22.11.2011

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 303/1

---

DECIZIA NR. 1194/2011/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

din 16 noiembrie 2011

de instituire a unei acțiuni a Uniunii Europene privind Marca patrimoniului european

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 167 alineatul (5) prima liniuță,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor (1),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (2),

întrucât:

(1)

Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) urmărește realizarea unei uniuni tot mai strânse între popoarele europene și însărcinează Uniunea, între altele, să contribuie la înflorirea culturilor statelor membre, respectând diversitatea națională și regională a acestora și punând în evidență, în același timp, moștenirea culturală comună. Din acest punct de vedere, Uniunea, după caz, sprijină și completează acțiunea statelor membre de îmbunătățire a cunoașterii și diseminării culturii și istoriei popoarelor europene.

(2)

O mai bună înțelegere și prețuire, în special în rândul tinerilor, a patrimoniului cultural comun, și totuși divers, ar contribui la consolidarea sentimentului de apartenență la Uniune și la aprofundarea dialogului intercultural. Prin urmare, este importantă promovarea unui acces mai bun la patrimoniul cultural și sporirea dimensiunii europene a acestuia.

(3)

De asemenea, TFUE instituie cetățenia Uniunii, care o completează pe cea națională a statelor membre respective și constituie un element important pentru salvgardarea și consolidarea procesului de integrare europeană. Pentru ca cetățenii să-și ofere întregul sprijin integrării europene, ar trebui să se pună un accent mai mare pe valorile comune ale acestora, pe istorie și cultură ca elemente-cheie ale apartenenței lor la o societate fundamentată pe principiile libertății, democrației, respectării drepturilor omului, diversității culturale și lingvistice, toleranței și solidarității.

(4)	O inițiativă interguvernamentală privind Marca patrimoniului european („inițiativa interguvernamentală”) a fost lansată la 28 aprilie 2006 în Granada, Spania.

(5)

La 20 noiembrie 2008, Consiliul a adoptat concluzii (3) menite să transforme inițiativa interguvernamentală într-o acțiune a Uniunii („acțiunea”), invitând Comisia să îi prezinte o propunere privind crearea de către Uniune a unei Mărci a patrimoniului european („marca”), specificând modalitățile practice de punere în aplicare a proiectului.

(6)

Consultarea publică și evaluarea impactului efectuate de Comisie au confirmat valoarea inițiativei interguvernamentale, însă acestea au arătat că inițiativa ar trebui dezvoltată în continuare pentru a-și putea valorifica întregul potențial și că implicarea Uniunii ar putea oferi acesteia o valoare adăugată evidentă și ar putea contribui la sporirea calității sale.

(7)	Marca ar trebui să utilizeze experiența dobândită în cadrul inițiativei interguvernamentale.

(8)

Marca ar trebui să urmărească valoarea adăugată și complementaritatea cu alte inițiative, cum ar fi Lista patrimoniului mondial UNESCO, Lista reprezentativă UNESCO a patrimoniului cultural imaterial al umanității și „Itinerarele culturale europene” ale Consiliului Europei. Valoarea adăugată a mărcii ar trebui să se bazeze pe contribuția siturilor selectate la istoria și cultura europene, inclusiv la construirea Uniunii, pe o dimensiune educațională clară care să se adreseze cetățenilor, în special tinerilor, și pe rețelele formate între situri pentru schimbul de experiență și de cele mai bune practici. Acțiunea ar trebui să pună un accent deosebit pe promovarea siturilor și accesul la acestea, pe calitatea informării și a activităților propuse, și mai puțin pe conservarea siturilor, care ar trebui garantată prin regimurile de protecție existente.

(9)

Pe lângă intensificarea sentimentului de apartenență la Uniune a cetățenilor europeni și stimularea dialogului intercultural, acțiunea ar putea contribui și la îmbunătățirea valorii și profilului patrimoniului cultural, la intensificarea rolului patrimoniului în dezvoltarea economică și durabilă a regiunilor, în special prin turism cultural, la crearea de sinergii între patrimoniul cultural și creația și creativitatea contemporane și, în termeni mai generali, la promovarea valorilor democratice și a drepturilor omului care susțin procesul de integrare europeană.

(10)

Aceste obiective sunt conforme pe deplin cu obiectivele stabilite în comunicarea Comisiei intitulată „O agendă europeană pentru cultură într-o lume în proces de globalizare”, care includ promovarea diversității culturale și a dialogului intercultural, precum și a culturii în calitate de catalizator al creativității.

(11)	Este esențial ca marca să fie acordată pe baza unor criterii și proceduri comune, clare și transparente, inclusiv în timpul primilor doi ani de selecție, timp în care ar trebui să se aplice măsuri provizorii.

(12)

Procedura de selectare a siturilor care fac obiectul prezentei acțiuni ar trebui să se desfășoare în două etape. Siturile ar trebui inițial preselectate la nivel național. Acolo unde este cazul, statele membre ar putea implica autoritățile locale și regionale. Selecția ar trebui să se desfășoare apoi la nivelul Uniunii. Fiecare sit căruia i se atribuie marca ar trebui să fie monitorizat, în vederea asigurării respectării continue a criteriilor, astfel cum acestea sunt stabilite pentru marcă.

(13)	În cursul primei evaluări a prezentei acțiuni, ar trebui examinată extinderea sferei sale geografice.

(14)

Acolo unde există o legătură tematică clară între o serie de situri localizate într-un singur stat membru, prezenta acțiune ar trebui să permită depunerea unor cereri comune. Astfel de cereri comune ar trebui să cuprindă un număr rezonabil de situri participante și să demonstreze o valoare adăugată europeană comparativ cu cererile individuale privitoare la aceleași situri.

(15)

În mod asemănător, dată fiind dimensiunea transnațională a anumitor situri, prezenta acțiune ar trebui să permită cereri comune atât în cazul unor situri localizate în state membre diferite dar care se axează pe o temă specifică, cât și în cazul unui sit localizat pe teritoriul a cel puțin două state membre.

(16)

În scopul asigurării unor condiții uniforme de punere în aplicare a prezentei decizii și, în special, a dispozițiilor referitoare la desemnarea siturilor care urmează să primească marca, precum și a celor referitoare la retragerea mărcii și la formalizarea renunțării la marcă, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei.

(17)	Organizarea administrativă a mărcii ar trebui să fie simplă și flexibilă, în conformitate cu principiul subsidiarității.

(18)

Deoarece obiectivele prezentei decizii nu pot fi îndeplinite în mod suficient de către statele membre, întrucât sunt necesare, în special, noi criterii și proceduri comune, clare și transparente pentru marcă, precum și o mai bună coordonare între statele membre, și pot fi îndeplinite mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității prevăzut la articolul respectiv, prezenta decizie nu depășește ceea ce este necesar pentru îndeplinirea acestui obiectiv,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Instituire

Prin prezenta, se instituie o acțiune a Uniunii Europene („acțiunea”), intitulată „Marca patrimoniului european” („marca”).

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentei decizii, se aplică următoarele definiții:

1.	„situri” înseamnă monumente, situri naturale, subacvatice, arheologice, industriale sau urbane, peisaje culturale, locuri comemorative, bunuri și obiecte culturale și patrimoniu imaterial asociate unui loc, inclusiv patrimoniu contemporan;

2.	„sit transnațional” înseamnă: (a) mai multe situri situate în state membre diferite care se axează pe o temă specifică unică și prezintă o cerere comună; sau (b) un sit localizat geografic pe teritoriul a cel puțin două state membre.

3.	„sit tematic național” înseamnă mai multe situri localizate în același stat membru, care se axează pe o temă specifică și prezintă o cerere comună.

Articolul 3

Obiective

(1)   Programul contribuie la următoarele obiective generale:

(a)	intensificarea sentimentului cetățenilor europeni de apartenență la Uniune, în special al tinerilor, pe baza valorilor și elementelor comune de istorie și de patrimoniu cultural european, precum și de prețuire a diversității naționale și regionale;

(b)	aprofundarea dialogului intercultural.

(2)   În vederea atingerii obiectivelor prevăzute la alineatul (1), acțiunea urmărește realizarea următoarelor obiective intermediare:

(a)	sublinierea valorii simbolice și sporirea profilului siturilor care au jucat un rol semnificativ în istoria și cultura Europei și/sau în construirea Uniunii;

(b)	sporirea înțelegerii cetățenilor europeni asupra istoriei Europei, asupra construirii Uniunii și asupra patrimoniului cultural comun, și totuși divers, în special în ceea ce privește valorile democratice și drepturile omului, care susțin procesul de integrare europeană.

(3)   Siturile în sine urmăresc realizarea următoarelor obiective specifice:

(a)	evidențierea semnificației lor europene;

(b)	sensibilizarea cetățenilor europeni, în special a tinerilor, cu privire la moștenirea culturală comună;

(c)	facilitarea schimbului de experiență și a schimbului de cele mai bune practici în întreaga Uniune;

(d)	un acces sporit și/sau îmbunătățit pentru toți, în special pentru tineri;

(e)	aprofundarea dialogului intercultural, în special în rândul tinerilor, prin intermediul educației artistice, culturale și istorice;

(f)	crearea de sinergii între patrimoniul cultural, pe de o parte, și creația și creativitatea contemporane, pe de altă parte;

(g)	contribuția la atractivitatea și dezvoltarea economică și durabilă a regiunilor, în special prin intermediul turismului cultural.

Articolul 4

Participarea la acțiune

Acțiunea este deschisă participării, pe o bază voluntară, a statelor membre.

Articolul 5

Valoarea adăugată și complementaritatea acțiunii cu alte inițiative

Comisia și statele membre asigură valoarea adăugată și complementaritatea acțiunii în ceea ce privește alte inițiative din domeniul patrimoniului cultural, cum ar fi Lista patrimoniului mondial UNESCO, Lista reprezentativă UNESCO a patrimoniului cultural imaterial al umanității și Itinerariile culturale europene ale Consiliului Europei.

Articolul 6

Eligibilitate

Siturile, în sensul articolului 2, sunt eligibile pentru acordarea mărcii.

Articolul 7

Criterii

(1)   Acordarea mărcii se bazează pe următoarele criterii („criteriile”):

(a)

Siturile candidate trebuie să aibă o valoare europeană simbolică și trebuie să fi jucat un rol semnificativ în istoria și cultura Europei și/sau construirea Uniunii. Prin urmare, acestea trebuie să demonstreze unul sau mai multe dintre următoarele elemente: (i) un caracter transfrontalier sau paneuropean: modul în care influența din trecut sau din prezent și atracția siturilor depășesc granițele naționale ale unui stat membru; (ii) locul și rolul lor în istoria europeană și în integrarea europeană, legăturile acestora cu evenimente, personalități sau mișcări-cheie europene; (iii) locul și rolul lor în dezvoltarea și promovarea valorilor comune care stau la baza integrării europene.

(b)

Siturile candidate trebuie să prezinte un proiect, a cărui punere în aplicare începe cel mai târziu la sfârșitul anului de desemnare, care include toate elementele următoare: (i) sensibilizarea cu privire la semnificația europeană a sitului, în special prin activități corespunzătoare de informare, semnalizare și formare a personalului; (ii) organizarea de activități educaționale, în special pentru tineri, care să ducă la o mai bună înțelegere a istoriei comune a Europei și a patrimoniului comun, și totuși divers, al acesteia, intensificând astfel sentimentul de apartenență la un spațiu comun; (iii) promovarea multilingvismului și facilitarea accesului la sit prin utilizarea mai multor limbi ale Uniunii; (iv) participarea la activitățile rețelelor de situri care au obținut marca, în vederea efectuării unui schimb de experiență și a inițierii de proiecte comune; (v) îmbunătățirea profilului și a atractivității sitului la scară europeană, între altele prin utilizarea posibilităților oferite de noile tehnologii și de mijloacele digitale și interactive și prin urmărirea sinergiilor cu alte inițiative europene. Organizarea de activități artistice și culturale care promovează mobilitatea profesioniștilor din domeniul culturii, a artiștilor și a colecțiilor europene, stimulează dialogul intercultural și încurajează stabilirea de legături între patrimoniu și creația și creativitatea contemporane este binevenită în cazul în care natura specifică a sitului permite acest lucru.

(c)

Siturile candidate trebuie să prezinte un plan de lucru care include toate elementele următoare: (i) asigurarea bunei gestionări a sitului, inclusiv definirea obiectivelor și a indicatorilor; (ii) asigurarea conservării sitului și a transmiterii acestuia generațiilor viitoare, în conformitate cu regimurile de protecție relevante; (iii) asigurarea calității centrelor și a serviciilor de asistență, cum ar fi prezentarea istorică, informarea vizitatorilor, semnalizarea etc.; (iv) asigurarea accesului unui public cât mai larg, între altele prin adaptarea sitului sau prin formarea personalului; (v) acordarea unei atenții deosebite tinerilor, în special prin permiterea accesului acestora la sit în condiții privilegiate; (vi) promovarea sitului ca destinație turistică durabilă; (vii) elaborarea unei strategii de comunicare coerente și cuprinzătoare care să evidențieze semnificația europeană a sitului; (viii) asigurarea faptului că gestionarea sitului este cât mai ecologică cu putință.

(2)   În ceea ce privește criteriile prevăzute la alineatul (1) literele (b) și (c), fiecare sit este evaluat în mod proporționat, ținându-se seama de caracteristicile sale.

Articolul 8

Juriul european

(1)   Se stabilește un juriu european de experți independenți („juriul european”) pentru desfășurarea selecției și a monitorizării la nivelul Uniunii. Acesta asigură aplicarea corespunzătoare a criteriilor de către siturile din statele membre.

(2)   Juriul de experți este compus din 13 membri, dintre care patru sunt numiți de către Parlamentul European, patru de către Consiliu, patru de către Comisie și unul de către Comitetul Regiunilor, în conformitate cu procedurile lor respective. Juriul european își desemnează președintele.

(3)   Membrii juriului european trebuie să fie experți independenți și să dețină experiență și cunoștințe solide în domeniile relevante pentru obiectivele acțiunii. Fiecare instituție și organism urmărește să asigure într-o măsură cât mai mare complementaritatea competențelor experților pe care îi numește, precum și reprezentativitatea echilibrată din punct de vedere geografic a acestora.

(4)   Membrii juriului european sunt numiți pentru o perioadă de trei ani.

Cu toate acestea, în 2012 patru experți sunt numiți de către Parlamentul European pentru doi ani, patru de către Consiliu pentru trei ani, patru de către Comisie pentru un an și unul de către Comitetul Regiunilor pentru trei ani.

(5)   Membrii juriului european trebuie să declare orice conflict de interese existent sau potențial cu privire la un anumit sit. În eventualitatea unei astfel de declarații din partea unui membru sau în cazul în care intervine un astfel de conflict de interese, membrul respectiv nu participă la evaluarea sitului sau a oricărui alt sit din statul membru sau din statele membre în cauză.

(6)   Toate rapoartele, recomandările și notificările juriului european sunt făcute publice de către Comisie.

Articolul 9

Formularul de cerere

Pentru ca procedurile să fie cât mai eficiente și mai simple cu putință, pe baza criteriilor, Comisia elaborează un formular de cerere comun („formularul de cerere”) care va fi utilizat de către toate siturile candidate.

Articolul 10

Preselecția la nivel național

(1)   Preselecția siturilor pentru acordarea mărcii este de competența statelor membre.

(2)   Fiecare stat membru poate preselecta maximum două situri o dată la doi ani.

(3)   Preselecția se bazează pe criterii și pe formularul de cerere.

(4)   Fiecare stat membru participant își stabilește propriile proceduri și propriul calendar de preselecție în conformitate cu principiul subsidiarității, urmărind o organizare administrativă cât mai simplă și mai flexibilă cu putință. Fiecare stat membru participant transmite Comisiei formularele de cerere pentru siturile preselectate până la data de 1 martie a anului în care are loc procedura de selecție, în conformitate cu calendarul prevăzut în anexă.

(5)   Comisia publică lista integrală a siturilor preselectate și informează fără întârziere Parlamentul European, Consiliul și Comitetul Regiunilor după finalizarea etapei de preselecție, astfel încât Parlamentul European, Consiliul, Comitetul Regiunilor, statele membre sau orice altă persoană sau entitate să poată transmite Comisiei orice observații care ar putea avea impact asupra selectării respectivelor situri.

Articolul 11

Selecția la nivelul Uniunii

(1)   Selecția siturilor pentru acordarea mărcii este efectuată de juriul european sub responsabilitatea Comisiei.

(2)   Juriul european evaluează cererile privitoare la siturile preselectate și selectează maximum un sit pe stat membru. După caz, pot fi solicitate informații suplimentare și pot fi organizate vizite la fața locului.

(3)   Selecția se bazează pe criterii și pe formularul de cerere. Juriul european ia, de asemenea, în considerare în mod corespunzător observațiile menționate la articolul 10 alineatul (5).

(4)   Juriul european emite un raport privind siturile preselectate și îl transmite Comisiei cel târziu până la sfârșitul anului în care are loc procedura de selecție. Raportul include o recomandare pentru acordarea mărcii și prezintă o explicație cu privire la concluziile sale în privința siturilor selectate și a celor neselectate. Comisia înaintează fără întârziere raportul Parlamentului European, Consiliului și Comitetului Regiunilor spre informare.

(5)   Siturile candidate care nu sunt selectate pot trimite noi cereri pentru preselecția la nivel național în anii următori.

Articolul 12

Situri transnaționale

(1)   Pentru a fi eligibil pentru acordarea mărcii, un sit transnațional trebuie să îndeplinească toate condițiile următoare:

(a)	respectarea deplină a criteriilor de către fiecare sit participant;

(b)	desemnarea drept coordonator a unuia dintre siturile participante, care va fi unicul punct de contact al Comisiei;

(c)	depunerea cererii sub un nume comun;

(d)	după caz, demonstrarea unei legături tematice clare.

(2)   Cererile privind siturile transnaționale urmează aceeași procedură cu cererile privind alte situri. În urma consultării în rândul siturilor participante cu implicarea autorităților naționale relevante, fiecare sit participant completează un formular de cerere și îl transmite coordonatorului. Siturile transnaționale sunt preselectate de către statul membru al coordonatorului în limitele numerice de situri prevăzute la articolul 10 și sunt propuse în numele tuturor statelor membre în cauză după ce statele membre respective au ajuns la un acord în această privință.

(3)   Atunci când este selectat un sit transnațional, marca se acordă sitului transnațional ca întreg și sub un nume comun.

(4)   În cazul în care un sit transnațional îndeplinește toate criteriile, se va acorda prioritate acestui sit în cadrul selecției.

Articolul 13

Situri tematice naționale

(1)   Pentru a fi eligibil pentru acordarea mărcii, un sit tematic național trebuie să îndeplinească toate condițiile următoare:

(a)	demonstrarea valorii adăugate europene a unei cereri comune comparativ cu cererile individuale;

(b)	demonstrarea unei legături tematice clare;

(c)	respectarea deplină a criteriilor de către fiecare sit participant;

(d)	desemnarea drept coordonator a unuia dintre siturile participante, care va fi unicul punct de contact al Comisiei;

(e)	depunerea unei cereri sub un nume comun.

(2)   Cererile privind siturile tematice naționale urmează aceeași procedură cu cererile privind alte situri. Fiecare sit participant completează un formular de cerere și îl transmite coordonatorului. Siturile tematice naționale sunt preselectate de către statul membru în cauză în limitele numerice de situri prevăzute la articolul 10 alineatul (2).

(3)   Atunci când este selectat un sit tematic național, marca se acordă sitului tematic național ca întreg și sub un nume comun.

Articolul 14

Desemnare

(1)   Comisia desemnează siturile care urmează să primească marca, ținând seama în mod corespunzător de recomandarea juriului european. Comisia informează Parlamentul European, Consiliul și Comitetul Regiunilor în legătură cu această desemnare.

(2)   Marca se acordă pe o durată nelimitată, în condițiile prevăzute la articolul 15, sub rezerva continuării acțiunii și fără a se aduce atingere articolului 16.

Articolul 15

Monitorizare

(1)   Fiecare sit care a obținut marca este monitorizat periodic pentru a se asigura faptul că acesta continuă să îndeplinească criteriile și respectă proiectul și planul de lucru prezentate în cererea depusă.

(2)   Statele membre sunt responsabile de monitorizarea tuturor siturilor localizate pe teritoriile lor respective. Monitorizarea unui sit transnațional este de competența statului membru al coordonatorului.

(3)   Statele membre colectează toate informațiile necesare și pregătesc un raport o dată la patru ani, conform calendarului prezentat în anexă. Statele membre transmit raportul Comisiei până la data de 1 martie a anului în care are loc procedura de monitorizare. Comisia înaintează raportul juriului european spre examinare.

(4)   Juriul european emite un raport privind starea siturilor cărora le-a fost acordată marca, cel târziu până la sfârșitul anului în care are loc procedura de monitorizare, incluzând, după caz, recomandările de care trebuie să se țină seama în perioada de monitorizare următoare.

(5)   Comisia stabilește, în cooperare cu juriul european, indicatori comuni pentru statele membre în vederea asigurării unei abordări coerente a procedurii de monitorizare.

Articolul 16

Retragerea mărcii sau renunțarea la aceasta

(1)   În cazul în care juriul european stabilește că un sit nu mai îndeplinește criteriile sau că nu mai respectă proiectul și planul de lucru prezentate în cererea depusă, acesta inițiază un dialog cu statul membru în cauză prin intermediul Comisiei, cu scopul de facilita efectuarea ajustărilor necesare referitor la sit.

(2)   Dacă la 18 luni de la începerea dialogului nu au fost efectuate ajustările necesare, juriul european trimite o notificare Comisiei în legătură cu aceasta. Notificarea este însoțită de o prezentare a motivelor și include recomandări practice referitoare la ameliorarea situației.

(3)   Dacă la 18 luni de la transmiterea notificării menționate la alineatul (2) recomandările practice nu au fost puse în aplicare, juriul european recomandă Comisiei retragerea mărcii pentru situl în cauză.

(4)   În cazul în care juriul european stabilește că un sit care participă la un sit transnațional sau la un sit tematic național nu mai îndeplinește criteriile sau că nu mai respectă proiectul și planul de lucru prezentate în cererea depusă, se aplică procedura prezentată la alineatele (1), (2) și (3). Retragerea, astfel cum este prevăzută în prezentul alineat, se aplică sitului transnațional sau sitului tematic național ca întreg. Cu toate acestea, în cazurile în care coerența sitului transnațional sau a sitului tematic național nu va fi afectată în mod negativ, juriul european poate recomanda limitarea retragerii la situl participant în cauză.

(5)   Comisia ia decizia de a retrage marca, ținând seama în mod corespunzător de recomandarea menționată la alineatul (3). Comisia informează Parlamentul European, Consiliul și Comitetul Regiunilor în legătură cu retragerea.

(6)   Siturile pot renunța la marcă în orice moment și, în astfel de cazuri, acestea informează statele membre în cauză, care la rândul lor informează Comisia cu privire la renunțare. Comisia oficializează renunțarea și informează Parlamentul European, Consiliul și Comitetul Regiunilor în acest sens.

Articolul 17

Organizare practică

(1)   Comisia pune în aplicare acțiunea. În special, Comisia:

(a)	asigură per ansamblu coerența și calitatea acțiunii;

(b)	asigură coordonarea dintre statele membre și juriul european;

(c)	din perspectiva obiectivelor și a criteriilor, stabilește orientări pentru sprijinirea procedurilor de selecție și monitorizare, în strânsă cooperare cu juriul european;

(d)	oferă sprijin juriului european.

(2)   Comisia este responsabilă de comunicarea informației privind marca și de asigurarea vizibilității mărcii la nivelul Uniunii, în special prin crearea și menținerea unui site-Internet specific. De asemenea, Comisia asigură crearea unui logo pentru acțiune.

(3)   Comisia promovează activitățile de formare de rețele între siturile cărora le-a fost atribuită marca.

(4)   Acțiunile de la alineatele (2) și (3) din prezentul articol, precum și costurile legate de juriul european, sunt finanțate prin pachetul financiar prevăzut la articolul 20.

Articolul 18

Evaluare

(1)   Comisia asigură evaluarea externă și independentă a acțiunii. Această evaluare are loc o dată la șase ani conform calendarului prevăzut în anexă și examinează toate elementele, inclusiv eficiența proceselor implicate în desfășurarea acțiunii, numărul de situri, impactul acțiunii, extinderea sferei sale geografice, modalități de îmbunătățire a acesteia și oportunitatea continuării sale.

(2)   Comisia prezintă un raport privind evaluarea prevăzută la alineatul (1) Parlamentului European, Consiliului și Comitetului Regiunilor în termen de șase luni de la finalizarea acesteia însoțit, după caz, de propuneri relevante.

Articolul 19

Dispoziții tranzitorii

(1)   Statele membre care nu au participat la inițiativa interguvernamentală din 2006 privind Marca patrimoniului european („inițiativa interguvernamentală”) pot preselecta maximum patru situri în 2013 pentru acordarea mărcii.

(2)   Statele membre care au participat la inițiativa interguvernamentală pot preselecta maximum patru situri în 2014 pentru acordarea mărcii. Acestea pot propune situri care au obținut deja o marcă în cadrul inițiativei interguvernamentale.

(3)   Toate siturile menționate la alineatele (1) și (2) sunt evaluate de către juriul european pe baza acelorași criterii și urmează aceeași procedură ca și celelalte situri.

(4)   În cazul în care unul dintre siturile menționate la alineatele (1) și (2) nu îndeplinește criteriile sau sunt necesare informații suplimentare, juriul european inițiază un dialog cu statul membru în cauză prin intermediul Comisiei pentru a se stabili dacă cererea poate fi îmbunătățită înainte de luarea unei decizii. După caz, se pot organiza vizite la fața locului.

Articolul 20

Dispoziții financiare

(1)   Pachetul financiar pentru implementarea acțiunii pe perioada 1 ianuarie 2012-31 decembrie 2013 se stabilește la 650 000 EUR.

(2)   Creditele anuale sunt autorizate de autoritatea bugetară în limitele cadrului financiar multianual.

Articolul 21

Data intrării în vigoare

Prezenta decizie intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

---

(1)  JO C 267, 1.10.2010, p. 52.

(2)  Poziția Parlamentului European din 16 decembrie 2010 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și poziția Consiliului în primă lectură din 19 iulie 2011. Poziția Parlamentului European din 16 noiembrie 2011 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial).

(3)  JO C 319, 13.12.2008, p. 11.

---

---