceanului Atlantic. 4. Analizarea progreselor înregistrate Pentru a se menține dinamica în perioada 2014-2020,
va fi important să se înțeleagă modul în care implementarea
planului de acțiune contribuie la atingerea obiectivelor mai generale ale
UE legate de crearea locurilor de muncă, creșterea economică
și sustenabilitate. De exemplu, vom dori să înțelegem dacă
am fost în măsură să furnizăm o capacitate reală de
estimare a riscurilor majore și a schimbărilor care afectează
dinamica sistemului de circulație al Atlanticului de Nord, măsura în
care au fost cartografiate zonele critice de pe fundul Oceanului Atlantic,
dacă planul de acțiune a sprijinit sau nu dezvoltarea unei game de
produse și servicii noi și inovatoare și dacă a ameliorat
mediul operațional și de gestionare a riscurilor pentru industriile
offshore. De asemenea, vom dori să înțelegem în ce măsură
s-a realizat o creștere favorabilă incluziunii sociale, dacă s-a
răspuns nevoii de competențe și dacă s-a implementat în
zona Atlanticului o gestionare bazată pe ecosisteme. Vom mai dori să
avem posibilitatea de a trage concluzii utile, care să poată fi
aplicate și în alte bazine maritime. Monitorizarea progreselor nu ar trebui să
genereze noi cerințe în materie de raportare. Se vor utiliza în schimb
informațiile de referință existente pentru a avea o imagine
clară a modului în care se schimbă zona Atlanticului ca urmare a
implementării planului de acțiune, dar și a intervenției
altor factori. Comisia va începe curând să lucreze cu cele cinci statele
membre de pe coasta Atlanticului, pentru a defini o metodologie pentru
pregătirea acestui bilanț. Odată cu progresele care se realizează
în materie de inovare și tehnologie, ar putea fi necesar ca planul de
acțiune să fie adaptat și dezvoltat în continuare. Comisia va
monitoriza îndeaproape implementarea planului de acțiune, va trage
concluzii și va evalua progresele înregistrate. Ea va pregăti o
analiză intermediară a implementării planului de acțiune
până la sfârșitul anului 2017. La bilanț va contribui o evaluare
independentă a unui eșantion de proiecte finalizate, care va fi
discutată cu statele membre și cu alte părți interesate. 5. Internaționalizarea strategiei
pentru atlantic Oceanul Atlantic nu se limitează la Europa.
El este o resursă comună și un sistem unificat de
legătură între continentul european, Africa și America. Toate
statele de coastă au responsabilitatea și interesul comun de a
asigura o bună guvernanță a oceanelor, inclusiv prin UNCLOS[12], OMI[13] și Autoritatea
Internațională pentru Fundul Mărilor și Oceanelor. Valoarea economică a Oceanului Atlantic este
enormă pentru țările situate pe coastele sale. Comisia consideră
că, în timp, planul de acțiune ar putea crea o bază solidă
de cooperare cu alte națiuni din zona Atlanticului. Există un
potențial clar pentru activități de colaborare, de exemplu în
domeniul cercetărilor și observațiilor oceanografice.
Există deja perspectiva unui angajament real din partea SUA și a
Canadei în sensul creării unei alianțe transatlantice în domeniul
cercetării, cu scopul de a aprofunda înțelegerea comună a
ecosistemului Oceanului Atlantic și a potențialului său de a
sprijini economia albastră. Dezvoltarea acestei alianțe
transatlantice în domeniul cercetării ar avea loc pas cu pas, în urma unui
exercițiu de inventariere și convenindu-se asupra celor mai
promițătoare domenii de cooperare. Este posibil ca și alte
națiuni din zona Oceanului Atlantic să fie dispuse să abordeze
chestiunea unui angajament fie în domeniul cercetării, fie cu privire la
alte aspecte. Comisia și statele membre ar trebui să analizeze în
comun măsurile care pot fi luate pentru a implica partenerii
internaționali în dezvoltarea treptată a strategiei pentru zona
Oceanului Atlantic. 6. Concluzie Comisia invită Parlamentul European și
Consiliul să aprobe planul de acțiune și orientările
propuse în prezenta comunicare. [1] Franța, Irlanda, Portugalia, Spania și Regatul Unit. [2] COM(782) 2011 din 21 noiembrie 2011. [3] Fondul european de dezvoltare regională (FEDER), Fondul social
european (FSE), Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR)
și Fondul European pentru pescuit și afaceri maritime (EMFF). [4] O serie de recomandări privind acest aspect au fost prezentate
Comisiei la 9 iunie 2011 de către Grupul operativ privind ocuparea
forței de muncă și competitivitatea în domeniul maritim. [5] Printre inițiativele existente se numără Centrul de
Analiză și Operațiuni Maritime – Stupefiante (MAOC-N) și
Sistemului european de supraveghere a frontierelor (EUROSUR) coordonate de
Agenția Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operative la
Frontierele Externe ale statelor membre ale Uniunii Europene (FRONTEX). [6] După cum se prevede în Directiva-cadru privind strategia pentru
mediul marin (2008/56/CE) [7] Respectând în mod corespunzător principiile Convenției UNESCO
din 2001 privind protecția patrimoniului cultural subacvatic. [8] Banca Europeană de Investiții (BEI) și Fondul European
de Investiții (FEI) [9] Finanțare mixtă: împrumut
BEI în completarea sprijinului sub formă de grant din partea UE sau din
alte surse publice. [10] Copernic, fostul program de monitorizare globală pentru mediu
și securitate (GMES), este un sistem satelitar european de monitorizare a
Pământului (http://copernicus.eu) [11] Cunoașterea mediului marin 2020 este un proiect european care
reunește date privind mediul marin din diferite surse, al cărui scop
este să sprijine industria, autoritățile publice și
cercetătorii să găsească datele de care au nevoie și
să le utilizeze într-un mod mai eficace pentru a dezvolta noi produse
și servicii, precum și să favorizeze o mai bună
cunoaștere a comportamentului mediului marin (http://ec.europa.eu/maritimeaffairs/policy/marine_knowledge_2020/index_en.htm) [12] Convenția Organizației Națiunilor Unite
privind dreptul mării. [13] Organizația Maritimă Internațională.