52013DC0074

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU ȘI COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN

Siguranță mai mare a produselor și o mai bună supraveghere a pieței în cadrul pieței unice a produselor

(Text cu relevanță pentru SEE)

1.           Siguranța produselor și supravegherea pieței sunt elemente centrale ale pieței unice

Europa se străduiește în continuare să depășească cea mai severă recesiune economică, să restabilească creșterea economică și să recupereze locurile de muncă pierdute. Strategia UE 2020 este concepută pentru a scoate Europa din criză, printr-o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, care să conducă la creșterea nivelului de ocupare a forței de muncă. Piața unică trebuie să joace un rol important în atingerea acestui obiectiv.

Libera circulație a mărfurilor este cea mai dezvoltată dintre cele patru „libertăți” care stau la baza pieței unice. Aproximativ 75 % din comerțul din interiorul UE este reprezentat de comerțul cu mărfuri. În prezent, în cadrul pieței unice a mărfurilor, este ușor să se achiziționeze și să se vândă produse în 27 de state membre, care totalizează o populație de peste 503 milioane de locuitori. Consumatorii au la dispoziție o gamă largă de produse și pot compara mai multe oferte pentru a o alege pe cea mai avantajoasă. Libera circulație a mărfurilor este, de asemenea, vitală pentru succesul a mii de întreprinderi din UE.

Dispunem de libera circulație a mărfurilor în Uniune deoarece, pentru cele mai multe produse, am reușit să ajungem la un acord privind măsura în care ar trebui să protejăm, la nivelul Uniunii, diferite interese publice care, în caz contrar, ar putea fi invocate de către statele membre pentru a justifica existența unor obstacole pentru mărfurile care intră (sau care părăsesc) teritoriile lor. Așa-numita „legislație de armonizare” specifică cerințele esențiale pe care produsele trebuie să le îndeplinească pentru a beneficia de libera circulație. Legislația privind siguranța generală a produselor prevede ca produsele de consum să fie sigure atunci când sunt puse la dispoziție pe piața Uniunii. În absența legislației de armonizare, se aplică tratatul, în conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, în special cea referitoare la principiul recunoașterii reciproce.

Cel mai semnificativ (dar nu singurul) interes public invocat este protecția sănătății și a siguranței persoanelor, care, în contextul liberei circulații a mărfurilor, înseamnă consumatorii. Produsele sigure circulă liber. Astfel, normele de siguranță a produselor și supravegherea pieței care stă la baza lor sunt fundamentul pieței unice a mărfurilor. Dacă dorim să beneficiem pe deplin de existența pieței unice pentru mărfuri, avem nevoie de un set de standarde și norme înalte privind siguranța produselor vândute, precum și de un sistem de supraveghere a pieței la nivelul întregii Uniuni, eficient și bine coordonat, care să o sprijine. Produsele mai sigure și mai conforme vor contribui, de asemenea, la servicii mai sigure și mai eficiente în întreaga Uniune și vor stimula disponibilitatea lor transfrontalieră, contribuind astfel la realizarea unei piețe unice a serviciilor mai integrate.

În contextul crizelor economice, sumele cheltuite de consumatori au scăzut, în mare parte din cauza scăderii veniturilor și a incertitudinii cu privire la viitor. Acesta este motivul pentru care este necesar să se continue să se asigure încrederea consumatorilor în siguranța produselor și în caracterul lor adecvat în raport cu scopul. Probabilitatea ca întreprinderi cu atitudine comercială corectă și fiabile să se înființeze și să prospere e mai mare dacă ele știu că operează în condiții de concurență echitabile și că cei care apelează la scurtături și eludează normele sunt penalizați.

Piața unică a mărfurilor este fără îndoială un succes. Însă, pentru a se asigura în continuare succesul ei astfel încât să fie factorul determinant al unei creșteri durabile și al creării de noi locuri de muncă pe termen lung, fiecare angrenaj din mașinăria pieței unice a mărfurilor trebuie să funcționeze în mod corespunzător. Există încă un potențial neexploatat al pieței unice a mărfurilor, iar acesta trebuie valorificat pe deplin. Există posibilitatea de a reduce costurile de asigurare a conformității ale operatorilor economici, de a reduce sarcina administrativă a autorităților naționale și de a elimina concurența incorectă din partea comercianților lipsiți de scrupule. Se poate acționa astfel încât produsele de pe piață să fie și mai sigure, ceea ce ar crește încrederea consumatorilor și ar impulsiona vânzările.

Cu toate că în data de 1 ianuarie 2010 au intrat în vigoare noi norme privind produse armonizate, există o nevoie clară de a raționaliza, simplifica și îmbunătăți normele și procedurile de supraveghere a pieței, pentru a facilita autorităților naționale și operatorilor economici aplicarea și respectarea lor. Pentru a realiza acest obiectiv, operarea sistemului pe teren trebuie să fie îmbunătățită, pentru a se exploata sinergiile și pentru a asigura rentabilitatea acolo unde acestea există. Autoritățile naționale trebuie să coopereze mai bine pe teritoriul lor și cu omologii lor din alte state membre. Acțiunile de supraveghere a pieței trebuie să fie mai concentrate și mai bine coordonate în întreaga Uniune. Aceasta înseamnă o partajare pe scară mai mare a resurselor, instrumente informatice mai bune, controale mai stricte și mai țintite la frontierele externe ale Uniunii și pedepse mai aspre în caz de nerespectare a legislației.

Directiva 2001/95/CE privind siguranța generală a produselor (DSGP) conține dispozițiile principale referitoare la siguranță care trebuie respectate pentru multe produse de consum: ea prevede că produsele de consum trebuie să fie sigure, prevede stabilirea de standarde, impune obligații pentru statele membre și autoritățile naționale de supraveghere a pieței și stabilește procedurile pentru schimbul de informații și pentru intervenție rapidă în ceea ce privește produsele nesigure. Este necesar ca directiva să fie revizuită pentru a actualiza normele sale referitoare la siguranța produselor și pentru a le alinia, în măsura în care este posibil, la cele în vigoare pentru produsele armonizate. În particular, obligațiile operatorilor economici (în special identificarea produsului și cerințele de trasabilitate) trebuie să fie întărite pentru a oferi autorităților de supraveghere a pieței instrumentele necesare pentru a-și desfășura activitățile în mod eficient.

Astăzi, Comisia a adoptat pachetul de măsuri privind siguranța produselor și supravegherea pieței, care va simplifica și uniformiza normele de siguranță aplicabile produselor nealimentare, va raționaliza procedurile de supraveghere a pieței și va crea condițiile unei mai bune coordonări și monitorizări a desfășurării activităților de supraveghere a pieței în UE.

Pachetul constă din –

· O propunere de regulament nou privind siguranța produselor de consum

· O propunere de regulament unic privind supravegherea pieței produselor

· O comunicare privind produse mai sigure și mai conforme pentru Europa, în care se stabilește un plan multianual de supraveghere a pieței

· Un raport privind punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 765/2008, incluzând o evaluare financiară.

2.           Regulamentul privind Siguranța Produselor de Consum

De-a lungul a două decenii, legislația UE privind siguranța generală a produselor (Directiva 92/59/CEE și apoi Directiva 2001/95/CE) a instituit un cadru pentru siguranța produselor și supravegherea pieței care a contribuit enorm la siguranța produselor de consum. Aceasta include un sistem de alertă rapidă pentru produsele nealimentare (RAPEX) periculoase și proceduri de stabilire a unor standarde europene pentru produse care nu sunt reglementate prin legislația de armonizare a Uniunii.

Ca răspuns la apelurile provenite de la aproape toate grupurile de părți interesate și de la Parlamentul European pentru a simplifica normele Uniunii privind supravegherea pieței și pentru a le face mai accesibile, prevederile DSGP care se referă la supravegherea pieței, inclusiv la RAPEX, sunt eliminate și integrate în noul regulament privind supravegherea pieței, care face parte din prezentul pachet.

În ceea ce privește restul dispozițiilor DSGP, alertele recurente privind siguranța produselor au semnalat în mod clar necesitatea unor norme de siguranță a produselor mai eficiente și actualizate. Cerința ca produsele de consum puse la dispoziție în UE să fie sigure rămâne în continuare principala dispoziție a noului regulament privind siguranța produselor de consum. Totuși, interacțiunea sa cu legislația specifică de sector aplicabilă produselor de consum este clarificată pentru a evita suprapuneri necuvenite și pentru a crește securitatea juridică pentru operatorii economici.

Pentru a reflecta provocările unei piețe globalizate, se pune accent pe îmbunătățirea identificării și trasabilității produselor. Obligațiile operatorilor economici (producători, importatori, distribuitori) sunt aliniate la „Noul cadru legislativ pentru comercializarea produselor”, adoptat în 2008, pentru a asigura coerența cu normele specifice sectoarelor. În cele din urmă, dar nu mai puțin important, regulamentul propus promovează utilizarea sporită a standardelor europene. Procedurile pentru a identifica sau actualiza standardele existente sau pentru a dezvolta altele noi, care prevăd prezumția că un produs este „sigur”, sunt simplificate în mod semnificativ și sunt armonizate cu recent adoptatul Regulament 1025/2012 privind standardizarea europeană.

Noul Regulament privind siguranța produselor de consum completează reglementările UE în materie de siguranță a produselor conform cerințelor secolului XXI. El va spori încrederea consumatorilor în piața unică a produselor și va asigura condiții de concurență echitabile pentru întreprinderi.

3.           Regulamentul privind Supravegherea Pieței

În pofida legislației în vigoare, pe piață continuă să pătrundă produse nesigure și neconforme. Oamenii continuă să fie prejudiciați, iar mediul înconjurător continuă să fie poluat de produse nocive. Continuă să existe comercianți lipsiți de scrupule, care eludează normele și care subminează condițiile de concurență echitabile pentru operatori. Aceste fenomene subminează piața internă și reprezintă un factor descurajator pentru întreprinderile care investesc resurse substanțiale în concepția și fabricarea unor produse sigure. Adesea, acestea se întâmplă pentru că normele în vigoare nu sunt respectate. E nevoie ca activitățile de asigurare a respectării legislației să fie intensificate pentru a evita prejudicierea consumatorilor, pentru a proteja mediul și pentru a oferi comercianților onești șansa de a concura în condiții de egalitate.

Supravegherea pieței este principalul nostru instrument. Un efort de supraveghere a pieței mai concertat și mai determinat la nivelul întregii Uniuni va contribui la evitarea pătrunderii pe piață a produselor nesigure sau nocive, va descuraja comercianții lipsiți de scrupule și va încuraja întreprinderile să respecte normele.

3.1.        Mai simplu, mai clar și mai bine

Supravegherea pieței este efectuată de către autoritățile statelor membre, prin verificarea și testarea produselor, atât cele de pe piață, cât și cele care sosesc la frontiera externă a Uniunii. Pentru produse nu există frontiere interne – este esențial ca asemenea frontiere să nu existe nici pentru autoritățile naționale de supraveghere a pieței. Îmbunătățirea acțiunilor și cooperării transfrontaliere este esențială pentru a face supravegherea pieței mai eficientă.

Ca urmare a diferitelor acte legislative adoptate de-a lungul anilor, normele Uniunii privind supravegherea pieței au devenit fragmentate și generatoare de confuzii, determinând lacune și suprapuneri, care generează dificultăți pentru operatori. În particular, bunurile de consum sunt supuse unor norme de supraveghere a pieței diferite, atât din legislația privind protecția consumatorilor, cât și din legislația de armonizare în ceea ce privește produsele. Aceasta împiedică în mod semnificativ eforturile funcționarilor din domeniul supravegherii pieței care activează pe teren.

În mod specific, normele privind supravegherea pieței sunt răspândite la nivelul a trei „eșaloane” distincte – Regulamentul 765/2008, Directiva privind siguranța generală a produselor și diverse acte legislative de armonizare referitoare la produse (care sunt aliniate treptat la dispozițiile de referință stipulate în Decizia 768/2008). Relația dintre cele trei eșaloane este adesea neclară, în special având în vedere că numeroase produse de consum sunt vizate de toate cele trei eșaloane.

Raportul Schaldemose al Parlamentului European privind revizuirea Directivei privind siguranța generală a produselor și supravegherea pieței a fost foarte critic în privința acestor „trei eșaloane”, afirmând că ele au determinat incertitudini, incoerență și confuzie la nivelul pieței interne. În raport s-a propus Comisiei să stabilească un cadru european comun de supraveghere a pieței cu privire la toate produsele de pe piața internă sau care intră pe piața UE. Comisia a fost invitată să instituie rapid un sistem unic de supraveghere a pieței pentru toate produsele, pe baza unui singur act legislativ.

Prezenta propunere referitoare la un singur nou regulament privind supravegherea pieței este un răspuns la respectiva invitație și abordează aceste deficiențe, pregătind calea către un sistem comun de supraveghere a pieței bazat pe o mai bună cooperare în întreaga Uniunea Europeană. Ea conține o serie de măsuri foarte simple, dar foarte eficiente:

· Propunerea comasează normele de supraveghere a pieței, răspândite în prezent în trei eșaloane de acte legislative. Aceasta nu numai că simplifică cadrul de supraveghere a pieței Uniunii prin prezentarea lui în cadrul unui singur instrument legislativ, dar, de asemenea, soluționează incoerența și elimină suprapunerile.

· În măsura posibilului, regulamentul propus nu face distincție între produsele de consum și alte produse, nici între produsele armonizate și cele nearmonizate. Toate produsele sunt supuse acelorași norme, cu excepția cazului în care caracteristicile specifice unei categorii de produse impun altfel. Ocazional, va fi încă nevoie să se facă distincții, dar modul în care trebuie procedat va fi clar atât pentru operatorii economici, cât și pentru autoritățile de supraveghere.

· Procedurile pentru notificarea de către statele membre a informațiilor cu privire la produsele care prezintă riscuri și măsurile corective aplicate vor fi raționalizate. Până în prezent, statele membre nu au putut adesea stabili în temeiul cărei legislații să notifice informațiile solicitate. Într-o mare măsură, același sistem de notificări va fi utilizat pentru toate produsele. Doar faza finală a procedurii de supraveghere a pieței (în care, în caz de dezacord între statele membre, Comisia poate decide dacă măsurile luate de către statul care a efectuat notificarea inițială sunt sau nu legitime) va fi limitată la mărfurile armonizate.

3.2.        Alte îmbunătățiri specifice

Propunerea va întări controalele la frontierele externe, prin clarificarea faptului că punerea în liberă circulație în Uniune a oricărui produs care intră în domeniul de aplicare a regulamentului ar trebui să fie suspendată dacă autoritățile responsabile de efectuarea controalelor la frontierele externe au motive să considere că el prezintă un risc. Autoritățile de supraveghere a pieței ar verifica apoi dacă produsul a prezentat efectiv un risc înainte de a da instrucțiuni autorităților de frontieră să permită sau, după caz, să refuze punerea sa în liberă circulație. Numai produsele introduse în Uniune aflate în posesia fizică a persoanelor fizice și care sunt destinate propriului lor uz ar face excepție. Astfel, produsele achiziționate prin internet din țări terțe pot fi controlate.

Regulamentul promovează schimbul și stocarea de informații legate de activitățile de supraveghere a pieței într-o bază de date ușor accesibilă. O consecință intenționată particulară este aceea că autoritățile de supraveghere a pieței nu ar trebui să repete testele și evaluările efectuate deja cu privire la un anumit produs de către autoritățile dintr-un alt stat membru. Ar trebui să devină o practică standard căutarea în baza de date a înregistrărilor cu privire la astfel de teste și evaluări. Datorită costului mare al testării unui produs, aceasta va conduce la economii mari pentru autoritățile competente ale statelor membre și va facilita o mai bună supraveghere a piețelor mai mici din cadrul Uniunii.

Autoritățile de supraveghere a pieței ar dispune de posibilitatea de a percepe taxe de la operatorii economici în cazul în care ei solicită acțiuni corective care să fie luate în legătură cu un produs sau în cazul în care trebuie să monitorizeze acțiunile corective propuse de către un operator.

Sistemul RAPEX, utilizat pentru a prelucra notificările efectuate de către statele membre cu privire la produsele care prezintă un risc, este în curs de îmbunătățire. În consecință, criteriile de notificare sunt în curs de a fi simplificate, informațiile notificate trebuie să fie mai detaliate pentru a se îmbunătăți relevanța și monitorizarea, iar termenele pentru trimiterea notificărilor sunt stabilite astfel încât să fie mai realiste și mai realizabile.

Experiența în materie de măsuri UE de urgență referitoare la siguranța produselor a arătat, de asemenea, că validitatea acestor măsuri (până la un an) nu este suficientă pentru a pregăti o soluție permanentă la nivelul UE și, de obicei, ele trebuie să fie reînnoite în repetate rânduri, creând o situație de insecuritate juridică și confuzie în rândul operatorilor economici, care trebuie să decidă dacă să efectueze investiții pe termen lung pentru a-și adapta produsele la noile cerințe în materie de siguranță a produselor. În temeiul noului regulament, Comisiei ar trebui să i se acorde o mai mare flexibilitate în ceea ce privește tipul și conținutul măsurilor restrictive referitoare la produsele periculoase. În acest scop, Comisia ar trebui să fie în măsură să adopte măsuri care fie se adresează statelor membre, fie sunt direct aplicabile operatorilor economici. Măsurile respective ar putea fi cu sau fără limită de timp.

Comisia se angajează să ofere orientări și informații utile întreprinderilor și altor părți interesate cu privire la interpretarea și aplicarea noilor norme privind siguranța produselor și supravegherea pieței. Forumul european de supraveghere a pieței propus va juca un rol central în dezvoltarea celor mai bune practici pentru o punere în aplicare armonizată în întreaga Uniune. Asociațiile de întreprinderi și consumatori vor avea posibilitatea să își facă auzită vocea în acest forum. Birourile rețelei întreprinderilor europene (EEN) din fiecare stat membru ar trebui să difuzeze mai departe informațiile, în special la IMM-uri și să le informeze, în mod colectiv și în mod individual, cu privire la drepturile și obligațiile lor în temeiul noului regulament. Rețeaua, sprijinită de reprezentanți ai IMM-urilor, ar trebui, de asemenea, să colecteze reacții ale IMM-urilor și să raporteze cu privire la nevoile, interesele sau preocupările lor specifice, care să fie luate în considerare în punerea în aplicare a noilor norme.

4.           Planul Multianual de Supraveghere a Pieței

Produsele (inclusiv produsele importate din afara Uniunii și puse în liberă circulație) traversează cu ușurință frontierele în cadrul Uniunii. Controalele privind siguranța lor trebuie să fie efectuate cu o frecvență suficientă și în mod coerent în întreaga Uniune. Aceasta înseamnă o cooperare mai intensă și mai eficientă a autorităților de supraveghere a pieței din statele membre.

Dezvoltarea unui plan multianual de supraveghere a pieței este unul dintre cele 50 de puncte de acțiune din Actul privind piața unică. Statele membre trebuie deja să întocmească și să actualizeze programele naționale de supraveghere a pieței. Planul multianual trebuie să nu repete activități deja planificate sau în curs de desfășurare la nivel național, ci trebuie să identifice și să urmărească domeniile în care coordonarea de către Comisie ar adăuga valoare și ar aduce îmbunătățiri reale. El conține o listă ambițioasă de 20 de acțiuni individuale care trebuie efectuate în următorii trei ani.

(1) În cadrul planului, autoritățile de supraveghere a pieței din statele membre vor avea posibilitatea și vor fi încurajate să comunice și să se sprijine reciproc mai bine. Informațiile cu privire la normele naționale și la practicile întreprinderilor vor fi colectate prin intermediul unor studii, anchete și consultări. Va fi pusă la dispoziție o infrastructură IT corespunzătoare, pentru a colecta și stoca informațiile într-un mod care să permită accesarea cu ușurință a acestora. Divergențele, disparitățile și nevoile specifice vor fi identificate și se vor oferi formare profesională, asistență tehnică și orientări adecvate.

(2) Obiectivul principal al activităților de supraveghere a pieței îl reprezintă identificarea și evaluarea riscurilor. Vor fi elaborate practici comune, care vor fi aplicate în întreaga Uniune. Comisia se angajează să promoveze metode eficiente de comunicare, să pregătească orientări și să elaboreze o abordare comună pentru efectuarea controalelor fizice, documentare și de laborator ale produselor.

(3) O coordonare centralizată de amploare mai mare a programelor și acțiunilor comune va maximiza îndeplinirea obiectivelor acestora, va asigura o calitate înaltă a conținutului acestora și, prin urmare, le va îmbunătăți eficacitatea.

(4) Punerea în comun a resurselor, ori de câte ori este posibil, contribuie la eliminarea duplicării sarcinilor și facilitează schimbul de experiență și de informații. O cantitate mare de informații privind evaluarea riscurilor, metodele de testare, măsurile corective luate și așa mai departe, asamblate de la autoritățile de supraveghere a pieței din întreaga Uniune, este colectată și stocată în baza de date ICSMS, gestionată de Comisie. Autoritățile de supraveghere a pieței ale unui stat membru vor putea vizualiza rapid și în mod clar dacă (și, în caz afirmativ, în ce mod) o anumită problemă a fost deja abordată în alt stat membru. Rezultatele testelor de laborator vor fi disponibile, eliminând nevoia de se repeta testarea, determinând economii și reducând sarcina administrativă. Utilitatea acestui instrument depinde în totalitate de promptitudinea, precizia și consecvența înregistrării informațiilor în baza de date, iar autoritățile din toate statele membre vor fi încurajate să-și îndeplinească sarcinile în acest sens. Orice formări profesionale și îndrumări necesare vor fi puse la dispoziție pentru a se asigura că potențialul imens al acestei resurse în continuă creștere este pe deplin valorificat.

(5) Un schimb permanent de opinii între Comisie, consumatori, întreprinderi, părți interesate și autorități naționale este esențial pentru a sprijini această cooperare paneuropeană. Aceasta se va realiza fără a spori abundența de interfețe Uniune-cetățean-întreprindere.

(6) Îmbunătățirea eficienței controalelor la frontiere în materie de siguranță necesită o cooperare intensificată între autoritățile vamale și autoritățile de supraveghere a pieței, precum și utilizarea unor instrumente moderne pentru a direcționa mai bine controalele de efectuat în ceea ce privește produsele care intră pe piața Uniunii.

Planul multianual al Uniunii de supraveghere a pieței va aduce beneficii reale și concrete pentru desfășurarea activităților de supraveghere a pieței pe teren, răspunzând nevoilor considerabile ale unei piețe interne moderne și foarte funcționale a mărfurilor.

5.           Raportul privind punerea în aplicare a Regulamentului 765/2008

Raportul, întocmit de către Comisie în conformitate cu articolul 36 alineatul (2) și cu articolul 40 din Regulamentul (CE) nr. 765/2008, completează pachetul de măsuri privind siguranța produselor și supravegherea pieței. Prin acest raport, Comisia informează Parlamentul European și Consiliul cu privire la rezultatul evaluării efectuate de ea a punerii în aplicare a respectivului regulament și a relevanței evaluării conformității, a acreditării și a activităților de supraveghere a pieței care beneficiază de finanțare din partea Uniunii. Constatările evaluării realizate de Comisie au contribuit la identificarea modului de a acționa mai bine și, prin urmare, sunt reflectate în setul de noi norme propus.

6.           Concluzie

Obiectivul acestui pachet de propuneri este de a aborda trei obiective majore: siguranță mai mare pentru consumatori; mai puține sarcini pentru întreprinderi; cooperare pe scară mai largă între autoritățile competente. În cele din urmă, prin intermediul unor norme mai bune, care sunt adecvate scopului, acest pachet caută să determine o creștere a nivelului de încredere în piața unică și, prin urmare, să stimuleze creșterea economică.

Odată ce aceste propuneri sunt adoptate și puse în aplicare, consumatorii vor putea să se bazeze pe o piață mai sigură pentru produsele de consum și să beneficieze de informații transparente și comparabile, în conformitate cu prioritățile stabilite în agenda consumatorului european. Punerea în aplicare a pachetului va avea, de asemenea, avantaje semnificative pentru operatorii economici, în special pentru IMM-uri, care vor putea să se bazeze pe norme clare și pe o concurență mai echitabilă în cadrul pieței unice. În cele din urmă, autoritățile publice din întreaga Europă vor beneficia de raționalizarea cadrului de supraveghere a pieței și de sinergii sporite, care vor conduce la o utilizare mai eficientă a resurselor și cheltuielilor publice și la o mai bună aplicare a legislației.

Colegislatorii sunt invitați să adopte cele două propuneri legislative pentru a se asigura că această acțiune-cheie a Actului privind piața unică II, la fel ca toate celelalte acțiuni-cheie, va fi convenită la nivelul UE ca o prioritate până în primăvara anului 2014.

Prin acest pachet de măsuri legislative și nelegislative, Comisia se străduiește să dea posibilitatea cetățenilor și întreprinderilor să beneficieze pe deplin de avantajele pieței unice pentru produsele industriale și de consum, contribuind astfel la stimularea creșterii economice și la crearea de locuri de muncă în Europa.