07/Volumul 15

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

86

L 342/20

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

(1)

Utilizarea flexibilă a spațiului aerian este un concept de gestiune a spațiului aerian descris de Organizația Aviației Civile Internaționale (OACI) și dezvoltat de Organizația Europeană pentru Siguranța Aviației (Eurocontrol), conform căruia spațiul aerian nu ar trebui să fie desemnat ca fiind strict spațiu aerian civil sau spațiu aerian militar, ci ar trebui considerat ca un spațiu continuu în care trebuie să fie satisfăcute cerințele tuturor utilizatorilor în cea mai mare măsură posibilă.

(2)

Eurocontrol a fost mandatată în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 549/2004, să asiste Comisia la elaborarea unor norme de punere în aplicare în ceea ce privește utilizarea flexibilă a spațiului aerian. Prezentul regulament ține cont pe deplin de raportul de mandat din 30 decembrie 2004 emis de Eurocontrol.

(3)

Prezentul regulament nu reglementează operațiunile militare și instruirea militară menționate la articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 549/2004.

(4)

Statele membre s-au angajat, într-o declarație privind problemele militare legate de cerul unic european (3), să coopereze între ele, luând în considerare cerințele militare naționale, pentru a garanta aplicarea deplină și uniformă a conceptului de utilizare flexibilă a spațiului aerian în toate statele membre de către toți utilizatorii spațiului aerian.

(5)

Raportul emis în comun de către unitatea de examinare a performanței Eurocontrol și de agenția Eurocontrol în octombrie 2001 indică faptul că se poate îmbunătăți într-o măsură semnificativă aplicarea actuală a utilizării flexibile a spațiului aerian pe teritoriul Europei. În prezent ar trebui adoptate norme comune în vederea respectivei îmbunătățiri.

(6)

Conceptul de gestionare flexibilă a spațiului aerian vizează, de asemenea, spațiul aerian de deasupra largului mării. În consecință, aplicarea acestui concept nu ar trebui să aducă atingere drepturilor și îndatoririlor statelor membre care decurg din Convenția privind aviația civilă internațională (convenția de la Chicago) din 7 decembrie 1944 și din anexele sale sau dispozițiilor Convenției ONU din 1982 privind dreptul maritim.

(7)

Pentru anumite activități se impune rezervarea unui volum de spațiu aerian în vederea folosirii exclusive sau specifice pe perioade determinate, datorită caracteristicilor profilului lor de zbor sau a naturii lor periculoase, precum și nevoii de a asigura o separare eficientă și sigură de traficul aerian care nu participă la aceste activități.

(8)

Pentru aplicarea efectivă și armonizată a utilizării flexibile a spațiului aerian pe întreg teritoriul Comunității este nevoie de norme clare și consecvente în ceea ce privește coordonarea civilă-militară, care ar trebui să țină seama de cerințele tuturor utilizatorilor și de natura diverselor lor activități.

(9)

Procedurile de coordonare eficientă civilă-militară ar trebui să aibă la bază norme și standarde care să asigure utilizarea eficientă a spațiului aerian de către toți utilizatorii.

(10)

Este esențial să se continue cooperarea între statele membre vecine și să se ia în considerare operațiunile transfrontaliere la aplicarea conceptului de utilizare flexibilă a spațiului aerian.

(11)

Diferențele de organizare a cooperării civile-militare în cadrul Comunității restricționează gestionarea uniformă și la timp a spațiului aerian. Prin urmare, este esențial să se identifice persoanele și/sau organizațiile care sunt responsabile cu aplicarea conceptului de utilizare flexibilă a de spațiului aerian în fiecare stat membru. Aceste informații trebuie să fie puse la dispoziția statelor membre.

(12)

Existența unor proceduri coerente pentru coordonarea civilă-militară și utilizarea spațiului comun aerian reprezintă o condiție esențială pentru stabilirea blocurilor de spațiu aerian funcțional definite de Regulamentul (CE) nr. 549/2004.

(13)

Utilizarea flexibilă a spațiului aerian se referă la gestionarea spațiului aerian la nivelurile strategic, pre-tactic și tactic, care reprezintă funcții de gestionare separate, dar în strânsă interdependență și, prin urmare, este necesar ca acestea să fie realizate în mod coerent pentru a asigura utilizarea eficientă a spațiului aerian.

(14)

Programele de gestionare a spațiului aerian aflate în curs de elaborare în cadrul cooperării la nivel european ar trebui să permită obținerea progresivă a unei consecvențe între gestionarea spațiului aerian, gestionarea fluxului traficului aerian și serviciile de trafic aerian.

(15)

În cazul în care diverse activități din domeniul aviației au loc în același spațiu aerian, dar satisfac cerințe diferite, coordonarea lor ar trebui să vizeze atât siguranța zborurilor, cât și utilizarea optimă a spațiului aerian disponibil.

(16)

Precizia informațiilor despre starea spațiului aerian și despre situațiile specifice de trafic aerian, precum și diseminarea la timp a acestor informații către controlorii civili și militari au un impact direct asupra siguranței și eficienței operațiunilor.

(17)

Accesul în timp util la informații actualizate despre starea spațiului aerian este esențial pentru toate părțile care doresc să beneficieze de structurile de spațiu aerian disponibile la înregistrarea sau re-înregistrarea planurilor lor de zbor.

(18)

Evaluarea regulată a utilizării spațiului aerian reprezintă o modalitate importantă de a crește încrederea între furnizorii de servicii civile și militare și utilizatori și este un instrument esențial pentru îmbunătățirea organizării și gestionării spațiului aerian.

(19)

Raportul anual privind aplicarea utilizării flexibile a spațiului aerian, prevăzut la articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 551/2004, ar trebui să conțină informații relevante, culese având în vedere obiectivele generale și având ca unic obiectiv o mai bună satisfacere a cerințelor utilizatorilor.

(20)

Trebuie să se prevadă o perioadă de tranziție necesară pentru a satisface cerințele de coordonare între unitățile de servicii de trafic aerian civil și unitățile de servicii de trafic aerian militar și/sau unitățile militare de control.

(21)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt în conformitate cu avizul Comitetului pentru cerul unic instituit prin articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 549/2004,

(a)

„celulă de gestionare a spațiului aerian” (AMC) înseamnă o celulă responsabilă pentru gestiunea zilnică a spațiului aerian aflat în responsabilitatea unuia sau mai multor state membre;

(b)

„rezervarea spațiului aerian” înseamnă un volum definit de spațiu aerian rezervat temporar pentru a fi folosit în mod exclusiv sau specific de categorii de utilizatori;

(c)

„spațiu aerian restricționat” înseamnă un volum definit de spațiu aerian în care pot avea loc, în anumite momente, activități periculoase pentru zborul aeronavelor (o „zonă periculoasă”); sau un astfel de spațiu aerian situat deasupra zonelor de uscat sau a apelor teritoriale ale unui stat, în care zborul aeronavelor este restricționat în conformitate cu anumite condiții specificate (o „zonă restricționată”); sau spațiu aerian situat deasupra zonelor de uscat sau a apelor teritoriale ale unui stat în care este interzis zborul aeronavelor (o „zonă interzisă”);

(d)

„structura spațiului aerian” înseamnă un volum specific de spațiu aerian destinat să asigure exploatarea sigură și optimă a aeronavei;

(e)

„unitate de servicii de trafic aerian” (unitate ATS) înseamnă o unitate civilă sau militară, responsabilă pentru furnizarea serviciilor de trafic aerian;

(f)

„coordonarea civilă-militară” înseamnă coordonarea între părțile civile și militare autorizate să ia decizii și să aprobe un plan de măsuri;

(g)

„unitate militară de control” înseamnă orice unitate militară fixă sau mobilă care se ocupă de traficul aerian militar și/sau care desfășoară alte activități care, prin natura lor specifică, pot necesita rezervarea sau restricționarea spațiului aerian;

(h)

„spațiu aerian transfrontalier” înseamnă o structură de spațiu aerian care se extinde în afara granițelor naționale și/sau a limitelor regiunilor de informare cu privire la zbor;

(i)

„intenție de zbor” înseamnă datele privind traiectoria de zbor și date asociate zborului, care descriu traiectoria planificată a unui zbor până la destinația sa, actualizate la orice moment;

(j)

„traiectorie de zbor” înseamnă traiectoria unei aeronave prin aer, definită în trei dimensiuni;

(k)

„timp real” înseamnă timpul efectiv în care se produce un proces sau un eveniment;

(l)

„separare” înseamnă spațiul dintre nivelurile de zbor sau pistele aeronavelor;

(m)

„utilizatori” înseamnă aeronave civile sau militare care operează în aer, precum și orice alte părți care solicită spațiu aerian.

(a)

coordonarea între autoritățile civile și militare este organizată la nivelurile strategic, pre-tactic și tactic de gestionare a spațiului aerian prin stabilirea de acorduri și proceduri în vederea creșterii siguranței și capacității spațiului aerian, precum și în vederea îmbunătățirii eficienței și flexibilității operațiunilor aeronavelor;

(b)

consecvența între gestionarea spațiului aerian, gestionarea fluxului de trafic aerian și serviciile de trafic aerian se stabilește și se menține la cele trei niveluri de gestionare a spațiului aerian menționate la litera (a), pentru a asigura, în beneficiul tuturor utilizatorilor, eficiența în planificarea, alocarea și utilizarea spațiului aerian;

(c)

rezervarea spațiului aerian pentru utilizarea exclusivă sau specifică de către anumite categorii de utilizatori are caracter temporar și se aplică doar pe perioade limitate de timp, pe baza utilizării efective, fiind ridicată imediat ce activitatea care a determinat instituirea sa încetează;

(d)

statele membre stabilesc o relație de cooperare în vederea aplicării eficiente și coerente a conceptului de utilizare flexibilă a spațiului aerian dincolo de frontierele naționale și/sau limitele regiunilor de informare cu privire la zbor și în mod special în ceea ce privește activitățile transfrontaliere; această cooperare trebuie să acopere toate aspectele juridice, operaționale și tehnice relevante;

(e)

unitățile de servicii de trafic aerian și utilizatorii acestor servicii utilizează cât mai bine spațiul aerian disponibil.

(a)

asigură aplicarea globală a conceptului de utilizare flexibilă a spațiului aerian la nivelurile strategic, pre-tactic și tactic;

(b)

examinează periodic cerințele utilizatorilor;

(c)

aprobă activitățile care necesită rezervarea sau restricționarea spațiului aerian;

(d)

definesc structurile temporare ale spațiului aerian și procedurile asociate, pentru a oferi opțiuni multiple de rute și rezervare a spațiului aerian;

(e)

stabilesc criterii și proceduri care să permită crearea și utilizarea unor limite verticale și laterale ajustabile ale spațiului aerian necesare pentru a permite diverse variații ale traiectoriilor de zbor și schimbări pe termen scurt ale zborurilor;

(f)

evaluează structurile spațiului aerian național și rețeaua de rute naționale, pentru a putea planifica structuri de spațiu aerian și proceduri flexibile;

(g)

definesc condițiile specifice în care responsabilitatea pentru separarea dintre zborurile civile și militare revine unităților de servicii de trafic aerian sau unităților militare de control;

(h)

dezvoltă utilizarea spațiului aerian transfrontalier cu statele membre învecinate, atunci când fluxurile de trafic și activitățile utilizatorilor impun acest lucru;

(i)

coordonează politica de gestionare a spațiului aerian cu cele ale statelor membre învecinate, pentru a aborda în comun problema utilizării spațiului aerian dincolo de frontierele naționale și/sau limitele regiunilor de informare cu privire la zbor;

(j)

stabilesc și pun la dispoziția utilizatorilor structurile de spațiu aerian în strânsă cooperare și coordonare cu statele membre învecinate, în cazul în care structurile spațiului aerian în cauză au un impact semnificativ asupra traficului dincolo de frontierele naționale și/sau limitele regiunilor de informare cu privire la zbor, în vederea asigurării utilizării optime a spațiului aerian pentru toți utilizatorii din cadrul Comunității;

(k)

stabilesc, împreună cu statele membre învecinate, un set comun de standarde pentru separarea dintre zborurile civile și militare pentru activitățile transfrontaliere;

(l)

pun la punct mecanisme de consultare între persoanele sau organizațiile menționate la alineatul (3) și toți partenerii și organizațiile relevante, pentru a se asigura că cerințele utilizatorilor sunt tratate în mod corespunzător;

(m)

evaluează și verifică procedurile referitoare la spațiul aerian și performanța operațiilor de utilizare flexibilă a spațiului aerian;

(n)

stabilesc mecanisme de arhivare a datelor privind cererile, alocarea și utilizarea reală a structurilor spațiului aerian, în vederea activităților de analiză și planificare ulterioară.

—

Descrierea generală a organizației naționale și a responsabilităților de la nivelul 1, nivelul 2 și nivelul 3 al conceptului de utilizare flexibilă a spațiului aerian.

—

Evaluarea funcționării acordurilor, procedurilor și sistemelor de suport tehnic instituite la nivelurile strategic, pre-tactic și tactic ale gestionării spațiului aerian. Această evaluare vizează siguranța, capacitatea spațiului aerian, eficiența și flexibilitatea exploatării aeronavelor de către toți utilizatorii.

—

Probleme întâmpinate în timpul punerii în aplicare a prezentului regulament, acțiuni întreprinse și modificări necesare.

—

Rezultatul inspecțiilor, anchetelor și auditurilor de siguranță realizate pe plan național.

—

Cooperarea între statele membre în ceea ce privește gestionarea spațiului aerian, în special în ceea ce privește crearea și gestionarea spațiului aerian transfrontalier și a activităților transfrontaliere.