52010DC0569

[pic] | COMISIA EUROPEANĂ |

Bruxelles, 12.10.2010

COM(2010) 569 final

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

PROGRESE ÎNREGISTRATE ÎN DIRECȚIA ÎNDEPLINIRII OBIECTIVELOR PROTOCOLULUI DE LA KYOTO

(în temeiul articolului 5 din Decizia 280/2004/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind un mecanism de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de punere în aplicare a Protocolului de la Kyoto)

SEC(2010) 1204

CUPRINS

1. REZUMAT 3

2. PROGRESE EFECTIVE ÎN PERIOADA 1990-2008 6

2.1. Evoluția emisiilor de GES 6

2.2. Emisii și intensități ale GES pe cap de locuitor în 2008 6

2.3. Emisiile de GES în 2008, comparativ cu 2007 6

2.4. Evoluția emisiilor în principalele sectoare 6

3. PROGRESE PRECONIZATE PENTRU ATINGEREA OBIECTIVULUI DE LA KYOTO 6

3.1. Estimări privind emisiile de GES 6

3.1.1. UE-15 6

3.1.2. UE-12 6

3.1.3. UE-27 6

3.2. Aplicarea politicii UE în materie de schimbări climatice 6

3.3. Aplicarea sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS) 6

3.3.1. A doua perioadă de comercializare (2008–2012) 6

3.3.2. Utilizarea mecanismelor de execuție comună și de dezvoltare curată (JI/CDM) de către operatori 6

3.4. Utilizarea preconizată a mecanismelor Kyoto de către autoritățile publice 6

3.5. Utilizarea preconizată a depozitelor de dioxid de carbon 6

4. ÎNDEPLINIREA OBIECTIVULUI 2020 6

4.1. Obiectivul UE de reducere a emisiilor de GES până în 2020 6

4.2. Politici care contribuie la îndeplinirea obiectivelor 6

4.3. Diferențele estimate în raport cu obiectivele 6

5. Situația în țările candidate la UE 6

REZUMAT

Către atingerea obiectivelor de la Kyoto, 2008-2012

În temeiul Protocolului de la Kyoto, statele UE-15 au convenit să își reducă emisiile de gaze cu efect de seră (GES) până în 2008-2012 cu 8 % față de nivelul din anul de referință1. Pe baza celor mai recente date de inventar din 20082, emisiile totale de GES în UE-15 au scăzut pentru cel de-al cincilea an consecutiv, fiind cu 6,9% sub nivelurile din anul de referință, exclusiv emisiile provenite din activitățile legate de utilizarea terenurilor, schimbarea utilizării terenurilor și silvicultură ( Land Use, Land Use Change and Forestry – LULUCF). Emisiile de GES în UE-15 au înregistrat o scădere în contextul în care, din 1990, economia s-a extins semnificativ, PIB-ul UE-15 crescând cu aproape 45%.

În 2008, emisiile de GES ale UE-15 au scăzut cu 1,9% comparativ cu 2007, în timp ce PIB-ul UE-15 a crescut cu 0,6%. Estimările 3 prezentate în figura 1 indică faptul că UE-15 va atinge obiectivele de la Kyoto. Estimările curente, care reflectă recesiunea economică, indică faptul că este foarte probabil ca obiectivul să fie depășit.

Figura 1: emisii efective și estimate pentru UE-15

[pic]

Notă : săgețile se bazează pe media anilor 2008-2012 și, prin urmare, nu corespund exact estimărilor cu privire la emisiile pentru 2010. Pentru 2009, emisiile corespund estimărilor preliminare ale Agenției Europene de Mediu.

Sursa: Comisia Europeană

Potrivit celor mai recente estimări ale GES, șase state membre (Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Suedia, Regatul Unit) sunt pe cale de a atinge obiectivele de reducere a GES, fixate la nivel național. Având în vedere utilizarea planificată a mecanismelor flexibile prevăzute în Protocolul de la Kyoto, utilizarea cotelor nefolosite din rezerva noilor state intrate în ETS și a depozitelor de dioxid de carbon, numai două state membre (Austria și Italia) s-ar putea confrunta cu dificultăți în îndeplinirea obiectivelor, fără a aduce atingere capacității generale a UE-15 de a atinge obiectivul de la Kyoto. În majoritatea celor 12 state membre care au aderat la UE din 2004, conform estimărilor, emisiile vor scădea ușor în perioada 2008-2012, iar în cazul a nouă state membre, care și-au asumat un obiectiv în cadrul Protocolului de la Kyoto4, se preconizează că obiectivele de la Kyoto vor fi atinse sau depășite prin folosirea exclusivă a politicilor și măsurilor existente. Slovenia preconizează că își va atinge obiectivul atunci când toate măsurile existente și cele planificate, inclusiv cumpărarea de credite de emisii în temeiul Protocolului de la Kyoto, vor aduce rezultatele scontate.

În 2008, emisiile totale de GES la nivelul UE-27 erau cu 14,3% sub nivelul din anul de referință, fără emisiile și absorbția aferentă activităților LULUCF. Emisiile erau cu 2% mai scăzute comparativ cu 2007, în timp ce în aceeași perioadă economia UE-27 a crescut cu 0,7%.

Mai mult, potrivit unor date provizorii pentru 20095, emisiile de gaze cu efect de seră la nivelul UE-15 și UE-27 au scăzut cu 6,9% în 2009 comparativ cu 2008. În baza acestor estimări, UE-15 se situează cu 12,9% sub nivelul anului de referință, depășind pentru prima dată angajamentul de reducere cu 8%. Emisiile la nivelul UE-27 pentru anul 2009 se situează cu aproximativ 17,3% sub nivelul din 1990. Variația PIB în perioada 1990-2009 a fost de 38% pentru UE-15 și de 40% pentru UE-27.

Noi măsuri necesare pentru atingerea ambițiosului obiectiv al UE pentru anul 2020

Pachetul energie/climă6, adoptat în 2009 oferă un pachet integrat și ambițios de politici și măsuri pentru a aborda schimbările climatice până în 2020 și ulterior acestei date.

Începând cu anul 2013, efortul total al UE de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 20% până în 2020, comparativ cu 1990, va fi repartizat între sectoarele EU ETS și cele care nu fac obiectul ETS după cum urmează:

1. reducerea cu 21%, comparativ cu 2005, a emisiilor din sectorul EU ETS;

2. reducerea cu aproximativ 10%, comparativ cu 2005, pentru sectoarele care nu fac obiectul EU-ETS.

Reducerea globală de -20% comparativ cu 1990 este echivalentul unei reduceri cu -14% comparativ cu 2005. Este necesară o reducere mai mare în sectorul EU ETS deoarece este mai eficient din punct de vedere al costurilor să se reducă emisiile în sectoarele care fac obiectul ETS decât în alte sectoare, care nu fac obiectul acestei scheme.

Din 2009, s-au efectuat preparative suplimentare pentru aplicarea angajamentului de reducere până în 2020 a GES. În ceea ce privește aplicarea directivei EU ETS revizuite , aceasta acoperă între altele o decizie a Comisiei de stabilire a sectoarelor și subsectoarelor considerate a fi expuse relocării emisiilor de dioxid de carbon și o decizie a Comisiei privind numărul certificatelor care vor fi emise la nivelul Comunității în a treia perioadă de comercializare. Mai mult, sunt în curs de pregătire normele privind calendarul, administrarea și alte aspecte ale licitării cotelor de emisii, precum și normele armonizate la nivelul Comunității cu privire la alocare pentru alocarea cotelor de emisii în a treia perioadă de comercializare. Regulamentul privind registrele este, de asemenea, revizuit pentru a răspunde modificărilor necesare.

Decizia privind partajarea eforturilor reglementează emisiile de GES în toate sectoarele, cu excepția instalațiilor și a aviației care fac obiectul EU ETS, a utilizării terenurilor, schimbării utilizării terenurilor și silviculturii - Land Use, Land Use Change and Forestry (LULUCF) și a transportului maritim internațional. Decizia prevede obligativitatea pentru statele membre de a limita emisiile de GES în perioada cuprinsă între 2013 și 2020 conform unei traiectorii lineare cu obiective anuale obligatorii. Prin aceasta se vor asigura progrese treptate în vederea atingerii obiectivelor 2020 convenite pentru sectoarele respective. Statele membre vor răspunde de definirea și aplicarea politicilor și măsurilor pentru limitarea emisiilor lor. Va fi instituit un sistem solid de monitorizare cu scopul de a monitoriza acțiunea statelor membre și de a le ajuta să efectueze măsurile corective necesare în cazul în care nu reușesc să își atingă obiectivele. Comisia și-a început activitatea privind măsurile de aplicare în temeiul Deciziei de partajare a eforturilor. Această activitate presupune stabilirea valorilor absolute pentru obiectivele statelor membre în perioada 2013-2020 și definirea regulilor pentru transferul cotelor anuale de emisii între statele membre, precum și pentru asigurarea transparenței transferurilor.

Obiectivul de reducere a GES cu 20% a fost înscris și în Strategia Europa 2020 pentru locuri de muncă și o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, strategie adoptată de Consiliul European în iunie 2010. Obiectivul de reducere a emisiilor este unul din cele cinci obiective centrale.

Figura 2 ilustrează diferența semnificativă între estimările pentru 2020 și obiectivele UE pentru 2020 (-20% și respectiv -30%), UE trebuind să își intensifice semnificativ eforturile pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. În funcție de obiectivul avut în vedere, reducerile de emisii în 2020 vor trebui să se ridice la 350 – 800 Mt echivalent CO2 față de situația de referință. Așadar este necesar ca UE și statele membre să pună în aplicare de îndată noua legislație pentru a garanta că se vor realiza reducerile de emisii necesare.

Figura 2: emisii efective și estimate pentru UE-27

[pic]

Notă: Pentru 2009 emisiile corespund unor estimări preliminare ale Agenției Europene de Mediu.

Sursa: Comisia Europeană.

PROGRESE EFECTIVE ÎN PERIOADA 1990-2008

Evoluția emisiilor de GES

Evoluția generală a emisiilor de GES la nivelul Uniunii Europene este puternic influențată de primii doi emițători, Germania și Regatul Unit, care împreună generează aproximativ o treime din emisiile totale de GES ale UE-27. În 2008, aceste două state membre au reușit să reducă emisiile totale de GES cu 417 Mt echivalent CO2 comparativ cu 1990.

Evoluția pozitivă înregistrată în Germania (-22% în perioada 1990-2008) se explică în principal prin creșterea continuă a randamentului centralelor electrice, a centralelor termice și a utilizării combinate a energiei electrice și a energiei termice, precum și prin investițiile în restructurarea economică a celor cinci landuri noi după reunificarea Germaniei. Reducerea emisiilor de GES în Regatul Unit (-18,5% în perioada 1990-2008) a fost în principal rezultatul liberalizării piețelor energiei și trecerii ulterioare de la utilizarea combustibililor pe bază de cărbune și petrol la cei pe bază de gaz în producerea de electricitate, precum și al măsurilor de reducere a emisiilor de N2O în sectorul producției de acid adipic.

Italia și Franța ocupă locurile trei și patru în clasamentul celor mai mari emițători, fiecare având o pondere de 11%. În 2008, emisiile de GES ale Italiei au fost cu aproximativ 5% peste nivelul din 1990. Creșterile observate, începând din 1990, în ceea ce privește emisiile de GES ale Italiei se datorează în primul rând transportului rutier, producerii de energie electrică și termică și rafinării petrolului. În 2008, emisiile de GES ale Franței au fost cu 6% sub nivelul din 1990. S-au obținut reduceri importante în emisiile de N2O rezultate din producția de acid adipic. Însă emisiile de CO2 din sectorul transportului rutier au crescut considerabil între 1990 și 2008.

Spania și Polonia ocupă locurile cinci și șase în clasamentul celor mai mari emițători din UE­27, fiecare reprezentând 8% din totalul emisiilor de GES din UE-27. În Spania, emisiile au crescut cu 42 % între 1990 și 2008. Acest fapt s-a datorat în mare parte creșterii emisiilor generate de transportul rutier, de producerea de energie electrică și termică și de industriile prelucrătoare. Emisiile de GES ale Poloniei au scăzut cu 12,7% între 1990 și 2008 (-29,8% începând din anul de referință care, în cazul Poloniei, este 1988). Principalii factori care au determinat reducerea emisiilor în Polonia, ca și în cazul altor state membre din Europa Centrală și de Est, au fost declinul industriei grele, ineficientă din punct de vedere energetic, restructurarea generală a economiei la sfârșitul anilor '80 și începutul anilor '90, precum și îmbunătățirea eficienței energetice în perioada 1990-2008. Excepția notabilă o constituie transporturile, în special transportul rutier, sector în care emisiile au crescut.

În 2008, emisiile de GES a șapte state membre se situau peste nivelurile din anul de referință, în timp ce în celelalte 18 state membre emisiile s-au situat sub nivelurile din anul de referință. Cipru și Malta nu și-au asumat angajamente privind reducerea emisiilor în temeiul Protocolului de la Kyoto. În aceste țări, emisiile din 2008 s-au situat peste nivelurile din 1990. Variațiile procentuale ale emisiilor de GES dintre anul de referință și anul 2008 sunt cuprinse între -54% (Letonia) și +40% (Spania).

Emisii și intensități ale GES pe cap de locuitor în 2008

Emisiile, atât în UE-15, cât și în UE-27, au înregistrat o scădere, în timp ce economia a cunoscut o creștere semnificativă. Aceasta arată că s-a produs o decuplare a creșterii emisiilor de GES de creșterea PIB, cu începere din 1993 în UE-15 și din 1996 în UE-27. Între 1990 și 2008, PIB-ul în UE-15 a crescut cu 45%, în timp ce emisiile de GES au scăzut cu 6,5%, iar în UE-27 PIB-ul a crescut cu 46%, în timp ce emisiile de GES au scăzut cu 11,3%.

Toate statele membre UE, cu excepția Ciprului, Portugaliei și Spaniei, și-au redus în mod semnificativ emisiile în timp ce economiile acestora au cunoscut o creștere puternică în perioada 1990-2008. O puternică creștere economică însoțită de scăderea emisiilor s-a observat în special în statele membre din Europa Centrală și de Est, datorită transformărilor din sectorul producției, bazat pe o industrie grea ineficientă.

În 2008, în UE-15 emisiile pe cap de locuitor se situau în medie la 10,1 tone echivalent CO2 ceea ce înseamnă că au scăzut cu 0,2 tone echivalent CO2 comparativ cu 2007, sau cu 1,5 tone echivalent CO2 comparativ cu 1990. În UE-27, media era de 9,9 tone echivalent CO2 pe cap de locuitor. Cu toate acestea, emisiile de GES pe cap de locuitor indică diferențe semnificative între țările europene, variind de la 5,2 la 25,8 tone echivalent CO2 pe cap de locuitor. Aceste date depind de intensitatea energetică și de mixul energetic al fiecărei țări (a se vedea, de asemenea, figura 2 din documentul de lucru al serviciilor Comisiei).

În anii '90, emisiile pe cap de locuitor au scăzut în întreaga Uniune Europeană. În perioada 2000-2008, acestea s-au redus cu 7,7% în UE-15, însă au crescut cu 4,5% în UE-12. Între 1990 și 2008, emisiile de GES pe cap de locuitor au crescut cel mai mult în Spania, Portugalia, Malta și Cipru.

Figura 3: intensitatea GES pentru UE-15 și UE-27, PIB-ul, consumul de energie și emisiile de CO2 pentru UE-15

[pic]

Emisiile de GES în 2008, comparativ cu 2007

Între 2007 și 2008, emisiile în cadrul UE-27 au scăzut cu 99 Mt echivalent CO2 (2%), reducerea la nivelul UE-15 fiind de 75,7 Mt echivalent CO2 (1,9%). Emisiile de GES au scăzut sau au rămas constante în toate statele membre UE, cu excepția Belgiei, Germaniei, Ciprului, Slovaciei și Sloveniei.

Spania, Regatul Unit, Italia, Finlanda au contribuit semnificativ la reducerea generală a emisiilor de GES (-32,9 Mt echivalent CO2, -11,8 Mt echivalent CO2, -11,1 Mt echivalent CO2 și, respectiv, -7,9 Mt echivalent CO2). De asemenea, s-au înregistrat reduceri importante în emisiile de GES în România, Republica Cehă și Polonia (-6,7 Mt echivalent CO2, -6,1 Mt echivalent CO2, și, respectiv, -4,3 Mt echivalent CO2). Reducerile de emisii au fost rezultatul, în special al producției mai reduse de energie electrică și termică în sectorul public, precum și al reducerii emisiilor generate de transportul rutier și de industriile prelucrătoare.

Emisiile totale de GES au înregistrat cea mai importantă creștere în Belgia (3 Mt echivalent CO2) și Slovacia (0,9 Mt echivalent CO2) ca urmare a creșterii emisiilor de GES provenite din sectorul energiei, în special din arderea combustibilului.

Este interesant de remarcat că emisiile din transportul rutier în UE-15 au scăzut semnificativ (-22,8 Mt echivalent CO2 sau -2,9%). Toate țările UE-15 au raportat reduceri ale emisiilor cu excepția Belgiei, Luxemburgului și Țărilor de Jos. Reducerile cele mai importante au fost raportate de Franța (-6,3 Mt echivalent CO2), Spania (-6,2 Mt echivalent CO2), Italia (-4,8 Mt echivalent CO2), unde utilizarea biocarburanților a crescut semnificativ, și de Regatul Unit (­4,3 Mt echivalent CO2). De asemenea, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania și Malta au raportat reduceri.

Pentru prima dată din 1992, emisiile provenite din transportul aviatic și maritim internațional au scăzut în UE-27 (cu aproximativ 1,2% comparativ cu 2007), în parte ca urmare a recesiunii economice. Aceste două sectoare reprezintă aproximativ 5,9% din emisiile totale de gaze cu efect de seră în UE-27, însă nu sunt incluse în obiectivele de la Kyoto.

Cu toate acestea, în viitor va fi importat să se asigure controlul asupra emisiilor de GES din sectorul transporturilor.

Evoluția emisiilor în principalele sectoare

Din figura 4 rezultă că aprovizionarea cu energie și utilizarea energiei, precum și transportul sunt cele mai importante sectoare, reprezentând 80% din totalul emisiilor UE-15 în 2008. Transporturile au generat 21 % din totalul emisiilor de GES, agricultura 10%, procesele industriale 8 %, iar deșeurile 3 %.

Scăderile de emisii înregistrate în sectorul energetic, în agricultură, în procesele industriale și în ceea ce privește deșeurile au fost compensate parțial de creșterile semnificative din sectorul transporturilor (pentru mai multe detalii, a se vedea, de asemenea, documentul de lucru al serviciilor Comisiei). Pe scurt, în comparație cu 1990, emisiile din UE-15 au cunoscut următoarea evoluție:

- o scădere cu 5% în aprovizionarea cu energie și o reducere cu 13% în utilizarea energiei;

- o creștere cu 20% în sectorul transporturilor;

- o scădere cu 17% în procesele industriale, în principal ca urmare a emisiilor mai reduse din producția acidului adipic și din producția hidrocarburilor halogenate și a hexafluorurii de sulf;

- o scădere cu 12% în agricultură, ca urmare a reducerii numărului de vite și scăderii utilizării îngrășămintelor minerale și a gunoiului de grajd;

- o scădere cu 40% în sectorul deșeurilor, ca urmare a emisiilor mai mici de CH4 generate de depozitele controlate.

Figura 4: evoluția emisiilor de GES în UE-15 pe sectoare și ponderea fiecărui sector

[pic]

[pic]

Sursa: SEE

PROGRESE PRECONIZATE PENTRU ATINGEREA OBIECTIVULUI DE LA KYOTO

Estimări privind emisiile de GES

Evaluarea progreselor înregistrate în vederea atingerii angajamentelor de la Kyoto are la bază estimările PRIMES/GAINS, exceptând Danemarca și Irlanda care au furnizat estimări actualizate și complete în 2010. Pentru mai multe detalii a se vedea tabelele 7 și 8 din documentul de lucru al serviciilor Comisiei.

UE-15

Figura 5 prezintă estimările pentru sectoarele care nu fac obiectul ETS și evaluează diferențele dintre emisiile estimate și obiectivul din sectoarele respective. Estimările cumulate pentru toate sectoarele prevăd că emisiile totale de GES ale UE-15 se vor situa cu 10,4% sub nivelurile din anul de referință în perioada de angajament, caz în care UE-15 va depăși obiectivul de la Kyoto cu 2,4%. Dacă se ține cont de

(1) recursul autorităților publice la mecanismele Kyoto, care ar trebui să aibă ca rezultat o reducere suplimentară cu 2,7% a emisiilor și de

(2) absorbția totală ca urmare a activităților prevăzute la articolul 3 alineatul (3) și la articolul 3 alineatul (4) din Protocolul de la Kyoto și desfășurate în UE-15, corespunzând unei reduceri de 1 %,

se estimează că UE-15 va reduce și mai mult emisiile. Presupunând că toate aceste măsuri produc efectele scontate, reducerea generală estimată a emisiilor de GES ar putea să se ridice la 14,2% în perioada de angajament comparativ cu nivelurile din anul de referință.

Cu toate acestea, având în vedere ambițiosul obiectiv al UE de reducere a emisiilor până în 2020 cu 20% comparativ cu 1990 și pentru a asigura îndeplinirea acestuia în bune condiții, este esențial ca statele membre nu doar să asigure reducerile emisiilor în termenele fixate ca urmare a politicilor și măsurilor existente, ci și să accelereze elaborarea și aplicarea integrală a politicilor și măsurilor lor suplimentare.

UE-12

Se preconizează că emisiile cumulate, bazate pe politicile și măsurile naționale existente ale celorlalte 12 state membre, vor scădea ușor comparativ cu 2008 și se vor situa cu aproximativ 36,8% sub nivelurile din anul de referință în perioada de angajament. Slovenia este singurul stat membru din UE-12 care intenționează să investească în mecanismele Kyoto. Slovenia, Republica Cehă, Ungaria și Polonia intenționează să ia în calcul depozitele de dioxid de carbon. Republica Cehă, Ungaria, Letonia și Slovacia intenționează să vândă o parte din surplusul lor de unități ale cantității atribuite (AAU).

UE-27

Se preconizează că în perioada de angajament emisiile totale de GES ale UE-27 vor fi cu aproximativ 17,3% sub nivelurile din anul de referință. Această estimare are la bază estimările PRIMES/GAINS care iau în considerare politicile și măsurile existente. Reducerea estimată este și mai mare atunci când se ține seama de efectul achiziționării de credite prin intermediul mecanismelor Kyoto de către autoritățile publice și de depozitele de dioxid de carbon.

Cu toate acestea, estimările cu privire la emisii trebuie analizate din perspectiva reducerilor efective obținute deja, care se ridică la -11,3% pentru UE-27 între 1990 și 2008, precum și a estimărilor pentru 2020. Prin urmare, pe viitor trebuie intensificate acțiunile în vederea reducerii emisiilor în întreaga Uniune Europeană, dacă se dorește ca UE să atingă obiectivul de -20% sau -30% până în 2020.

Figura 5: diferențele relative (depășire sau neîndeplinire) între estimările privind GES în sectoarele care nu fac obiectul ETS pentru perioada de angajament și obiectivele corespunzătoare pentru 2008­2012, pe baza estimărilor și a utilizării mecanismelor Kyoto și a depozitelor de dioxid de carbon.

[pic]

Notă: (1) Pentru Danemarca și Irlanda s-au folosit previziunile naționale în scopul estimării; (2) Pentru toate celelalte state membre (cu excepția Ciprului și a Maltei care nu și-au asumat angajamente de reducere a emisiilor în temeiul Protocolului de la Kyoto) estimările au avut la bază previziunile PRIMES/GAINS; (3) Utilizarea cotelor nefolosite din cadrul NER în temeiul EU ETS a fost luată în considerare în cazul acelor state membre care au indicat intenția de a le folosi cu scopul de a atinge obiectivele fixate pentru sectoarele care nu fac obiectul ETS (Danemarca și Irlanda)

Sursă: Comisia Europeană

Aplicarea politicii UE în materie de schimbări climatice

Programul european privind schimbările climatice (ECCP)

Evaluarea, la nivelul UE-27, a politicilor și măsurilor adoptate de statele membre a permis identificarea a opt politici și măsuri comune și coordonate (PMCC) preconizate a genera economii semnificative de emisii de GES în UE . Cele mai mari economii pot fi preconizate a rezulta din aplicarea Directivei EU ETS (2003/87/CE) și a Directivei privind energiile regenerabile (2009/28/CE) care promovează electricitatea produsă din surse regenerabile de energie. În sectorul transporturilor, legislația privind calitatea carburanților și reducerea emisiilor de CO2 ale autovehiculelor sunt deosebit de importante. De asemenea, cererea de energie se va reduce ca urmare a aplicării directivelor privind performanța energetică a clădirilor, cerințele în materie de proiectare ecologică, impozitarea energiei și promovarea cogenerării (generarea combinată de căldură și electricitate). În fine, mecanismele flexibile ale Protocolului de la Kyoto ar trebui să ducă la economii importante de emisii de GES.

Pe lângă aceste opt politici și măsuri esențiale, s-au identificat alte cinci PMCC care ar trebui să ducă la obținerea unor importante economii la nivelul întregii UE. Aceste cinci politici sunt Directiva privind depozitele de deșeuri (99/31/CE), standardele de eficiență aplicabile noilor cazane de apă caldă, Directiva privind etichetarea aparatelor (2000/13/CE), Directiva 2008/1/CE privind prevenirea și controlul integrat al poluării (IPPC), modificată prin Directiva privind emisiile industriale, și programul Motor Challenge, care avea ca scop îmbunătățirea eficienței energetice a motoarelor electrice industriale. La momentul adoptării Regulamentului privind gazele fluorurate cu efect de seră (842/2006/CE) și a Directivei privind emisiile provenite de la sistemele de climatizare ale autovehiculelor (2006/40/CE) se estima o reducere a emisiilor de GES anuale preconizate cu 23 Mt echivalent CO2 până în 2010. Impactul efectiv al acestor două instrumente, inclusiv din punct de vedere al reducerii emisiilor de GES face în prezent obiectul unei analize.

Cele opt politici principale reprezintă 92 % din totalul economiilor atribuite PMCC în UE-27. Aceasta evidențiază importanța acestor politici esențiale în sprijinirea statelor membre în procesul de îndeplinire a angajamentelor privind reducerea emisiilor.

Evoluții recente

De la data adoptării pachetului energie/climă, activitatea privind măsurile de aplicare este în derulare. Până în 2013, aproximativ douăzeci de noi acte și documente juridice trebuie instituite pentru a asigura funcționarea corectă a EU ETS revizuit, precum și pentru a pregăti terenul pentru aplicarea obiectivelor privind emisiile de GES în sectoarele care nu fac obiectul ETS.

În prezent, este în pregătire activitatea privind dezvoltarea normelor de alocare armonizate la nivelul Comunității pentru alocarea cotelor pentru a treia perioadă. Alocarea se va realiza în măsura în care este fezabil în baza unor obiective de referință ambițioase, ceea ce va încuraja inovarea și va recompensa instalațiile mai eficiente care au investit în modalități de producție cu emisii reduse de dioxid de carbon. Regulamentul Comisiei privind calendarul, administrarea și alte aspecte ale licitării cotelor de emisii de gaze cu efect de seră a fost aprobat de statele membre în iulie 2010. Regulamentul privind registrele a fost, de asemenea, revizuit în vederea creării noului registru unic ETS. Au fost adoptate rapid măsuri de combatere a reciclării reducerii de emisii certificate (CER) și a fraudei, prin îmbunătățirea controalelor de acces și a securității.

În 2009, a început activitatea privind măsurile de aplicare în temeiul Deciziei de partajare a eforturilor, activitate care presupune stabilirea valorilor absolute pentru obiectivele statelor membre în perioada 2013-2020 și definirea regulilor pentru transferul cotelor anuale de emisii între statele membre, și asigurarea transparenței transferurilor.

Decizia NER300 de stabilire a criteriilor și măsurilor pentru finanțarea marilor proiecte demonstrative comerciale în materie de captare și stocare a dioxidului de carbon (CSC) și a tehnologiilor inovative în materie de energie regenerabilă în temeiul EU ETS revizuit a fost elaborată și ar trebui adoptată în mod oficial în curând. De asemenea, este în curs de desfășurare activitatea de pregătire a documentelor de orientare privind diferitele elemente ale Directivei CSC în vederea aplicării armonizate a acesteia, activitatea urmând a se finaliza până la sfârșitul anului 2010.

De asemenea, este în derulare activitatea privind măsurile de aplicare a Regulamentului (CE) 443/2009 de reglementare a emisiilor de CO2 generate de autoturisme.

Acte legislative adoptate recent

Aplicarea pachetului energie/climă:

3. EU ETS și relocarea emisiilor de dioxid de carbon: Decizia 2010/2/UE a Comisiei7 de stabilire a unei liste a sectoarelor și subsectoarelor considerate a fi expuse unui risc important de relocare a emisiilor de dioxid de carbon;

4. EU ETS plafon total: Decizia 2010/384/UE a Comisiei8 privind cantitatea de certificate care trebuie emise la nivel comunitar pentru anul 2013 în temeiul Sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii;

5. CSC în UE ETS: Decizia 2010/345/UE a Comisiei9 de modificare a Deciziei 2007/589/CE în scopul includerii unor orientări privind monitorizarea și raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră rezultate din captarea, transportul și stocarea geologică a dioxidului de carbon.

Alte categorii:

6. Aviație și EU ETS: Regulamentul (UE) nr. 82/2010 al Comisiei10 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 748/2009 privind lista operatorilor de aeronave care au efectuat o activitate de aviație menționată în anexa I la Directiva 2003/87/CE la 1 ianuarie 2006 sau ulterior, specificând statul membru de administrare pentru fiecare operator de aeronave;

7. Aviație și EU ETS: Regulamentul (UE) nr. 606/2010 al Comisiei11 privind aprobarea unui instrument simplificat elaborat de organismul european pentru siguranța navigației aeriene (Eurocontrol) în vederea estimării consumului de combustibil al anumitor operatori aerieni mici emițători.

Aplicarea sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS)

Prima perioadă a EU ETS a acoperit anii 2005-2007. În prezent, operatorii care fac obiectul EU ETS se află în a doua jumătate a perioadei de comercializare (2008-2012). În 2013, va deveni operațional un nou sistem revizuit. Pentru mai multe informații privind aplicarea sistemului EU ETS revizuit a se vedea secțiunea 3.2.

A doua perioadă de comercializare (2008–2012)

Plafonul UE pentru 2008-2012 este de 2,081 miliarde de certificate pe an, cu 10,5% mai puțin decât se propusese inițial în planurile naționale de alocare prezentate de către statele membre. În 2009, la sistem au participat 11 032 de instalații.

În 2009, volumul total de emisii verificate generate de instalațiile din cadrul EU ETS în UE­27 a fost de 1,85 miliarde tone12 de CO2, cu aproape 12% mai puțin decât în 2008. Scăderea emisiilor este pusă pe seama a trei factori principali, și anume reducerea activității economice ca urmare a recesiunii, nivelul redus al prețurilor la gaz în întreg anul 2009, precum și măsuri de reducere luate de instalații.

Utilizarea mecanismelor de execuție comună și de dezvoltare curată (JI/CDM) de către operatori

În cadrul planurilor naționale de alocare pentru a doua perioadă (PNA), fiecare stat membru a stabilit o limită pentru utilizarea maximă de către operatori a creditelor bazate pe proiecte [execuție comună (JI) și dezvoltare curată (CDM)]. În total, până la 278 de milioane CER-uri sau unități de reducere a emisiilor (ERU) pot fi utilizate anual de instalațiile din cadrul ETS din toate statele membre în a doua perioadă de comercializare, ceea ce reprezintă 13,4% din plafonul la nivelul UE pentru această perioadă. În 2009, operatorii au utilizat 82 de milioane de CER-uri sau ERU-uri, ceea ce reprezintă 4,39% din totalul cotelor predate. Începând cu 2013, regulile de utilizare a creditelor JI și CDM vor fi revizuite, astfel cum prevede directiva revizuită privind EU ETS13.

Utilizarea preconizată a mecanismelor Kyoto de către autoritățile publice

Zece state membre din UE-15, precum și Slovenia, au decis să utilizeze mecanismele Kyoto pentru a-și atinge obiectivele prevăzute în protocol. Cumulat, aceste state membre UE-15 ar achiziționa 116,7 Mt echivalent CO2 pe an pentru respectarea obligațiilor care le revin în prima perioadă de angajament în temeiul Protocolului de la Kyoto. Aceasta reprezintă aproximativ 2,7 puncte procentuale din obiectivul de -8 % asumat de UE-15 în temeiul Protocolului de la Kyoto (a se vedea tabelul 12 din documentul de lucru al serviciilor Comisiei). Totuși, atunci când se analizează valoarea creditelor transferate deja în conturile statelor membre în registru, până în prezent cifra este mult mai mică și se ridică la aproximativ 28 Mt echivalent CO2.

Cele 10 state membre au decis să investească împreună aproximativ 3 miliarde EUR pentru achiziționarea de unități prin JI, CDM sau prin comercializarea de certificate de emisii. Spania, Austria, Țările de Jos, Luxemburg și Portugalia au alocat cele mai importante bugete (638 de milioane EUR, 531 de milioane EUR, 507 milioane EUR, 360 de milioane EUR și, respectiv, 305 milioane EUR pentru perioada de angajament de cinci ani). În Slovenia, bugetul a fost estimat la 80 de milioane EUR.

În ceea ce privește unitățile cantității atribuite (AAU) vândute de statele membre, conform datelor din registru s-au transferat aproximativ 56 Mt echivalent CO2. Republica Cehă, Ungaria, Letonia și Slovacia au raportat că intenționează să vândă credite.

Utilizarea preconizată a depozitelor de dioxid de carbon

Pe lângă politicile și măsurile care vizează diverse surse de emisii de GES, statele membre pot utiliza depozite de dioxid de carbon (a se vedea tabelul 13 din documentul de lucru al serviciilor Comisiei). Informațiile furnizate până în prezent indică faptul că volumul total net de CO2 captat în decursul perioadei de angajament prin activitățile de împădurire și reîmpădurire prevăzute la articolul 3 alineatul (3) din Protocolul de la Kyoto va fi de aproximativ 12,1 Mt CO2 pe an pentru UE-15. Mai mult, se estimează că utilizarea activităților prevăzute la articolul 3 alineatul (4) va contribui cu 27,7 MtCO2 pe an în perioada de angajament în UE-15 și se va ridica la 34,2 Mt CO2 pe an luând în considerare contribuțiile din UE-12.

Cumulat, activitățile statelor membre UE-15 în temeiul articolului 3 alineatul (3) și articolului 3 alineatul (4) sunt preconizate să reducă emisiile cu 42,5 Mt CO2 pe an în perioada de angajament, reprezentând echivalentul a aproximativ 12,5% din reducerea pe care și-au asumat-o statele UE-15, și anume 341 Mt CO2 pe an în perioada de angajament comparativ cu nivelul emisiilor din anul de referință.

ÎNDEPLINIREA OBIECTIVULUI 2020

Obiectivul UE de reducere a emisiilor de GES până în 2020

Pachetul energie/climă a stabilit pentru UE-27 obiectivul de reducere cu 20% a emisiilor de GES până în 2020. Efortul total al UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20% comparativ cu 1990 până în 2020 (care reprezintă, de asemenea, -14% comparativ cu 2005) va fi repartizat între sectoarele EU ETS și cele care nu fac obiectul ETS după cum urmează:

8. reducerea cu 21%, comparativ cu 2005, a emisiilor din sectoarele care fac obiectul EU ETS;

9. reducerea cu aproximativ 10%, comparativ cu 2005, pentru sectoarele care nu fac obiectul EU-ETS.

Obiectivele de reducere a gazelor cu efect de seră au fost înscrise în Strategia Europa 2020 pentru locuri de muncă și o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, strategie adoptată de Consiliul European în iunie 2010. În ceea ce privește Strategia Europa 2020 este necesar a urmări anual progresele înregistrate în atingerea obiectivelor.

Politici care contribuie la îndeplinirea obiectivelor

Plafoanele de emisii stabilite pentru perioada 2013-2020 sunt definite în Decizia de partajare a eforturilor și în Directiva ETS revizuită. În paralel, alte politici la nivelul UE vor contribui la atingerea obiectivelor de către statele membre precum obiectivele obligatorii în domeniul energiei regenerabile, standardele de performanță privind emisiile pentru autoturismele noi, Directiva CSC sau Directiva privind calitatea carburanților. Pe lângă aceste politici la nivelul UE, politicile naționale vor îndeplini un rol important, în special în ceea ce privește reducerea emisiilor care nu fac obiectul ETS.

Diferențele estimate în raport cu obiectivele

După cum reiese din tabelul 1 și conform celor mai recente estimări ale Comisiei care țin seama de efectul crizei economice, măsurile de politică naționale aplicate cu începere din 2009 nu ar fi de ajuns pentru a atinge obiectivele de reducere a emisiilor UE în anul 2020.

Tabelul 1: Reducerea emisiilor de GES în UE-27, conform situației de referință

Situația de referință UE-27 | Total GES | Sectoare care nu fac obiectul ETS |

Total emisii GES 2005-2020 | -7% | -3,5% |

Obiectivele de reducere 2005-2020 | -14% | -10% |

Notă: Pentru mai multe detalii cu privire la estimări a se vedea COM(2010) 265 final și partea 2 a documentului de lucru al serviciilor Comisiei SEC(2010) 650.

Sursa: Comisia Europeană.

Chiar dacă estimările pentru perioada 2008-2012 indică o evoluție pozitivă în vederea atingerii angajamentului asumat în temeiul Protocolului de la Kyoto, pentru a atinge obiectivele 2020 vor fi necesare eforturi și politici suplimentare. Mecanismele de flexibilitate prevăzute în Decizia privind partajarea eforturilor și în Directiva ETS revizuită, precum utilizarea creditelor proiectului, vor contribui, de asemenea, la atingerea obiectivelor.

Se estimează că la nivelul UE-27 emisiile totale de GES generate de sectoarele care nu fac obiectul ETS vor scădea cu 3,5% în perioada cuprinsă între 2005 și 2020, conform situației de referință PRIMES-GAINS (a se vedea tabelul 1). Această reducere este, în principal, rezultatul reducerii de emisii altele decât cele de CO2 cu aproximativ 8% și al stabilizării emisiilor de CO2, care au înregistrat o scădere de aproximativ 1%. După cum se preconiza, obiectivul de reducere până în 2020, la nivelul UE, a emisiilor generate de sectoarele care nu fac obiectul ETS cu aproximativ -10% nu va fi probabil atins. Fără a recurge la JI/CDM, diferența față de obiectiv la nivelul UE este de aproximativ 6% (a se vedea figura 6), așadar vor fi necesare în continuare măsuri suplimentare, cu sinergii între aplicarea Directivei privind energiile regenerabile și Decizia privind partajarea eforturilor. Se estimează că zece state membre își vor atinge obiectivul pentru sectoarele care nu fac obiectul ETS cu ajutorul actualului set de politici și măsuri, fapt indicat prin „-” în figura 6. Aceste state sunt Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Portugalia și România. Potrivit estimărilor PRIMES/GAINS, șaptesprezece state membre inclusiv primii opt emițători pentru sectoarele care nu fac obiectul ETS și UE-27 în ansamblu nu își vor atinge obiectivele pentru sectoarele care nu fac obiectul ETS.

Figura 6: Diferența estimată față de obiectivele 2020 în cazul sectoarelor care nu fac obiectul ETS

[pic]

Sursa : Comisia Europeană; în afara sferei ETS în 2013, respectiv excluzând și sectoarele ETS care intră în schema ETS până în 2013, pentru a permite comparabilitatea datelor în timp.

SITUAțIA ÎN țăRILE CANDIDATE LA UE

Între 199014 și 2008, emisiile de GES ale Croației au scăzut cu 0,6%, iar comparativ cu 2007 au scăzut cu 3,7%. Potrivit estimărilor privind GES incluse în A cincea comunicare națională, se estimează că în condițiile actualului set de politici și măsuri, Croația va avea dificultăți în atingerea obiectivului de la Kyoto.

Emisiile de GES ale Islandei au crescut cu 44% în perioada cuprinsă între 1990 și 2008, iar în 2008 erau cu 9% mai ridicate decât în 2007. Luând în considerare decizia 14/CP.7, potrivit estimărilor privind GES incluse în A cincea comunicare națională, Islanda este pe calea atingerii obiectivului de la Kyoto.

În 2008, emisiile de GES ale Turciei erau de 366,5 Mt echivalent CO2, față de 187 Mt echivalent CO2 în 1990, așadar au crescut cu 96% și, comparativ cu 2007, au scăzut cu 3,5%. Turcia nu și-a asumat un angajament de limitare a emisiilor de GES în temeiul Protocolului de la Kyoto.

Un inventar la zi al emisiilor de GES în Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei nu este disponibil. Cele mai recente date privind GES sunt incluse în A doua comunicare și se referă la perioada 1990-2002. Între 1990 și 2002, emisiile totale de GES au scăzut cu aproximativ 10 %.

Pentru mai multe detalii a se vedea partea a 2-a a documentului de lucru al serviciilor Comisiei.