29.6.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 171/32

(1)

Nivelul ridicat al tarifelor pe care trebuie să le plătească utilizatorii de reţele publice de telefonie mobilă, precum studenţii, persoanele care călătoresc în scop de afaceri şi turiştii, atunci când îşi folosesc telefoanele mobile cu ocazia călătoriilor în străinătate, în interiorul Comunităţii, prezintă importanţă pentru autorităţile naţionale de reglementare, precum şi pentru consumatori şi instituţiile comunitare. Aceste tarife excesive cu amănuntul decurg atât din tarifele de gros mari percepute de operatorul străin al reţelei-gazdă, cât şi, în multe cazuri, din marjele ridicate asupra preţului cu amănuntul, impuse de propriul operator de reţea al clientului. Adeseori reducerile tarifelor de gros nu sunt transferate utilizatorului final. Cu toate că anumiţi operatori au introdus recent formule tarifare care oferă clienţilor condiţii mai avantajoase şi preţuri mai scăzute, există încă dovezi că relaţia dintre costuri şi preţuri nu este aceea care ar exista pe o piaţă pe deplin competitivă.

(2)

Crearea unui spaţiu social, educaţional şi cultural european, bazat pe mobilitatea persoanelor, ar trebui să faciliteze comunicarea între oameni, pentru a construi o veritabilă „Europă a cetăţenilor”.

(3)

Directiva 2002/19/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 martie 2002 privind accesul la reţelele de comunicaţii electronice şi la infrastructura asociată, precum şi interconectarea acestora (Directiva privind accesul) (3), Directiva 2002/20/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 martie 2002 privind autorizarea reţelelor şi serviciilor de comunicaţii electronice (Directiva privind autorizarea) (4), Directiva 2002/21/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 martie 2002 privind un cadru de reglementare comun pentru reţelele şi serviciile de comunicaţii electronice (directivă-cadru) (5), Directiva 2002/22/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 martie 2002 privind serviciul universal şi drepturile utilizatorilor cu privire la reţelele şi serviciile electronice de comunicaţii (Directiva privind serviciul universal) (6) şi Directiva 2002/58/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 12 iulie 2002 privind prelucrarea datelor personale şi protejarea confidenţialităţii în sectorul comunicaţiilor publice (Directiva asupra confidenţialităţii şi comunicaţiilor electronice) (7) (denumite în continuare împreună „cadrul de reglementare a comunicaţiilor electronice din 2002”), au ca obiectiv crearea unei pieţe interne pentru comunicaţiile electronice în cadrul Comunităţii, asigurând totodată un nivel ridicat de protecţie a consumatorilor printr-o concurenţă sporită.

(4)

Prezentul regulament nu este o măsură izolată, ci vine în completarea şi în sprijinul normelor prevăzute de cadrul de reglementare a comunicaţiilor electronice din 2002, în ceea ce priveşte roaming-ul comunitar. Acest cadru nu a pus la dispoziţia autorităţilor naţionale de reglementare suficiente instrumente pentru a lua măsuri decisive şi eficiente cu privire la tarifele serviciilor de roaming din interiorul Comunităţii şi nu a reuşit astfel să asigure buna funcţionare a pieţei interne a serviciilor de roaming. Prezentul regulament reprezintă o măsură adecvată de îndreptare a acestei situaţii.

(5)

Cadrul de reglementare a comunicaţiilor electronice din 2002 se bazează pe principiul conform căruia obligaţiile de reglementare ex ante ar trebui să fie impuse numai atunci când nu există concurenţă efectivă, şi prevede un proces periodic de analiză a pieţei şi de revizuire a obligaţiilor de către autorităţile naţionale de reglementare, conducând la impunerea de obligaţii ex ante asupra operatorilor desemnaţi ca având putere semnificativă pe piaţă. Printre elementele componente ale acestei proceduri se numără definirea pieţelor relevante în conformitate cu Recomandarea Comisiei (8) privind pieţele relevante de produse şi servicii din sectorul comunicaţiilor electronice susceptibile de a fi supuse unor reglementări ex ante în conformitate cu Directiva 2002/21/CE (denumită în continuare recomandarea), analiza pieţelor definite în conformitate cu Liniile directoare ale Comisiei privind analiza pieţei şi evaluarea puterii semnificative pe piaţă în conformitate cu cadrul comunitar de reglementare pentru reţelele şi serviciile de comunicaţii electronice (9), desemnarea operatorilor cu putere semnificativă pe piaţă şi impunerea de obligaţii ex ante asupra operatorilor astfel desemnaţi.

(6)

Piaţa naţională de gros pentru roaming-ul internaţional în reţelele publice de telefonie mobilă este considerată în recomandare ca reprezentând o piaţă pertinentă, susceptibilă de a fi supusă unor reglementări ex ante. Cu toate acestea, activitatea desfăşurată de autorităţile naţionale de reglementare (atât individual, cât şi în cadrul Grupului entităţilor europene de reglementare) pentru analizarea pieţelor naţionale de gros ale serviciilor de roaming internaţional a demonstrat că, până în prezent, nu a fost posibil ca o autoritate naţională de reglementare să abordeze în mod eficient aspectul tarifelor mari de gros ale roaming-ului comunitar, din cauza dificultăţii de a identifica întreprinderile cu putere semnificativă pe piaţă, ţinând cont de caracteristicile specifice ale roaming-ului internaţional, inclusiv caracterul său transfrontalier.

(7)

În ceea ce priveşte furnizarea cu amănuntul a serviciilor internaţionale de roaming, nici o piaţă cu amănuntul a roaming-ului internaţional nu este identificată în recomandare ca fiind o piaţă relevantă, deoarece, printre altele, serviciile internaţionale de roaming cu amănuntul nu sunt cumpărate separat, ci fac parte dintr-un pachet mai larg de servicii cu amănuntul, care este cumpărat de către clienţi de la furnizorul lor din ţara de origine.

(8)

În plus, autorităţile naţionale de reglementare responsabile cu apărarea şi promovarea intereselor clienţilor serviciilor de telefonie mobilă, care îşi au reşedinţa în mod normal pe teritoriul lor, nu sunt în măsură să controleze comportamentul operatorilor reţelei vizitate, care se situează în alte state membre şi de care depind clienţii respectivi atunci când utilizează serviciile de roaming internaţional. Acest obstacol ar putea diminua, totodată, eficacitatea măsurilor luate de către statele membre în temeiul competenţei lor reziduale de a adopta norme de protecţie a consumatorilor.

(9)

În consecinţă, se exercită o presiune asupra statelor membre pentru ca acestea să adopte măsuri în vederea soluţionării problemei legate de nivelul tarifelor internaţionale de roaming, însă mecanismul de intervenţie normativă ex ante din partea autorităţilor naţionale de reglementare, prevăzut de cadrul de reglementare a comunicaţiilor electronice din 2002 s-a dovedit insuficient pentru a permite autorităţilor respective să acţioneze decisiv în interesul consumatorilor, în acest domeniu concret.

(10)

În plus, prin Rezoluţia sa privind reglementarea şi pieţele de comunicaţii electronice în Europa 2004 (10), Parlamentul European a invitat Comisia să elaboreze noi iniţiative pentru a reduce costurile ridicate ale comunicaţiilor telefonice mobile transfrontaliere, în timp ce Consiliul European din 23 şi 24 martie 2006 a concluzionat că este esenţială punerea în aplicare, atât la nivel european cât şi la nivel naţional, a unor politici focalizate, eficiente şi integrate în domeniul tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor (TIC), în vederea realizării obiectivelor de creştere economică şi de productivitate ale Strategiei revizuite de la Lisabona şi, în acest context, a subliniat importanţa pentru competitivitate a reducerii tarifelor de roaming.

(11)

În temeiul unor considerente evidente la momentul respectiv, cadrul de reglementare pentru comunicaţiile electronice din 2002 era destinat să elimine toate barierele în calea schimburilor comerciale dintre statele membre în domeniul pe care îl armoniza, cum ar fi, printre altele, măsurile care afectează tarifele de roaming. Cu toate acestea, acest lucru nu ar trebui să împiedice adaptarea unor norme armonizate în funcţie de alte considerente, în vederea găsirii celor mai eficiente metode de a atinge un nivel înalt de protecţie a consumatorilor, ameliorându-se totodată condiţiile de funcţionare a pieţei interne.

(12)

Cadrul de reglementare a comunicaţiilor electronice din 2002 şi, în special, directiva cadru, ar trebui prin urmare să fie modificate pentru a permite derogarea de la unele norme care altfel ar fi fost aplicabile, şi anume că, în absenţa puterii semnificative pe piaţă, preţurile pentru ofertele de servicii ar trebui să fie determinate prin acord comercial, permiţând astfel introducerea unor obligaţii de reglementare complementare care să reflecte caracteristicile specifice ale serviciilor de roaming comunitar.

(13)

Pieţele de roaming cu amănuntul şi cele de gros prezintă caracteristici unice, care justifică măsuri excepţionale ce depăşesc mecanismele disponibile în baza cadrului de reglementare a comunicaţiilor electronice din 2002.

(14)

Pentru a se proteja interesele clienţilor serviciului de roaming, ar trebui impuse obligaţii de reglementare atât la nivelul tarifului cu amănuntul, cât şi la nivelul tarifului de gros, deoarece experienţa anterioară a arătat că reducerile preţurilor de gros pentru serviciile de roaming comunitar pot să nu se reflecte în preţuri cu amănuntul mai scăzute ale roaming-ului, din cauza absenţei măsurilor de stimulare în acest sens. Pe de altă parte, există riscul ca orice măsură menită să reducă nivelul preţurilor cu amănuntul fără a influenţa nivelul costurilor de gros legate de furnizarea acestor servicii să perturbe buna funcţionare a pieţei roaming-ului comunitar.

(15)

Aceste obligaţii de reglementare ar trebui să intre în vigoare cât mai curând posibil, lăsând totodată operatorilor în cauză o perioadă de timp rezonabilă pentru a-şi adapta preţurile şi ofertele de servicii în vederea asigurării conformităţii, şi ar trebui să se aplice în mod direct în toate statele membre.

(16)

Ar trebui să fie utilizată o abordare comună, pentru a se garanta că utilizatorii reţelelor publice terestre de telefonie mobilă care călătoresc în interiorul Comunităţii nu plătesc preţuri excesiv de mari pentru serviciile de roaming comunitar atunci când efectuează sau primesc apeluri vocale, obţinându-se astfel un nivel ridicat de protecţie a consumatorilor, păstrându-se concurenţa între operatorii de telefonie mobilă şi menţinându-se atât măsurile de stimulare a inovaţiei, cât şi posibilitatea de alegere a consumatorilor. Având în vedere caracterul transfrontalier al serviciilor în cauză, această abordare comună este necesară, pentru ca operatorii de telefonie mobilă să poată acţiona într-un cadru de reglementare unic şi coerent, bazat pe criterii stabilite în mod obiectiv.

(17)

Abordarea cea mai eficientă şi proporţională pentru reglementarea nivelului preţurilor pentru efectuarea şi primirea de apeluri în roaming în interiorul Comunităţii constă în fixarea la nivel comunitar a unui nivel maxim al tarifului mediu pe minut la nivel de gros şi în limitarea tarifelor cu amănuntul, prin introducerea unui eurotarif. Tariful mediu de gros ar trebui să se aplice oricărei perechi de operatori din Comunitate, pe o perioadă specificată.

(18)

Eurotariful ar trebui stabilit la un nivel care să garanteze operatorilor o marjă suficient de mare şi care să încurajeze ofertele de servicii de roaming competitive, la tarife mai scăzute. Operatorii ar trebui să ofere un eurotarif tuturor clienţilor serviciilor lor de roaming, în mod activ, gratuit, clar şi transparent.

(19)

Această abordare normativă ar trebui să garanteze că tarifele cu amănuntul pentru roaming-ul comunitar reflectă, într-un mod mai fidel decât până în prezent, costurile subiacente implicate în furnizarea serviciului. Eurotariful maxim care poate fi oferit tuturor clienţilor serviciilor de roaming ar trebui astfel să reflecte o marjă rezonabilă peste costul de gros de furnizare a serviciului de roaming, lăsând totodată operatorilor libertatea de a intra în concurenţă prin oferte diferenţiate şi prin adaptarea structurilor tarifare la condiţiile pieţei şi la preferinţele consumatorilor. Această abordare normativă nu ar trebui aplicată serviciilor cu valoare adăugată.

(20)

Această abordare normativă ar trebui să fie uşor de pus în aplicare şi de controlat, astfel încât să reducă la minim sarcina administrativă atât pentru operatorii afectaţi de cerinţele acesteia, cât şi pentru autorităţile naţionale de reglementare responsabile cu monitorizarea şi punerea sa în aplicare. Ar trebui să fie, de asemenea, transparentă şi uşor de înţeles pentru toţi clienţii serviciilor de telefonie mobilă din întreaga Comunitate. Ar trebui totodată să ofere siguranţă şi previzibilitate operatorilor de servicii de roaming de gros şi cu amănuntul. Nivelul maxim, exprimat în termeni monetari, al tarifelor pe minut de gros şi cu amănuntul ar trebui prin urmare să fie specificat în prezentul regulament.

(21)

Nivelul maxim al tarifului mediu pe minut la nivel de gros astfel menţionat ar trebui să ia în considerare diferitele elemente implicate în efectuarea unui apel în roaming comunitar, în special costul iniţierii şi terminării unui apel în reţelele de telefonie mobilă, inclusiv costurile fixe, semnalizarea şi tranzitul. Cel mai adecvat etalon pentru iniţierea şi terminarea unui apel este tariful mediu de terminare a apelului pentru operatorii de reţele de telefonie mobilă din Comunitate, bazat pe informaţiile oferite de autorităţile naţionale de reglementare şi publicate de Comisie. Nivelurile maxime ale tarifelor medii pe minut stabilite în prezentul regulament ar trebui astfel determinate luând în considerare tariful mediu de terminare a apelului, care oferă un etalon pentru costurile implicate. Nivelul maxim al tarifului mediu pe minut, la nivel de gros, ar trebui să fie redus anual, pentru a lua în considerare reducerile tarifelor de terminare a apelurilor impuse uneori de autorităţile naţionale de reglementare.

(22)

Eurotariful aplicabil pentru serviciile cu amănuntul ar trebui să ofere clienţilor serviciului de roaming garanţia că nu li se va percepe un preţ excesiv pentru efectuarea sau primirea unui apel în roaming reglementat, lăsând totodată operatorilor din ţara de origine o marjă suficientă pentru diferenţierea produselor pe care le oferă clienţilor.

(23)

Toţi clienţi serviciului de roaming ar trebui să aibă posibilitatea de a alege, fără costuri suplimentare sau condiţii prealabile, un tarif de roaming simplu care nu va depăşi plafoanele reglementate. O marjă rezonabilă între costurile de gros şi tarifele cu amănuntul ar trebui să garanteze faptul că toţi operatorii îşi acoperă toate costurile specifice de roaming pentru serviciile cu amănuntul, inclusiv ponderi adecvate din costurile de comercializare şi subvenţiile acordate pentru achiziţionarea telefoanelor mobile şi să le permită o valoare reziduală adecvată, în vederea obţinerii unui profit rezonabil. Eurotariful reprezintă un mijloc adecvat atât pentru a asigura protecţia consumatorilor, cât şi flexibilitatea operatorilor. La fel ca în cazul plafoanelor pentru tarifele de gros, plafoanele pentru eurotarif ar trebui să fie reduse anual.

(24)

Noii clienţi ai serviciilor de roaming ar trebui să fie informaţi pe deplin în privinţa gamei de tarife existente pentru serviciile de roaming din interiorul Comunităţii, inclusiv cu privire la tarifele care sunt stabilite în conformitate cu eurotariful. Clienţilor actuali ai serviciilor de roaming ar trebui să li se ofere posibilitatea de a alege un nou tarif care respectă eurotariful sau orice alt tarif de roaming, într-o anumit interval de timp. În cazul clienţilor actuali ai serviciului de roaming care, în acest interval de timp, nu au ales niciun tarif, este indicat să se facă distincţia între cei care au optat deja pentru un tarif sau pachet de roaming specific, înainte de intrarea în vigoare a prezentului regulament, şi cei care nu au ales un astfel de tarif. Acestora din urmă ar trebui să li se acorde în mod automat un tarif care este în conformitate cu prezentul regulament. Clienţii serviciilor de roaming care beneficiază deja de tarife sau pachete de roaming specifice, care le satisfac nevoile individuale şi pe care le-au ales pe baza acestor nevoi, rămân la tariful sau pachetul ales anterior, dacă, după ce li s-au reamintit condiţiile de tarifare aplicabile, nu îşi fac cunoscută alegerea în intervalul de timp corespunzător. Astfel de tarife sau pachete de roaming specifice ar putea include, de exemplu, tarife de roaming fixe, tarife care nu sunt făcute publice, tarife cu taxe de roaming suplimentare, tarife pe minut mai mici decât eurotariful maxim sau tarife care includ costurile de instalare.

(25)

Furnizorii cu amănuntul ai serviciilor de roaming comunitar ar trebui să dispună de o perioadă care să le permită să îşi ajusteze preţurile astfel încât să respecte plafoanele stabilite în prezentul regulament.

(26)

În mod similar, operatorii de servicii de gros de roaming comunitar ar trebui să aibă o perioadă de adaptare, în vederea respectării plafoanelor stabilite în prezentul regulament.

(27)

Întrucât prezentul regulament prevede că directivele care instituie cadrul de reglementare a comunicaţiilor electronice din 2002 nu aduc atingere nici uneia dintre măsurile specifice adoptate pentru reglementarea tarifelor de roaming comunitar pentru apelurile telefonice vocale mobile, şi întrucât prezentul regulament poate impune furnizorilor de servicii de roaming comunitar să aducă modificări tarifelor lor de roaming cu amănuntul pentru a se conforma cerinţelor prezentului regulament, astfel de modificări nu ar trebui să determine, în legile naţionale de transpunere a cadrului de reglementare a comunicaţiilor electronice din 2002, un drept al clienţilor serviciilor de telefonie mobilă de a renunţa la contractele lor.

(28)

Prezentul regulament nu ar trebui să aducă atingere ofertelor inovatoare făcute consumatorilor, care sunt mai avantajoase decât eurotariful maxim, definit în prezentul regulament, ci ar trebui, mai degrabă, să încurajeze prezentarea de oferte inovatoare, la tarife scăzute, clienţilor serviciilor de roaming. Prezentul regulament nu impune reintroducerea tarifelor de roaming în cazurile în care acestea au fost deja eliminate, şi nici majorarea tarifelor de roaming existente până la nivelul plafoanelor prevăzute în prezentul regulament.

(29)

Furnizorii din ţara de origine pot oferi un pachet integral bazat pe un tarif lunar fix şi echitabil la care nu se aplică plafoane. Acest tarif fix ar trebui să reglementeze serviciile de comunicaţii de voce şi/sau date în roaming comunitar (inclusiv serviciul de mesaje scurte (SMS) şi serviciul de mesaje multimedia (MMS)) în interiorul Comunităţii.

(30)

Pentru a garanta că toţi utilizatorii telefoniei vocale mobile pot beneficia de dispoziţiile prezentului regulament, dispoziţiile sale tarifare cu amănuntul ar trebui să se aplice indiferent dacă clienţii serviciului de roaming au un contract preplătit sau postplătit cu furnizorul lor din ţara de origine şi indiferent dacă furnizorul din ţara de origine are propria sa reţea, este operator al unei reţele mobile virtuale sau este revânzător de servicii de telefonie vocală mobilă.

(31)

În cazul în care furnizorii de servicii de telefonie mobilă din cadrul Comunităţii consideră că avantajele interoperabilităţii şi ale legăturii cap la cap pentru clienţii lor sunt periclitate de rezilierea, sau de ameninţarea cu rezilierea contractelor lor de roaming cu operatorii reţelelor de telefonie mobilă din alte state membre, sau nu sunt în măsură să ofere clienţilor lor un serviciu în alt stat membru ca urmare a lipsei acordului cu cel puţin un furnizor de reţea de gros, autorităţile naţionale de reglementare ar trebui să utilizeze, dacă este cazul, competenţele prevăzute la articolul 5 din Directiva privind accesul pentru a asigura acces şi interconectare corespunzătoare, în vederea garantării unor asemenea legături cap la cap şi a interoperabilităţii serviciilor, ţinând seama de obiectivele prevăzute în articolul 8 din Directiva cadru, în special crearea unei pieţe unice pe deplin funcţionale pentru serviciile de comunicaţii electronice.

(32)

Pentru a îmbunătăţi transparenţa preţurilor cu amănuntul la efectuarea şi primirea de apeluri în roaming reglementate în interiorul Comunităţii, şi pentru a-i ajuta pe clienţii serviciului de roaming să ia decizii cu privire la utilizarea telefoanelor lor mobile în străinătate, furnizorii de servicii de telefonie mobilă ar trebui să permită clienţilor care folosesc serviciul lor de roaming să obţină cu uşurinţă şi gratuit informaţii cu privire la tarifele de roaming care le sunt aplicabile atunci când efectuează sau primesc apeluri vocale într-un stat membru vizitat. În plus, furnizorii ar trebui să le ofere clienţilor lor, la cerere şi gratuit, informaţii suplimentare privind tarifele serviciilor de comunicaţii de date pe minut sau pe unitate (inclusiv TVA) pentru efectuarea sau primirea de apeluri vocale şi, de asemenea, pentru trimiterea şi primirea de servicii SMS, MMS şi orice alte servicii de comunicaţii de date în statul membru vizitat.

(33)

Transparenţa impune, de asemenea, furnizorilor să ofere clienţilor, de fiecare dată când optează pentru un abonament sau când se produce o schimbare în tarifele de roaming, informaţii privind tarifele de roaming, în special eurotariful şi toate tarifele fixe incluse, dacă este cazul. Furnizorii din ţara de origine ar trebui să ofere informaţii privind tarifele de roaming prin mijloace adecvate, cum ar fi facturi, internet, clipuri publicitare TV sau marketing direct prin corespondenţă. Furnizorii din ţara de origine ar trebui să garanteze că toţi clienţii care folosesc serviciul lor de roaming sunt conştienţi de existenţa tarifelor reglementate şi ar trebui să trimită acestor clienţi o comunicare în care să se descrie în mod clar şi imparţial condiţiile pentru eurotarif şi dreptul de a trece sau de a renunţa la acesta.

(34)

Autorităţile naţionale de reglementare responsabile cu îndeplinirea sarcinilor prevăzute în cadrul de reglementare pentru comunicaţiile electronice din anul 2002 ar trebui să dispună de competenţele necesare pentru supravegherea şi punerea în aplicare a obligaţiilor prevăzute în prezentul regulament pe teritoriul lor. Acestea ar trebui să monitorizeze şi evoluţia tarifelor serviciilor de date şi voce aplicabile clienţilor serviciilor de telefonie mobilă care se deplasează în interiorul Comunităţii, inclusiv, dacă este cazul, costurile specifice ale apelurilor în roaming efectuate şi primite în regiunile ultraperiferice ale Comunităţii şi necesitatea de a asigura recuperarea corespunzătoare a acestor costuri pe piaţa de gros şi de a garanta faptul că nu sunt utilizate tehnici de gestionare a traficului pentru a limita alegerea clienţilor. Acestea ar trebui să asigure punerea la dispoziţia părţilor interesate, de informaţii actualizate privind punerea în aplicare a prezentului regulament şi să publice rezultatele acestei monitorizări o dată la şase luni. Informaţiile ar trebui furnizate separat pentru întreprinderi, pentru clienţii care au ales un serviciu de telefonie mobilă preplătit şi pentru cei care au ales un serviciu de telefonie mobilă postplătit.

(35)

Roaming-ul naţional în regiunile ultraperiferice ale Comunităţii unde licenţele de telefonie mobilă sunt diferite de cele emise pe restul teritoriului naţional ar trebui să beneficieze de reduceri de tarife echivalente celor practicate pe piaţa comunitară de roaming. Aplicarea prezentului regulament nu ar trebui să conducă la un tratament mai puţin favorabil, din punctul de vedere al tarifării, pentru clienţii care utilizează servicii de roaming naţional decât pentru clienţii care utilizează servicii de roaming comunitar. În acest sens, autorităţile naţionale pot adopta măsuri suplimentare în conformitate cu legislaţia comunitară.

(36)

Având în vedere că, pe lângă telefonia vocală, noile servicii de comunicaţii de date mobile câştigă tot mai mult teren, prezentul regulament ar trebui să ofere, de asemenea, posibilitatea monitorizării evoluţiilor de pe piaţă în ceea ce priveşte aceste servicii. De asemenea, Comisia ar trebui să monitorizeze piaţa serviciilor de comunicaţii de date în roaming, inclusiv serviciile SMS şi MMS.

(37)

Statele membre ar trebui să prevadă un sistem de sancţiuni care trebuie aplicate în cazul încălcării prezentului regulament.

(38)

Întrucât obiectivele prezentului regulament, şi anume instituirea unei abordări comune care să garanteze că utilizatorii reţelelor publice de telefonie mobilă care călătoresc în interiorul Comunităţii nu plătesc preţuri excesiv de mari pentru serviciile de roaming comunitar atunci când efectuează sau primesc apeluri vocale, obţinându-se astfel un nivel ridicat de protecţie a consumatorilor, păstrându-se totodată concurenţa între operatorii de telefonie mobilă, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre într-o manieră sigură, armonizată şi la timpul potrivit şi, prin urmare, pot fi realizate mai bine la nivelul Comunităţii, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarităţii, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul proporţionalităţii, astfel cum este enunţat în respectivul articol, prezentul regulament nu depăşeşte ceea ce este necesar pentru atingerea acestor obiective.

(39)

Această abordare comună ar trebui să fie instituită pe o perioadă limitată. Prezentul regulament poate fi extins sau modificat, în urma unei revizuiri efectuate de către Comisie. Comisia ar trebui să revizuiască eficacitatea prezentului regulament şi contribuţia pe care o aduce la punerea în aplicare a cadrului de reglementare şi la funcţionarea armonioasă a pieţei interne şi, de asemenea, să examineze impactul prezentului regulament asupra furnizorilor de servicii de telefonie mobilă mai mici din cadrul Comunităţii şi asupra poziţiei lor pe piaţa de roaming comunitar,

(a)

„eurotarif” înseamnă orice tarif care nu depăşeşte tariful maxim, în conformitate cu articolul 4, pe care un furnizor din ţara de origine îl poate percepe pentru furnizarea de apeluri în roaming reglementate, cu respectarea prevederilor prezentului articol;

(b)

„furnizorul din ţara de origine” înseamnă o întreprindere care asigură unui client al serviciului de roaming servicii de telefonie terestră publică mobilă cu amănuntul, fie prin intermediul propriei reţele, fie ca operator al unei reţele virtuale mobile sau ca revânzător de servicii de telefonie mobilă;

(c)

„reţeaua din ţara de origine” înseamnă o reţea terestră publică de telefonie mobilă situată în cadrul unui stat membru şi utilizată de către un furnizor din ţara de origine pentru a asigura unui client al serviciului de roaming servicii de telefonie terestră publică mobilă;

(d)

„roaming comunitar” înseamnă utilizarea unui telefon mobil sau a altui dispozitiv care să permită efectuarea şi primirea de apeluri în interiorul Comunităţii de către clientul serviciului de roaming, atunci când acesta se află în alt stat membru decât cel în care este situată reţeaua din ţara sa de origine, prin intermediul unor aranjamente stabilite între operatorul reţelei din ţara de origine şi operatorul reţelei vizitate;

(e)

„apel în roaming reglementat” înseamnă apelul telefonic vocal mobil efectuat de către un client al serviciului de roaming, care începe într-o reţea vizitată şi se termină într-o reţea publică de telefonie din interiorul Comunităţii, sau primit de către un client al serviciului de roaming, care începe într-o reţea publică de telefonie din interiorul Comunităţii şi se termină într-o reţea vizitată;

(f)

„client al serviciului de roaming” înseamnă clientul unui furnizor de servicii de telefonie terestră publică mobilă, prin intermediul unei reţele terestre publice de telefonie mobilă situate în interiorul Comunităţii, al cărui contract sau înţelegere cu furnizorul din ţara de origine permite utilizarea unui telefon mobil sau a altui dispozitiv care să permită efectuarea şi primirea de apeluri într-o reţea vizitată, prin intermediul unor aranjamente stabilite între operatorul reţelei din ţara de origine şi operatorul reţelei vizitate;

(g)

„reţea vizitată” înseamnă reţeaua terestră publică de telefonie mobilă situată în cadrul unui alt stat membru decât cel în care se află reţeaua din ţara de origine şi care permite clientului serviciului de roaming efectuarea sau primirea de apeluri, prin intermediul unor aranjamente stabilite cu operatorul reţelei din ţara de origine.