21.7.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 190/16

(1)

Standardizarea joacă un rol important în susținerea Strategiei Europa 2020, astfel cum este menționată în Comunicarea Comisiei intitulată „Europa 2020: O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii”. Mai multe inițiative emblematice ale strategiei Europa 2020 au subliniat importanța standardizării voluntare de pe piețele de produse sau servicii pentru a asigura compatibilitatea și interoperabilitatea între produse și servicii, a promova dezvoltarea tehnologică și a sprijini inovarea.

(2)

Standardele sunt esențiale pentru competitivitatea europeană și sunt indispensabile pentru inovare și progres. Relevanța acestora este subliniată de Comisie în contextul recentelor inițiative pentru finalizarea pieței unice (2) și a pieței unice digitale (3), în care rolul standardizării și al interoperabilității în crearea unei economii digitale europene este consolidat prin adoptarea Comunicării privind prioritățile de standardizare în sectorul TIC pentru piața unică digitală (4), care stabilește o abordare strategică și politică cuprinzătoare a standardizării pentru tehnologiile TIC prioritare cu un rol esențial în procesul de finalizare a pieței unice digitale.

(3)

În societatea digitală, produsele standardizării devin indispensabile pentru asigurarea interoperabilității rețelelor și a sistemelor. Comunicarea Comisiei intitulată „O viziune strategică pentru standardele europene: avansând în direcția îmbunătățirii și accelerării creșterii durabile a economiei europene până în 2020” (5) recunoaște specificitatea standardizării în domeniul tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC), în care soluțiile, aplicațiile și serviciile sunt deseori elaborate de forumuri și consorții TIC mondiale care s-au impus ca organizații lider în elaborarea de standarde TIC.

(4)

Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 vizează modernizarea și îmbunătățirea cadrului european de standardizare. Acesta stabilește un sistem prin care Comisia poate decide să identifice cele mai relevante și mai larg acceptate specificații tehnice TIC elaborate de organizații care nu sunt organizații de standardizare europene, internaționale sau naționale. Posibilitatea de a utiliza întreaga gamă de specificații tehnice TIC în momentul achiziționării de hardware, de software și de servicii de tehnologia informației va facilita interoperabilitatea dintre dispozitive, servicii și aplicații, va contribui la evitarea blocajelor în administrațiile publice care se produc atunci când autoritatea contractantă nu poate să schimbe un furnizor după expirarea contractului de achiziție publică deoarece utilizează soluții TIC proprietare, și va încuraja concurența în domeniul furnizării de soluții TIC interoperabile.

(5)

Pentru ca specificațiile tehnice TIC să poată fi utilizate drept referințe în procedurile de achiziții publice, ele trebuie să respecte cerințele prevăzute în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1025/2012. Conformitatea cu cerințele respective garantează autorităților publice că specificațiile tehnice TIC sunt stabilite în conformitate cu principiile transparenței, deschiderii, imparțialității și consensului recunoscute de Organizația Mondială a Comerțului în domeniul standardizării.

(6)

Decizia de a identifica specificațiile TIC urmează să fie adoptată după consultarea Forumului european multipartit privind standardizarea în domeniul TIC instituit prin Decizia 2011/C 349/04 a Comisiei (6), completată cu alte forme de consultare a experților din sector.

(7)

Forumul european multipartit privind standardizarea în domeniul TIC a evaluat identificarea următoarelor specificații tehnice destinate utilizării drept referințe în procedurile de achiziții publice și a emis un aviz favorabil în acest sens: „Simple Knowledge Organization System” (denumită în continuare „SKOS”) și „Resource Description Framework” 1.0 și 1.1 (denumită în continuare „RDF 1.0 & 1.1”), elaborate de World Wide Web Consortium (W3C); „Service Metadata Publisher 1.0” (denumită în continuare „SMP 1.0”), elaborată de OASIS (Organization for the Advancement of Structured Information Standards); „MIME-Based Secure Peer-to-Peer Business Data Interchange Using HTTP, Applicability Statement 2”, RFC 4130 (denumită în continuare „AS2”) și „the Internationalized Resource Identifiers” RFC 3987 (denumită în continuare „IRIs”), elaborate de Internet Engineering Task Force (IETF); specificațiile tehnice „Data Foundation & Terminology Model”, „PID Information Types API”, „Data Type Registries Model” și „Practical Policies Recommendations”, elaborate de Research Data Alliance (RDA) Foundation. Evaluarea și avizul forumului au fost transmise ulterior spre consultare experților sectoriali, care au confirmat avizul favorabil în ceea ce privește identificarea.

(8)

Specificația tehnică „SKOS” elaborată de W3C pune la dispoziția publicului, pe internet, sisteme de organizare a cunoștințelor informale, într-o formă structurată, cu scopul de a organiza și de a oferi acces la know-how cu privire la înțelesul și la coeziunea termenilor de bază. Modelul de date „SKOS” oferă o cale de migrare standard și cu un cost scăzut pentru transferul sistemelor existente de organizare a cunoștințelor către web-ul semantic. „SKOS” oferă, de asemenea, un limbaj simplu și intuitiv pentru dezvoltarea și partajarea unor noi sisteme de organizare a cunoștințelor. Acesta poate fi utilizat singur sau în combinație cu limbaje formale de reprezentare a cunoștințelor, cum ar fi limbajul Web Ontology (OWL).

(9)

Specificația tehnică „RDF 1.0”, elaborată, de asemenea, de W3C, este un model standard de schimb de date pe internet cu caracteristici care facilitează fuziunea datelor, chiar dacă schemele de bază diferă, și care sprijină, în special, evoluția în timp a schemelor, fără să fie necesară schimbarea tuturor consumatorilor de date. „RDF 1.1” reprezintă o versiune nouă a specificației „RDF 1.0”, cu compatibilitate inversă. Ea utilizează identificatori internaționali, ajustează utilizarea tipurilor de date și a etichetelor lingvistice pentru un literal și propune mai multe formate noi de serializare.

(10)

Specificația tehnică „SMP 1.0”, elaborată de OASIS, definește un protocol pentru publicarea metadatelor de servicii într-o rețea „4-corner”, în care entitățile fac schimb de documente de afaceri prin intermediul unor servicii de conectare intermediare (denumite uneori puncte de acces). Pentru a trimite cu succes un document de afaceri într-o rețea „4-corner”, o entitate trebuie să poată descoperi metadate critice cu privire la recipientul (punctul final) al documentului de afaceri, cum ar fi tipurile de documente pe care punctul final este capabil să le primească și metodele de transfer suportate. Recipientul pune metadatele la dispoziția altor entități din rețea prin intermediul unui serviciu de tip Service Metadata Publisher. Specificația descrie schimburile de cereri/răspunsuri între un Service Metadata Publisher și un client care dorește să descopere informații de la punctul final.

(11)

Specificația „AS2”, elaborată de IETF, este una dintre cele mai populare metode pentru transferul de date de afaceri structurate într-un mod sigur și fiabil pe internet. În esență, aceasta presupune două calculatoare – un client și un server – care se conectează punct la punct prin internet. AS2 creează un „pachet” de date structurate de afaceri, astfel încât acestea să poată fi trimise în condiții de siguranță prin internet, prin intermediul certificatelor digitale și al criptării. AS2 este utilizată de organizații din sectorul public și privat și de guverne din mai multe state membre, atât pentru utilizări specifice, cât și pentru punerea în aplicare a unei infrastructuri generale care permite transferul securizat de mesaje și de documente de afaceri.

(12)

Specificația tehnică „IRIs”, elaborată de IETF, este un element de protocol care completează schema Uniform Resource Identifier (URI), care se bazează pe setul de caractere ASCII. Ea sprijină o gamă mai largă de caractere decât cele utilizate în alfabetele latine ale UE, cuprinzând litere care nu fac parte din caracterele ASCII sau utilizând un alfabet diferit (grec, bulgar).

(13)

The Research Data Alliance (RDA) este o organizație internațională axată pe dezvoltarea de activități și recomandări legate de infrastructuri și comunități, menite să reducă barierele în calea partajării și schimbului de date și să contribuie la accelerarea inovării bazate pe date la nivel mondial. Au fost identificate patru specificații tehnice elaborate de RDA. „RDA Data Foundation & Terminology Model” reprezintă un model de bază, oferă un vocabular de bază și un instrument de căutare privind terminologia fundamentală care permite cercetătorilor să folosească o terminologie comună atunci când se referă la date; „RDA PID Information Types API – Persistent Identifier Type Registry” este un model conceptual pentru structurarea informațiilor-tip, în vederea unei mai bune identificări a PID, și o interfață comună pentru a accesa aceste informații; „RDA Data Type Registries Model” este un model și un registru de tipuri de date („tipuri MIME” pentru date) care permite instrumentelor să interpreteze, să prezinte și să prelucreze datele; „RDA Practical Policies recommendations” reprezintă un set de reguli utilizabile de calculatoare menite să sporească încrederea și interoperabilitatea,