26.2.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 50/4

(1)

La 30 mai 2015, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a deschis o anchetă antidumping privind importurile în Uniune de aspartam originar din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „țara în cauză” sau „RPC”). Comisia a deschis ancheta în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (2) (denumit în continuare „avizul de deschidere”).

(2)

Comisia a deschis ancheta în urma unei plângeri depuse la 16 aprilie 2015 de Ajinomoto Sweeteners Europe SAS (denumită în continuare „reclamantul”). Reclamantul este unicul producător de aspartam din Uniune. Astfel, reclamantul reprezintă întreaga producție de aspartam din Uniune. Plângerea conținea elemente de probă atestând existența unui dumping și a unui prejudiciu important cauzat de acesta, care au fost suficiente pentru a justifica deschiderea anchetei.

(3)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat părțile interesate să o contacteze pentru a participa la anchetă. În plus, Comisia a informat în mod special reclamantul, producătorii-exportatori cunoscuți și autoritățile chineze, importatorii cunoscuți, precum și utilizatorii, comercianții și distribuitorii despre care se cunoaște că sunt interesați de deschiderea anchetei și i-a invitat să participe la aceasta.

(4)

Părțile interesate au avut ocazia de a formula observații cu privire la deschiderea anchetei și de a solicita o audiere în fața Comisiei și/sau a consilierului-auditor pentru proceduri comerciale.

(5)

În contextul deschiderii anchetei, niciuna dintre părțile interesate nu a solicitat o audiere în fața serviciilor Comisiei și/sau a consilierului-auditor pentru proceduri comerciale.

(6)

În avizul de deschidere, Comisia a informat părțile interesate că are în vedere alegerea Japoniei sau a Coreei de Sud ca țară terță cu economie de piață în sensul articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază. Prin urmare, Comisia a informat producătorii din Japonia și Coreea de Sud cu privire la deschiderea anchetei și i-a invitat să participe. Tuturor părților interesate li s-a oferit posibilitatea de a formula observații și de a solicita o audiere în fața Comisiei și/sau a consilierului-auditor pentru proceduri comerciale.

(7)

În avizul său de deschidere, Comisia a anunțat că ar putea constitui un eșantion din rândul producătorilor-exportatori și al importatorilor produsului în cauză în Uniune, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(8)

Pentru a decide dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor importatorilor cunoscuți să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(9)

Niciunul dintre importatorii cunoscuți contactați de către Comisie nu a răspuns la chestionarul din avizul de deschidere în vederea selectării unui eșantion. Prin urmare, eșantionarea nu a fost aplicabilă în această anchetă.

(10)

Doi distribuitori, și anume comercianți care cumpără și revând aspartamul produs exclusiv de către producătorul din Uniune, s-au făcut cunoscuți și au oferit un răspuns la chestionar.

(11)

Pentru a decide dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori cunoscuți din RPC să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii RPC pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți producători-exportatori, dacă există vreunul, care ar putea fi interesați să participe la anchetă.

(12)

Șase producători-exportatori din țara în cauză au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși într-un eșantion. În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a selectat un eșantion de trei producători-exportatori bazat pe cel mai mare volum reprezentativ de exporturi către Uniune, care putea fi investigat în mod rezonabil, ținând seama de timpul disponibil. Pe această bază, cei trei producători-exportatori sau grupuri de producători-exportatori incluși/incluse în eșantion din China care au fost de acord să coopereze reprezintă aproximativ 90 % din totalul importurilor de aspartam originar din RPC. În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, toți producătorii-exportatori cunoscuți în cauză, precum și autoritățile din țara în cauză, au fost consultați cu privire la selectarea eșantionului. Nu au fost prezentate observații.

(13)

Trei producători-exportatori neincluși în eșantion din țara în cauză au solicitat o examinare individuală în conformitate cu articolul 17 alineatul (3) din regulamentul de bază și au primit un formular de cerere. Cu toate acestea, niciunul dintre acești trei producători-exportatori nu a furnizat formularul de cerere completat în termenele stabilite. Prin urmare, Comisia consideră că cererile pentru examinare individuală prezentate de cei trei producători-exportatori neincluși în eșantion nu sunt valabile.

(14)

În sensul articolului 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază, Comisia a trimis formulare de cerere TEP celor șase producători-exportatori cooperanți din țara în cauză, care au dorit să solicite o marjă de dumping individuală. Doi dintre cei șase producători-exportatori cooperanți au depus formularul de cerere TEP completat, dar unul dintre ei și-a retras ulterior cererea.

(15)

Comisia a trimis chestionare producătorului din Uniune, producătorilor-exportatori cooperanți din țara în cauză, unui producător din Japonia, selectată ca țară analogă astfel cum s-a explicat în considerentul 45 de mai jos, utilizatorilor cunoscuți și celor doi distribuitori care s-a făcut cunoscuți după publicarea avizului de deschidere.

(16)

S-au primit răspunsuri la chestionar din partea producătorului din Uniune, a trei producători-exportatori incluși în eșantion din țara în cauză, a producătorului din Japonia (denumită în continuare „țara analogă”), a doi distribuitori, precum și din partea a cinci utilizatori.

(17)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru determinarea provizorie a dumpingului, a prejudiciului cauzat de acesta și a interesului Uniunii. S-au efectuat vizite de verificare, în conformitate cu articolul 16 din regulamentul de bază, la sediile următoarelor societăți:

(18)

Ancheta privind dumpingul și prejudiciul a cuprins perioada 1 aprilie 2014-31 martie 2015 (denumită în continuare „perioada de anchetă” sau „PA”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între ianuarie 2011 și sfârșitul perioadei de anchetă (denumită în continuare „perioada examinată”).

(19)

Produsul în cauză, astfel cum a fost definit în avizul de deschidere, este aspartamul (N-L-α-aspartil-L-fenilalanină-1-metil ester, esterul N-metilic al acidului 3-amino-N-(α-carbometoxi-fenetil)-succinamic), CAS RN 22839-47-0, originar din RPC, precum și aspartamul originar din RPC și conținut în preparate și/sau amestecuri care au în compoziție și alți îndulcitori și/sau apă, încadrat în prezent la codul (codurile) NC ex 2924 29 98, ex 2106 90 92, ex 2106 90 98, ex 3824 90 92 și ex 3824 90 93.

(20)

Aspartamul este un ingredient de îndulcire produs sub forma unor cristale albe, inodore, de dimensiuni diferite, cu un profil de gust similar cu cel al zahărului dar cu o putere de îndulcire mai mare și o valoare energetică considerabil mai mică. Din acest motiv el este utilizat în principal ca înlocuitor de zahăr în industria băuturilor răcoritoare, în industria alimentară și în industria lactatelor.

(21)

Ancheta a demonstrat că, de fapt, pe parcursul perioadei de anchetă nu au fost importate în piața din Uniune preparate și/sau amestecuri care conțin aspartam originar din RPC. Comisia a concluzionat că, având în vedere lipsa importurilor, preparatele și amestecurile nu ar trebui să fie incluse în definiția produsului. Această clarificare a definiției produsului nu are niciun impact asupra constatărilor privind dumpingul, prejudiciul, legătura de cauzalitate și interesul Uniunii.

(22)

Prin urmare, ar trebui să se clarifice că definiția produsului în cauză se referă numai la aspartamul (N-L-α-aspartil-L-fenilalanină-1-metil ester, esterul N-metilic al acidului 3-amino-N-(α-carbometoxi-fenetil)-succinamic), CAS RN 22839-47-0, originar din RPC, încadrat în prezent la codul NC ex 2924 29 98 (denumit în continuare „produsul în cauză” sau „aspartam”).

(23)

Ancheta a arătat că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice și chimice de bază, precum și aceleași utilizări principale:

Prin urmare, Comisia a stabilit în acest stadiu că aceste produse sunt produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(24)

Pentru a stabili dacă sunt îndeplinite criteriile de la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază, Comisia a solicitat informațiile necesare cerând producătorilor-exportatori să completeze formularul de cerere TEP. Un producător-exportator inclus în eșantion a solicitat TEP și a prezentat formularul de cerere de acordare a TEP în termenul stabilit.

(25)

Comisia a verificat toate informațiile prezentate la sediul societății în cauză.

(26)

Verificarea a arătat că producătorul-exportator nu respecta criteriile de la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază și, prin urmare, nu i s-a putut acorda TEP; au fost detectate deficiențe în special în ceea ce privește criteriile 2 și 3.

(27)

Comisia a comunicat constatările detaliate producătorului-exportator în cauză, autorităților din țara în cauză și industriei din Uniune. Societatea a contestat constatările Comisiei și a transmis observații în scris cu privire la informațiile comunicate. Principalele observații substanțiale primite sunt abordate mai jos.

(28)

În ceea ce privește criteriul 2, producătorul-exportator a reiterat faptul că dispune de un set clar de evidențe contabile, auditate independent, în conformitate cu standardele de raportare financiară din Hong Kong.

(29)

În ceea ce privește criteriul 3, producătorul-exportator a susținut că beneficiile obținute din regimul (regimurile) fiscal(e) preferențial(e), din subvenții sau achiziționarea drepturilor de utilizare a terenului ar trebui să fie considerate similare cu o subvenție și, prin urmare, nu ar trebui să fie evaluate în cadrul unei anchete pentru acordarea TEP.

(30)

Mai mult, producătorul-exportator a afirmat că actuala evaluare a criteriilor 2 și 3 contrazice concluziile celor două anchete anterioare, prin care societatea a solicitat TEP și în care s-a concluzionat că au fost îndeplinite criteriile 2 și 3.

(31)

Comisia reamintește faptul că decizia de a acorda TEP se ia în mod independent pentru fiecare anchetă, pe baza circumstanțelor specifice relevante pentru anchetă și respectând practica actuală. Toate anchetele trebuie să fie efectuate de la caz la caz.

(32)

În ceea ce privește evaluarea regimului (regimurilor) fiscal(e) preferențial(e) și a subvențiilor în cadrul criteriului 3, Comisia consideră că scopul evaluării în vederea acordării TEP este diferit de cel al anchetei antisubvenție, în măsura în care evaluarea în vederea acordării TEP stabilește dacă o societate își desfășoară activitatea în condiții de economie de piață, în timp ce ancheta antisubvenție stabilește dacă o societate beneficiază de subvenții care pot face obiectul unor măsuri compensatorii. Aceste două chestiuni trebuie abordate separat și din cauză că aspectul relevant pentru criteriul 3 este dacă costurile de producție și situația financiară ale întreprinderilor nu fac obiectul niciunei denaturări semnificative, provenind de la vechiul sistem de economie planificată, și nu dacă o întreprindere beneficiază de subvenții care pot face obiectul unor măsuri compensatorii (3).

(33)

În ceea ce privește prețul de transfer al drepturilor de utilizare a terenului, Comisia consideră că observațiile primite nu schimbă concluzia sa, conform căreia dreptul de utilizare a terenului nu a fost obținut la prețul pieței.

(34)

Mai mult, producătorul-exportator a solicitat o audiere prezidată de consilierul-auditor. Această audiere a avut loc la 6 ianuarie 2016, iar societatea a putut să dezvolte toate motivele pentru care consideră că îndeplinește cerințele de la criteriile 2 și 3 pentru acordarea TEP.

(35)

Cu toate acestea, după audiere s-a considerat că solicitantul nu a reușit să demonstreze că a îndeplinit cerințele de la articolul 2 alineatul (7) litera (c) a doua și a treia liniuță din regulamentul de bază. În special, solicitantul nu a reușit să demonstreze că nu a făcut obiectul unor denaturări semnificative provenind de la sistemul de economie planificată. Într-adevăr, ancheta a arătat că societatea a beneficiat de regim(uri) fiscal(e) preferențial(e), de subvenții și de un preț de transfer al dreptului de utilizare a terenului în condiții preferențiale și, prin urmare, nu îndeplinea cerințele de la criteriul 3 din evaluarea pentru acordarea TEP.

(36)

Dată fiind gravitatea constatărilor referitoare la criteriul 3, nu se consideră necesar să se dezvolte în continuare deficiențele constatate pentru criteriul 2 în acest stadiu al anchetei.

(37)

Comisia a adus la cunoștința producătorului-exportator decizia finală privind TEP.

(38)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală a fost stabilită pe baza prețului sau a valorii construite într-o țară terță cu economie de piață pentru producătorii-exportatori cărora nu li s-a acordat TEP. În acest scop, a trebuit să se selecteze o țară terță cu economie de piață (denumită în continuare „țara analogă”).

(39)

În avizul de deschidere, Comisia a informat părțile interesate că are în vedere alegerea Japoniei sau a Coreei de Sud ca țară analogă adecvată și a invitat părțile interesate să formuleze observații.

(40)

Au fost primite observații de la Camera de Comerț Internațional a Chinei, Camera de Comerț a Importatorilor și a Exportatorilor de Metale, de Minerale și de Produse Chimice din China, precum și de la producătorii-exportatori chinezi, care au contestat în ansamblu utilizarea Japoniei ca țară analogă. S-a susținut că este mai adecvată Coreea de Sud ca țară analogă deoarece, printre altele, piața internă din Coreea de Sud este mai competitivă decât aceea din Japonia.

(41)

Cu scopul de a explora toate posibilitățile în ceea ce privește selectarea unei țări analoge adecvate, Comisia a invitat toți importatorii neafiliați cunoscuți, producătorii-exportatori chinezi incluși în eșantion, Camera de Comerț Internațional a Chinei și Camera de Comerț a Importatorilor și a Exportatorilor de Metale, de Minerale și de Produse Chimice din China să furnizeze toate informațiile relevante cu privire la toate țările terțe cu economie de piață posibile, diferite de Japonia și Coreea de Sud.

(42)

Pe baza informațiilor aflate la dispoziția Comisiei, s-a confirmat că aspartamul este produs într-un număr limitat de țări, și anume în RPC, Japonia, Coreea de Sud și în Uniune.

(43)

Pe baza observațiilor primite, Comisia a contactat un producător din Coreea de Sud cunoscut că produce aspartam, care, însă, nu a fost de acord să coopereze în cadrul anchetei.

(44)

A fost contactat un producător japonez și acesta a fost de acord în mod provizoriu să coopereze în cadrul anchetei.

(45)

Comisia a concluzionat în acest stadiu că Japonia este o țară analogă adecvată în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază.

(46)

Informațiile primite de la producătorul cooperant din țara analogă au fost utilizate ca bază pentru determinarea valorii normale pentru producătorii-exportatori cărora nu li s-a acordat TEP, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază.

(47)

În primul rând, Comisia a examinat dacă, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, volumul total al vânzărilor produsului similar către clienți independenți din Japonia a fost reprezentativ. În acest scop, volumul de vânzări total a fost comparat cu volumul total al produsului în cauză exportat către Uniune de fiecare dintre producătorii-exportatori chinezi incluși în eșantion. Pe această bază, s-a constatat că produsul similar a fost vândut în cantități reprezentative pe piața din Japonia.

(48)

În al doilea rând, Comisia a identificat tipurile de produs vândute de producător pe piața internă din țara analogă care au fost identice sau direct comparabile cu tipurile vândute la export către Uniune de către producătorii-exportatori chinezi incluși în eșantion. Comisia a comparat, în funcție de tipul de produs, volumul de vânzări în Japonia cu exporturile către Uniune, pentru fiecare producător-exportator inclus în eșantion. Această comparație a demonstrat că toate tipurile de produs au fost vândute în cantități reprezentative în Japonia.

(49)

Ulterior, Comisia a examinat, în ceea ce privește producătorul din țara analogă, dacă fiecare tip de produs similar comercializat pe piața internă ar putea fi considerat ca fiind vândut în cadrul operațiunilor comerciale normale în temeiul articolului 2 alineatul (4) din regulamentul de bază. Valoarea normală se bazează pe prețul efectiv practicat pe piața internă pentru fiecare tip de produs, indiferent dacă vânzările respective sunt sau nu profitabile, dacă volumul vândut la un preț net de vânzare egal sau mai mare decât costul de producție calculat reprezintă mai mult de 80 % din volumul total de vânzări pentru tipul respectiv și dacă prețul de vânzare mediu ponderat al tipului de produs respectiv este mai mare sau egal cu costul de producție unitar. Pentru toate tipurile de produs comparate, s-a putut stabili valoarea normală pe baza mediei ponderate a prețurilor tuturor vânzărilor tipului de produs respectiv pe piața internă în cursul perioadei de anchetă.

(50)

În cele din urmă, Comisia a identificat tipurile de produs exportate din RPC către Uniune și care nu au fost vândute în Japonia și a construit valoarea normală pe baza articolului 2 alineatele (3) și (6) din regulamentul de bază. Pentru a construi valoarea normală pentru aceste tipuri de produs, Comisia a utilizat costul mediu de producție al celor mai apropiate tipuri de produs fabricate de producătorul din țara analogă și a adăugat o sumă rezonabilă pentru costuri de vânzare, cheltuieli administrative și alte costuri generale (costuri „VAG”), precum și un profit corespunzător mediei ponderate a profiturilor realizate de producătorul din țara analogă din vânzările interne ale produsului similar efectuate în cadrul unor operațiuni comerciale normale în cursul perioadei de anchetă.

(51)

Cei trei producători-exportatori incluși în eșantion au exportat în Uniune fie direct către clienți independenți, fie prin intermediul unor societăți afiliate acționând ca importatori.

(52)

În cazul în care producătorii-exportatori au exportat produsul în cauză direct către clienți independenți din Uniune, prețul de export a fost prețul plătit efectiv sau de plătit pentru produsul în cauză în momentul vânzării la export către Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(53)

În cazul în care producătorii-exportatori au exportat produsul în cauză în Uniune prin intermediul unor societăți afiliate care acționează ca importatori, prețul de export a fost stabilit pe baza prețului la care produsul importat a fost revândut pentru prima oară unor clienți independenți din Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. În astfel de cazuri, au fost efectuate ajustări ale prețului pentru a ține cont de toate costurile suportate între import și revânzare, incluzând costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale, precum și de o marjă de profit rezonabilă.

(54)

Comisia a comparat valoarea normală și prețul de export al producătorilor-exportatori incluși în eșantion pe o bază franco fabrică.

(55)

Comisia a ajustat valoarea normală și/sau prețul de export pentru a ține seama de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea prețurilor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază, atunci când acest lucru a fost justificat prin necesitatea de a asigura o comparație echitabilă.

(56)

În ceea ce privește prețurile de export ale producătorilor-exportatori incluși în eșantion, au fost efectuate ajustări în ceea ce privește costul de transport, de asigurare, de manipulare, de creditare, precum și taxele și comisioanele bancare. Cu privire la prețurile de pe piața internă ale producătorului din țara analogă, au fost efectuate ajustări în ceea ce privește costurile pentru transportul intern, costurile de creditare și manipulare.

(57)

Un exportator a solicitat o ajustare a prețului de export pentru cursul de schimb valutar, în baza articolului 2 alineatul (10) litera (j) din regulamentul de bază. Acest producător-exportator a încheiat contracte forward pe cursul de schimb în scopul de a neutraliza aprecierea monedei sale în raport cu monedele aferente în mod obișnuit vânzărilor la export, și anume euro și dolarul american. Totuși, ancheta a demonstrat că nu a existat o legătură directă între contractele de schimb valutar și contractul comercial de vânzări la export. Prin urmare, solicitarea nu a fost acceptată.

(58)

Un producător-exportator din RPC inclus în eșantion a susținut că ar fi trebuit examinați o serie de factori pentru a se determina dacă se justifică o ajustare în scopul de a se asigura o comparație echitabilă între prețul de export al exportatorilor chinezi incluși în eșantion și valoarea normală stabilită în Japonia. Acești factori vizau nivelul de comercializare, cantitatea de vânzări, calitatea fizică și diferențele de branding, precum și diferențele de costuri cum ar fi costul pentru cercetare și dezvoltare, costul materiilor prime, costurile fixe și regimurile fiscale.

(59)

Cu privire la nivelul de comercializare, nu s-a constatat nicio diferență importantă cu privire la structura vânzărilor sau la tipul de clienți între producătorul-exportator solicitant și producătorul din țara analogă. În mod similar, nu s-a constatat nicio diferență între caracteristicile fizice ale produsului similar și cele ale produsului în cauză care să justifice o ajustare. În plus, ancheta nu a constat că marca producătorului din țara analogă ar avea un efect asupra prețurilor astfel încât să justifice o ajustare. Producătorul-exportator solicitant nu a furnizat elemente de probă convingătoare sau elemente decisive în acest sens.

(60)

În privința solicitărilor privind costurile, ancheta a confirmat că producătorul din țara analogă a trecut la o metodă de producție diferită în ultimii ani. Cu toate acestea, ancheta nu a confirmat o creștere semnificativă a costurilor, datorită unei metode de producție diferite, care ar justifica o ajustare.

(61)

Pentru producătorii-exportatori cooperanți incluși în eșantion, Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs similar din țara analogă (a se vedea considerentele 46-50 de mai sus) cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(62)

Pe această bază, marjele de dumping medii ponderate provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt după cum urmează:

(63)

Pentru producătorii-exportatori cooperanți care nu sunt incluși în eșantion, Comisia a calculat marja de dumping medie ponderată, în conformitate cu articolul 9 alineatul (6) din regulamentul de bază. Prin urmare, marja a fost stabilită pe baza marjelor producătorilor-exportatori incluși în eșantion.

(64)

Pe această bază, marja de dumping provizorie a producătorilor-exportatori cooperanți care nu sunt incluși în eșantion este de 262,93 %.

(65)

Pentru toți ceilalți producători-exportatori din țara în cauză, Comisia a stabilit marja de dumping pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. În acest scop, Comisia a stabilit nivelul de cooperare a producătorilor-exportatori. Nivelul de cooperare reprezintă volumul exporturilor în Uniune realizate de producătorii-exportatori cooperanți exprimat ca proporție din volumul total al exporturilor – astfel cum este raportat în statisticile Eurostat privind importurile – din țara în cauză în Uniune.

(66)

Nivelul de cooperare este mare deoarece importurile producătorilor-exportatori cooperanți au reprezentat aproximativ 90 % din volumul total de exporturi către Uniune pe parcursul perioadei de anchetă. Pe această bază, Comisia a decis să stabilească marja de dumping reziduală la nivelul producătorului-exportator cooperant inclus în eșantion cu marja de dumping cea mai ridicată.

(67)

Marjele de dumping provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt următoarele:

(68)

Produsul similar a fost fabricat de un producător din Uniune, Ajinomoto Sweeteners Europe S.A.S (denumit în continuare „ASE”), pe parcursul perioadei de anchetă. La 15 octombrie 2015, ASE a fost achiziționată de Hyet Holding B.V. și, în consecință, denumirea producătorului din Uniune s-a schimbat în Hyet Sweet S.A.S (denumit în continuare „Hyet”). Noul proprietar a confirmat întregul său sprijin pentru ancheta în curs de desfășurare. Prin urmare, Hyet constituie industria din Uniune în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(69)

Întrucât industria din Uniune nu este constituită decât de un singur producător, a fost necesar ca toate cifrele legate de date sensibile să fie prezentate sub formă de indici sau de intervale, din motive de confidențialitate.

(70)

Consumul Uniunii s-a bazat pe vânzările producătorului din Uniune și importurile din RPC. În afară de Uniune, RPC și Japonia, aspartamul este produs în prezent numai în Coreea de Sud. În 2014, unicul producător din SUA s-a retras de pe piața aspartamului. Pe baza informațiilor disponibile (4), nu au existat importuri sau au existat numai importuri nesemnificative de aspartam pe piața din Uniune provenind din Japonia, Coreea sau SUA pe parcursul perioadei examinate.

(71)

În prezent, aspartamul este clasificat în Eurostat în cadrul mai multor coduri CN care conțin multe alte produse chimice și, din acest motiv, datele Eurostat nu sunt adecvate pentru stabilirea volumului importurilor. Pentru perioada examinată, reclamantul a furnizat statistici privind vânzările din China către Uniune, provenite de la o societate de cercetare cu sediul în China, CCM Information Science and Technology Co. Ltd. (denumită în continuare „CCM”) (5). Aceste informații au fost verificate încrucișat cu baza de date privind exporturile Chinei, în care, însă, datele relevante nu au fost disponibile pentru întreaga perioadă examinată. Având în vedere că datele pentru 2013, 2014 și perioada de anchetă raportate în cele două baze de date s-au potrivit, s-a decis să se folosească datele furnizate de CCM care acoperă întreaga perioadă examinată.

(72)

Pe această bază, consumul Uniunii a evoluat astfel:

Tabelul 1

Consumul Uniunii (în tone)

(73)

Consumul Uniunii a scăzut cu 12 % pe parcursul perioadei examinate. În conformitate cu cunoștințele despre piață obținute de la reclamant și utilizatori, această tendință se datorează în principal preocupărilor în materie de sănătate cu privire la aspartam, care i-au determinat pe unii utilizatori să treacă la alți îndulcitori, cum ar fi acesulfamul de potasiu (denumit în continuare „ACE-K”), stevia sau sucraloza.

(74)

Importurile în Uniune și cotele de piață ale importurilor din RPC au evoluat astfel:

Tabelul 2

Volumul importurilor (în tone) și cota de piață

(75)

Pe parcursul perioadei examinate, volumul importurilor din RPC a scăzut cu 12 %, ca și consumul total al Uniunii, astfel cum s-a menționat în considerentul 73 de mai sus. Cota de piață a importurilor din China a rămas stabilă, în limita cuprinsă între 50 % și 70 % din consumul Uniunii pe parcursul perioadei examinate.

(76)

Prețurile medii pe tonă ale importurilor din RPC au evoluat astfel:

Tabelul 3

Prețurile CIF de import din RPC (EUR/tonă)

(77)

Prețurile medii ale importurilor din RPC au scăzut cu 12 % pe parcursul perioadei examinate.

(78)

Comisia a stabilit subcotarea prețurilor pe parcursul perioadei de anchetă comparând:

(79)

Pentru a avea o potrivire suficientă între tipurile de produse vândute de industria din Uniune și cele vândute de producătorii-exportatori din China, numărul de control al produsului a fost trunchiat în ceea ce privește parametrii referitori la dimensiunea ambalajului și tipul de ambalare. Ancheta a confirmat că prețul pe tonă nu este influențat semnificativ de acești doi parametri.

(80)

Prețul mediu ponderat practicat de industria din Uniune pentru tipul de produs a fost comparat cu prețurile medii ponderate corespunzătoare per tip de produs ale importurilor provenite de la producătorii-exportatori cooperanți. Rezultatul comparației a fost exprimat ca procent din cifra de afaceri a producătorului din Uniune pe parcursul perioadei de anchetă. Comisia a constatat o marjă de subcotare medie de 21,1 %.

(81)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea impactului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei din Uniune a inclus o evaluare a tuturor indicatorilor economici care au influențat situația industriei din Uniune pe parcursul perioadei examinate.

(82)

Pentru a respecta confidențialitatea informațiilor comerciale, a fost necesară prezentarea informațiilor referitoare la unicul producător din Uniune sub formă de indici.

(83)

Producția totală, capacitatea de producție (7) și gradul de utilizare a capacității din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate astfel:

Tabelul 4

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității

(84)

Volumul producției industriei din Uniune a scăzut în mod constant și pronunțat, cu 42 %, pe parcursul întregii perioade examinate. Începând din 2013, producătorul din Uniune a trebuit să recurgă la închiderea unităților de producție timp de două luni pentru a reduce costurile, spre deosebire de închiderea standard de 3 săptămâni la 18 luni pentru întreținere.

(85)

Capacitatea de producție a industriei din Uniune a rămas neschimbată pe parcursul perioadei examinate și, în consecință, gradul de utilizare a capacității a scăzut odată cu volumul producției.

(86)

Volumul vânzărilor industriei din Uniune în Uniune către clienți neafiliați și cota de piață a acesteia au evoluat astfel cum se prezintă în următorul tabel:

Tabelul 5

Volumul vânzărilor și cota de piață

(87)

Pe parcursul perioadei examinate, volumul vânzărilor industriei din Uniune a scăzut în ansamblu cu 12 %. Consumul din Uniune a scăzut cu 12 % pe parcursul perioadei examinate. Astfel cum reiese din statistici, volumul vânzărilor produsului din China a scăzut cu același procent (a se vedea considerentul 74 de mai sus), ceea ce înseamnă că producătorii din China și producătorul din Uniune și-au împărțit în mod egal (fiecare cu 12 %) scăderea volumului vânzărilor cauzată de reducerea consumului în Uniune.

(88)

În consecință, cota de piață a producătorului din Uniune a rămas, de asemenea, stabilă, pe parcursul perioadei examinate, în intervalul cuprins între 30 % și 50 %.

(89)

Pe parcursul perioadei examinate, ocuparea forței de muncă, productivitatea și costul forței de muncă au evoluat astfel:

Tabelul 6

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(90)

Din 2011 până la sfârșitul perioadei de anchetă, industria din Uniune și-a redus personalul cu 7 % și, în lumina scăderii foarte pronunțate a producției descrise la considerentul 84 de mai sus, productivitatea a scăzut cu 37 % în total. Industria din Uniune a explicat că este dificilă o reducere suplimentară a numărului de angajați din cauza procesului continuu de producție, precum și a indemnizațiilor de concediere aplicabile. În orice caz, industria din Uniune a reușit să reducă costurile totale cu forța de muncă prin închiderea forțată a unităților de producție și, în felul acesta, costurile medii cu forța de muncă per angajat au rămas relativ stabile pe parcursul perioadei examinate.

(91)

Toate marjele de dumping au fost semnificative, astfel cum s-a indicat la considerentul 67 de mai sus. Impactul amplorii marjelor de dumping efective asupra industriei din Uniune a fost semnificativ, având în vedere volumul și prețurile importurilor din RPC.

(92)

În ceea ce privește aspartamul care provine din RPC, niciodată nu au fost instituite taxe antidumping. Taxele antidumping asupra aspartamului care provine din Japonia și SUA au fost impuse în 1991 și au expirat cu mult timp în urmă. Prin urmare, evaluarea efectelor practicilor de dumping anterioare nu se aplică în acest caz.

(93)

Prețurile de vânzare unitare medii ponderate practicate de industria din Uniune pentru clienți neafiliați în Uniune au evoluat astfel:

Tabelul 7

Prețurile de vânzare și costul produselor vândute de industria din Uniune

(94)

Prețul mediu de vânzare al produsului similar practicat de industria din Uniune a scăzut cu 7 % în perioada examinată. Evoluția prețurilor materiilor prime, astfel cum se descrie în detaliu în considerentul 110, explică parțial această scădere a prețurilor, însă nu este singura explicație, după cum se analizează în detaliu în secțiunea 5 de mai jos.

(95)

Ca urmare a scăderii semnificative a volumului producției, costul unitar al produselor vândute a crescut cu 22 % pe parcursul perioadei examinate.

(96)

Tabelul 8 de mai jos prezintă tendințele în materie de profitabilitate, flux de lichidități, investiții și randament al investițiilor la nivelul industriei din Uniune pe parcursul perioadei examinate:

Tabelul 8

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

(97)

Comisia a stabilit profitabilitatea industriei din Uniune prin exprimarea profitului net înainte de impozitare, realizat din vânzările produsului similar către clienți neafiliați din Uniune, ca procent din cifra de afaceri corespunzătoare respectivelor vânzări. Astfel cum se poate vedea în tabelul de mai sus, profitabilitatea industriei din Uniune a scăzut în mod pronunțat pe parcursul perioadei examinate. Variațiile mari ale fluxului de lichidități sunt strâns legate de modificările stocurilor. Ca urmare a situației financiare dificile a industriei din Uniune, investițiile și randamentul investițiilor au scăzut, de asemenea, în mod semnificativ pe parcursul perioadei examinate.

(98)

În conformitate cu principiile contabile general acceptate (GAAP) (9) în Franța, industria din Uniune a înregistrat în contabilitate o depreciere semnificativă în exercițiul financiar 2012 (10). Această depreciere s-a bazat pe previziunile privind piața și a fost reprezentată de o sumă foarte importantă. În scopurile prezentei anchete, s-a decis totuși să nu se ia în considerare această înregistrare contabilă excepțională pentru a se evita denaturarea tendințelor.

(99)

Nivelurile stocurilor industriei din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate astfel:

Tabelul 9

Stocurile

(100)

Deși stocurile finale au scăzut în perioada examinată ca urmare a închiderilor de durată mai mare a unităților de producție care au vizat reducerea costurilor astfel cum s-a explicat în considerentul 84 de mai sus, nivelul stocurilor, ca procent din producție, a crescut în mod semnificativ comparativ cu producția.

(101)

Ancheta a demonstrat că, practic, toți indicatorii economici, cu excepția cotei de piață care a rămas stabilă, s-au deteriorat pe parcursul perioadei examinate.

(102)

S-au observat tendințe negative semnificative la următorii indicatori economici: volumul producției, gradul de utilizare a capacității, volumul vânzărilor și prețurile de vânzare pe piața din Uniune, fluxul de lichidități, investițiile, ocuparea forței de muncă și productivitatea. Datorită efectului combinat al producției reduse, care duce la o creștere a costului unitar al produselor vândute, și al scăderii prețurilor de vânzare, profitabilitatea industriei din Uniune a scăzut în mod pronunțat pe parcursul perioadei examinate. Toate aceste evoluții semnalează o situație clară de prejudiciu.

(103)

Una dintre părțile interesate a susținut că industria farmaceutică și alimentară reprezintă două piețe separate și că industria din Uniune nu se confruntă cu niciun prejudiciu în ceea ce privește vânzările către industria farmaceutică, astfel încât ancheta ar trebui să fie limitată la aspartamul utilizat în sectorul alimentar și al băuturilor. Această parte interesată a susținut, de asemenea, că întrucât ea nu concurează cu industria din Uniune pe piața farmaceutică, industriei din Uniune nu trebuie să i se permită să reclame un prejudiciu în ceea ce privește vânzările sale către industria farmaceutică.

(104)

Ca răspuns la această afirmație, trebuie remarcat că ancheta a demonstrat că exportatorii din China au capacitatea de a produce toate tipurile de produs în cauză, inclusiv tipurile destinate clienților din sectorul farmaceutic. Cu toate acestea, pentru moment, consumul de aspartam al sectorului farmaceutic este foarte limitat și exportatorii din China nu au avut capacitatea (deocamdată) de a intra pe această piață. Este important de subliniat că fără vânzările pentru sectorul farmaceutic mai profitabile, prejudiciul înregistrat de industria din Uniune ar fi fost chiar mai pronunțat.

(105)

Cel mai important aspect este acela că ancheta a confirmat că aspartamul vândut sectorului alimentar și cel vândut sectorului farmaceutic au aceleași proprietăți fizice, tehnice și chimice esențiale și, prin urmare, sunt considerate unul și același produs. Din acest motiv, excluderea aspartamului destinat sectorului farmaceutic nu este justificată. Diferențele de prețuri, cauzate în principal de un proces de certificare și control mai exigent, precum și de cerințe mai stricte în ceea ce privește producția, sunt luate în considerare în numărul de control al produsului, care diferențiază aspartamul destinat sectorului farmaceutic de cel destinat sectorului alimentar. Această diferențiere garantează că numai aceleași tipuri de produs sunt comparate și luate în considerare pentru calculul prejudiciului și al dumpingului. Pe baza celor de mai sus, această cerere a trebuit să fie respinsă.

(106)

Pe baza tuturor elementelor de mai sus, Comisia a concluzionat că industria din Uniune a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(107)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (6) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă importurile care fac obiectul unui dumping provenite din țara în cauză au cauzat un prejudiciu important industriei din Uniune. În conformitate cu articolul 3 alineatul (7) din regulamentul de bază, Comisia a examinat, de asemenea, dacă și alți factori cunoscuți ar fi putut aduce în același timp un prejudiciu industriei din Uniune. Comisia s-a asigurat de faptul că niciun eventual prejudiciu, cauzat de alți factori decât importurile care fac obiectul unui dumping provenite din țara în cauză, nu a fost atribuit acestor importuri.

(108)

Toate marjele de dumping constatate pe parcursul perioadei de anchetă au fost semnificative, astfel cum s-a indicat la considerentul 67 de mai sus. Marja de subcotare pentru aceeași perioadă a fost, de asemenea, foarte mare, fiind în valoare de 21,1 %, astfel cum s-a menționat la considerentul 80.

(109)

Mai mult, ancheta a arătat că prețurile chinezești erau deja mai scăzute decât cele practicate de industria din Uniune în anul 2011 și acestea au continuat să scadă cu 12 % pe parcursul perioadei examinate. Datorită presiunii exercitate de producătorii-exportatori chinezi asupra prețurilor, industria din Uniune a trebuit să își reducă prețurile și, începând din 2013, aceasta nu a mai putut să vândă la prețuri care să îi permită să își recupereze integral costurile, în special pe parcursul perioadei de anchetă.

(110)

Pentru a analiza în mod mai aprofundat comportamentul în materie de prețuri al producătorilor-exportatori chinezi, ancheta a evaluat evoluția prețurilor la principalele materii prime. Aspartamul este produs prin amestecarea a doi aminoacizi (L-aspartic și L-fenilalanină) în cantități aproape egale. Acești doi aminoacizi reprezintă împreună aproximativ 25 % din costul total de producție. Prețurile acestor două materii prime s-au modificat pe parcursul perioadei examinate cu aproximativ + 3,5 % și, respectiv, – 27 %. Aceasta înseamnă că evoluția prețurilor materiilor prime ar putea să justifice cel mult o reducere de numai 3 % a costurilor de producție sau a prețurilor aspartamului, față de reducerea de 12 % observată la prețurile de vânzare ale importurilor din China. Acest lucru confirmă afirmațiile industriei din Uniune potrivit cărora producătorii-exportatori chinezi au avut un comportament în materie de prețuri destul de agresiv pe piața Uniunii.

(111)

Ancheta a arătat, de asemenea, că produsele chinezești sunt prezente în mod masiv pe piața Uniunii. Chiar dacă volumul lor nu a crescut în cursul perioadei examinate, ci a urmat tendința de scădere pe care a înregistrat-o consumul, cota lor de piață a rămas stabilă și a fost semnificativ mai ridicată decât cea a industriei din Uniune pe parcursul perioadei examinate.

(112)

Dată fiind prezența unor volume mari de importuri care fac obiectul unui dumping la prețuri mici, industria din Uniune nu a fost în măsură să crească prețurile sau să le mențină, pentru a-și acoperi costul total de producție. În realitate, pentru a-și păstra clienții și producția, industria din Uniune a fost obligată să își reducă mai mult prețurile, cu 7 % pe parcursul perioadei examinate, fapt ce a condus la înregistrarea de pierderi începând cu anul 2013. Astfel cum s-a explicat în considerentele 108-110, această scădere a prețurilor a fost mai semnificativă decât scăderea care s-ar putea explica prin evoluția prețurilor materiilor prime.

(113)

În baza celor de mai sus, Comisia consideră că importurile care fac obiectul unui dumping au provocat un prejudiciu important industriei din Uniune, în sensul articolului 3 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(114)

Volumul și prețul mediu al exporturilor industriei din Uniune către clienți neafiliați au evoluat pe parcursul perioadei examinate astfel:

Tabelul 10

Performanța la export a industriei din Uniune

(115)

Volumul exporturilor industriei din Uniune a scăzut foarte mult, cu 66 %, pe parcursul perioadei examinate și prețurile medii au scăzut, de asemenea, cu 7 %. Ancheta a arătat că acest fapt a avut un impact negativ asupra volumului producției (considerentul 84) și, în consecință, asupra costului bunurilor vândute (considerentul 94). Prin urmare, se consideră că rezultatele slabe pe piețele de export au contribuit, de asemenea, la prejudiciul important suferit de industria din Uniune.

(116)

Cu toate acestea, scăderea volumului și a prețurilor vânzărilor la export nu a fost suficientă pentru a justifica nivelul și intensitatea prejudiciului global suferit de industria din Uniune. Este important de subliniat faptul că industria din Uniune a fost obligată să continue să își reducă prețurile pe piața Uniunii, în pofida deteriorării structurii costurilor, din cauza presiunii continue și intense asupra prețurilor exercitate de producătorii-exportatori chinezi pe piața Uniunii, astfel cum s-a explicat în capitolul 5.1.

(117)

De asemenea, ancheta a arătat că, în cursul perioadei de anchetă, ponderea producției exportate a fost semnificativ mai mică decât ponderea producției vândute pe piața Uniunii.

(118)

Pe această bază, se consideră că scăderea volumului și a prețurilor vânzărilor la export realizate de industria din Uniune în cursul perioadei examinate nu a rupt legătura de cauzalitate dintre importurile din China care fac obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria din Uniune.

(119)

Astfel cum s-a menționat deja mai sus, în considerentul 70, aspartamul se produce în prezent numai în Japonia, RPC, Coreea de Sud și Uniune. SUA a avut o unitate de producție care, oricum, și-a încetat activitatea în 2014. Conform informațiilor disponibile, Coreea de Sud își reduce, de asemenea, volumul producției. Mai important, informațiile disponibile sugerează (11) că importurile în Uniune de la alți producători decât cei din RPC au fost absente sau prezente în cantități neglijabile pe parcursul întregii perioade examinate.

(120)

Din aceste motive, s-a concluzionat că importurile din țări terțe nu au avut niciun impact asupra prejudiciului suferit de industria din Uniune și, prin urmare, nu ar putea rupe legătura de cauzalitate stabilită între importurile din China și prejudiciul suferit de industria din Uniune.

(121)

Consumul Uniunii a scăzut cu 12 % pe parcursul perioadei examinate. Astfel cum s-a arătat în tabelele 2 și 5 de mai sus, cota de piață a producătorilor-exportatori chinezi și cea a industriei din Uniune au rămas stabile în cursul perioadei examinate, deoarece cele două părți au suportat scăderi echivalente (cu 12 %) ale volumului vânzărilor.

(122)

În orice caz, se consideră că scăderea consumului din Uniune nu a fost la fel de substanțială ca și scăderea producției și nu este suficientă pentru a explica amploarea prejudiciului suferit de producătorul din Uniune. Se amintește că prețurile de vânzare au scăzut cu 7 %, iar scăderea volumului producției a condus la costuri mai mari și la o rentabilitate negativă foarte pronunțată în cursul perioadei de anchetă. Prin urmare, s-a considerat că scăderea consumului în Uniune a afectat în mod negativ industria din Uniune, însă nu a fost susceptibilă de a rupe legătura de cauzalitate dintre importurile din China care fac obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria din Uniune.

(123)

Una dintre părțile interesate a afirmat că producătorul din Uniune vinde un produs de marcă, spre deosebire de vânzările de produse fără marcă ale producătorilor din China. Conform acestei părți, produsele de marcă sunt mai vizibile și, ca atare, suferă mai mult de pe urma unor campanii de comunicare media negative, care evocă preocupări posibile în materie de sănătate, acesta fiind motivul scăderii vânzărilor industriei din Uniune.

(124)

Această afirmație se bazează foarte mult pe speculații și nu a fost susținută cu dovezi solide. Aspartamul este vândut unor societăți mari care desfășoară activități, în principal, în sectorul alimentar și al băuturilor, nu ca produs de marcă pentru utilizatorii finali. Ancheta a confirmat că aspartamul vândut de industria din Uniune și cel din importurile din China sunt absolut identice în materie de proprietăți fizice și chimice și, odată ce procesul de certificare s-a încheiat, utilizatorii nu fac diferența între cele două surse. Prin urmare, această afirmație trebuie respinsă.

(125)

Această parte interesată a pretins, de asemenea, că costurile industriei din Uniune sunt denaturate de achizițiile uneia dintre materiile prime de la o societate afiliată. Cu toate acestea, ancheta a stabilit că societatea afiliată a vândut materia primă la aceleași prețuri industriei din Uniune și altor părți terțe neafiliate, prețurile fiind stabilite în condiții de deplină concurență. Prin urmare, afirmația conform căreia costurile industriei din Uniune sunt denaturate nu este confirmată de constatările anchetei.

(126)

O altă parte interesată a contestat legătura cauzală în baza argumentului că deteriorarea industriei din Uniune nu a coincis cu creșterea volumului de importuri care fac obiectul unui dumping din RPC.

(127)

Astfel cum s-a explicat amănunțit în considerentele 108-113 de mai sus, prejudiciul a fost provocat de efectul combinat al cotei de piață importante a importurilor din China și al prețurilor lor reduse și în scădere. Prin urmare, această afirmație este respinsă.

(128)

Ancheta a demonstrat că presiunea continuă asupra prețului exercitată de importurile din China combinată cu prezența puternică a acestora pe piața din Uniune au provocat un prejudiciu important industriei din Uniune. Prețurile deja mai scăzute ale importurilor din China au scăzut în continuare cu 12 % pe parcursul perioadei examinate și această reducere a prețului ar putea să fie justificată numai în mică măsură de evoluțiile prețurilor materiilor prime.

(129)

Prejudiciul în cadrul prezentei anchete este clar și este indicat de marea majoritate a indicatorilor, astfel cum este descris la capitolul 4 de mai sus. Presiunea continuă și agresivă asupra prețului exercitată de RPC a forțat industria din Uniune să își reducă prețurile sub nivelul total al costurilor de producție, aceasta suferind pierderi semnificative, în special pe parcursul perioadei de anchetă.

(130)

Comisia a examinat îndeaproape efectele tuturor factorilor cunoscuți care ar fi putut avea un impact negativ asupra situației industriei din Uniune și a concluzionat fie că acestea nu au provocat niciun prejudiciu (exporturile țărilor terțe, vânzările de produse de marcă și vânzările de produse fără marcă, achiziționarea de materii prime de la o parte afiliată), fie că impactul acestora a fost limitat și, prin urmare, nu ar putea să rupă legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria din Uniune (scăderea consumului Uniunii și performanța la export a industriei din Uniune).

(131)

Prin urmare, Comisia a ajuns la concluzia că importurile din China care fac obiectul unui dumping au provocat un prejudiciu important industriei din Uniune și că niciunul dintre ceilalți factori nu a rupt legătura de cauzalitate dintre importurile din China și prejudiciul suferit de industria din Uniune.

(132)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă ar putea concluziona că nu este în interesul Uniunii să adopte măsuri în cazul de față, în pofida stabilirii existenței unui dumping prejudiciabil. Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diferitelor interese implicate, printre care cele ale industriei, ale importatorilor și ale utilizatorilor din Uniune.

(133)

Ancheta a stabilit că industria din Uniune a suferit un prejudiciu important cauzat de importurile din RPC care fac obiectul unui dumping. Aproape toți indicatorii de prejudiciu au prezentat tendințe negative pe parcursul perioadei examinate, în special volumul producției, volumul vânzărilor, prețurile de vânzare și ocuparea forței de muncă. O tendință descendentă a fost, de asemenea, constatată și pentru alți indicatori ai performanței financiare, cum ar fi profitabilitatea, fluxul de lichidități și randamentul investițiilor.

(134)

În urma instituirii de măsuri, se preconizează că industria din Uniune va avea capacitatea de a-și crește producția și volumul de vânzări pe o piață guvernată de o concurență efectivă. Prețurile percepute de exportatorii din China ar trebui să crească, industria din Uniune urmând a fi degrevată parțial de presiunea puternică asupra prețului pe care acești exportatori o exercită în prezent pe piața din Uniune.

(135)

În absența unor măsuri, este foarte probabil ca situația industriei din Uniune să se deterioreze și mai mult. Este foarte probabil ca aceasta să suporte noi reduceri ale volumului de vânzări și ale cotei de piață, din cauza presiunii importante asupra prețului exercitate de importurile la prețuri reduse care fac obiectul unui dumping. Aceasta va forța industria din Uniune să își reducă și mai mult nivelul prețurilor și să oprească complet producția de aspartam pe termen mediu, cu reducerea corespunzătoare a nivelului de ocupare a forței de muncă în Uniune.

(136)

Prin urmare, Comisia a concluzionat, în acest stadiu, că instituirea de taxe antidumping ar fi în interesul industriei din Uniune.

(137)

Doi distribuitori care cumpără aspartam numai de la industria din Uniune au cooperat în cadrul anchetei, exprimându-și sprijinul pentru măsuri, dat fiind faptul că aceștia se bazează complet pe producția și vânzările industriei din Uniune.

(138)

Niciunul dintre importatorii cunoscuți nu a cooperat în cadrul acestei anchete prin furnizarea răspunsului la chestionar sau prin prezentarea vreunei declarații în scris. În general, conform informațiilor de piață obținute de la industria din Uniune și a unei anchete recente privind un produs similar (12), importatorii au un portofoliu de produse destul de mare, aspartamul fiind numai unul dintre articole. În orice caz, având în vedere că măsurile nu ar interzice importurile de aspartam din RPC, ci doar ar restabili o concurență echitabilă pe piața din Uniune, s-a considerat că măsurile nu ar trebui să împiedice importatorii să continue comercializarea produsului în cauză pe piața din Uniune.

(139)

Prin urmare, în baza informațiilor disponibile, se consideră că instituirea de măsuri nu ar fi împotriva interesului importatorilor și distribuitorilor de pe piața din Uniune.

(140)

Comisia a contactat toți utilizatorii de aspartam cunoscuți la deschiderea anchetei. Cinci utilizatori au cooperat în cadrul anchetei și au furnizat răspunsuri la chestionar. Acești utilizatori reprezintă 5,4 % din consumul din Uniune. Trei dintre acești utilizatori au cumpărat aspartam numai de la industria din Uniune și au declarat că sunt fie neutri, fie în favoarea instituirii de măsuri.

(141)

Cei doi utilizatori care au achiziționat aspartam din RPC, au cumpărat împreună mai puțin de 10 % din importurile din China pe parcursul perioadei de anchetă. După verificarea datelor lor s-a constatat că cota aspartamului în costul lor de producție este sub 3 % și că ambele societăți erau profitabile în timpul perioadei de anchetă. Impactul măsurilor asupra costurilor lor totale ar fi de maximum 1,5 %.

(142)

Pe baza acestor informații, s-a concluzionat că instituirea de taxe antidumping nu ar mări în mod semnificativ costul lor de producție total și că, în orice caz, societățile au o oarecare marjă pentru absorbția acestui cost suplimentar.

(143)

Unul dintre utilizatori a subliniat importanța existenței a două surse de aprovizionare, și anume posibilitatea de a se aproviziona cu aspartam din surse alternative. Scopul măsurilor antidumping nu este de a bloca piața din Uniune pentru importatorii de aspartam originar din China, ci de a restabili o concurență efectivă între diverșii furnizori și operatori prezenți pe respectiva piață. Astfel cum s-a menționat în considerentul 135, neinstituirea de măsuri poate duce la dispariția industriei din Uniune și, astfel, la o reducere mai mare a numărului deja scăzut al producătorilor de aspartam din lume și, prin urmare, ar face aprovizionarea din două surse chiar mai dificil de realizat. Prin urmare, Comisia a concluzionat că măsurile nu ar pune în pericol nevoia utilizatorilor de a avea două surse de aprovizionare.

(144)

Se poate aprecia că instituirea de măsuri antidumping ar permite industriei din Uniune să rămână pe piață și, ulterior, să-și îmbunătățească situația. Există un risc ridicat ca, în cazul în care măsurile nu ar fi instituite, industria din Uniune să fie obligată să ia în considerare retragerea de pe piața aspartamului pe termen mediu, având ca rezultat inevitabil reducerea numărului de locuri de muncă. Din perspectiva importatorilor sau a utilizatorilor nu s-au identificat motive convingătoare împotriva instituirii de măsuri.

(145)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că măsurile privind importurile de aspartam originar din RPC sunt în interesul general al Uniunii și că nu există motive convingătoare împotriva instituirii lor.

(146)

Pe baza concluziilor la care a ajuns Comisia cu privire la dumping, prejudiciu, legătura de cauzalitate și interesul Uniunii, ar trebui instituite măsuri provizorii pentru a împiedica agravarea prejudiciului cauzat industriei din Uniune de importurile care fac obiectul unui dumping.

(147)

Pentru a stabili nivelul de eliminare a prejudiciului, Comisia a stabilit mai întâi valoarea taxei necesare pentru a elimina prejudiciul suferit de industria din Uniune.

(148)

Prejudiciul ar fi eliminat în cazul în care industria din Uniune ar fi în măsură să își acopere costurile de producție și să obțină un profit înainte de impozitare din vânzările produsului similar pe piața Uniunii care ar putea fi realizat în mod rezonabil în condiții normale de concurență de către o industrie de acest tip din sectorul în cauză și anume, în absența importurilor care fac obiectul unui dumping.

(149)

Din acest motiv și în absența altor opțiuni rezonabile, Comisia a utilizat media marjelor de profit obținute în 2011 și 2012, primii doi ani ai perioadei examinate (în intervalul 5 %-10 %). Motivul acestei abordări a fost că profitul din 2011 aferent vânzărilor Uniunii a fost obținut în condițiile unui grad ridicat de utilizare a capacității și, deci, în condițiile unui cost unitar de producție relativ scăzut. În 2012, situația s-a deteriorat datorită scăderii producției și vânzărilor, fapt care a dus la un cost unitar de producție majorat, care, la rândul său, a avut un efect negativ asupra profitabilității. S-a considerat că media marjelor de profit înregistrate în 2011 și 2012 corespunde cu ceea ce se poate realiza de către industria din Uniune în condiții de piață normale și de concurență efectivă.

(150)

Pe această bază, Comisia a calculat prețul produsului similar neprejudiciabil pentru industria din Uniune per NCP prin înlocuirea pierderii reale suferite în perioada de anchetă cu marja de profit-țintă prezentată mai sus.

(151)

În continuare, Comisia a determinat nivelul de eliminare a prejudiciului prin compararea prețului de import mediu ponderat al producătorilor-exportatori cooperanți din RPC incluși în eșantion, stabilit pentru calcularea subcotării prețurilor, cu prețul neprejudiciabil mediu ponderat al produsului similar vândut de producătorul din Uniune pe piața Uniunii pe parcursul perioadei de anchetă, pe baza NCP. Eventualele diferențe rezultate din această comparație au fost exprimate ca procentaj din valoarea CIF de import medie ponderată. Marja de prejudiciu medie per producător-exportator a fost obținută prin exprimarea sumei diferențelor constate la nivel de NCP ca procent din valoarea CIF totală a acestora.

(152)

Nivelul de eliminare a prejudiciului pentru „alte societăți cooperante” și pentru „toate celelalte societăți” este definit în același mod ca și marja de dumping pentru aceste societăți (a se vedea considerentele 63-67).

(153)

Ar trebui instituite măsuri antidumping provizorii asupra importurilor de aspartam originar din RPC, în conformitate cu regula taxei celei mai mici prevăzută la articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază. Comisia a comparat marjele de prejudiciu și marjele de dumping. Valoarea taxelor ar trebui stabilită la nivelul celei mai scăzute marje.

(154)

Pe baza informațiilor de mai sus, nivelurile taxelor antidumping provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, ar trebui să fie după cum urmează:

(155)

Nivelurile taxei antidumping aplicabile individual unei societăți, precizate în prezentul regulament, au fost stabilite pe baza constatărilor prezentei anchete. Prin urmare, ele reflectă situația constatată pe parcursul prezentei anchete în ceea ce privește aceste societăți. Aceste niveluri ale taxei (spre deosebire de taxa valabilă pentru întreaga țară, aplicabilă „tuturor celorlalte societăți”) se aplică, în mod exclusiv, importurilor produsului în cauză originar din țara în cauză și fabricat de entitățile juridice menționate. Importurile produsului în cauză fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, ar trebui să facă obiectul taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”. Ele nu ar trebui să facă obiectul niciuneia dintre taxele antidumping individuale.

(156)

O societate poate solicita aplicarea acestor niveluri ale taxei antidumping individuale în cazul în care schimbă ulterior denumirea entității sale. Cererea trebuie să fie adresată Comisiei (13). Cererea trebuie să conțină toate informațiile relevante care să permită demonstrarea faptului că modificarea nu afectează dreptul societății de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică. În cazul în care schimbarea denumirii societății nu afectează dreptul său de a beneficia de nivelul taxei aplicabile acesteia, o notificare privind schimbarea denumirii va fi publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(157)

Pentru a asigura o aplicare corespunzătoare a taxelor antidumping, taxa antidumping pentru toate celelalte societăți se aplică nu doar producătorilor-exportatori necooperanți în cadrul prezentei anchete, ci și producătorilor care nu au efectuat exporturi în Uniune pe parcursul perioadei de anchetă.

(158)

În interesul unei bune administrări, părțile interesate pot prezenta observații scrise și/sau pot solicita să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale într-un termen stabilit.

(159)

Constatările privind instituirea taxelor provizorii sunt provizorii și pot fi modificate în etapa finală a anchetei,

(a)

solicita dezvăluirea faptelor și a considerațiilor esențiale pe baza cărora a fost adoptat prezentul regulament;

(b)

transmite Comisiei observații scrise; precum și

(c)

solicita o audiere în fața Comisiei și/sau a consilierului-auditor pentru proceduri comerciale.