—

tendința în creștere a politoxicomaniei, inclusiv combinarea de substanțe licite, cum ar fi alcoolul și medicamentele controlate, eliberate pe bază de rețetă, cu substanțele ilicite;

—

tendințele de utilizare a drogurilor non-opiacee, precum și apariția și răspândirea noilor substanțe psihoactive;

—

necesitatea de a asigura și îmbunătăți accesul la medicamentele controlate, eliberate pe bază de rețetă;

—

necesitatea de a îmbunătăți calitatea, gradul de acoperire și diversificarea serviciilor din domeniul reducerii cererii de droguri;

—

incidența ridicată continuă a bolilor cu transmitere hematogenă, în special a virusul hepatitei C, în rândul utilizatorilor de droguri injectabile și riscurile potențiale de izbucnire a unor noi infecții de HIV și de alte boli cu transmitere hematogenă conexe utilizării de droguri injectabile;

—

incidența ridicată continuă a deceselor legate de droguri în cadrul UE;

—

nevoia de a combate consumul de droguri prin intermediul unei abordări integrate bazate pe îngrijirea sănătății care să vizeze, între altele, comorbiditatea psihiatrică;

—

dinamica de pe piețele drogurilor ilicite, inclusiv rutele în schimbare ale traficului de droguri, criminalitatea transfrontalieră organizată și utilizarea noilor tehnologii ale comunicațiilor ca factor de facilitare a distribuției drogurilor ilicite și a unor substanțe psihoactive noi;

—

necesitatea de a preveni deturnarea precursorilor, a pre-precursorilor și a altor substanțe chimice esențiale utilizate la fabricarea ilegală a drogurilor, din comerțul legal către piața ilicită, precum și deturnarea anumitor substanțe chimice folosite drept agenți de diluare.

—

contribuția la reducerea cuantificabilă a cererii de droguri, a dependenței de droguri și a riscurilor și a efectelor nocive asupra societății și sănătății legate de droguri;

—

contribuția la perturbarea pieței drogurilor ilicite și la reducerea cuantificabilă a disponibilității drogurilor ilicite;

—

încurajarea coordonării printr-un discurs activ și prin analiza evoluțiilor și provocărilor în materie de droguri la nivelul UE și la nivel internațional;

—

consolidarea suplimentară a dialogului și a cooperării dintre UE și țările terțe și organizațiile internaționale în materie de droguri;

—

contribuția la o mai bună diseminare a rezultatelor monitorizării, cercetării și evaluării și o mai bună înțelegere a tuturor aspectelor fenomenului drogurilor și a impactului intervențiilor, pentru a furniza probe solide și cuprinzătoare pentru politici și acțiuni.

(a)

acțiunile trebuie să se bazeze pe probe, să fie solide din punct de vedere științific și eficiente din punctul de vedere al costurilor și să urmărească obținerea unor rezultate realiste și cuantificabile care să poată fi evaluate;

(b)

acțiunile vor fi încadrate în timp, vor avea criterii de referință asociate și indicatori de performanță și vor identifica părțile responsabile de punerea în aplicare, raportarea și evaluarea lor;

(c)

acțiunile trebuie să aibă o relevanță și o valoare adăugată clare pentru UE.

19.1.

Îmbunătățirea disponibilității, a accesibilității și a gradului de acoperire al măsurilor eficace și diversificate de reducere a cererii de droguri, promovarea utilizării și a schimbului de bune practici și dezvoltarea și punerea în aplicare a unor standarde de calitate în ceea ce privește prevenirea (de mediu, universală, selectivă și indicată), detectarea și intervenția precoce, reducerea riscurilor și a efectelor nocive, tratamentul, reabilitarea, reintegrarea socială și recuperarea.

19.2.

Îmbunătățirea disponibilității și a eficacității programelor de prevenire (de la impactul inițial la sustenabilitatea pe termen lung) și sensibilizarea cu privire la riscurile utilizării de droguri ilicite și de alte substanțe psihoactive, precum și la consecințele aferente. În acest scop, măsurile de prevenire ar trebui să includă detectarea și intervenția precoce, promovarea unor stiluri de viață sănătoase și prevenirea direcționată (respectiv, selectivă și indicată), orientată și către familii și comunități.

19.3.

Amplificarea și dezvoltarea unor măsuri eficiente de reducere a cererii, pentru a răspunde unor provocări precum: politoxicomania, inclusiv utilizarea combinată a substanțelor licite și ilicite, folosirea necorespunzătoare a medicamentelor controlate eliberate pe bază de rețetă și utilizarea unor noi substanțe psihoactive.

19.4.

Investițiile și cercetarea suplimentară referitoare la măsurile eficace de reducere a riscurilor și a efectelor nocive, menite să diminueze substanțial numărul deceselor și al bolilor infecțioase cu transmitere hematogenă legate direct sau indirect de droguri, asociate consumului de droguri precum HIV și hepatita virală, fără a se limita la acestea, precum și numărul bolilor cu transmitere sexuală și al cazurilor de tuberculoză.

19.5.

Creșterea disponibilității, accesibilității și gradului de acoperire al tratamentului eficace și diversificat împotriva consumului de droguri pe întregul teritoriu al UE, destinat consumatorilor de droguri problematici sau dependenți, inclusiv consumatorilor de substanțe non-opiacee, astfel încât toți cei care doresc să înceapă un tratament privind consumul de droguri să o poată face, pe baza nevoilor relevante.

19.6.

Amplificarea dezvoltării, a disponibilității și a gradului de acoperire al măsurilor de reducere a cererii de droguri în cadrul închisorilor, după caz, și pe baza unei evaluări corecte a stării de sănătate și a nevoilor prizonierilor, cu scopul de a obține o calitate a îngrijirii echivalentă cu cea oferită în cadrul comunității și în concordanță cu dreptul la asistență medicală și dreptul la demnitate umană, consfințite în Convenția europeană a drepturilor omului și Carta drepturilor fundamentale a UE. Continuitatea îngrijirii ar trebui asigurată în toate stadiile prevăzute de sistemul judiciar penal, precum și după eliberare.

19.7.

Dezvoltarea și extinderea unor modele de îngrijire integrate, care să acopere nevoile legate de problemele de sănătate mentală și/sau fizică, de reabilitare și de sprijinul social, în vederea îmbunătățirii și consolidării stării de sănătate și a situației sociale, a reintegrării sociale și a recuperării consumatorilor de droguri problematici sau dependenți, inclusiv a celor afectați de comorbiditate.

19.8.

Dezvoltarea unor măsuri eficiente și diferențiate de reducere a cererii de droguri, menite să reducă și/sau să întârzie momentul de debut al utilizării drogurilor și adecvate nevoilor unor grupuri specifice și unor tipare și medii de consum de droguri, o atenție deosebită fiind acordată grupurilor vulnerabile și marginalizate.

19.9.

Prevenirea epidemiilor locale și regionale de consum de droguri, care pot amenința sănătatea publică în interiorul UE, prin asigurarea unor abordări comune coordonate și eficace.

19.10.

Prioritățile legate de reducerea cererii de droguri trebuie să țină seama de caracteristicile, nevoile și provocările specifice aferente fenomenului drogurilor la nivel național și la nivelul UE. Este imperativă asigurarea în acest scop a unui nivel adecvat al resurselor la nivel local, național și la nivelul UE.

22.1.

Consolidarea cooperării și coordonării dintre agențiile de aplicare a legii la nivel strategic și operațional. Aceasta ar trebui să includă îmbunătățirea schimbului transfrontalier de informații (și de informații operative) în timp real, de bune practici și de cunoștințe, precum și derularea unor operații și anchete comune, fără a se limita însă la măsurile amintite anterior. Cooperarea cu țări terțe în ceea ce privește combaterea criminalității organizate legate de droguri îndreptată spre UE sau derulată în interiorul UE ar trebui considerată importantă în acest sens.

22.2.

Reducerea, în interiorul UE și la nivel transfrontalier, a producției, contrabandei, traficului, distribuției și vânzării drogurilor ilicite și a facilitări acestor activități, precum și reducerea deturnării precursorilor de droguri și a altor substanțe chimice esențiale utilizate în fabricarea ilicită a drogurilor.

22.3.

Reacția eficace la tendințele în evoluție, cum ar fi deturnarea anumitor substanțe chimice folosite drept agenți de diluare pentru droguri ilicite și furnizarea drogurilor prin folosirea de noi tehnologii.

22.4.

O atenție specială trebuie acordată noilor tehnologii de comunicare, acestea având un rol semnificativ în facilitarea producției, comercializării, traficului și distribuției drogurilor (inclusiv a substanțelor psihoactive noi controlate).

22.5.

Statele membre continuă să coopereze și – după caz – să își coordoneze acțiunile la nivelul UE, împreună cu organismele și agențiile relevante ale UE și internaționale, precum Europol, Eurojust, OEDT, și să exploateze pe deplin instrumentele și metodele existente prevăzute în domeniul cooperării judiciare și în ceea ce privește aplicarea legii, precum activitățile polițienești bazate pe informații operative, stabilirea profilului criminalistic în materie de droguri, echipele comune de anchetă, operațiile vamale și polițienești comune și inițiativele relevante precum proiectele EMPACT, platformele ofițerilor de legătură, precum și prin utilizarea platformelor regionale.

22.6.

La nivelul UE, se pune accentul asupra aplicării legii bazate pe informații, menite să vizeze producția și traficul de droguri la scară largă. Ar trebui consolidate și mai mult coordonarea și cooperarea mai strânse dintre agențiile de aplicare a legii la nivelul statelor membre și între acestea, precum și cu Europol.

22.7.

După caz, atunci când aceste sarcini nu sunt inițiate sau puse în aplicare prin Europol, în cadrul UE pot fi create inițiative sau platforme de colaborare regională ad hoc, pentru a contracara amenințările emergente implicate de schimbarea rutelor de trafic al drogurilor și de centrele emergente ale criminalității organizate. Aceasta se realizează prin răspunsuri ale operației coordonate. Astfel de acțiuni trebuie să fie compatibile cu acordurile juridice și operaționale existente la nivelul UE și se bazează pe evaluările și analiza amenințărilor. Astfel de structuri de cooperare ar trebui să fie flexibile, pot avea o durată de viață temporară, în funcție de evoluția viitoare a amenințării specifice pe care o abordează, și lucrează în strânsă cooperare cu toate agențiile și platformele relevante ale UE, în special cu Europol.

22.8.

Consolidarea, în cazurile considerate necesare, la nivelul UE, a cooperării judiciare, a cooperării în domeniul aplicării legii în materie de droguri și a utilizării bunelor practici, prin instituirea unor reacții mai rapide și mai precise; sprijinirea activităților de cooperare judiciară și în domeniul aplicării legii și a schimbului de informații și de informații operative.

22.9.

Consolidarea cadrului legislativ al Uniunii Europene într-un mod direcționat, după cum se consideră necesar, cu scopul de a consolida reacția UE față de noile tendințe, de a garanta complementaritatea eforturilor de colaborare în vederea desființării grupurilor de criminalitate organizată transfrontalieră și a confiscării activelor provenite din săvârșirea de infracțiuni legate de droguri prin utilizarea deplină a rețelei UE de birouri de recuperare a activelor, asigurând prin aceasta o reacție mai eficace la traficul de droguri. Poate fi examinată dezvoltarea în continuare a unor instrumente de aplicare a legii relevante.

22.10.

UE acționează în direcția unor politici mai eficace în domeniul reducerii ofertei de droguri, prin consolidarea evaluării și analizei politicilor, cu scopul de a avea o mai bună înțelegere a piețelor drogurilor, a infracțiunilor legate de droguri și a eficacității reacțiilor de aplicare a legii legate de droguri.

22.11.

În vederea prevenirii criminalității, a evitării recidivei și a consolidării eficienței și eficacității sistemului judiciar penal, asigurând totodată proporționalitatea, UE încurajează, după caz, utilizarea, monitorizarea și punerea în aplicare eficace a politicilor și programelor în materie de droguri, inclusiv trimiterea către un specialist pe perioada arestului și alternativele adecvate la sancțiunile coercitive (precum educația, tratamentul, reabilitarea, asistența post-tratament și reintegrarea socială) în cazul infractorilor consumatori de droguri.

24.1.

Asigurarea sinergiilor, a coerenței și a unor practici de lucru eficace între statele membre, instituțiile, organismele și inițiativele UE relevante, pe baza principiului cooperării sincere (3), cu evitarea dublării eforturilor, asigurarea schimbului eficient de informații, utilizarea în mod eficient a resurselor și garantarea continuității acțiunilor între președinții.

24.2.

Dat fiind rolul Grupului orizontal de lucru pentru substanțe stupefiante de organism principal de coordonare pe probleme de droguri din cadrul Consiliului, eforturile sale de coordonare trebuie consolidate în continuare pentru a se ține seama de activitatea diferitelor organisme care includ o componentă legată de droguri, precum Comitetul permanent pentru cooperarea operațională în materie de securitate internă (COSI) și Grupul de lucru pentru sănătate publică. În plus, abordarea echilibrată a problemei drogurilor, care să adreseze la fel de energic cererea și oferta de droguri, necesită o cooperare strânsă, o interacțiune și un schimb de informații cu alte grupuri de pregătire relevante ale Consiliului, inclusiv cele din domeniul acțiunii externe, precum și cu alte inițiative UE relevante, în materie judiciară și penală și în domeniul aplicării legii, al sănătății publice și al afacerilor sociale.

24.3.

Garantarea faptului că UE și statele membre continuă elaborarea și punerea în aplicare a metodelor de lucru și a bunelor practici pentru cooperarea multidisciplinară în sprijinul obiectivelor strategiei, precum și a faptului că acestea sunt promovate la nivel național.

24.4.

Asigurarea, în cadrul fiecărei președinții, a unor oportunități de dezbatere, monitorizare și evaluare a chestiunilor legate de coordonare, cooperare, tendințe noi, intervenții eficace și alte evoluții de politică care prezintă o valoarea adăugată pentru Strategia UE în materie de droguri, de exemplu cu ocazia reuniunilor coordonatorilor naționali pe probleme de droguri.

24.5.

Promovarea și încurajarea participării active și semnificative a societății civile, inclusiv a organizațiilor neguvernamentale, precum și a tinerilor, a consumatorilor de droguri și a clienților serviciilor conexe drogurilor, la dezvoltarea și punerea în aplicare a politicilor în materie de droguri la nivel național, la nivelul UE și la nivel internațional, pentru a asigura, de asemenea, implicarea Forumului societății civile în materie de droguri al UE la nivelul UE și la nivel internațional.

24.6.

Garantarea faptului că UE se exprimă cu o singură voce energică în cadrul forurilor internaționale, precum Comisia privind stupefiantele (CND), și în dialogurile cu țări terțe, promovând abordarea integrată, echilibrată și bazată pe probe a UE în materie de droguri. În acest cadru, delegațiile UE pot juca un rol util în promovarea acestei abordări privind domeniul drogurilor și în facilitarea unui discurs coerent privind politica în materie de droguri.

30.1.

Îmbunătățirea coerenței între aspectele interne și externe ale politicilor UE în materie de droguri și a răspunsurilor adresate țărilor terțe în domeniul drogurilor.

30.2.

Creșterea angajamentului și coordonării UE în discursul de la nivel internațional legat de politica în materie de droguri, în ceea ce privește atât negocierile cu organizații și structuri internaționale precum ONU, G8 și Consiliul Europei, cât și relațiile cu țările terțe, prin adoptarea unor poziții ale UE comune și asigurarea unui rol efectiv în cadrul procesului ONU legat de politica în materie de droguri.

30.3.

Asigurarea integrării cooperării internaționale în materie de droguri în relațiile politice și acordurile-cadru generale dintre UE și partenerii săi, atât la nivel național, cât și/sau la nivel regional. Aceasta ar trebui să reflecte abordarea integrată, echilibrată și bazată pe probe a UE și să includă: dialogul politic, coordonarea în materie de droguri, reducerea cererii (inclusiv reducerea riscurilor și a efectelor nocive), reducerea ofertei, inclusiv dezvoltarea alternativă și aplicarea legii, integrarea politicilor în materie de droguri pe agenda mai amplă a cooperării pentru dezvoltare, informarea, cercetarea, monitorizarea și evaluarea.

30.4.

Asigurarea faptului că reacția și acțiunile UE la nivel internațional în țări terțe și regiuni prioritare din întreaga lume sunt cuprinzătoare, ținând cont de fiecare dimensiune a fenomenului drogurilor, și vizează dezvoltarea, stabilitatea și securitatea acestor țări și regiuni, prin intermediul unui parteneriat consolidat.

30.5.

Asigurarea faptului că reacția UE în materie de droguri la nivel internațional se bazează pe probe și include un proces de monitorizare privind situația și progresele care implică diferite instrumente de informare aparținând Comisiei, SEAE, inclusiv delegațiilor UE, statelor membre, OEDT, Europol, Eurojust și Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor, în strânsă cooperare cu UNODC.

30.6.

Asigurarea faptului că sprijinul pentru țările candidate și potențial candidate și țările vizate de politica europeană de vecinătate se concentrează pe consolidarea capacităților atât de reducere a ofertei și cererii, cât și în materie de politici bazate pe probe, eficace și echilibrate în domeniul drogurilor, prin intermediul cooperării consolidate, inclusiv prin partajarea bunelor practici ale UE și prin participare, după caz, în cadrul agențiilor UE precum OEDT, Europol și Eurojust.

30.7.

Asigurarea unui nivel sustenabil al dialogului politic și al partajării informațiilor privind strategiile, obiectivele și inițiativele relevante, prin intermediul dialogurilor pe tema drogurilor cu partenerii internaționali, atât la nivel regional, cât și la nivel bilateral. Partenerii-cheie sunt identificați pe baza stadiului cooperării lor cu UE și relevanța lor pentru abordarea fenomenului global al drogurilor ilicite, ținând cont în același timp de partenerii care apar ca rezultat al evoluțiilor situației în materie de droguri. Dialogurile politice ar trebui să fie complementare altor structuri de cooperare externă și coerente cu acestea și cu impactul lor și, acolo unde este cazul, ar trebui să reprezinte un forum pentru discutarea priorităților în materie de cooperare și a progreselor înregistrate în legătură cu proiecte finanțate de UE.

30.8.

Asigurarea unui nivel de finanțare și expertiză adecvat (furnizate de UE și statele membre ale acesteia), inclusiv prin consolidarea coordonării, monitorizării și evaluării sprijinului financiar și tehnic, urmărind în același timp obținerea de sinergii, și prin echilibrarea în mod continuu a alocării transparente a cooperării, a resurselor și a asistenței financiare și tehnice între măsurile de reducere a cererii de droguri și cele de reducere a ofertei de droguri, reflectând abordarea UE. UE ar trebui să pună la dispoziția delegațiilor UE expertiza relevantă pentru sprijinirea punerii în aplicare a unor măsuri care vizează țări terțe în domeniul drogurilor. Evaluarea la jumătatea perioadei și evaluarea finală a prezentei Strategii a UE în materie de droguri ar trebui să analizeze impactul cheltuielilor UE în țările terțe, iar Comisia și SEAE ar trebui să pună la dispoziția statelor membre actualizări privind prioritățile și progresele în ceea ce privește cheltuielile UE peste mări, atunci când este cazul.

30.9.

Atunci când furnizează sprijin financiar și tehnic țărilor sursă, UE și statele membre asigură, în mod special, faptul că programele de dezvoltare alternativă:

30.10.

Asigurarea faptului că protecția drepturilor omului este pe deplin integrată în dialogurile politice și în punerea în aplicare și executarea programelor și proiectelor relevante din domeniul drogurilor.

32.1.

UE și statele sale membre ar trebui să continue să investească în schimburile de informații, în colectarea și monitorizarea datelor și în cercetarea și evaluarea situației drogurilor și a reacțiilor la aceasta atât de la nivel național, cât și de la nivelul UE. Aceasta ar trebui să acopere toate aspectele relevante ale fenomenului drogurilor, inclusiv cererea și oferta de droguri. Un accent deosebit ar trebui pus pe menținerea și sporirea în continuare a colectării și monitorizării de date prin indicatorii-cheie ai OEDT în materie de reducere a cererii de droguri.

32.2.

OEDT ar trebui, în cadrul mandatului său, să dezvolte și mai mult infrastructura cunoașterii și ar trebui să continue să joace un rol esențial de factor principal de facilitare, sprijinire și furnizare a activităților de informare, cercetare, monitorizare și evaluare a drogurilor ilicite în întreaga UE. Acest organism ar trebui să continue să furnizeze o analiză rapidă, holistică și cuprinzătoare a situației europene a drogurilor și a reacțiilor la aceasta și să colaboreze cu alte agenții relevante, inclusiv, atunci când este relevant și adecvat, cu Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) și Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA), precum și cu OMS.

32.3.

Europol ar trebui să își continue eforturile în ceea ce privește colectarea și analiza informațiilor în domeniul criminalității organizate legate de droguri, iar statele membre ar trebui să furnizeze agenției informații relevante. Agenția ar trebui să continue furnizarea periodică de rapoarte de evaluare a amenințării (de exemplu, SOCTA UE) privind criminalitatea organizată legată de droguri din UE.

32.4.

Statele membre, instituțiile UE și agențiile ar trebui să intensifice colectarea de informații și date privind toate aspectele ofertei de droguri, inclusiv privind piețele drogurilor, infracțiunile legate de droguri și reducerea ofertei de droguri, cu scopul îmbunătățirii analizei și a procesului de luare a deciziilor în cunoștință de cauză. Statele membre, Comisia, OEDT, Europol și, acolo unde este cazul, alte agenții ale UE ar trebui să colaboreze pentru a îmbunătăți colectarea de date și dezvoltarea de indicatori cu relevanță pentru politică și fiabili din punct de vedere științific.

32.5.

Instituțiile și organismele UE și statele membre ar trebui să îmbunătățească capacitatea de a depista, evalua și reacționa într-un mod rapid și eficace la apariția de noi substanțe psihoactive, la schimbările de comportament în materie de consum de droguri și la izbucnirea unor epidemii, precum și la alte tendințe emergente care prezintă riscuri pentru sănătatea și siguranța publică. Acest lucru se poate realiza, printre altele, prin consolidarea legislației UE existente, schimbul de informații, de informații operative, de cunoștințe și de bune practici.

32.6.

Statele membre și instituțiile și agențiile UE ar trebui să promoveze și să sprijine cercetarea, inclusiv cercetarea aplicată, în ceea ce privește noile substanțe psihoactive și să asigure cooperarea și coordonarea între rețelele de la nivel național și de la nivelul UE, pentru a avea o înțelegere mai bună a fenomenului. Monitorizarea în acest domeniu ar trebui să se intensifice, prin coordonare îndeaproape cu OEDT. În mod special, ar trebui să se pună accentul pe dezvoltarea capacității criminalistice și toxicologice, precum și pe îmbunătățirea disponibilității informațiilor epidemiologice.

32.7.

Statele membre ar trebui să își continue eforturile pentru menținerea realizărilor înregistrate în UE în materie de monitorizare și schimb de informații, inclusiv prin intermediul rețelei de puncte focale naționale Reitox, sprijinind în același timp dezvoltarea în continuare a colectării și analizei standardizate de date de către UE în domeniul cererii de droguri și al ofertei de droguri.

32.8.

Asigurarea unei finanțări adecvate pentru proiectele de cercetare și dezvoltare legate de droguri la nivelul UE și la nivel național, în conformitate cu resursele financiare, inclusiv prin programele financiare ale UE care acoperă perioada 2014-2020. Proiectele sprijinite la nivelul UE ar trebui să țină cont de prioritățile strategiei și ale planurilor de acțiune ale acesteia și să aducă o valoare adăugată clară pentru UE, asigurând coerența și sinergiile și evitând în același timp dublarea în cadrul programelor, precum și cu organismele UE.

32.9.

Instituțiile, organismele și statele membre ale UE ar trebui să recunoască rolul evaluării științifice a politicilor și intervențiilor (cu accent pe rezultatele obținute) ca element cheie în consolidarea abordării UE a drogurilor și ar trebui să promoveze utilizarea acesteia la nivel național, la nivelul UE, dar și la nivel internațional.

32.10.

Asigurarea și consolidarea formării de specialiști în chestiuni legate de droguri, în domeniul reducerii atât a cererii de droguri, cât și a ofertei de droguri.