EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 32002R1774

Regulamentul (CE) nr. 1774/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 3 octombrie 2002 de stabilire a normelor sanitare privind subprodusele de origine animală care nu sunt destinate consumului uman

OJ L 273, 10.10.2002, p. 1–95 (ES, DA, DE, EL, EN, FR, IT, NL, PT, FI, SV)
Special edition in Czech: Chapter 03 Volume 037 P. 92 - 186
Special edition in Estonian: Chapter 03 Volume 037 P. 92 - 186
Special edition in Latvian: Chapter 03 Volume 037 P. 92 - 186
Special edition in Lithuanian: Chapter 03 Volume 037 P. 92 - 186
Special edition in Hungarian Chapter 03 Volume 037 P. 92 - 186
Special edition in Maltese: Chapter 03 Volume 037 P. 92 - 186
Special edition in Polish: Chapter 03 Volume 037 P. 92 - 186
Special edition in Slovak: Chapter 03 Volume 037 P. 92 - 186
Special edition in Slovene: Chapter 03 Volume 037 P. 92 - 186
Special edition in Bulgarian: Chapter 03 Volume 044 P. 113 - 207
Special edition in Romanian: Chapter 03 Volume 044 P. 113 - 207

Legal status of the document No longer in force, Date of end of validity: 04/03/2011; abrogat prin 32009R1069

ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2002/1774/oj

03/Volumul 44

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

113


32002R1774


L 273/1

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


REGULAMENTUL (CE) NR. 1774/2002 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din 3 octombrie 2002

de stabilire a normelor sanitare privind subprodusele de origine animală care nu sunt destinate consumului uman

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 152 alineatul (4) litera (b),

având în vedere propunerea Comisiei (1),

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social (2),

după consultarea Comitetului Regiunilor,

în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 251 din tratat (3), având în vedere proiectul comun aprobat de comitetul de conciliere la 12 septembrie 2002,

întrucât:

(1)

Directiva 90/667/CEE a Consiliului din 27 noiembrie 1990 de stabilire a normelor veterinare privind eliminarea și prelucrarea deșeurilor, introducerea acestora pe piață și protecția împotriva agenților patogeni din furajele de origine animală sau pe bază de pește și de modificare a Directivei 90/425/CEE (4) a instituit principiul conform căruia toate deșeurile animale, indiferent de sursa acestora, pot fi folosite în producția de materii prime pentru furaje în cazul în care sunt supuse unui tratament corespunzător.

(2)

Comitetul științific de conducere adoptă numeroase avize după adoptarea directivei menționate anterior. Concluzia principală a fost aceea că subprodusele de origine animală provenite din animale care nu sunt adecvate consumului uman în urma inspecției veterinare nu trebuie să fie incluse în lanțul alimentar.

(3)

Având în vedere avizele științifice în cauză, ar trebui să se facă o diferențiere între măsurile care urmează să fie aplicate, în funcție de tipul subproduselor de origine animală folosite. Posibilele utilizări ale anumitor materiale de origine animală ar trebui să fie limitate. Este necesar să se instituie norme privind folosirea subproduselor de origine animală în alte scopuri decât pentru hrană și privind eliminarea acestora.

(4)

Având în vedere experiența din ultimii ani, se recomandă clarificarea relației dintre Directiva 90/667/CEE și legislația comunitară privind mediul. Prezentul regulament nu trebuie să afecteze aplicarea legislației comunitare existente sau să împiedice elaborarea unor norme noi privind protecția mediului, în special în ceea ce privește deșeurile biodegradabile. În acest sens, Comisia s-a angajat să pregătească până la sfârșitul anului 2004 o directivă privind deșeurile biologice, inclusiv deșeurile de catering, în vederea instituirii de norme privind utilizarea, recuperarea, reciclarea și eliminarea în siguranță a acestor deșeuri și în vederea controlării eventualelor contaminări.

(5)

În cadrul conferinței științifice internaționale privind făina de carne și oase, organizată de Comisie și de Parlamentul European la Bruxelles în 1 și 2 iulie 1997, a fost inițiată o dezbatere privind producția de făină de carne și oase și folosirea acesteia ca hrană. Conferința a lansat o invitație la reflecție privind viitoarea strategie în acest domeniu. În noiembrie 1997, în vederea inițierii unei dezbateri publice cât mai ample referitoare la viitorul legislației comunitare în domeniul alimentelor pentru animale, Comisia a finalizat un document consultativ privind făina de carne și oase. În urma acestei consultări s-a constatat că există un consens privind necesitatea modificării Directivei 90/667/CEE pentru a o adapta noilor informații științifice.

(6)

Parlamentul European, în rezoluția sa din 16 noiembrie 2000 privind BSE și siguranța alimentelor pentru animale (5), a solicitat interzicerea folosirii proteinelor animale în alimentația animalelor până la intrarea în vigoarea a prezentului regulament.

(7)

Avizele științifice arată că practica hrănirii unei specii de animale cu proteine provenite din cadavre sau părți de cadavre ale aceleiași specii prezintă un risc de răspândire a bolilor. Astfel, această practică trebuie interzisă ca măsură de precauție. Trebuie să se adopte norme de aplicare pentru a se asigura separarea necesară a subproduselor de origine animală destinate utilizării în alimentele pentru animale în fiecare etapă de prelucrare, depozitare și transport. Cu toate acestea, ar trebui să existe și posibilitatea de a introduce derogări de la această interdicție generală în ceea ce privește peștii și animalele cu blană, în cazul în care avizele științifice justifică acest lucru.

(8)

Deșeurile de catering care conțin produse de origine animală pot constitui un vector de răspândire a bolilor. Toate deșeurile de catering provenite din mijloace de transport folosite la nivel internațional trebuie să fie eliminate în condiții de siguranță. Deșeurile de catering produse în interiorul Comunității nu trebuie să fie folosite pentru hrănirea altor animalelor de crescătorie decât animalele cu blană.

(9)

Din octombrie 1996, Biroul Alimentar și Veterinar al Comisiei (OAV) a efectuat mai multe serii de inspecții în statele membre pentru a evalua prezența și gestionarea principalilor factori de risc și a procedurilor de supraveghere pentru BSE. Această evaluare a inclus și sistemele de topire comercială și alte metode de eliminare a deșeurilor animale. În urma acestor inspecții s-au emis anumite concluzii de ordin general și recomandări referitoare, în special, la trasabilitatea subproduselor de origine animală.

(10)

Pentru a evita orice risc de răspândire a agenților patogeni și/sau a reziduurilor, subprodusele de origine animală trebuie să fie prelucrare, depozitate și păstrate separat, într-o instalație aprobată și supravegheată, desemnată de statul membru în cauză, sau eliminate în mod corespunzător. În anumite situații, mai ales atunci când distanța, momentul transportului sau problemele de capacitate justifică acest lucru, instalația de prelucrare, incinerare sau coincinerare desemnată se poate afla pe teritoriul unui alt stat membru.

(11)

Directiva 2000/76/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 decembrie 2000 privind incinerarea deșeurilor (6) nu se aplică instalațiilor de incinerare în cazul în care deșeurile tratate sunt compuse numai din carcase de animale. Ar trebui să se stabilească cerințele minime pentru aceste instalații de incinerare în vederea protejării sănătății animale și publice. Până la adoptarea cerințelor comunitare, statele membre pot adopta legislația referitoare la mediu pentru aceste instalații. În cazul instalațiilor de incinerare de capacitate mică, precum cele situate în cadrul fermelor sau în crematoriile pentru animale de companie, se aplică cerințe mai puțin stricte pentru a reflecta riscul mai redus pe care îl prezintă materialul tratat și pentru a evita transportul inutil al subproduselor de origine animală.

(12)

Ar trebui să se instituie norme specifice privind controalele instalațiilor de prelucrare, cu trimitere specială la procedurile detaliate de validare a metodelor de prelucrare și de autosupraveghere a producției.

(13)

Derogările de la normele de utilizare a subproduselor de origine animală pot fi recomandate pentru a facilita hrănirea animalelor care nu sunt destinate consumului uman. Autoritățile competente trebuie să controleze aceste utilizări.

(14)

De asemenea, pot fi recomandate derogări care să permită eliminarea subproduselor de origine animală la fața locului, în situații controlate. Comisia trebuie să primească informațiile necesare care să îi permită monitorizarea situației și adoptarea de norme de aplicare, în cazul în care este necesar.

(15)

Ar trebui efectuate inspecții comunitare în statele membre pentru a asigura aplicarea uniformă a cerințelor de sănătate. Aceste inspecții ar trebui să cuprindă și proceduri de audit.

(16)

Legislația comunitară în materie de sănătate se bazează pe date științifice solide. În acest sens, comitetele științifice competente instituite de deciziile 97/404/CE (7) și 97/579/CE (8) ale Comisiei ar trebui să fie consultate ori de câte ori este necesar. Un aviz științific suplimentar este necesar, în special în ceea ce privește utilizarea produselor de origine animală din îngrășămintele organice și din amelioratorii de sol. Până la adoptarea normelor comunitare bazate pe acest aviz, statele membre pot păstra sau adopta norme naționale mai stricte decât cele preconizate în prezentul regulament, cu condiția ca aceste norme să fie conforme cu legislația comunitară aplicabilă.

(17)

În statele membre există o gamă largă de abordări în ceea ce privește sprijinul financiar acordat pentru prelucrarea, colectarea, depozitarea și eliminarea subproduselor de origine animală. Pentru a nu afecta condițiile de concurență între produsele agricole ar trebui să se efectueze o analiză și, dacă este necesar, ar trebui să se ia măsurile adecvate la nivel comunitar.

(18)

Având în vedere cele menționate anterior, se impune o revizuire fundamentală a normelor comunitare aplicabile subproduselor de origine animală.

(19)

Subprodusele de origine animală care nu sunt destinate consumului uman (în special proteine animale prelucrate, grăsimi topite, hrană pentru animale de companie, piei brute și prelucrate și lână) sunt incluse în lista de produse din anexa I la tratat. Introducerea pe piață a acestor produse constituie o sursă de venit importantă pentru o parte din populația agricolă. Pentru a se asigura dezvoltarea rațională a acestui sector și pentru a crește productivitatea, ar trebui prevăzute norme de sănătate animală și publică pentru produsele în cauză la nivel comunitar. Date fiind riscurile semnificative de răspândire a bolilor la care sunt expuse animalele, se impune aplicarea unor cerințe specifice în ceea ce privește introducerea pe piață a anumitor subproduse de origine animală, în special în regiunile cu un nivel ridicat al stării de sănătate.

(20)

Pentru a se asigura că produsele importate din țările nemembre au un standard de igienă cel puțin egal sau echivalent cu standardul de igienă aplicat în Comunitate, trebuie să se introducă un sistem de aprobare pentru țările nemembre și unitățile situate în acestea, precum și o procedură de inspecție comunitară care să asigure respectarea condițiilor pentru aprobarea în cauză. Importul de hrană pentru animale de companie și de materii prime pentru hrana pentru animale de companie din țările terțe poate avea loc sub rezerva unor condiții diferite de cele aplicabile unor astfel de materiale produse în Comunitate, în special în ceea ce privește garanțiile necesare pentru reziduurile de substanțe interzise în conformitate cu Directiva 96/22/CE a Consiliului din 29 aprilie 1996 privind interzicerea utilizării în activitatea de creștere a animalelor a anumitor substanțe cu acțiune hormonală sau tireostatică și a beta-agoniștilor și de abrogare a directivelor 81/602/CEE, 88/146/CEE și 88/299/CEE (9). Pentru a se asigura folosirea hranei pentru animale de companie și a materiilor prime pentru hrana pentru animale de companie numai în scopul prevăzut, ar trebui să se adopte măsuri adecvate de control privind importul de materiale prevăzute de aceste derogări.

(21)

Subprodusele de origine animală care tranzitează Comunitatea și cele care provin din Comunitate și sunt destinate exportului pot crea un risc pentru sănătatea animală și publică în cadrul Comunității. Prin urmare, prezentul regulament ar trebui să stabilească anumite cerințe care să se aplice acestor mișcări.

(22)

Documentul de însoțire pentru produsele de origine animală este cea mai bună modalitate de a oferi autorității competente din locul de destinație asigurarea că un transport respectă dispozițiile prezentului regulament. Certificatul de sănătate animală trebuie păstrat în scopul verificării destinației anumitor produse importate.

(23)

Directiva 92/118/CEE a Consiliului din 17 decembrie 1992 de stabilire a condițiilor de sănătate publică și animală care reglementează comerțul și importurile în Comunitate de produse care nu intră sub incidența condițiilor menționate, stabilite de normele comunitare speciale menționate de anexa A punctul (I) la Directiva 89/662/CEE și, în ceea ce privește agenții patogeni, în Directiva 90/425/CEE (10), urmărește obiectivele menționate anterior.

(24)

Consiliul și Comisia au adoptat mai multe decizii de punere în aplicare a directivelor 90/667/CEE și 92/118/CEE. Mai mult, Directiva 92/118/CEE a fost modificată în mod semnificativ și s-au prevăzut modificări suplimentare. Prin urmare, în prezent există numeroase acte comunitare care reglementează sectorul subproduselor de origine animală și este nevoie de simplificare.

(25)

O astfel de simplificare duce la o mai mare transparență în ceea ce privește normele sanitare specifice pentru produsele de origine animală care nu sunt destinate consumului uman. Simplificarea legislației specifice privind sănătatea nu trebuie să determine o dereglementare. Prin urmare, ar trebui să se mențină și, pentru a asigura protecția sănătății animale și publice, să se consolideze normele sanitare aplicabile produselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman.

(26)

Produsele în cauză trebuie să fie supuse unor norme de control veterinar, inclusiv referitoare la controalele efectuate de experți ai Comisiei, și la oricare măsuri de protecție stabilite de Directiva 90/425/CEE a Consiliului din 26 iunie 1990 privind controalele veterinare și zootehnice aplicabile în schimburile intracomunitare cu anumite animale vii și produse în vederea realizării pieței interne (11).

(27)

Produsele importate în Comunitate trebuie să fie supuse unor controale efective. Acest obiectiv poate fi atins prin aplicarea controalelor prevăzute de Directiva 97/78/CE a Consiliului din 18 decembrie 1997 de stabilire a principiilor de bază ale organizării controalelor veterinare pentru produsele care provin din țări terțe și sunt introduse în Comunitate (12).

(28)

Prin urmare, Directiva 90/667/CEE, Decizia 95/348/CE a Consiliului din 22 iunie 1995 de stabilire a normelor veterinare și de sănătate animală aplicabile în Regatul Unit și Irlanda pentru tratamentul anumitor tipuri de deșeuri destinate comercializării la nivel local ca furaje pentru anumite categorii de animale (13) și Decizia 1999/534/CE a Consiliului din 19 iulie 1999 privind măsurile care se aplică prelucrării anumitor deșeuri animale în scopul protecției împotriva encefalopatiilor spongiforme transmisibile și de modificare a Deciziei 97/735/CE (14) Comisiei ar trebui să fie abrogate.

(29)

Pentru a lua în considerare progresul tehnic și științific ar trebui să se asigure cooperarea strânsă și eficientă între Comisie și statele membre în cadrul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală instituit prin Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale privind legislația alimentară, de instituire a Autorității europene pentru siguranța alimentară și de adoptare a procedurilor în materie de siguranță alimentară (15).

(30)

Măsurile necesare pentru aplicarea prezentului regulament ar trebui adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a procedurilor privind exercitarea competențelor de punere în aplicare conferite Comisiei (16),

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Domeniu de aplicare

(1)   Prezentul regulament stabilește norme de sănătate animală și publică pentru:

(a)

colectarea, transportul, depozitarea, manipularea, prelucrarea și folosirea sau eliminarea subproduselor de origine animală astfel încât să se evite orice risc pe care aceste produse îl pot prezenta pentru sănătatea animală sau publică;

(b)

introducerea pe piață și, în anumite cazuri, exportul și tranzitarea subproduselor de origine animală și a produselor derivate ale acestora menționate de anexele VII și VIII.

(2)   Prezentul regulament nu se aplică:

(a)

hranei neprelucrate pentru animale de companie din magazinele de vânzare cu amănuntul sau din incintele aflate lângă punctele de vânzare unde tranșarea și depozitarea au loc numai în vederea vânzării directe, la fața locului, către consumator;

(b)

laptelui și colostrului sub formă lichidă eliminate sau folosite în ferma de origine;

(c)

cadavrelor întregi sau părților de animale sălbatice care nu sunt suspecte ca fiind infectate cu boli transmisibile omului sau animalelor, cu excepția peștilor debarcați în scopuri comerciale și a cadavrelor sau a părților de animale sălbatice folosite pentru realizarea trofeelor de vânătoare;

(d)

hranei neprelucrate pentru animale de companie pentru consumul pe loc, provenită din animale sacrificate în ferma de origine în vederea folosirii ca alimente numai de către fermier și familia sa, în conformitate cu legislația națională;

(e)

deșeurilor de catering, cu excepția cazurilor în care:

(i)

provin din mijloace de transport folosite la nivel internațional;

(ii)

sunt destinate consumului animal sau

(iii)

sunt destinate folosirii într-o instalație de biogaz sau de compost;

(f)

ovulelor, embrionilor și materialului seminal destinate reproducerii și

(g)

tranzitului pe mare sau pe cale aeriană.

(3)   Prezentul regulament nu afectează legislația veterinară care are ca obiectiv eradicarea și controlul anumitor boli.

Articolul 2

Definiții

(1)   În sensul prezentului regulament se aplică următoarele definiții:

(a)   subproduse de origine animală: cadavre întregi sau părți de animale sau de produse de origine animală menționate la articolele 4, 5 și 6 care nu sunt destinate consumului uman, inclusiv ovule, embrioni și material seminal;

(b)   material de categoria 1: subprodusele de origine animală menționate la articolul 4;

(c)   material de categoria 2: subprodusele de origine animală menționate la articolul 5;

(d)   material de categoria 3: subprodusele de origine animală menționate la articolul 6;

(e)   animal: orice animal vertebrat sau nevertebrat (inclusiv pești, reptile și amfibieni);

(f)   animal de crescătorie: orice animal ținut, îngrășat sau crescut de oameni și folosit pentru producția de alimente (inclusiv carne, lapte și ouă), lână, blană, pene, piei sau de orice alt produs de origine animală;

(g)   animal sălbatic: orice animal care nu este crescut de oameni;

(h)   animal de companie: orice animal care aparține speciilor care sunt de obicei hrănite și ținute de către oameni, fără a fi consumate, în alte scopuri decât cele agricole;

(i)   autoritate competentă: autoritatea centrală a unui stat membru care este responsabilă de asigurarea respectării cerințelor prezentului regulament sau orice autoritate căreia autoritatea centrală îi deleagă această competență, în special în ceea ce privește controlul furajelor; de asemenea, include, dacă este cazul, autoritatea corespondentă a unei țări nemembre;

(j)   introducere pe piață: orice operațiune care are ca scop vânzarea de subproduse de origine animală sau de produse derivate ale acestora incluse în prezentul regulament unei terțe părți din Comunitate sau orice altă formă de transfer către o terță parte contra unei sume de bani sau gratuit sau depozitarea în vederea furnizării către o terță parte;

(k)   schimburi comerciale: schimburi comerciale de bunuri între statele membre în sensul articolului 23 alineatul (2) din tratat;

(l)   tranzit: orice mișcare pe teritoriul Comunității de la o țară nemembră la alta;

(m)   producător: orice persoană a cărei activitate duce la producerea de subproduse de origine animală;

(n)   EST: toate formele transmisibile de encefalopatie spongiformă, cu excepția celor care afectează oamenii;

(o)   material cu riscuri specificate: materialul menționat în anexa V la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2001 de stabilire a unor norme pentru prevenirea, controlul și eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă (17).

(2)   Se aplică și definițiile specifice prevăzute de anexa I.

Articolul 3

Obligații generale

(1)   Subprodusele de origine animală și produsele derivate ale acestora sunt colectate, transportate, depozitate, manipulate, prelucrate, eliminate, introduse pe piață, exportate, tranzitate și folosite în conformitate cu prezentul regulament.

(2)   Totuși, statele membre pot reglementa prin legislația națională importul și introducerea pe piață a produselor care nu sunt menționate de anexele VII și VIII, până la adoptarea unei decizii în conformitate cu procedura menționată în articolul 33 alineatul (2). Ele informează imediat Comisia cu privire la modul în care folosesc această posibilitate.

(3)   Statele membre, individual sau în cooperare, se asigură că sunt aplicate acordurile adecvate și că există o infrastructură suficientă pentru a asigura respectarea cerințelor menționate la alineatul (1).

CAPITOLUL II

CLASIFICAREA, COLECTAREA, TRANSPORTUL, ELIMINAREA, PRELUCRAREA, UTILIZAREA ȘI DEPOZITAREA INTERMEDIARĂ A SUBPRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALĂ

Articolul 4

Materiile prime de categoria 1

(1)   Materiile prime de categoria 1 cuprind subproduse de origine animală care corespund următoarei descrieri sau orice material care conține astfel de subproduse:

(a)

toate părțile corpului, inclusiv pieile brute sau prelucrate, aparținând următoarelor animale:

(i)

animale suspecte de infecție cu EST în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 999/2001 sau în cazul cărora s-a confirmat oficial prezența unei EST;

(ii)

animale sacrificate în cadrul măsurilor de eradicare a EST;

(iii)

alte animale decât animalele de crescătorie și animalele sălbatice, în special animalele de companie, animalele pentru grădinile zoologice și animalele de circ;

(iv)

animale folosite pentru experimente conform definiției din articolul 2 din Directiva 86/609/CEE a Consiliului din 24 noiembrie 1986 privind apropierea legilor, regulamentelor și normelor administrative ale statelor membre privind protecția animalelor folosite în scopuri experimentale și în alte scopuri științifice (18) și

(v)

animale sălbatice, în cazul în care sunt suspectate ca fiind infectate cu o boală transmisibilă oamenilor sau animalelor;

(b)

(i)

materiile prime cu riscuri specificate și

(ii)

în cazul în care, în momentul eliminării, materiile prime cu riscuri specificate nu au fost îndepărtate, cadavrele întregi de animale care conțin materii prime cu riscuri specificate;

(c)

produse derivate din animale cărora li s-au administrat substanțe interzise prin Directiva 96/22/CE și produse de origine animală care conțin reziduuri de contaminanți periculoși pentru mediu și alte substanțe enumerate în grupul B (3) din anexa I la Directiva 96/23/CE a Consiliului din 29 aprilie 1996 privind măsurile de control care se aplică anumitor substanțe și reziduurile acestora existente în animalele vii și în produsele obținute de la acestea și de abrogare a directivelor 85/358/CEE și 86/469/CEE și a deciziilor 89/187/CEE și 91/664/CEE (19), în cazul în care aceste reziduuri depășesc nivelul permis stabilit de legislația comunitară sau, în absența acesteia, de legislația națională;

(d)

orice material de origine animală colectat în timpul tratării apelor reziduale provenite din instalații de prelucrare de categoria 1 și din alte incinte în care se elimină materiile prime cu riscuri specificate, inclusiv resturi, materiale provenite din desablare, amestecuri de grăsimi și uleiuri, nămol și materiale din canalele de scurgere ale incintelor în cauză, cu condiția ca acestea să nu conțină materii prime cu riscuri nespecificate sau părți de astfel de material;

(e)

deșeuri de catering provenite din mijloace de transport folosite la nivel internațional și

(f)

amestecuri de materii prime de categoria 1 fie cu material de categoria 2, fie cu materii prime de categoria 3 sau cu ambele, inclusiv orice material destinat prelucrării într-o instalație de prelucrare de categoria 1.

(2)   Materiile prime de categoria 1 se colectează, transportă și identifică fără întârzieri nejustificate în conformitate cu articolul 7 și, în cazul în care articolele 23 și 24 nu prevăd altfel, trebuie:

(a)

eliminate direct ca deșeu prin incinerare într-o instalație de incinerare aprobată în conformitate cu articolul 12;

(b)

prelucrate într-o instalație de prelucrare aprobată în temeiul articolului 13, folosindu-se orice metodă de prelucrare, de la 1 la 5, sau, în cazul în care autoritatea competentă impune acest lucru, metoda de prelucrare 1, caz în care produsul rezultat este marcat în mod permanent, dacă este posibil din punct de vedere tehnic prin miros, în conformitate cu anexa VI capitolul I, și eliminate definitiv sub formă de deșeu prin incinerare sau coincinerare într-o instalație de incinerare sau coincinerare aprobată în conformitate cu articolul 12;

(c)

cu excepția materiilor prime menționate la alineatul (1) litera (a) punctele (i) și (ii), prelucrate într-o instalație de prelucrare aprobată în conformitate cu articolul 13 cu ajutorul metodei de prelucrare 1, caz în care materialul rezultat este marcat în mod permanent, dacă este posibil din punct de vedere tehnic prin miros, în conformitate cu anexa VI capitolul I, și eliminate definitiv sub formă de deșeuri prin îngroparea într-o rampă de gunoi aprobată prin Directiva 1999/31/CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind rampele de gunoi (20);

(d)

în cazul deșeurilor de catering menționate la alineatul (1) litera (e), eliminate ca deșeu prin îngroparea într-o rampă de gunoi aprobată prin Directiva 1999/31/CE sau

(e)

având în vedere progresul înregistrat în ceea ce privește cunoștințele științifice, eliminate prin alte mijloace aprobate în conformitate cu procedura menționată în articolul 33 alineatul (2), după consultarea cu comitetul științific competent. Aceste mijloace pot veni în completarea dispozițiilor de la la literele (a)-(d) sau le pot înlocui pe acestea.

(3)   Manipularea sau depozitarea intermediară a materiilor prime de categoria 1 se efectuează numai în instalațiile intermediare de categoria 1 aprobate în conformitate cu articolul 10.

(4)   Materiile prime de categoria 1 se importă ori se exportă numai în conformitate cu prezentul regulament sau cu normele stabilite în cadrul procedurii menționate la articolul 33 alineatul (2). Cu toate acestea, importul sau exportul materiilor prime cu riscuri specificate trebuie să se realizeze numai în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 999/2001.

Articolul 5

Materiile prime de categoria 2

(1)   Materiile prime de categoria 2 cuprind subproduse de origine animală care corespund următoarei descrieri sau orice material care conține astfel de subproduse:

(a)

gunoi de grajd și conținut al tubului digestiv;

(b)

orice material de origine animală colectat în timpul tratării apelor reziduale provenite din abatoare, altele decât abatoarele reglementate de articolul 4 alineatul (1) litera (d) sau din instalații de prelucrare de categoria 2, inclusiv resturi, materiale provenite din desablare, amestecuri de grăsimi și uleiuri, nămol și materiale din canalele de scurgere ale incintelor în cauză;

(c)

produse de origine animală care conțin reziduuri de medicamente de uz veterinar și contaminanți enumerate în grupul B (1) și (2) din anexa I la Directiva 96/23/CE, în cazul în care aceste reziduuri depășesc nivelul permis stabilit de legislația comunitară;

(d)

produse de origine animală, altele decât materiile prime de categoria 1, care sunt importate din țări nemembre și care, în timpul inspecțiilor prevăzute de legislația comunitară, nu îndeplinesc cerințele veterinare privind importul în Comunitate, cu excepția cazurilor în care acestea sunt returnate sau în care importul este acceptat sub rezerva restricțiilor stabilite de legislația comunitară;

(e)

animale sau părți de animale, altele decât cele menționate la articolul 4, care mor în alt mod decât prin sacrificare pentru consumul uman, inclusiv animalele sacrificate în vederea eradicării unei epizootii;

(f)

amestecuri de materii prime de categoria 2 cu materii prime de categoria 3, inclusiv orice material destinat prelucrării într-o instalație de prelucrare de categoria 2 și

(g)

subproduse de origine animală, altele decât materiile prime de categoria 1 sau materiile prime de categoria 3.

(2)   Materiile prime de categoria 2 se colectează, transportă și identifică fără întârzieri nejustificate în conformitate cu articolul 7 și, în cazul în care articolele 23 și 24 nu prevăd altfel, trebuie:

(a)

eliminate direct ca deșeu prin incinerare într-o instalație de incinerare aprobată în conformitate cu articolul 12;

(b)

prelucrate într-o instalație de prelucrare aprobată în temeiul articolului 13, folosindu-se orice metodă de prelucrare, de la 1 la 5, sau, în cazul în care autoritatea competentă impune acest lucru, metoda de prelucrare 1, caz în care produsul rezultat este marcat în mod permanent, dacă este posibil din punct de vedere tehnic prin miros, în conformitate cu anexa VI capitolul I, și:

(i)

eliminate sub formă de deșeu prin incinerare sau coincinerare într-o instalație de incinerare sau coincinerare aprobată în conformitate cu articolul 12 sau

(ii)

în cazul grăsimilor topite, prelucrate ulterior într-o instalație oleochimică aprobată în conformitate cu articolul 14 în derivați de grăsime destinați utilizării în îngrășăminte organice sau în amelioratori de soluri sau în alte scopuri tehnice, altele decât încorporarea în produse cosmetice, farmaceutice și în aparatură medicală;

(c)

prelucrate într-o instalație de prelucrare, aprobată în conformitate cu articolul 13 cu ajutorul metodei de prelucrare 1, caz în care materialul rezultat este marcat în mod permanent, dacă este posibil din punct de vedere tehnic prin miros, în conformitate cu anexa VI capitolul I și:

(i)

în cazurile în care rezultă material proteinic, folosit ca îngrășământ organic sau ca ameliorator de soluri în conformitate cu cerințele, dacă acestea există, stabilite conform procedurii menționate la articolul 33 alineatul (2), după consultarea comitetului științific competent;

(ii)

transformate într-o instalație de biogaz sau într-o instalație de compost aprobată în conformitate cu articolul 15 sau

(iii)

eliminate ca deșeu prin îngroparea într-o rampă de gunoi aprobată prin Directiva 1999/31/CE;

(d)

în cazul materiilor prime provenite din pești, însilozate sau transformate în compost conform normelor adoptate în conformitate cu procedura menționată în articolul 33 alineatul (2);

(e)

în cazul gunoiului de grajd, al conținutului tubului digestiv separat de tubul digestiv, al laptelui și colostrului, în cazul în care autoritatea competentă nu consideră că acestea prezintă un risc de răspândire a unor boli transmisibile grave:

(i)

folosite fără prelucrare ca material într-o instalație de biogaz sau de compost aprobată în conformitate cu articolul 15 sau tratate într-o instalație tehnică aprobată în acest scop în conformitate cu articolul 18;

(ii)

aplicate pe soluri în conformitate cu prezentul regulament sau

(iii)

transformate într-o instalație de biogaz sau de compost în conformitate cu normele prevăzute în cadrul procedurii menționate la articolul 33 alineatul (2);

(f)

în cazul cadavrelor întregi sau al părților de animale sălbatice care nu sunt suspectate ca fiind infectate cu boli transmisibile oamenilor sau animalelor, folosite la realizarea trofeelor de vânătoare într-o instalație tehnică aprobată în acest sens în conformitate cu articolul 18 sau

(g)

eliminate prin alte mijloace sau folosite în alte moduri, aprobate în conformitate cu procedura menționată la articolul 33 alineatul (2), după consultarea comitetului științific competent. Aceste mijloace pot veni în completarea celor prevăzute la literele (a)-(f) sau le pot înlocui pe acestea.

(3)   Manevrarea sau depozitarea intermediară a materiilor prime de categoria 2, altele decât gunoiul de grajd, se efectuează numai în instalațiile intermediare de categoria 2 aprobate în conformitate cu articolul 10.

(4)   Materiile prime de categoria 2 se introduc pe piață pe piață sau se exportă numai în conformitate cu prezentul regulament sau cu normele prevăzute în cadrul procedurii menționate la articolul 33 alineatul (2).

Articolul 6

Materiile prime de categoria 3

(1)   Materiile prime de categoria 3 cuprind subproduse de origine animală care corespund următoarei descrieri sau orice material care conține astfel de subproduse:

(a)

părți de animale sacrificate, adecvate pentru consumul uman în conformitate cu legislația comunitară, dar care nu sunt destinate consumului uman din motive comerciale;

(b)

părți de animale sacrificate care sunt respinse ca fiind neadecvate pentru consumul uman, dar care nu sunt afectate de nici un semn al bolilor transmisibile omului sau animalelor și care provin din carcase care sunt adecvate pentru consumul uman în conformitate cu legislația comunitară;

(c)

piei brute și prelucrate, copite și coarne, păr de porc și pene provenite de la animale sacrificate într-un abator, au fost supuse unei inspecții ante-mortem și erau adecvate, în urma acestei inspecții, pentru a fi sacrificate în conformitate cu legislația comunitară;

(d)

sânge obținut de la animale, altele decât rumegătoare, care au fost sacrificate într-un abator după efectuarea unei inspecții ante-mortem și care, în urma inspecției respective, s-au dovedit a fi adecvate pentru sacrificarea în vederea consumului uman, în conformitate cu legislația comunitară;

(e)

subproduse de origine animală derivate din produsele destinate consumului uman, inclusiv oase degresate și jumări;

(f)

alimente vechi de origine animală sau alimente vechi care conțin produse de origine animală, altele decât deșeurile de catering, care nu mai sunt destinate consumului uman din motive comerciale sau din cauza unor probleme de fabricație sau defecte de ambalare sau a altor defecte care nu prezintă nici un risc pentru oameni sau animale;

(g)

lapte crud provenit de la animale care nu prezintă semne clinice ale unei boli transmisibile oamenilor sau animalelor prin intermediul produsului în cauză;

(h)

pește sau alte animale marine, cu excepția mamiferelor marine, capturate din mare pentru producția de făină de pește;

(i)

subproduse proaspete din pește provenite din instalațiile de fabricare a produselor din pește pentru consumul uman;

(j)

coji, subproduse de incubator și subproduse din ouă sparte provenite de la animale care nu prezintă semne clinice ale nici unei boli transmisibile oamenilor sau animalelor prin intermediul produsului în cauză;

(k)

sânge, piei brute și prelucrate, copite, pene, lână, coarne, păr și blană provenite de la animale care nu au prezentat semne clinice ale unei boli transmisibile oamenilor sau animalelor prin intermediul produsului în cauză și

(l)

deșeuri de catering, altele decât cele menționate la articolul 4 alineatul (1) litera (e).

(2)   Materiile prime de categoria 3 se colectează, transportă și identifică fără întârziere în conformitate cu articolul 7 și, în cazul în care articolele 23 și 24 nu prevăd altfel, trebuie:

(a)

eliminate direct ca deșeu prin incinerare într-o instalație de incinerare aprobată în conformitate cu articolul 12;

(b)

prelucrate într-o instalație de prelucrare aprobată în conformitate cu articolul 13 folosindu-se orice metodă de prelucrare, de la 1 la 5, caz în care produsul rezultat este marcat în mod permanent, dacă este posibil din punct de vedere tehnic prin miros, în conformitate cu anexa VI capitolul I, și eliminat sub formă de deșeu prin incinerare sau coincinerare într-o instalație de incinerare sau coincinerare aprobată în conformitate cu articolul 12 sau într-o rampă de gunoi aprobată în conformitate cu Directiva 1999/31/CE;

(c)

prelucrate într-o instalație de prelucrare aprobată în conformitate cu articolul 17;

(d)

transformate într-o instalație tehnică aprobată în conformitate cu articolul 18;

(e)

folosite ca materie primă într-o instalație de producere a hranei pentru animale de companie aprobată în conformitate cu articolul 18;

(f)

transformate într-o instalație de biogaz sau într-o instalație de compost aprobată în conformitate cu articolul 15;

(g)

în cazul deșeurilor de catering menționate la alineatul (1) litera (l), transformate într-o instalație de biogaz sau transformate în compost în conformitate cu normele prevăzute în cadrul procedurii menționate la articolul 33 alineatul (2) sau, până la adoptarea unor astfel de norme, în conformitate cu legislația națională;

(h)

în cazul materiilor prime provenite din pești, însilozate sau transformate în compost în conformitate cu normele prevăzute în cadrul procedurii menționate la articolul 33 alineatul (2) sau

(i)

eliminate prin alte mijloace sau folosite în alte moduri, în conformitate cu normele prevăzute în cadrul procedurii menționate la articolul 33 alineatul (2), după consultarea comitetului științific competent. Aceste mijloace pot veni în completarea celor prevăzute la literele (a)-(h) sau le pot înlocui pe acestea.

(3)   Manevrarea sau depozitarea intermediară a materiilor prime de categoria 3 se efectuează numai în instalațiile intermediare de categoria 3 aprobate în conformitate cu articolul 10.

Articolul 7

Colectarea, transportul și depozitarea

(1)   Subprodusele de origine animală și produsele prelucrate, cu excepția deșeurilor de catering de categoria 3, sunt colectate, transportate și identificate în conformitate cu anexa II.

(2)   Subprodusele de origine animală și produsele prelucrate trebuie să fie însoțite pe parcursul transportului de un document comercial sau, în cazul în care prezentul regulament prevede acest lucru, de un certificat de sănătate. Documentele comerciale și certificatele de sănătate trebuie să îndeplinească cerințele menționate de anexa II și să fie păstrate pe durata perioadei specificate în anexă. Ele trebuie să conțină în special informații privind cantitatea și descrierea materialului, precum și marcajul acestuia.

(3)   Statele membre se asigură că există acorduri adecvate care garantează colectarea și transportul materialului de categoriile 1 și 2 în conformitate cu anexa II.

(4)   În conformitate cu articolul 4 din Directiva 75/442/CEE a Consiliului din 15 iulie 1975 privind deșeurile (21), statele membre iau măsurile necesare pentru a se asigura că deșeurile de catering de categoria 3 sunt colectate, transportate și eliminate fără a pune în pericol sănătatea omului și fără a dăuna mediului.

(5)   Depozitarea produselor prelucrate se efectuează numai în instalații de depozitare aprobate în conformitate cu articolul 11.

(6)   Cu toate acestea, statele membre pot hotărî să nu aplice dispozițiile prevăzute de prezentul articol în cazul gunoiului de grajd transportat între două puncte aflate pe teritoriul aceleiași ferme sau între ferme și utilizatori aflați în același stat membru.

Articolul 8

Expedierea subproduselor de origine animală și a produselor prelucrate în alte state membre

(1)   Subprodusele de origine animală și produsele prelucrate se trimit în alte state membre numai în condițiile prevăzute la alineatele (2)-(6).

(2)   Este necesar ca statul membru de destinație să fi autorizat primirea materiilor prime de categoria 1, a materiilor prime de categoria 2, a produselor prelucrate derivate din materii prime de categoria 1 sau 2 și a proteinelor animale prelucrate. Statele membre pot impune, în vederea autorizării, aplicarea metodei de prelucrare 1 înainte de expediere.

(3)   Subprodusele de origine animală și produsele prelucrate menționate la alineatul (2) trebuie să fie:

(a)

însoțite de un document comercial sau, în cazul în care prezentul regulament prevede acest lucru, de un certificat de sănătate și

(b)

transportate direct la instalația de destinație, care trebuie să fie aprobată în conformitate cu prezentul regulament.

(4)   În cazul în care statele membre trimit materii prime de categoria 1, materii prime de categoria 2, produse prelucrate derivate din materii prime de categoria 1 sau 2 și proteine animale prelucrate către alte state membre, autoritatea competentă din locul de origine informează autoritatea competentă din locul de destinație cu privire la fiecare transport cu ajutorul sistemului ANIMO sau prin altă metodă convenită. Mesajul trebuie să conțină informațiile specificate în anexa II, capitolul I alineatul (2).

(5)   După informarea autorității din locul de destinație cu privire la transport în conformitate cu alineatul (4), aceasta informează autoritatea competentă din locul de origine cu privire la sosirea fiecărui transport cu ajutorul sistemului ANIMO sau prin altă metodă convenită.

(6)   Statele membre de destinație se asigură, prin verificări periodice, că instalațiile desemnate de pe teritoriul lor folosesc transporturile numai în scopuri autorizate și că țin o evidență completă care dovedește respectarea dispozițiilor din prezentul regulament.

Articolul 9

Evidențe

(1)   Orice persoană care expediază, transportă sau primește subproduse de origine animală trebuie să țină evidența transporturilor. Evidențele trebuie să conțină informațiile specificate în anexa II și să fie păstrate pe durata perioadei menționate în această anexă.

(2)   Cu toate acestea, dispozițiile prezentului articol nu se aplică în cazul gunoiului de grajd transportat între două puncte aflate pe teritoriul aceleiași ferme sau la nivel local între ferme și utilizatori aflați în același stat membru.

CAPITOLUL III

APROBAREA INSTALAȚIILOR INTERMEDIARE, DE DEPOZITARE, DE INCINERARE ȘI COINCINERARE, DE PRELUCRARE DE CATEGORIILE 1 ȘI 2, A INSTALAȚIILOR OLEOCHIMICE DE CATEGORIILE 2 ȘI 3, DE BIOGAZ ȘI DE COMPOST

Articolul 10

Aprobarea instalațiilor intermediare

(1)   Instalațiile intermediare de categoriile 1, 2 și 3 se aprobă de către autoritatea competentă.

(2)   Pentru a primi aprobarea, instalațiile intermediare de categoria 1 sau 2 trebuie:

(a)

să fie conforme cu cerințele din anexa III capitolul I;

(b)

să manipuleze și să depoziteze material de categoria 1 sau 2 în conformitate cu anexa III capitolul II partea B;

(c)

să efectueze verificările proprii prevăzute la articolul 25 și

(d)

să fie verificate de autoritatea competentă în conformitate cu articolul 26.

(3)   Pentru a primi aprobarea, instalațiile intermediare de categoria 3 trebuie:

(a)

să fie conforme cu cerințele din anexa III capitolul I;

(b)

să manipuleze și să depoziteze materii prime de categoria 3 în conformitate cu anexa III capitolul II partea A;

(c)

să efectueze verificările proprii prevăzute la articolul 25 și

(d)

să fie verificate de către autoritatea competentă în conformitate cu articolul 26.

Articolul 11

Aprobarea instalațiilor de depozitare

(1)   Instalațiile de depozitare se aprobă de către autoritatea competentă.

(2)   Pentru a primi aprobarea, instalațiile de depozitare trebuie:

(a)

să fie conforme cu cerințele din anexa III capitolul III și

(b)

să fie verificate de autoritatea competentă în conformitate cu articolul 26.

Articolul 12

Aprobarea instalațiilor de incinerare și coincinerare

(1)   Incinerarea și coincinerarea produselor prelucrate se efectuează în conformitate cu dispozițiile Directivei 2000/76/CE. Incinerarea și coincinerarea subproduselor de origine animală se efectuează fie în conformitate cu dispozițiile Directivei 2000/76/CE, fie, atunci când directiva menționată nu se aplică, în conformitate cu dispozițiile prezentului regulament. Instalațiile de incinerare și coincinerare se aprobă în conformitate cu directiva menționată sau în conformitate cu alineatul (2) sau (3).

(2)   Pentru a primi aprobarea autorității competente în scopul eliminării subproduselor de origine animală, o instalație de incinerare sau coincinerare de mare capacitate căreia nu i se aplică Directiva 2000/76/CE trebuie să îndeplinească:

(a)

condițiile generale prevăzute de anexa IV capitolul I;

(b)

condițiile de exploatare prevăzute de anexa IV capitolul II;

(c)

cerințele prevăzute de anexa IV capitolul III privind evacuarea apelor;

(d)

cerințele prevăzute de anexa IV capitolul IV privind reziduurile;

(e)

cerințele privind măsurarea temperaturii prevăzute de anexa IV capitolul V și

(f)

condițiile privind funcționarea anormală prevăzute de anexa IV capitolul VI.

(3)   Pentru a primi aprobarea autorității competente în scopul eliminării subproduselor de origine animală, o instalație de incinerare sau coincinerare de capacitate mică căreia nu i se aplică Directiva 2000/76/CE trebuie:

(a)

să fie folosită numai pentru eliminarea animalelor de companie moarte și/sau a materiilor prime de categoria 2 sau 3;

(b)

atunci când se află pe teritoriul unei ferme, să fie folosită numai pentru eliminarea materiilor prime provenite de la ferma în cauză;

(c)

să respecte condițiile generale prevăzute de anexa IV capitolul I;

(d)

să respecte condițiile de exploatare aplicabile, prevăzute de anexa IV capitolul II;

(e)

să respecte cerințele prevăzute de anexa IV capitolul IV privind reziduurile;

(f)

să respecte cerințele aplicabile privind măsurarea temperaturii, prevăzute de anexa IV capitolul V și

(g)

să respecte condițiile privind funcționarea anormală prevăzute de anexa IV capitolul VI.

(4)   Aprobarea se suspendă imediat în cazul în care condițiile pe baza cărora a fost acordată nu mai sunt îndeplinite.

(5)   Cerințele din alineatele (2) și (3) pot fi modificate luându-se în considerare progresul științific în conformitate cu procedura menționată în articolul 33 alineatul (2), după consultarea comitetului științific competent.

Articolul 13

Aprobarea instalațiilor de prelucrare de categoriile 1 și 2

(1)   Instalațiile de prelucrare de categoriile 1 și 2 se aprobă de către autoritatea competentă.

(2)   Pentru a primi aprobarea, instalațiile de prelucrare de categoria 1 și 2 trebuie:

(a)

să fie conforme cu cerințele din anexa V capitolul I;

(b)

să manipuleze, să prelucreze și să depoziteze materii prime de categoria 1 sau 2 în conformitate cu anexa V capitolul II și anexa VI capitolul I;

(c)

să fie validate de autoritatea competentă în conformitate cu anexa V capitolul V;

(d)

să efectueze verificările proprii prevăzute la articolul 25;

(e)

să fie verificate de autoritatea competentă în conformitate cu articolul 26 și

(f)

să se asigure că, după prelucrare, produsele respectă cerințele din anexa VI capitolul I.

(3)   Aprobarea se suspendă imediat în cazul în care condițiile pe baza cărora a fost acordată nu mai sunt îndeplinite.

Articolul 14

Aprobarea instalațiilor oleochimice de categoriile 2 și 3

(1)   Instalațiile oleochimice se aprobă de către autoritatea competentă.

(2)   Pentru a primi aprobarea, instalațiile oleochimice de categoria 2 trebuie:

(a)

să prelucreze grăsimi topite derivate din material de categoria 2 în conformitate cu standardele prevăzute de anexa VI capitolul III;

(b)

să elaboreze și să pună în aplicare metode de monitorizare și verificare a punctelor de control decisiv în funcție de procedeul folosit;

(c)

să țină evidența informațiilor obținute în temeiul literei (b) pentru a le prezenta autorității competente și

(d)

să fie verificate de autoritatea competentă în conformitate cu articolul 26.

(3)   Pentru a primi aprobarea, instalațiile oleochimice de categoria 3 trebuie să prelucreze grăsimi topite derivate numai din materii prime de categoria 3 și să respecte cerințele relevante menționate la alineatul (2).

(4)   Aprobarea se suspendă imediat în cazul în care condițiile pe baza cărora a fost acordată nu mai sunt îndeplinite.

Articolul 15

Aprobarea instalațiilor de biogaz și a instalațiilor de compost

(1)   Instalațiile de biogaz și instalațiile de compost se aprobă de către autoritatea competentă.

(2)   Pentru a primi aprobarea, instalațiile de biogaz și de compost trebuie:

(a)

să fie conforme cu cerințele din anexa VI capitolul II partea A;

(b)

să manipuleze și să transforme subprodusele de origine animală în conformitate cu anexa VI capitolul II părțile B și C;

(c)

să fie verificate de autoritatea competentă în conformitate cu articolul 26;

(d)

să elaboreze și să pună în aplicare metode de monitorizare și de verificare a punctelor de control decisiv și

(e)

să se asigure că reziduurile de digestie și compostul, după caz, respectă standardele microbiologice prevăzute de anexa VI capitolul II partea D.

(3)   Aprobarea se suspendă imediat în cazul în care condițiile pe baza cărora a fost acordată nu mai sunt îndeplinite.

CAPITOLUL IV

INTRODUCEREA PE PIAȚĂ ȘI UTILIZAREA PROTEINELOR ANIMALE PRELUCRATE ȘI A ALTOR PRODUSE PRELUCRATE CARE POT FI FOLOSITE CA MATERII PRIME PENTRU FURAJE, HRANĂ PENTRU ANIMALE DE COMPANIE, PRODUSE DE MESTECAT PENTRU CÂINI ȘI PRODUSE TEHNICE ȘI APROBAREA INSTALAȚIILOR AFERENTE

Articolul 16

Dispoziții generale de sănătate animală

(1)   Statele membre trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a garanta că subprodusele de origine animală și produsele derivate ale acestora menționate de anexele VII și VIII nu sunt expediate din nici o fermă care se află într-o zonă supusă restricțiilor din cauza apariției unei boli care poate afecta speciile din care provine produsul în cauză sau din orice instalație sau zonă din care transportul produselor sau comerțul pot prezenta un risc pentru starea de sănătate animală în statele membre sau în zone ale statelor membre, cu excepția cazului în care produsele sunt tratate în conformitate cu prezentul regulament.

(2)   Măsurile menționate la alineatul (1) garantează că produsele sunt obținute din animale care:

(a)

provin dintr-o fermă, teritoriu sau parte a unui teritoriu sau, în cazul produselor de acvacultură, dintr-o fermă, zonă sau parte a unei zone care nu sunt supuse restricțiilor privind sănătatea animală aplicabile animalelor și produselor în cauză, și în special restricțiilor din cadrul măsurilor de combatere a bolilor impuse de legislația comunitară sau al măsurilor privind bolile transmisibile grave prevăzute de Directiva 92/119/CEE a Consiliului din 17 decembrie 1992 de stabilire a măsurilor comunitare generale de combatere a unor boli la animale, precum și a măsurilor specifice împotriva bolii veziculoase a porcului (22);

(b)

nu au fost sacrificate într-o instalație în care erau prezente, în momentul sacrificării, animale infectate sau suspectate ca fiind infectate cu una dintre bolile reglementate de normele menționate la litera (a).

(3)   Sub rezerva respectării măsurilor de combatere a bolilor menționate la alineatul (2) litera (a), introducerea pe piață a subproduselor de origine animală și a produselor derivate ale acestora menționate de anexele VII și VIII care provin dintr-un teritoriu sau dintr-o parte a unui teritoriu supuse unor restricții privind sănătatea animală, dar care nu sunt infectate sau suspectate ca fiind infectate, este permisă numai dacă, după caz, produsele:

(a)

sunt obținute, manipulate, transportate și depozitate separat sau în momente diferite față de produsele care îndeplinesc toate condițiile de sănătate animală;

(b)

au fost supuse unui tratament suficient pentru a elimina problema de sănătate animală în cauză în conformitate cu prezentul regulament într-o instalație aprobată în acest sens de către statul membru în care a apărut problema de sănătate animală;

(c)

sunt identificate în mod corespunzător;

(d)

sunt conforme cu cerințele prevăzute de anexele VII și VIII sau normele de aplicare prevăzute în conformitate cu procedura menționată în articolul 33 alineatul (2).

În situații specifice pot fi prevăzute condiții alternative celor stabilite în primul paragraf, prin decizii adoptate în conformitate cu procedura menționată la articolul 33 alineatul (2). Aceste decizii trebuie să ia în considerare toate măsurile referitoare la animale sau la testele care urmează să fie efectuate asupra acestora, precum și caracteristicile specifice bolii care afectează specia în cauză și trebuie să precizeze toate măsurile necesare pentru a asigura protecția sănătății animale în Comunitate.

Articolul 17

Aprobarea instalațiilor de prelucrare de categoria 3

(1)   Instalațiile de prelucrare de categoria 3 se aprobă de către autoritatea competentă.

(2)   Pentru a fi aprobate, instalațiile de prelucrare de categoria 3 trebuie:

(a)

să fie conforme cu cerințele din anexa V capitolul I și anexa VII capitolul I;

(b)

să manipuleze, să prelucreze și să depoziteze numai materii prime de categoria 3 în conformitate cu anexa V capitolul II și anexa VII;

(c)

să fie validate de către autoritatea competentă în conformitate cu anexa V capitolul V;

(d)

să efectueze verificările proprii prevăzute la articolul 25;

(e)

să fie verificate de către autoritatea competentă în conformitate cu articolul 26 și

(f)

să se asigure că, după prelucrare, produsele îndeplinesc cerințele din anexa VII capitolul I.

(3)   Aprobarea se suspendă imediat în cazul în care condițiile pe baza cărora a fost acordată nu mai sunt îndeplinite.

Articolul 18

Aprobarea instalațiilor de producție a hranei pentru animale de companie și a instalațiilor tehnice

(1)   Unitățile de producție a hranei pentru animale de companie și instalațiile tehnice se aprobă de către autoritatea competentă.

(2)   Pentru a fi aprobată, instalația de producție a hranei pentru animale de companie sau instalația tehnică trebuie:

(a)

ținând seama de cerințele specifice prevăzute de anexa VIII pentru produsele obținute în aceste instalații:

(i)

să fie conforme cu cerințele de producție specifice prevăzute de prezentul regulament;

(ii)

să elaboreze și să pună în aplicare metode de monitorizare și de verificare a punctelor de control decisiv în funcție de procedeul folosit;

(iii)

în funcție de produse, să preleveze probe pentru efectuarea de analize într-un laborator desemnat de autoritatea competentă pentru a verifica respectarea standardelor stabilite de prezentul regulament;

(iv)

să țină evidența informațiilor obținute în temeiul punctelor (ii) și (iii) pentru a le prezenta autorității competente. Rezultatele verificărilor și testelor trebuie păstrate timp de doi ani;

(v)

să informeze autoritatea competentă atunci când rezultatul examinării de laborator menționate la punctul (iii) sau orice alte informații disponibile indică prezența unui risc grav pentru sănătatea animală sau publică și

(b)

să fie verificate de către autoritatea competentă în conformitate cu articolul 26.

(3)   Aprobarea se suspendă imediat în cazul în care condițiile pe baza cărora a fost acordată nu mai sunt îndeplinite.

Articolul 19

Introducerea pe piață și exportul de proteine animale prelucrate și de alte produse prelucrate care pot fi folosite ca materii prime pentru furaje

Statele membre trebuie să se asigure că proteinele animale prelucrate și alte produse prelucrate care pot fi folosite ca materii prime pentru furaje sunt introduse pe piață sau exportate numai în cazul în care:

(a)

au fost preparate într-o instalație de prelucrare de categoria 3 aprobată și supravegheată în conformitate cu articolul 17;

(b)

au fost preparate exclusiv din material de categoria 3, conform anexei VII;

(c)

au fost manipulate, prelucrate, depozitate și transportate în conformitate cu anexa VII și astfel încât să se garanteze respectarea articolului 22 și

(d)

îndeplinesc cerințele specifice prevăzute de anexa VII.

Articolul 20

Introducerea pe piață și exportul hranei pentru animale de companie, produselor de mestecat pentru câini și produselor tehnice

(1)   Statele membre trebuie să se asigure că hrana pentru animale de companie, produsele de mestecat pentru câini și produsele tehnice, altele decât cele menționate la alineatele (2) și 3, precum și subprodusele de origine animală menționate de anexa VIII sunt introduse pe piață sau exportate numai în cazul în care:

(a)

îndeplinesc fie:

(i)

cerințele specifice prevăzute de anexa VIII sau

(ii)

cerințele specifice prevăzute de capitolul relevant din anexa VII dacă un produs poate fi folosit atât ca produs tehnic, cât și ca materii prime pentru furaje și anexa VIII nu include cerințe specifice și

(b)

provin din instalații aprobate și supravegheate în conformitate cu articolul 18 sau, în cazul subproduselor de origine animală menționate de anexa VIII, din alte instalații aprobate în conformitate cu legislația veterinară comunitară.

(2)   Statele membre trebuie să se asigure că îngrășămintele organice și amelioratorii de soluri obținuți din produse prelucrate, alții decât cei obținuți din gunoi de grajd și din conținutul tubului digestiv, pot fi introduși pe piață sau exportați numai dacă îndeplinesc cerințele, dacă acestea există, stabilite în conformitate cu procedura menționată în articolul 33 alineatul (2), după consultarea cu comitetul științific competent.

(3)   Statele membre trebuie să se asigure că derivații de grăsime produși din materii prime de categoria 2 sunt introduși pe piață sau exportați numai în cazul în care:

(a)

au fost preparați într-o instalație oleochimică de categoria 2 aprobată în conformitate cu articolul 14 din grăsimi topite rezultate din prelucrarea materiilor prime de categoria 2 într-o instalație de prelucrare de categoria 2 aprobată în conformitate cu articolul 13, în urma aplicării uneia dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5;

(b)

au fost manipulați, prelucrați, depozitați și transportați în conformitate cu anexa VI și

(c)

îndeplinesc cerințele specifice prevăzute de anexa VIII.

Articolul 21

Măsuri de salvgardare

Articolul 10 din Directiva 90/425/CEE se aplică produselor reglementate de anexele VII și VIII la prezentul regulament.

Articolul 22

Restricții de utilizare

(1)   Se interzice folosirea subproduselor de origine animală și a produselor prelucrate în următoarele scopuri:

(a)

hrănirea unei specii cu proteine animale prelucrate care provin din cadavre sau părți de cadavre ale altor animale din aceeași specie;

(b)

hrănirea animalelor de crescătorie, altele decât animalele cu blană, cu deșeuri de catering sau cu materii prime pentru furaje care conțin deșeuri de catering sau care provin din astfel de deșeuri și

(c)

folosirea, pentru terenul de pășunat, a îngrășămintelor organice și a amelioratorilor de soluri, alții decât gunoiul de grajd.

(2)   Normele de aplicare a prezentului articol, inclusiv normele privind măsurile de control, se adoptă în conformitate cu procedura menționată în articolul 33 alineatul (2). Derogările de la alineatul (1) litera (a) pot fi acordate cu privire la pești și animale cu blană prin aceeași procedură, după consultarea comitetului științific competent.

CAPITOLUL V

DEROGĂRI

Articolul 23

Derogări privind folosirea subproduselor de origine animală

(1)   Statele membre pot autoriza, sub supravegherea autorităților competente:

(a)

folosirea subproduselor de origine animală pentru diagnosticare, în scopuri educaționale și de cercetare și

(b)

folosirea subproduselor de origine animală în taxidermie, în instalații tehnice aprobate în acest sens în conformitate cu articolul 18.

(2)

(a)

Statele membre pot autoriza, de asemenea, folosirea subproduselor de origine animală menționate la litera (b) pentru hrănirea animalelor menționate la litera (c), sub supravegherea autorităților competente și în conformitate cu normele prevăzute de anexa IX.

(b)

Subprodusele de origine animală menționate la litera (a) sunt:

(i)

materiile prime de categoria 2, cu condiția ca acestea să provină de la animale care nu au fost sacrificate sau nu au decedat din cauza apariției sau a suspiciunii privind apariția unei boli transmisibile omului sau animalelor și

(ii)

materiile prime de categoria 3 menționate la articolul 6 alineatul (1) literele (a)-(j) și, sub rezerva articolului 22, la articolul 6 alineatul (1) litera (l);

(c)

Animalele menționate la litera (a) sunt:

(i)

animalele pentru grădini zoologice;

(ii)

animalele de circ;

(iii)

reptilele și păsările de pradă, altele decât cele pentru grădini zoologice sau animalele de circ;

(iv)

animale cu blană;

(v)

animalele sălbatice a căror carne nu este destinată consumului uman;

(vi)

câinii din crescătorii sau din haite recunoscute și

(vii)

viermii pentru momeală de pescuit.

(d)

În plus, statele membre pot autoriza folosirea, sub supravegherea autorităților competente, a materiilor prime de categoria 1 menționate la articolul 4 alineatul (1) litera (b) punctul (ii) pentru hrănirea speciilor de păsări necrofage pe cale de dispariție sau protejate, în conformitate cu normele prevăzute în cadrul procedurii menționate la articolul 33 alineatul (2), după consultarea Autorității Europene pentru Siguranța Alimentelor.

(3)   Statele membre informează Comisia cu privire la:

(a)

aplicarea dată derogărilor menționate la alineatul (2) și

(b)

modalitățile de control instituite pentru a garanta utilizarea subproduselor de origine animală numai în scopurile autorizate.

(4)   Fiecare stat membru trebuie să alcătuiască o listă a utilizatorilor și a centrelor de colectare autorizate și înregistrate în temeiul alineatului (2) litera (c) punctele (iv), (vi) și (vii) de pe teritoriul său. Fiecare utilizator și centru de colectare primește un număr oficial în vederea realizării inspecțiilor și a stabilirii originii produselor în cauză.

Autoritatea competentă supraveghează incintele utilizatorilor și ale centrelor de colectare menționate în paragraful anterior și are acces liber în orice moment la toate componentele acestor incinte, în vederea asigurării respectării cerințelor menționate la alineatul (2).

În cazul în care în urma acestor inspecții se constată că cerințele în cauză nu sunt respectate, autoritatea competentă acționează în consecință.

(5)   Pot fi adoptate norme detaliate privind măsurile de verificare, în conformitate cu procedura menționată la articolul 33 alineatul (2).

Articolul 24

Derogările privind eliminarea subproduselor de origine animală

(1)   Autoritatea competentă poate, dacă este necesar, să hotărască:

(a)

eliminarea directă a cadavrelor de animale de companie ca deșeuri prin îngropare;

(b)

eliminarea, ca deșeuri, a următoarelor subproduse de origine animală provenite din zone îndepărtate, prin ardere sau îngropare la fața locului:

(i)

materii prime de categoria 1 menționate la articolul 4 alineatul (1) litera (b) punctul (ii);

(ii)

materii prime de categoria 2 și

(iii)

materii prime de categoria 3 și

(c)

eliminarea, ca deșeuri, a subproduselor de origine animală, prin ardere sau îngropare la fața locului în cazul unei epidemii care implică o boală menționată în lista A a Oficiului Internațional al Epizootiilor (OIE), în cazul în care autoritatea competentă refuză transportul la cea mai apropiată instalație de incinerare sau de prelucrare din cauza pericolului de răspândire a riscurilor pentru sănătate sau din cauza unei epidemii extinse care implică o boală epizootică ce determină reducerea capacității instalațiilor în cauză.

(2)   Nu se acordă nici o derogare în ceea ce privește materialul de categoria 1 menționat la articolul 4 alineatul (1) litera (a) punctul (i).

(3)   În cazul materiilor prime de categoria 1 menționate la articolul 4 alineatul (1) litera (b) punctul (ii), arderea sau îngroparea pot avea loc în conformitate cu alineatul (1) litera (b) sau (c) numai în cazul în care autoritatea competentă autorizează și supraveghează metoda folosită și dacă are certitudinea că metoda în cauză exclude orice risc de transmitere a EST.

(4)   Statele membre informează Comisia cu privire la:

(a)

modul în care folosesc posibilitățile prevăzute la alineatul (1) litera (b) în ceea ce privește materiile prime de categoria 1 și 2 și

(b)

zonele pe care le clasifică drept zone îndepărtate în sensul aplicării alineatului (1) litera (b) și motivele pentru care le clasifică astfel.

(5)   Autoritatea competentă ia măsurile necesare:

(a)

pentru a se asigura că arderea sau îngroparea subproduselor de origine animală nu pune în pericol sănătatea animală sau umană și

(b)

pentru a preveni abandonarea, aruncarea sau eliminarea necontrolată a subproduselor de origine animală.

(6)   Normele de aplicare a prezentului articol pot fi prevăzute în cadrul procedurii menționate la articolul 33 alineatul (2).

CAPITOLUL VI

CONTROALE ȘI INSPECȚII

Articolul 25

Verificări proprii în cadrul instalațiilor

(1)   Operatorii și proprietarii instalațiilor intermediare și de prelucrare sau reprezentanții acestora trebuie să adopte toate măsurile necesare pentru a se conforma cerințelor din prezentul regulament. Ei trebuie să instituie, să pună în aplicare și să mențină o procedură permanentă elaborată în conformitate cu principiile sistemului de analiză a riscurilor și puncte de control decisiv (HACCP). Ei trebuie, în special:

(a)

să identifice și să controleze punctele critice de control din instalații;

(b)

să elaboreze și să pună în aplicare metode de monitorizare și de verificare a punctelor de control decisiv;

(c)

în cazul instalațiilor de prelucrare, să preleveze probe reprezentative pentru a verifica respectarea:

(i)

de către fiecare lot prelucrat a standardelor pentru produse prevăzute de prezentul regulament și

(ii)

nivelelor maxime permise de reziduuri fizico-chimice, stabilite în legislația comunitară;

(d)

să înregistreze rezultatele verificărilor și testelor menționate la literele (b) și (c) și să le păstreze timp de cel puțin doi ani pentru a le prezenta autorităților competente;

(e)

să introducă un sistem care să asigure posibilitatea de stabilire a originii fiecărui lot expediat.

(2)   În cazul în care rezultatele unui test efectuat pe probe prelevate în conformitate cu alineatul (1) litera (c) nu sunt conforme cu dispozițiile prezentului regulament, operatorul instalației de prelucrare trebuie:

(a)

să comunice imediat autorității competente toate detaliile privind tipul de probă și lotul din care a fost prelevată;

(b)

să determine cauzele nerespectării;

(c)

să prelucreze din nou sau să elimine lotul contaminat sub supravegherea autorității competente;

(d)

să se asigure că nici un material suspectat de contaminare sau contaminat nu este scos din instalație înainte de a fi prelucrat din nou sub supravegherea autorității competente și eșantionat din nou în mod oficial pentru a corespunde standardelor prevăzute de prezentul regulament, dacă nu este destinat eliminării;

(e)

să mărească frecvența eșantionării și testării producției;

(f)

să studieze evidențele privind subprodusele de origine animală care corespund probei din produsul finit și

(g)

să înceapă procedurile de decontaminare și curățare în cadrul instalației.

(3)   Normele detaliate pentru aplicarea prezentului articol, inclusiv normele privind frecvența verificărilor și metodele de referință pentru analizele microbiologice, pot fi stabilite în cadrul procedurii menționate la articolul 33 alineatul (2).

Articolul 26

Controalele oficiale și listele instalațiilor autorizate

(1)   Autoritatea competentă trebuie să efectueze, la intervale date, inspecții și să supravegheze instalațiile aprobate în conformitate cu prezentul regulament. Inspecțiile și supravegherea instalațiilor de prelucrare trebuie se efectuează în conformitate cu anexa V capitolul IV.

(2)   Frecvența inspecțiilor și a supravegherii se stabilește în funcție de dimensiunea instalației, de tipul de produse realizate, de evaluarea riscurilor și de garanțiile oferite în conformitate cu principiile sistemului de analiză a riscurilor și puncte de control decisiv (HACCP).

(3)   În cazul în care inspecția efectuată de autoritatea competentă arată că una sau mai multe cerințe prevăzute de prezentul regulament nu sunt respectate, autoritatea competentă trebuie să acționeze în consecință.

(4)   Fiecare stat membru trebuie să întocmească o listă a instalațiilor de pe teritoriul său, aprobate în conformitate cu prezentul regulament. Acesta trebuie să atribuie un număr oficial fiecărei instalații, număr care să permită identificarea acesteia din punctul de vedere al activităților pe care le desfășoară. Statele membre trebuie să trimită Comisiei și celorlalte state membre copii ale listei și versiunile actualizate ale acesteia.

(5)   Normele detaliate pentru aplicarea prezentului articol, inclusiv normele privind frecvența verificărilor și metodele de referință pentru analizele microbiologice, pot fi stabilite în cadrul procedurii menționate la articolul 33 alineatul (2).

CAPITOLUL VII

CONTROALE COMUNITARE

Articolul 27

Controale comunitare în statele membre

(1)   Experții Comisiei pot să efectueze verificări la fața locului, în cooperare cu autoritățile competente ale statelor membre, dacă acest lucru este necesar în vederea aplicării unitare a prezentul regulament. Statul membru pe teritoriul căruia au loc verificările trebuie să asigure experților tot sprijinul necesar desfășurării activității acestora. Comisia informează autoritatea competentă cu privire la rezultatele verificărilor efectuate.

(2)   Normele de aplicare a prezentului articol, în special cele care reglementează procedura de cooperare cu autoritățile naționale competente, se stabilesc în cadrul procedurii menționate la articolul 33 alineatul (2).

CAPITOLUL VIII

DISPOZIȚII APLICABILE IMPORTULUI ȘI TRANZITĂRII ANUMITOR SUBPRODUSE DE ORIGINE ANIMALĂ ȘI PRODUSELOR DERIVATE ALE ACESTORA

Articolul 28

Dispoziții generale

Dispozițiile care se aplică importului produselor menționate de anexele VII și VIII din țările nemembre nu sunt nici mai mult, nici mai puțin favorabile decât cele care se aplică producției și comercializării produselor în cauză în Comunitate.

Cu toate acestea, importul din țări terțe de hrană pentru animale de companie și de materii prime pentru producția de hrană pentru animale de companie, provenite de la animale care au fost tratate cu anumite substanțe interzise în conformitate cu Directiva 96/22/CE, este permis numai în cazul în care materiile prime în cauză sunt marcate indelebil și în condițiile prevăzute în cadrul procedurii menționate la articolul 33 alineatul (2).

Articolul 29

Interdicții și respectarea normelor comunitare

(1)   Importul și tranzitarea subproduselor de origine animală și a produselor prelucrate sunt interzise, cu excepția cazului în care se respectă prezentul regulament.

(2)   Importul în Comunitate și tranzitarea prin Comunitate a unor produse menționate de anexele VII și VIII pot avea loc numai dacă produsele în cauză sunt conforme cu cerințele stabilite la alineatele (3)-(6).

(3)   Produsele menționate de anexele VII și VIII, în cazul în care în aceste anexe nu se prevede altfel, trebuie să provină din țări terțe sau din regiuni ale țărilor terțe prevăzute pe o listă alcătuită și actualizată în conformitate cu procedura menționată la articolul 33 alineatul (2).

Lista poate fi combinată cu alte liste alcătuite în scopuri de sănătate animală sau de sănătate publică.

La alcătuirea listei se iau în considerare, în special:

(a)

legislația țării terțe;

(b)

organizarea autorității competente și a serviciilor de inspecție ale acesteia din țara terță, competențele acestor servicii și supravegherea la care sunt supuse, precum și posibilitatea acestora de a monitoriza eficient aplicarea legislației;

(c)

condițiile de sănătate aplicate efectiv în ceea ce privește producția, fabricația, manipularea, depozitarea și expedierea produselor de origine animală destinate Comunității;

(d)

asigurările pe care le poate oferi țara terță în ceea ce privește respectarea condițiilor de sănătate relevante;

(e)

experiența obținută în comercializarea produsului din țara terță și rezultatele controalelor efectuate la import;

(f)

rezultatul oricăror inspecții comunitare efectuate în țara terță;

(g)

starea de sănătate a șeptelului, a altor animale domestice și sălbatice din țara terță, acordându-se o atenție specială bolilor animalelor exotice și tuturor aspectelor legate de starea generală de sănătate, în măsura în care acestea pot prezenta un risc pentru sănătatea publică sau animală din Comunitate;

(h)

regularitatea și rapiditatea cu care țara terță furnizează informațiile privind existența bolilor animale infecțioase sau contagioase pe teritoriul său, în special bolile menționate în listele A și B ale OIE sau, în cazul bolilor animalelor de acvacultură, bolile cu declarare obligatorie și care figurează în Codul sanitar pentru animalele acvatice al OIE;

(i)

normele cu privire la prevenirea și controlul bolilor animale infecțioase și contagioase în vigoare în țara terță și aplicarea acestora, inclusiv normele privind importurile din alte țări.

(4)   Produsele menționate de anexele VII și VIII, cu excepția produselor tehnice, trebuie să provină din instalații care figurează pe o listă comunitară alcătuită în conformitate cu procedura menționată în articolul 33 alineatul (2) pe baza unei comunicări prin care autoritățile competente din țara terță declară Comisiei că instalațiile respectă cerințele comunitare și că sunt supuse supravegherii de către un serviciu oficial de inspecție în țara terță.

Listele aprobate se modifică după cum urmează:

(a)

Comisia informează statele membre cu privire la modificările propuse de țara terță în cauză pentru listele de instalații în termen de cinci zile lucrătoare de la primirea propunerilor de modificări;

(b)

statele membre au la dispoziție șapte zile lucrătoare, de la primirea modificărilor pentru listele de instalații menționate la litera (a), pentru a trimite Comisiei observații proprii în scris;

(c)

în cazul în care cel puțin un stat membru formulează observații în scris, Comisia informează statele membre în termen de cinci zile lucrătoare și înscrie subiectul pe ordinea de zi a următoarei întâlniri a Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătate animală în vederea luării unei decizii în cadrul procedurii menționate la articolul 33 alineatul (2);

(d)

în cazul în care Comisia nu primește observații de la statele membre în intervalul de timp menționat la litera (b), se consideră că statele membre au acceptat modificările aduse listei. Comisia informează statele membre în termen de cinci zile lucrătoare, iar importurile de la instalațiile în cauză sunt autorizate în termen de cinci zile lucrătoare de la primirea informațiilor în cauză de către statele membre.

(5)   Produsele tehnice menționate de anexa VIII trebuie să provină din instalații aprobate și înregistrate de autoritățile competente din țările terțe.

(6)   În cazul în care anexele VII și VIII nu prevăd altfel, loturile de produse menționate în aceste anexe trebuie să fie însoțite de un certificat de sănătate conform cu modelul prevăzut în anexa X, care să certifice faptul că produsele îndeplinesc condițiile menționate de anexele în cauză și că provin din instalații care permit îndeplinirea acestor condiții.

(7)   Până la întocmirea listei prevăzute la alineatul (4) și adoptarea modelelor de certificate menționate la alineatul (6), statele membre pot menține controalele prevăzute de Directiva 97/78/CE și certificatele prevăzute în cadrul normelor naționale existente.

Articolul 30

Echivalare

(1)   În conformitate cu procedura menționată în articolul 33 alineatul (2), se poate adopta o decizie prin care să se recunoască faptul că măsurile privind sănătatea aplicate de o țară terță, de un grup de țări terțe sau de o regiune a unei țări terțe în ceea ce privește producția, fabricația, manipularea, depozitarea și transportul uneia sau mai multor categorii de produse menționate de anexele VII și VIII oferă garanții echivalente cu cele aplicate în Comunitate, dacă țara terță aduce o dovadă obiectivă în acest sens.

Decizia prevede condițiile care reglementează importul și/sau tranzitul subproduselor de origine animală din regiunea, țara sau grupul de țări în cauză.

(2)   Condițiile menționate la alineatul (1) includ:

(a)

tipul și conținutul certificatului de sănătate care trebuie să însoțească produsul;

(b)

cerințele de sănătate specifice aplicabile importului în Comunitate și/sau tranzitării acesteia și

(c)

dacă este necesar, procedurile de întocmire și modificare a listelor de regiuni sau de instalații din care sunt permise importurile și/sau tranzitul.

(3)   Normele de aplicare a prezentului articol se stabilesc în cadrul procedurii menționate la articolul 33 alineatul (2).

Articolul 31

Inspecțiile și auditările comunitare

(1)   Experții Comisiei, însoțiți, dacă este necesar, de experți din statele membre, pot efectua verificări la fața locului în vederea:

(a)

întocmirii listei de țări terțe sau părți ale țărilor terțe și a stabilirii condițiilor pentru import și/sau tranzit;

(b)

respectării:

(i)

condițiilor de includere într-o listă comunitară a țărilor terțe;

(ii)

condițiilor pentru import și/sau tranzit;

(iii)

condițiilor de recunoaștere a echivalenței măsurilor;

(iv)

oricăror măsuri de urgență aplicate în cadrul legislației comunitare.

Comisia desemnează experții din statele membre responsabili cu aceste verificări.

(2)   Verificările menționate la alineatul (1) se efectuează în numele Comunității, care suportă costurile aferente.

(3)   Frecvența verificărilor menționate la alineatul (1) și procedura folosită în acest sens pot fi precizate în conformitate cu procedura menționată la articolul 33 alineatul (2).

(4)   În cazul în care prin verificarea menționată la alineatul (1) se constată o încălcare gravă a normelor sanitare, Comisia cere imediat țării terțe să ia măsurile adecvate sau suspendă transporturile de produse și informează de îndată statele membre cu privire la aceasta.

CAPITOLUL IX

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 32

Modificări ale anexelor și măsuri tranzitorii

(1)   După consultarea comitetului științific competent cu privire la orice chestiune care poate afecta sănătatea animalelor sau oamenilor, anexele pot fi modificate sau completate și pot fi adoptate orice măsuri tranzitorii necesare în conformitate cu procedura menționată la articolul 33 alineatul (2).

(2)   În ceea ce privește interdicția de a folosi ca hrană pentru animale deșeurile de catering menționate la articolul 22, în cazul în care în statele membre există sisteme de control adecvate înainte de aplicarea prezentului regulament, se adoptă măsuri tranzitorii în conformitate cu alineatul (1) pentru a permite utilizarea în continuare în furaje a anumitor tipuri de deșeuri de catering în situații strict controlate, pe o perioadă de cel mult patru ani începând de la 1 noiembrie 2002. Aceste măsuri garantează că în perioada tranzitorie nu există nici un risc pentru sănătatea animală sau publică.

Articolul 33

Procedura de reglementare

(1)   Comisia este asistată de Comitetul permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, denumit în continuare „comitetul”.

(2)   Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolele 5 și 7 din Decizia 1999/468/CE, având în vedere dispozițiile articolului 8.

Perioada prevăzută la articolul 5 alineatul (6) din Decizia 1999/468/CE se stabilește la 15 zile.

(3)   Comitetul își stabilește propriul regulament de procedură.

Articolul 34

Consultarea comitetelor științifice

Comitetele științifice competente sunt consultate cu privire la orice chestiune care se află sub incidența prezentului regulament și care poate afecta sănătatea animală sau publică.

Articolul 35

Dispoziții naționale

(1)   Statele membre comunică Comisiei textul dispozițiilor de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezentul regulament.

(2)   În special, statele membre informează Comisia cu privire la măsurile luate pentru a garanta respectarea prezentului regulament în termen de un an de la intrarea în vigoare a acestuia. Pe baza informațiilor primite Comisia transmite Parlamentului European și Consiliului un raport însoțit, dacă este necesar, de propuneri legislative.

(3)   Statele membre pot adopta sau menține norme naționale mai restrictive decât cele prevăzute de prezentul regulament în ceea ce privește folosirea îngrășămintelor organice și a amelioratorilor de soluri până la adoptarea normelor comunitare în acest sens, în conformitate cu articolul 20 alineatul (2). Statele membre pot adopta sau menține norme naționale mai restrictive decât cele prevăzute de prezentul regulament în ceea ce privește restricționarea folosirii derivaților de grăsimi produși din materii prime de categoria 2 până la completarea anexei VIII cu normele comunitare corespunzătoare, în conformitate cu articolul 32.

Articolul 36

Măsuri financiare

Comisia întocmește un raport privind măsurile financiare din statele membre cu privire la prelucrarea, colectarea, depozitarea și eliminarea subproduselor de origine animală, însoțit de propunerile corespunzătoare.

Articolul 37

Abrogare

Directiva 90/667/CEE și deciziile 95/348/CE și 1999/534/CE se abrogă la șase luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

Începând cu data în cauză, trimiterile la Directiva 90/667/CEE se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament.

Articolul 38

Intrare în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Prezentul regulament se aplică după șase luni de la data intrării în vigoare. Cu toate acestea, articolul 12 alineatul (2) se aplică în conformitate cu articolul 20 din Directiva 2000/76/CE, iar articolele 22 alineatul (1) litera (b) și 32 se aplică de la 1 noiembrie 2002.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Luxemburg, 3 octombrie 2002.

Pentru Parlamentul European

Președintele

P. COX

Pentru Consiliu

Președintele

F. HANSEN


(1)  JO C 96 E, 27.3.2001, p. 40.

(2)  JO C 193, 10.7.2001, p. 32.

(3)  Avizul Parlamentului European din 12 iunie 2001 (JO C 53 E din 28.2.2002, p. 84), Poziția comună a Consiliului din 20 noiembrie 2001 (JO C 45 E din 19.2.2002, p. 70) și Decizia Parlamentului European din 13 martie 2002 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial). Decizia Parlamentului European din 24 septembrie 2002 și Decizia Consiliului din 23 septembrie 2002.

(4)  JO L 363, 27.12.1990, p. 51, astfel cum a fost modificată ultima dată prin actul de aderare din 1994.

(5)  JO C 223, 8.8.2001, p. 281.

(6)  JO L 332, 28.12.2000, p. 91.

(7)  JO L 169, 27.6.1997, p. 85, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Decizia 2000/443/CE (JO L 179, 18.7.2000, p. 13).

(8)  JO L 237, 28.8.1997, p. 18, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Decizia 2000/443/CE.

(9)  JO L 125, 23.5.1996, p. 3.

(10)  JO L 62, 15.3.1993, p. 49, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Decizia 2001/7/CE a Comisiei (JO L 2, 5.1.2001, p. 27).

(11)  JO L 224, 18.8.1990, p. 29, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 92/118/CEE.

(12)  JO L 24, 30.1.1998, p. 9.

(13)  JO L 202, 26.8.1995, p. 8.

(14)  JO L 204, 4.8.1999, p. 37.

(15)  JO L 31, 1.2.2002, p. 1.

(16)  JO L 184, 17.7.1999, p. 23.

(17)  JO L 147, 31.5.2001, p. 1, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1326/2001 al Comisiei (JO L 177, 30.6.2001, p. 60).

(18)  JO L 358, 18.12.1986, p. 1.

(19)  JO L 125, 23.5.1996, p. 10.

(20)  JO L 182, 16.7.1999, p. 1.

(21)  JO L 194, 25.7.1975, p. 39, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Decizia 96/350/CE a Comisiei (JO L 135, 6.6.1996, p. 32).

(22)  JO L 62, 15.3.1993, p. 69, astfel cum a fost modificată ultima dată prin actul de aderare din 1994.


ANEXA I

DEFINIȚII SPECIFICE

În sensul prezentului regulament:

1.

„produse apicole” înseamnă miere, ceară de albine, lăptișor de matcă, propolis sau polen folosite la creșterea albinelor;

2.

„lot” înseamnă unitatea de producție produsă într-o singură instalație, pe baza unor parametrii de producție uniformi – sau mai multe astfel de unități, dacă sunt depozitate împreună – și care poate fi identificată în scopul retragerii și retratării sau eliminării, dacă analizele efectuate indică o necesitate în acest sens;

3.

„instalație de biogaz” înseamnă o instalație în care are loc degradarea biologică a produselor de origine animală în condiții anaerobe în vederea producerii și colectării biogazului;

4.

„produse din sânge” înseamnă produsele obținute din sânge sau componente ale sângelui, cu excepția făinii de sânge; acestea cuprind plasmă uscată/înghețată/lichidă, sânge integral uscat, eritrocite uscate/înghețate/lichide sau componente ale acestora și amestecuri;

5.

„sânge” înseamnă sânge integral proaspăt;

6.

„făină de sânge” înseamnă produse obținute prin tratarea termică a sângelui în conformitate cu anexa VII capitolul II, destinate consumului animal sau folosirii în îngrășăminte organice;

7.

„conserve pentru animale” înseamnă hrană pentru animale de companie prelucrată termic, introdusă în recipiente închise ermetic;

8.

„instalație intermediară de categoria 1 sau de categoria 2” înseamnă o instalație în care materiile prime neprelucrate de categoria 1 sau de categoria 2 sunt manevrate și/sau depozitate temporar pentru a fi transportate ulterior către destinația finală și în care pot avea loc anumite activități preliminare, cum ar fi îndepărtarea pieilor brute și prelucrate și efectuarea examinărilor post-mortem;

9.

„instalație de prelucrare de categoria 1” înseamnă o instalație în care se prelucrează materiile prime de categoria 1 înainte de a fi eliminate definitiv;

10.

„instalație oleochimică de categoria 2” înseamnă o instalație de prelucrare a grăsimilor topite obținute din material de categoria 2 în conformitate cu condițiile stabilite în anexa VI capitolul III;

11.

„instalație de prelucrare de categoria 2” înseamnă o instalație în care se prelucrează materiile prime de categoria 2 înainte de eliminarea finală, transformarea ulterioară sau folosirea lor;

12.

„instalație intermediară de categoria 3” înseamnă o instalație în care materiile prime neprelucrate de categoria 3 se sortează și/sau tranșează și/sau îngheață sau congelează în blocuri și/sau depozitează temporar în scopul transportării către destinația finală;

13.

„instalație olechimică de categoria 3” înseamnă o instalație în care se prelucrează grăsimile topite obținute din materiile prime de categoria 3;

14.

„instalație de prelucrare de categoria 3” înseamnă o instalație în care materiile prime de categoria 3 se transformă în proteine animale prelucrate și în alte produse prelucrate care pot fi folosite ca hrană;

15.

„deșeuri de catering” înseamnă toate deșeurile provenite din restaurante, unități de catering și bucătării, inclusiv bucătării centrale și bucătării din gospodării;

16.

„instalație de coincinerare” înseamnă o zonă de eliminare, conform definiției din articolul 3 alineatul (5) din Directiva 2000/76/CE;

17.

„coincinerare” înseamnă eliminarea subproduselor de origine animală sau a produselor derivate ale acestora într-o instalație de coincinerare;

18.

„centre de colectare” înseamnă unitățile de colectare și de tratare a anumitor subproduse de origine animală destinate utilizării pentru hrănirea animalelor menționate la articolul 23 alineatul (2) litera (c);

19.

„instalație de compost” înseamnă o instalație în care are loc degradarea biologică a produselor de origine animală în condiții aerobe;

20.

„reziduuri de digestie” înseamnă reziduuri provenite din transformarea subproduselor de origine animală într-o instalație de biogaz;

21.

„conținut al tubului digestiv” înseamnă conținutul tubului digestiv al mamiferelor și ratitelor, indiferent dacă este sau nu separat de tubul digestiv;

22.

„produse de mestecat pentru câini” înseamnă produse netăbăcite pentru ros, destinate animalelor de companie, produse din piei brute sau prelucrate de copitate sau din alt material animal;

23.

„materii prime pentru furaje” înseamnă acele materii prime de origine animală, conform definiției din Directiva 96/25/CE (1), inclusiv proteine animale prelucrate, produse din sânge, grăsimi topite, ulei de pește, derivați de grăsime, gelatină și proteine hidrolizate, fosfat dicalcic, lapte, produse lactate și colostru;

24.

„făină de pește” înseamnă proteine animale prelucrate provenite de la animale marine, cu excepția mamiferelor marine;

25.

„animale cu blană” înseamnă animale crescute pentru producția de blană care nu sunt destinate consumului uman;

26.

„gelatină” înseamnă proteine naturale, solubile, gelatinizante sau negelatinizante, obținute prin hidroliza parțială a colagenului obținut din oase, piei brute sau prelucrate, tendoane și țesut fibros de animale (inclusiv pești și păsări de curte);

27.

„jumări” înseamnă reziduuri cu conținut de proteine obținute prin topire, după separarea parțială a grăsimii și a apei;

28.

„recipient închis ermetic” înseamnă un recipient proiectat și destinat a fi folosit astfel încât să asigure protecție împotriva pătrunderii microorganismelor;

29.

„piei brute și prelucrate” înseamnă toate țesuturile cutanate și subcutanate;

30.

„instalație de incinerare de mare capacitate” înseamnă o instalație de incinerare, alta decât instalațiile de incinerare de capacitate mică;

31.

„proteine hidrolizate” înseamnă polipeptidele, peptidele și aminoacizii, precum și amestecurile acestora, obținute prin hidroliza subproduselor de origine animală;

32.

„instalație de incinerare” înseamnă o zonă de eliminare conform definiției din articolul 3 alineatul (4) din Directiva 2000/76/CE;

33.

„incinerare” înseamnă eliminarea subproduselor de origine animală sau a produselor derivate ale acestora într-o instalație de incinerare;

34.

„reactiv de laborator” înseamnă un produs ambalat, gata pentru folosire de către utilizatorul final, care conține un produs din sânge și care este destinat folosirii în laborator ca reactiv sau agent reactiv, fie ca atare, fie în combinație;

35.

„rampă de gunoi” înseamnă o zonă de eliminare conform definiției din Directiva 1999/31/CE;

36.

„instalație de incinerare de capacitate mică” înseamnă o instalație de incinerare cu o producție mai mică de 50 kg de subproduse de origine animală pe oră;

37.

„gunoi de grajd” înseamnă orice excremente și/sau urină provenite de la animale de crescătorie, cu sau fără gunoi, și guano;

38.

„îngrășăminte organice” și „amelioratori de soluri” înseamnă materiale de origine animală folosite pentru a menține sau îmbunătăți nutriția plantelor și proprietățile fizice și chimice și activitatea biologică a solurilor, fie separat, fie împreună; ele pot cuprinde gunoi de grajd, conținut al tubului digestiv, compost și reziduuri de digestie;

39.

„teren de pășunat” înseamnă un teren acoperit cu iarbă sau cu alte plante asemănătoare și păscut de animale de crescătorie;

40.

„instalație de producție a hranei pentru animale de companie” înseamnă o instalație de producere a hranei pentru animale de companie sau a produselor de mestecat pentru câini în care se folosesc subproduse de origine animală pentru prepararea hranei pentru animale de companie și a produselor de mestecat pentru câini;

41.

„hrană pentru animale de companie” înseamnă hrană pentru animale de companie care conține material de categoria 3;

42.

„proteine animale prelucrate” înseamnă proteine animale derivate în întregime din material de categoria 3 care au fost tratate în conformitate cu prezentul regulament, astfel încât să fie adecvate folosirii directe ca hrană sau în furaje, inclusiv hrana pentru animale de companie, sau pentru a fi folosite la îngrășăminte organice sau la amelioratori de soluri; nu sunt incluse aici produsele din sânge, laptele, produsele lactate, colostrul, gelatina, proteinele hidrolizate și fosfatul dicalcic;

43.

„hrană concentrată pentru animalele de companie” înseamnă hrana pentru animale de companie, alta decât hrana neprelucrată pentru animalele de companie, care a fost supusă unui tratament în conformitate cu cerințele din anexa VIII;

44.

„produse prelucrate” înseamnă subproduse de origine animală care au fost supuse unei metode de prelucrare sau unui tratament conform anexei VII sau VIII;

45.

„metode de prelucrare” înseamnă metodele enumerate în anexa V capitolul III;

46.

„instalație de prelucrare” înseamnă o instalație de prelucrare a subproduselor de origine animală;

47.

„produs folosit pentru diagnosticare in vitro” înseamnă un produs ambalat, gata pentru a fi folosit de către utilizatorul final, care conține un produs din sânge și care este folosit ca reactiv, produs reactiv, calibrator, trusă sau orice alt sistem, fie folosit ca atare, fie în combinație, destinat utilizării in vitro în vederea examinării probelor de origine umană sau animală, cu excepția organelor sau a sângelui donat, folosit numai sau în special în vederea diagnosticării unei stări fiziologice, a unei stări de sănătate, boli sau anomalii genetice sau pentru a stabili nivelul de siguranță al reactivilor și compatibilitatea cu aceștia;

48.

„hrană neprelucrată pentru animale de companie” înseamnă hrana pentru animale de companie care nu a fost supusă nici unui proces de conservare, altul decât înghețarea, congelarea sau congelarea rapidă pentru a asigura conservarea;

49.

„zone îndepărtate” înseamnă zonele în care populația animală este atât de redusă și în care unitățile se află la o distanță atât de mare încât acordurile necesare în vederea colectării și transportului sunt extrem de costisitoare în comparație cu costurile eliminării la nivel local;

50.

„grăsimi topite” înseamnă grăsimi obținute în urma prelucrării materiilor prime de categoria 2 sau de categoria 3;

51.

„instalație de depozitare” înseamnă o instalație, alta decât unitățile și instalațiile intermediare reglementate de Directiva 95/69/CE (2), în care sunt depozitate temporar produsele prelucrate, înainte de utilizarea finală sau eliminarea lor;

52.

„tăbăcire” înseamnă întărirea pieilor brute, cu ajutorul agenților vegetali de tăbăcire, a sărurilor de crom sau a altor substanțe precum sărurile de aluminiu, sărurile ferice, sărurile de silice, aldehidele și chinonele sau alți agenți sintetici de întărire;

53.

„instalație tehnică” înseamnă o instalație în care subprodusele de origine animală sunt folosite pentru producerea produselor tehnice;

54.

„produse tehnice” înseamnă produse obținute direct din anumite subproduse de origine animală, destinate altor scopuri decât consumul uman sau animal, inclusiv piei brute sau prelucrate tăbăcite și tratate, trofee de vânătoare, lână prelucrată, păr, păr de porc, pene și părți de pene, ser de ecvidee, produse din sânge, produse farmaceutice, aparatură medicală, produse cosmetice, produse de os pentru porțelan, gelatină și clei, îngrășăminte organice, amelioratori de soluri, grăsimi topite, derivați ai grăsimii, gunoi de grajd prelucrat și lapte și produse lactate;

55.

„pene sau părți de pene neprelucrate” înseamnă pene și părți de pene care nu au fost tratate cu un curent de abur sau prin altă metodă care poate asigura protecția împotriva transmiterii agenților patogeni;

56.

„lână neprelucrată” înseamnă lâna de oaie care nu a fost supusă unei spălări în fabrică și nici nu a fost obținută prin tăbăcire;

57.

„păr neprelucrat” înseamnă păr de rumegătoare care nu a fost supus unei spălări în fabrică și nici nu a fost obținut prin tăbăcire;

58.

„păr de porc neprelucrat” înseamnă păr de porc care nu a fost supus unei spălări în fabrică și nici nu a fost obținut prin tăbăcire.


(1)  Directiva 96/25/CE a Consiliului din 29 aprilie 1996 privind circulația materiilor prime pentru furaje, de modificare a directivelor 70/524/CEE, 74/63/CEE, 82/471/CEE și 93/74/CEE și de abrogare a Directivei 77/101/CEE (JO L 125, 23.5.1996, p. 35), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2001/46/CE (JO L 234, 1.9.2001, p. 55).

(2)  Directiva 95/69/CE a Consiliului din 22 decembrie 1995 de stabilire a condițiilor și acordurilor de aprobare și înregistrare a anumitor unități și instalații intermediare care funcționează în sectorul furajelor pentru animale și de modificare a Directivelor 70/524/CEE, 74/63/CEE, 79/373/CEE și 82/471/CEE (JO L 332, 30.12.1995, p. 15). Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 1999/29/CE (JO L 115, 4.5.1999, p. 32).


ANEXA II

CERINȚE DE IGIENĂ PRIVIND COLECTAREA ȘI TRANSPORTUL SUBPRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALĂ ȘI PRODUSELOR PRELUCRATE

CAPITOLUL I

Identificare

1.

Trebuie să se ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că:

(a)

materialele de categoria 1, de categoria 2 și de categoria 3 pot fi identificate și sunt păstrate separat și pot fi identificate pe parcursul colectării și al transportului și

(b)

produsele prelucrate pot fi identificate și sunt păstrate separat și pot fi identificate în timpul transportului.

2.

Pe parcursul transportului trebuie să existe o etichetă atașată vehiculului, recipientului, cutiei de carton sau altui material de ambalare care să precizeze în mod clar:

(a)

categoria subproduselor de origine animală sau, în cazul produselor prelucrate, categoria de subproduse de origine animală din care provin produsele prelucrate și

(b)

(i)

în cazul materiilor prime de categoria 3, cuvintele „nu sunt destinate consumului uman”;

(ii)

în cazul materiilor prime de categoria 2, altele decât gunoiul de grajd și conținutul tubului digestiv, cuvintele „nu sunt destinate consumului animal” sau

(iii)

în cazul materiilor prime de categoria 1 și al produselor prelucrate derivate ale acestora, cuvintele „numai pentru eliminare”.

CAPITOLUL II

Vehicule și recipiente

1.

Subprodusele de origine animală și produsele prelucrate trebuie să fie colectate și transportate în ambalaje noi sigilate sau în recipiente sau vehicule ermetice acoperite.

2.

Vehiculele și recipientele refolosibile și toate articolele de echipamente sau aparatură refolosibile care intră în contact cu subprodusele de origine animală sau cu produsele prelucrate trebuie să fie:

(a)

curățate, spălate și dezinfectate după fiecare utilizare;

(b)

păstrate curate și

(c)

curățate și uscate înainte de utilizare.

3.

Recipientele refolosibile trebuie să fie folosite numai pentru transportul anumitor produse în măsura în care acest lucru este necesar pentru evitarea contaminării încrucișate.

CAPITOLUL III

Documente comerciale și certificate de sănătate

1.

În timpul transportului, subprodusele de origine animală și produsele prelucrate trebuie să fie însoțite de un document comercial sau, dacă este prevăzut de prezentul regulament, de un certificat de sănătate.

2.

Documentele comerciale trebuie să indice:

(a)

data la care materiile prime au fost preluate de la unitate;

(b)

descrierea materiilor prime, inclusiv informațiile menționate în capitolul I, specia de animale pentru materiile prime de categoria 3 și produsele prelucrate derivate ale acestora destinate utilizării ca hrană și, dacă este cazul, numărul crotaliei;

(c)

cantitatea de materii prime;

(d)

locul de origine al materiilor prime;

(e)

numele și adresa transportatorului;

(f)

numele și adresa destinatarului și, dacă este cazul, numărul de aprobare al acestuia și

(g)

dacă este cazul:

(i)

numărul de aprobare al instalației de origine și

(ii)

tipul și metodele de tratament.

3.

Documentul comercial se redactează în cel puțin trei exemplare (un exemplar original și două copii). Originalul trebuie să însoțească transportul până la destinația finală. Destinatarul trebuie să păstreze documentul original. Producătorul păstrează una dintre copii, iar transportatorul păstrează cealaltă copie.

4.

Se poate stabili un model de document comercial conform procedurii menționate la articolul 33 alineatul (2).

5.

Certificatele de sănătate se emit și se semnează de către autoritatea competentă.

CAPITOLUL IV

Evidențe

Evidențele menționate la articolul 9 trebuie să conțină informațiile menționate în capitolul III alineatul (2), după cum urmează. Acestea trebuie să conțină:

(a)

informațiile prevăzute la literele (b) și (c) și

(b)

în cazul evidențelor păstrate de orice persoane care expediază subproduse de origine animală, informațiile prevăzute la literele (a), (e) și, dacă se cunosc, la litera (f) sau

(c)

în cazul evidențelor păstrate de orice persoane care transportă subproduse de origine animală, informațiile prevăzute la literele (a), (d) și (f) sau

(d)

în cazul evidențelor păstrate de orice persoane care primesc subproduse de origine animală, data primirii și informațiile prevăzute la literele (d) și (e).

CAPITOLUL V

Păstrarea documentelor

Documentul comercial și certificatul de sănătate menționate în capitolul III, precum și evidențele menționate în capitolul IV trebuie păstrate timp de cel puțin doi ani pentru a fi prezentate autorității competente.

CAPITOLUL VI

Condiții de temperatură

1.

Transportul subproduselor de origine animală trebuie să se facă la o temperatură corespunzătoare, pentru a se evita orice risc pentru sănătatea animală sau publică.

2.

Materiile prime de categoria 3 neprelucrate destinate producției de furaje sau de hrană pentru animale de companie se transportă în stare înghețată sau congelată în cazul în care nu sunt prelucrate în termen de 24 de ore de la plecare.

3.

Structura vehiculelor frigorifice folosite pentru transport trebuie să asigure menținerea unei temperaturi corespunzătoare pe întreaga durată a transportului.

CAPITOLUL VII

Reguli specifice privind tranzitul

Transportul subproduselor de origine animală și al produselor prelucrate aflate în tranzit trebuie să fie conform cu cerințele din capitolele I, II, III și VI.

CAPITOLUL VIII

Măsuri de control

Autoritatea competentă trebuie să ia măsurile necesare pentru a controla colectarea, transportul, utilizarea și eliminarea subproduselor de origine animală și a produselor prelucrate, inclusiv prin verificarea păstrării evidențelor și a documentelor obligatorii și prin sigilare, dacă prezentul regulament impune acest lucru sau dacă autoritatea competentă consideră că este necesar.

În cazul în care autoritatea competentă aplică un sigiliu pe un lot de subproduse de origine animală sau de produse prelucrate, aceasta trebuie să informeze autoritatea competentă de la locul de destinație.


ANEXA III

CERINȚE DE IGIENĂ PENTRU INSTALAȚIILE INTERMEDIARE ȘI DE DEPOZITARE

CAPITOLUL I

Cerințe privind aprobarea instalațiilor intermediare

1.

Incintele și dotările trebuie să îndeplinească cel puțin următoarele cerințe.

(a)

Incintele trebuie să fie separate în mod corespunzător de drumurile publice sau de alte incinte, precum abatoarele. Structura instalațiilor trebuie să asigure separarea completă a materiilor prime de categoria 1 și 2 de materiile prime de categoria 3, de la primire până la expediere.

(b)

Instalația trebuie să dețină un spațiu acoperit pentru primirea subproduselor de origine animală.

(c)

Instalația trebuie să fie construită astfel încât să fie ușor de curățat și dezinfectat. Dușumeaua trebuie să fie instalată astfel încât să faciliteze drenarea lichidelor.

(d)

Instalația trebuie să dispună de băi, vestiare și chiuvete corespunzătoare pentru personal.

(e)

Instalația trebuie să beneficieze de aranjamentele adecvate pentru protecția împotriva dăunătorilor, precum insectele, rozătoarele și păsările.

(f)

Instalația trebuie să dispună de un sistem de eliminare a apelor reziduale care să respecte cerințele de igienă.

(g)

Dacă este necesar în vederea îndeplinirii obiectivelor prezentului regulament, instalațiile trebuie să dispună de unități de depozitare cu temperatură controlată adecvate, cu o capacitate suficientă pentru păstrarea subproduselor de origine animală la temperaturi corespunzătoare și proiectate astfel încât să permită monitorizarea și înregistrarea acestor temperaturi.

2.

Instalația trebuie să dispună de dotări corespunzătoare pentru curățarea și dezinfectarea containerelor și a recipientelor în care sunt primite subprodusele de origine animală, precum și a vehiculelor, altele decât navele, în care acestea sunt transportate. Trebuie să existe dotări corespunzătoare pentru dezinfectarea roților vehiculelor.

CAPITOLUL II

Cerințe generale de igienă

A.   Instalații intermediare de categoria 3

1.

Instalația nu trebuie să funcționeze pentru alte activități decât pentru importul, colectarea, sortarea, tranșarea, înghețarea, congelarea în blocuri, depozitarea temporară și expedierea materiilor prime de categoria 3.

2.

Sortarea materiilor prime de categoria 3 trebuie să se efectueze astfel încât să se evite orice risc de propagare a bolilor animale.

3.

Pe întreaga perioadă de sortare și depozitare, materiile prime de categoria 3 trebuie manevrate și depozitate separat de alte mărfuri decât celelalte materii prime de categoria 3, astfel încât să se prevină propagarea agenților patogeni și să se asigure respectarea articolului 22.

4.

Materiile prime de categoria 3 se depozitează în mod corespunzător și, dacă este necesar, în stare înghețată sau congelată, până la reexpediere.

5.

Ambalajele se incinerează sau se elimină prin alte mijloace, în conformitate cu instrucțiunile transmise de autoritatea competentă.

B.   Instalații intermediare de categoria 1 sau 2

6.

Instalația nu trebuie să funcționeze pentru alte activități decât pentru colectarea, manipularea, depozitarea temporară și expedierea materiilor prime de categoria 1 sau 2.

7.

Sortarea materiilor prime de categoria 1 sau 2 trebuie efectuată astfel încât să se evite riscurile propagării bolilor animale.

8.

Pe întreg parcursul depozitării, materiile prime de categoria 1 sau 2 se manevrează și se depozitează separat de alte mărfuri, astfel încât să se prevină propagarea agenților patogeni.

9.

Materiile prime de categoria 1 sau 2 se depozitează în mod corespunzător, inclusiv în condiții de temperatură adecvate, până la reexpediere.

10.

Ambalajele se incinerează sau se elimină prin alte mijloace, în conformitate cu instrucțiunile transmise de autoritatea competentă.

11.

Apele reziduale trebuie tratate pentru a se asigura că, în măsura posibilului, nu rămân agenți patogeni. Se stabilesc cerințe specifice privind tratarea apelor reziduale din instalațiile intermediare de categoria 1 sau 2, în conformitate cu procedura menționată la articolul 33 alineatul (2).

CAPITOLUL III

Cerințe privind aprobarea instalațiilor de depozitare

Incintele și dotările trebuie să îndeplinească cel puțin următoarele cerințe:

1.

Incintele în care se depozitează produsele prelucrate provenite din materiile prime de categoria 3 nu trebuie să se afle în același loc cu incintele în care se depozitează produse prelucrate provenite din materiile prime de categoria 1 sau 2, cu excepția cazului în care se află într-o clădire complet separată.

2.

Instalația trebuie:

(a)

să dispună de un spațiu acoperit pentru primirea produselor;

(b)

să fie construită astfel încât să fie ușor de curățat și dezinfectat. Dușumeaua trebuie să fie instalată astfel încât să faciliteze drenarea lichidelor;

(c)

să dispună de băi, vestiare și chiuvete corespunzătoare pentru personal și

(d)

să beneficieze de aranjamentele adecvate pentru protecția împotriva dăunătorilor, precum insectele, rozătoarele și păsările.

3.

Instalația trebuie să dispună de dotări corespunzătoare pentru curățarea și dezinfectarea containerelor și a recipientelor în care sunt primite subprodusele de origine animală, precum și a vehiculelor, altele decât navele, în care acestea sunt transportate. Trebuie să existe dotări corespunzătoare pentru dezinfectarea roților vehiculelor.

4.

Produsele se depozitează în mod corespunzător până la reexpediere.


ANEXA IV

CERINȚE PRIVIND INSTALAȚIILE DE INCINERARE ȘI COINCINERARE PENTRU CARE NU SE APLICĂ DIRECTIVA 2000/76/CE

CAPITOLUL I

Condiții generale

1.

Instalațiile de incinerare și coincinerare trebuie să fie proiectate, dotate și exploatate astfel încât să se respecte cerințele din prezentul regulament.

2.

Operatorul unei instalații de incinerare sau coincinerare trebuie să ia toate măsurile de precauție necesare în ceea ce privește recepția subproduselor de origine animală pentru a preveni sau a reduce, atât cât este posibil, riscurile directe pentru sănătatea umană sau animală.

CAPITOLUL II

Condiții de exploatare

3.

Instalațiile de incinerare sau coincinerare trebuie să fie proiectate, dotate, construite și exploatate astfel încât gazul rezultat din procese să se ridice în mod controlat și omogen, chiar și în cele mai defavorabile condiții, la o temperatură de 850 °C, măsurată, timp de două secunde, în apropierea peretelui intern sau într-un alt punct reprezentativ al camerei de ardere autorizat de către autoritatea competentă.

4.

Fiecare linie de instalații de incinerare de mare capacitate trebuie să fie dotată cu cel puțin un arzător auxiliar. Acest arzător trebuie să pornească automat în momentul în care temperatura gazelor de ardere scade sub 850 °C după ultima injecție de aer de combustie. De asemenea, trebuie să fie folosit în timpul operațiunilor de pornire sau oprire a instalației pentru a asigura menținerea temperaturii de 850 °C pe întreg parcursul acestor operațiuni și pe toată perioada în care în camera de ardere se află material nears.

5.

Instalațiile de incinerare și coincinerare de mare capacitate trebuie să dețină și să folosească un sistem automat de prevenire a folosirii subproduselor de origine animală:

(a)

la pornire, până la atingerea temperaturii de 850 °C și

(b)

în cazurile în care nu se menține o temperatură de 850 °C.

6.

Atunci când este posibil, subprodusele de origine animală trebuie să fie introduse imediat în furnal, fără a fi manipulate în mod direct.

CAPITOLUL III

Evacuarea apelor

7.

Amplasamentele instalațiilor de incinerare sau de coincinerare, inclusiv zonele de depozitare a subproduselor de origine animală asociate acestora, trebuie să fie proiectate astfel încât să se prevină eliberarea accidentală sau neautorizată de substanțe poluante în sol, în pânza freatică și în apele subterane în conformitate cu dispozițiile stipulate în legislația comunitară relevantă. Mai mult, trebuie să se prevadă o capacitate de depozitare pentru apa de ploaie contaminată provenită de la amplasamentul instalației de incinerare sau pentru apa contaminată provenită din pierderi prin scurgeri sau din operațiuni de stingere a incendiilor.

8.

Capacitatea de depozitare trebuie să fie corespunzătoare pentru a garanta testarea și tratarea acestui tip de ape înainte de evacuarea lor, dacă este necesar.

CAPITOLUL IV

Reziduuri

9.

În sensul prezentului capitol, „reziduuri” înseamnă orice material lichid sau solid generat de procesul de incinerare sau coincinerare, de tratarea apelor reziduale sau de alte procese din cadrul instalațiilor de incinerare sau coincinerare. Acestea cuprind cenușa și zgura de vatră, cenușa zburătoare și praful de cazan.

10.

Cantitatea și gradul de nocivitate a reziduurilor rezultate din operațiunile efectuate în instalațiile de incinerare sau coincinerare trebuie să fie reduse la minimum. Reziduurile trebuie să fie reciclate, dacă este necesar, direct în instalație sau în afara acesteia, în conformitate cu legislația comunitară relevantă.

11.

Transportul și depozitarea intermediară a reziduurilor uscate sub formă de pulbere trebuie să se realizeze astfel încât să se prevină răspândirea în mediu (de exemplu, în recipiente închise).

CAPITOLUL V

Măsurarea temperaturii

12.

Trebuie să se folosească tehnici de monitorizare a parametrilor și a condițiilor relevante pentru procesul de incinerare sau coincinerare. Instalațiile de incinerare sau coincinerare de mare capacitate trebuie să dețină și să folosească echipamente de măsurare a temperaturii.

13.

Aprobarea emisă de autoritatea competentă sau condițiile anexate acesteia trebuie să stabilească cerințele în ceea ce privește măsurarea temperaturii.

14.

Instalațiile relevante și funcționarea echipamentelor de monitorizare automată trebuie să fie supuse controlului, precum și unui test anual de supraveghere. Calibrarea trebuie să se realizeze prin măsurători paralele cu ajutorul metodelor de referință, cel puțin o dată la trei ani.

15.

Rezultatele măsurătorilor de temperatură trebuie să fie înregistrate și prezentate în mod corespunzător, astfel încât să îi permită autorității competente să verifice respectarea condițiilor de funcționare admise stabilite prin prezentul regulament în conformitate cu procedurile care urmează să fie adoptate de către autoritatea în cauză.

CAPITOLUL VI

Funcționarea anormală

16.

În cazul unei defecțiuni sau al unor situații de funcționare anormale, operatorul trebuie să reducă sau să oprească operațiunile cât mai repede posibil până în momentul în care se pot relua operațiunile normale.


ANEXA V

CERINȚE GENERALE DE IGIENĂ PRIVIND PRELUCRAREA MATERIILOR PRIME DE CATEGORIILE 1, 2 ȘI 3

CAPITOLUL I

Cerințe generale privind aprobarea instalațiilor de prelucrare de categoria 1, 2 sau 3

1.

Incintele și dotările trebuie să îndeplinească cel puțin următoarele cerințe:

(a)

incintele pentru prelucrarea subproduselor de origine animală nu trebuie să se afle în același amplasament cu abatoarele, cu excepția cazului în care se află într-o clădire complet separată. Trebuie interzis accesul persoanelor neautorizate și al animalelor în instalație;

(b)

instalația de prelucrare trebuie să aibă un sector curat și un sector murdar, separate în mod corespunzător. Sectorul murdar trebuie să cuprindă un spațiu acoperit pentru primirea subproduselor de origine animală și trebuie să fie construit astfel încât să fie ușor de curățat și dezinfectat. Dușumeaua trebuie să fie instalată în așa fel încât să faciliteze drenarea lichidelor. Instalația de prelucrare trebuie să fie echipată cu lavabouri, vestiare și chiuvete pentru personal;

(c)

instalațiile de prelucrare trebuie să aibă o capacitate suficientă de producție de apă caldă și abur pentru prelucrarea subproduselor de origine animală;

(d)

sectorul murdar trebuie, dacă este necesar, să conțină echipamente pentru reducerea dimensiunii subproduselor de origine animală și echipamente pentru încărcarea subproduselor de origine animală zdrobite în unități de prelucrare;

(e)

toate instalațiile în care se prelucrează subprodusele de origine animală trebuie să funcționeze în conformitate cu cerințele din capitolul II. Dacă este necesar tratamentul termic, toate instalațiile trebuie să fie dotate cu:

(i)

echipament de măsurare pentru monitorizarea temperaturii în funcție de timp și, dacă este necesar, a presiunii în punctele decisive;

(ii)

dispozitive de înregistrare pentru înregistrarea continuă a rezultatelor acestor măsurători;

(iii)

un sistem de siguranță adecvat pentru a preveni încălzirea insuficientă;

(f)

pentru a se preveni recontaminarea produselor finite de către subprodusele de origine animală intrate trebuie să existe o separare clară a zonei din instalație în care se descarcă subprodusele de origine animală intrate de zonele pregătite pentru prelucrarea produsului în cauză și pentru depozitarea produsului prelucrat.

2.

Instalațiile de prelucrare trebuie să dispună de dotări adecvate pentru curățarea și dezinfectarea containerelor sau a recipientelor în care se primesc subprodusele de origine animală și a vehiculelor, altele decât navele, în care acestea sunt transportate.

3.

Trebuie să existe dotări adecvate pentru dezinfectarea roților vehiculelor la plecarea din sectorul murdar al instalației de prelucrare.

4.

Toate instalațiile de prelucrare trebuie să dispună de un sistem de eliminare a apelor reziduale care să respecte cerințele autorității competente.

5.

Instalația de prelucrare trebuie să dispună de propriul său laborator sau să folosească serviciile unui laborator extern. Laboratorul trebuie să fie dotat astfel încât să poată efectua analizele necesare și trebuie să fie autorizat de către autoritatea competentă.

CAPITOLUL II

Cerințe generale de igienă

1.

Subprodusele de origine animală trebuie să fie prelucrate cât mai repede posibil după sosire. Acestea trebuie să fie depozitate în mod corespunzător înainte de a fi prelucrate.

2.

Containerele, recipientele și vehiculele folosite la transportul materiilor prime neprelucrate trebuie să fie curățate într-o zonă desemnată. Această zonă trebuie să fie amplasată sau proiectată astfel încât să se prevină riscul contaminării produselor prelucrate.

3.

Persoanele care lucrează în sectorul murdar nu trebuie să intre în sectorul curat fără a-și schimba hainele și încălțămintea de lucru sau fără a dezinfecta încălțămintea. Echipamentele și ustensilele din sectorul murdar nu trebuie să ajungă în sectorul curat înainte de a fi curățate și dezinfectate. Trebuie să se elaboreze proceduri privind mișcarea personalului pentru a controla mișcarea personalului între zone și pentru a stabili modul corect de utilizare a băilor pentru picioare și a băilor pentru roți.

4.

Apele reziduale provenite din sectorul murdar trebuie tratate pentru a garanta, atât cât este posibil, absența agenților patogeni. Trebuie să se stabilească cerințe specifice privind tratarea apelor reziduale din instalațiile de prelucrare în cadrul procedurii menționate la articolul 33 alineatul (2).

5.

Trebuie să se ia, în mod sistematic, măsuri împotriva păsărilor, rozătoarelor, insectelor și a altor paraziți. În acest scop se folosește un program documentat de control al dăunătorilor.

6.

Trebuie să se stabilească și să se documenteze proceduri de curățare pentru toate zonele din incintă. Pentru curățare se folosesc echipamente și agenți de curățare adecvați.

7.

Controlul igienei trebuie să includă inspecții periodice ale mediului și ale echipamentelor. Programul inspecțiilor și rezultatele acestora trebuie păstrate și documentate timp de cel puțin doi ani.

8.

Instalațiile și echipamentele trebuie păstrate în bună stare, iar echipamentul de măsurare trebuie calibrat la intervale date.

9.

Produsele prelucrate trebuie manipulate și depozitate în instalația de prelucrare astfel încât să se evite recontaminarea.

CAPITOLUL III

Metode de prelucrare

Metoda 1

Reducere

1.

Dacă dimensiunea particulelor subproduselor de origine animală care sunt prelucrate este mai mare de 50 milimetri, această dimensiune a subproduselor de origine animală trebuie să fie redusă cu ajutorul echipamentelor corespunzătoare reglate astfel încât dimensiunea particulelor după reducere să nu fie mai mare de 50 milimetri. Eficacitatea echipamentelor trebuie verificată zilnic, înregistrându-se starea acestora. Dacă verificările indică existența unor particule mai mari de 50 milimetri, procesul trebuie oprit și trebuie efectuate reparații înainte de reînceperea procesului.

Timp, temperatură și presiune

2.

După reducere, subprodusele de origine animală trebuie încălzite la o temperatură internă mai mare de 133 °C timp de cel puțin 20 de minute fără întrerupere la o presiune (absolută) de cel puțin 3 bari, produsă prin abur saturat (1); tratamentul termic poate fi aplicat ca proces unic sau ca etapă de sterilizare pre- sau postproces.

3.

Prelucrarea poate fi efectuată în sistem discontinuu sau în sistem continuu.

Metoda 2

Reducere

1.

Dacă dimensiunea particulelor subproduselor de origine animală care sunt prelucrate este mai mare de 150 milimetri, această dimensiune a subproduselor de origine animală trebuie să fie redusă cu ajutorul echipamentelor corespunzătoare reglate astfel încât dimensiunea particulelor după reducere să nu fie mai mare de 150 milimetri. Eficacitatea echipamentelor trebuie verificată zilnic, înregistrându-se starea acestora. Dacă verificările indică existența unor particule mai mari de 150 milimetri, procesul trebuie oprit și trebuie efectuate reparații înainte de reînceperea procesului.

Timp, temperatură și presiune

2.

După reducere, subprodusele de origine animală trebuie încălzite la o temperatură internă mai mare de 100 °C timp de cel puțin 125 de minute, la o temperatură internă mai mare de 110 °C timp de cel puțin 120 de minute și la o temperatură internă mai mare de 120 °C timp de cel puțin 50 de minute.

3.

Prelucrarea poate fi efectuată în sistem discontinuu.

4.

Subprodusele de origine animală trebuie pregătite astfel încât cerințele timp-temperatură să fie îndeplinite simultan.

Metoda 3

Reducere

1.

Dacă dimensiunea particulelor subproduselor de origine animală care sunt prelucrate este mai mare de 30 milimetri, această dimensiune a subproduselor de origine animală trebuie să fie redusă cu ajutorul echipamentelor corespunzătoare reglate astfel încât dimensiunea particulelor după reducere să nu fie mai mare de 30 milimetri. Eficacitatea echipamentelor trebuie verificată zilnic, înregistrându-se starea acestora. Dacă verificările indică existența unor particule mai mari de 150 milimetri, procesul trebuie oprit și trebuie efectuate reparații înainte de reînceperea procesului.

Timp, temperatură și presiune

2.

După reducere, subprodusele de origine animală trebuie încălzite la o temperatură internă mai mare de 100 °C timp de cel puțin 95 de minute, la o temperatură internă mai mare de 110 °C timp de cel puțin 55 de minute și la o temperatură internă mai mare de 120 °C timp de cel puțin 13 minute.

3.

Prelucrarea poate fi efectuată în sistem discontinuu sau în sistem continuu.

4.

Subprodusele de origine animală pot fi pregătite astfel încât cerințele timp-temperatură să fie îndeplinite simultan.

Metoda 4

Reducere

1.

Dacă dimensiunea particulelor subproduselor de origine animală care sunt prelucrate este mai mare de 30 milimetri, această dimensiune a subproduselor de origine animală trebuie să fie redusă cu ajutorul echipamentelor corespunzătoare reglate astfel încât dimensiunea particulelor după reducere să nu fie mai mare de 30 milimetri. Eficacitatea echipamentelor trebuie verificată zilnic, înregistrându-se starea acestora. Dacă verificările indică existența unor particule mai mari de 30 milimetri, procesul trebuie oprit și trebuie efectuate reparații înainte de reînceperea procesului.

Timp, temperatură și presiune

2.

După reducere, subprodusele de origine animală trebuie introduse într-un vas în care s-a adăugat grăsime și încălzite la o temperatură internă mai mare de 100 °C timp de cel puțin 16 minute, la o temperatură internă mai mare de 110 °C timp de cel puțin 13 minute, la o temperatură internă mai mare de 120 °C timp de cel puțin opt minute și la o temperatură internă mai mare de 130 °C timp de cel puțin trei minute.

3.

Prelucrarea poate fi efectuată în sistem discontinuu sau în sistem continuu.

4.

Subprodusele de origine animală pot fi pregătite astfel încât cerințele timp-temperatură să fie îndeplinite simultan.

Metoda 5

Reducere

1.

Dacă dimensiunea particulelor subproduselor de origine animală care sunt prelucrate este mai mare de 20 milimetri, această dimensiune a subproduselor de origine animală trebuie să fie redusă cu ajutorul echipamentelor corespunzătoare reglate astfel încât dimensiunea particulelor după reducere să nu fie mai mare de 20 milimetri. Eficacitatea echipamentelor trebuie verificată zilnic, înregistrându-se starea acestora. Dacă verificările indică existența unor particule mai mari de 20 milimetri, procesul trebuie oprit și trebuie efectuate reparații înainte de reînceperea procesului.

Timp, temperatură și presiune

2.

După reducere, subprodusele de origine animală trebuie încălzite până la coagulare, apoi presate astfel încât să se elimine grăsimea și apa din materialul proteinic. Materialul proteinic trebuie apoi încălzit la o temperatură internă mai mare de 80 °C timp de cel puțin 120 de minute și la o temperatură internă mai mare de 100 °C timp de cel puțin 60 de minute.

3.

Prelucrarea poate fi efectuată în sistem discontinuu sau în sistem continuu.

4.

Subprodusele de origine animală pot fi pregătite astfel încât cerințele timp-temperatură să fie îndeplinite simultan.

Metoda 6

(pentru subproduse de origine animală din pește)

Reducere

1.

Subprodusele de origine animală trebuie reduse la … milimetri. Acestea trebuie amestecate cu acid formic pentru a reduce pH-ul la .… Amestecul trebuie depozitat timp de … ore înainte de următorul tratament.

2.

Amestecul trebuie introdus într-un convertor de căldură și încălzit la o temperatură internă de … °C timp de cel puțin … minute. Avansarea produsului prin convertorul de căldură trebuie să fie controlată cu ajutorul unor comenzi mecanice care să limiteze deplasarea acestuia astfel încât la sfârșitul operațiunii de tratament termic produsul să fi trecut printr-un ciclu suficient în ceea ce privește atât timpul, cât și temperatura.

3.

După tratamentul termic, produsul trebuie să fie separat în lichid, grăsime și jumări prin mijloace mecanice. Pentru a obține concentrat de proteine animale prelucrate, faza lichidă trebuie să fie pompată în două schimbătoare de căldură încălzite cu abur și dotate cu camere de vid în vederea eliminării umidității sub formă de vapori de apă. Jumările trebuie să fie reîncorporate în concentratul de proteine înainte de depozitare.

Metoda 7

1.

Orice metodă de prelucrare aprobată de către autoritatea competentă după ce acesteia i s-a demonstrat că produsul final a fost eșantionat zilnic pe parcursul unei perioade de o lună în conformitate cu următoarele standarde microbiologice:

(a)

Probe de material prelevate direct după tratamentul termic:

 

Clostridium perfringens absent în 1 g de produs

(b)

Probe de material prelevate în timpul depozitării sau la scoaterea din depozit în instalația de prelucrare:

 

Salmonella: absentă în 25 g: n = 5, c = 0, m = 0, M = 0

 

Enterobacteriaceae: n = 5, c = 2, m = 10, M = 300 în 1 g

 

unde:

n

=

numărul de probe care urmează să fie testate;

m

=

valoarea prag pentru numărul de bacterii; rezultatul este considerat satisfăcător dacă numărul de bacterii din toate probele nu este mai mare de m;

M

=

valoarea maximă a numărului de bacterii; rezultatul este considerat satisfăcător dacă numărul de bacterii din una sau mai multe probe este mai mare sau egal cu M și

c

=

numărul de probe pentru care numărul de bacterii poate fi între m și M, proba fiind considerată acceptabilă dacă numărul de bacterii din celelalte probe este mai mic sau egal cu m.

2.

Detaliile privind punctele critice de control pe baza cărora fiecare instalație de prelucrare respectă în mod satisfăcător standardele microbiologice trebuie să fie înregistrate și păstrate astfel încât proprietarul, operatorul sau reprezentatul acestora, precum și autoritatea competentă să poată monitoriza funcționarea instalației de prelucrare. Informațiile care se înregistrează și se monitorizează trebuie să cuprindă dimensiunea particulelor, temperatura critică și, dacă este necesar, valoarea absolută a timpului, profilul presiunii, viteza de alimentare cu materii prime și viteza de reciclare a grăsimilor.

3.

Aceste informații trebuie puse la dispoziția Comisiei, la cerere.

CAPITOLUL IV

Supravegherea producției

1.

Autoritatea competentă trebuie să supravegheze instalațiile de prelucrare pentru a asigura respectarea cerințelor din prezentul regulament. Aceasta trebuie, în special:

(a)

să verifice:

(i)

starea generală de igienă a incintelor, echipamentelor și a personalului;

(ii)

eficiența verificărilor proprii efectuate în instalație, în conformitate cu articolul 25, în special prin examinarea rezultatelor și prin prelevarea de probe;

(iii)

standardele produselor după prelucrare. Analizele și testele trebuie efectuate în conformitate cu metodele recunoscute științific (în special cele prevăzute de legislația comunitară sau, dacă acestea nu există, cu standardele internaționale recunoscute sau, în absența acestora, cu standardele naționale) și

(iv)

condițiile de depozitare;

(b)

să preleveze orice probe necesare pentru testele de laborator și

(c)

să efectueze orice alte verificări pe care le consideră necesare în vederea respectării prezentului regulament.

2.

Pentru a putea să ducă la îndeplinire responsabilitățile sale în conformitate cu alineatul (1), autoritatea competentă trebuie să aibă acces liber în orice moment la toate componentele instalației de prelucrare și la toate evidențele, documentele comerciale și certificatele de sănătate.

CAPITOLUL V

Proceduri de autorizare

1.   Autoritatea competentă trebuie să autorizeze instalația de prelucrare în conformitate cu următoarele proceduri și indicatori:

(a)

descrierea procesului (printr-o diagramă a fluxului de proces);

(b)

identificarea punctelor de control decisiv (CCP), inclusiv viteza de prelucrare a materiilor prime pentru sistemele continue;

(c)

respectarea cerințelor de prelucrare specifice stabilite în prezentul regulament și

(d)

îndeplinirea următoarelor cerințe:

(i)

dimensiunea particulelor pentru tratamentul discontinuu și continuu sub presiune – definită în funcție de orificiul tocătorului și de dimensiunea fantei nicovalei și

(ii)

temperatura, presiunea, timpul de prelucrare și viteza de prelucrare a materiilor prime (numai pentru sistemul continuu), conform alineatelor (2) și (3).

2.   În cazul unui sistem de tratament discontinuu sub presiune:

(a)

temperatura trebuie să fie monitorizată cu un termocuplu permanent și trebuie să fie înscrisă într-un grafic în funcție de timpul real;

(b)

faza de presiune trebuie să fie monitorizată cu un manometru permanent. Presiunea trebuie înscrisă într-un grafic în funcție de timpul real;

(c)

timpul de prelucrare trebuie indicat în diagramele timp/temperatură și timp/presiune.

Termocuplul și manometrul trebuie calibrate cel puțin o dată pe an.

3.   În cazul unui sistem de tratament continuu sub presiune:

(a)

temperatura și presiunea trebuie monitorizate cu termocupluri sau cu un detector de temperatură cu infraroșu, iar manometrele trebuie folosite în anumite poziții definite în întregul sistem de prelucrare astfel încât temperatura și presiunea să respecte condițiile necesare în interiorul întregului sistem continuu sau într-o secțiune a acestuia. Temperatura și presiunea trebuie înscrise într-un grafic în funcție de timpul real;

(b)

măsurătorile timpului de tranzitare minim în interiorul întregii secțiuni relevante din sistemul continuu în care temperatura și presiunea respectă condițiile necesare trebuie să fie transmise autorităților competente, folosindu-se markeri insolubili (de exemplu, dioxid de mangan) sau o metodă care oferă garanții echivalente. Măsurătorile exacte și controlul vitezei de prelucrare a materiilor prime sunt esențiale și trebuie să fie măsurate pe parcursul testului de validare față de un CCP care poate fi monitorizat în mod continuu, precum:

(i)

rotațiile șurubului de avans pe minut (rpm);

(ii)

curentul electric (amperi la un o anumită tensiune);

(iii)

viteza de evaporare/condensare sau

(iv)

numărul de bătăi ale pompei pe unitate de timp.

Toate echipamentele de măsurare și monitorizare trebuie să fie calibrate cel puțin o dată pe an.

4.   Autoritatea competentă trebuie să repete procedurile de validare periodic, atunci când consideră necesar și de fiecare dată când procesul suferă modificări importante (de exemplu, modificarea structurii echipamentelor sau schimbarea materiilor prime).

5.   Procedurile de validare bazate pe metodele de testare pot fi stabilite în conformitate cu procedura menționată în articolul 33 alineatul (2).


(1)  „Abur saturat” înseamnă că tot aerul este evacuat și înlocuit cu abur în întreaga cameră de sterilizare.


ANEXA VI

CERINȚE SPECIFICE PRIVIND PRELUCRAREA MATERIILOR PRIME DE CATEGORIILE 1 ȘI 2 ȘI INSTALAȚIILE DE BIOGAZ ȘI DE COMPOST

CAPITOLUL I

Cerințe specifice privind prelucrarea materiilor prime de categoriile 1 și 2

În plus față de cerințele generale stabilite în anexa V se aplică și următoarele cerințe.

A.

Incinte

1.

Structura instalațiilor de prelucrare de categoria 1 și de categoria 2 trebuie să asigure separarea completă a materiilor prime de categoria 1 de materiile prime de categoria 2 de la primirea materiilor prime până la expedierea produsului prelucrat rezultat.

2.

Cu toate acestea, autoritatea competentă poate autoriza utilizarea temporară a unei instalații de prelucrare de categoria 2 pentru prelucrarea materiilor prime de categoria 1 în cazul în care o epidemie semnificativă a unei boli epizootice sau alte circumstanțe excepționale sau neprevăzute determină scăderea capacității unei instalații de prelucrare de categoria 1.

Autoritatea competentă trebuie să aprobe din nou instalația de prelucrare de categoria 2 în conformitate cu articolul 13 înainte de reînceperea prelucrării materiilor prime de categoria 2.

B.

Standarde de prelucrare

3.

Punctele critice de control care determină amploarea tratamentelor termice aplicate la prelucrare trebuie să fie identificate pentru fiecare metodă de prelucrare în conformitate cu anexa V capitolul III. Punctele critice de control pot cuprinde:

(a)

dimensiunea particulelor de materii prime;

(b)

temperatura atinsă în procesul de tratament termic;

(c)

presiunea aplicată materiilor prime și

(d)

durata procesului de tratament termic sau viteza de alimentare pentru un sistem continuu.

Trebuie să fie specificate standarde de prelucrare minime pentru fiecare punct de control decisiv aplicabil.

4.

Evidențele trebuie păstrate timp de cel puțin doi ani pentru a indica faptul că sunt aplicate valorile de prelucrare minime pentru fiecare punct de control decisiv.

5.

Pentru monitorizarea continuă a condițiilor de prelucrare trebuie să se folosească manometre și înregistratoare calibrate corect. Trebuie păstrate evidențe care să indice data calibrării manometrelor/înregistratoarelor.

6.

Materiile prime care, eventual, nu au fost supuse tratamentului termic specificat (de exemplu materialul eliminat la pornire sau scurgerile din fierbătoare) trebuie recirculate prin tratamentul termic sau colectate și reprelucrate.

7.

Subprodusele de origine animală se prelucrează în conformitate cu următoarele standarde de prelucrare:

(a)

Metoda de prelucrare 1 trebuie să se aplice pentru:

(i)

materiile prime de categoria 2, altele decât gunoiul de grajd și conținutul tubului digestiv, destinat instalațiilor de biogaz sau de compost sau utilizării ca îngrășăminte organice sau amelioratori de soluri și

(ii)

materiile prime de categoria 1 sau 2 destinate rampelor de gunoi.

(b)

Orice metodă de prelucrare de la 1 la 5 trebuie să se aplice pentru:

(i)

materiile prime de categoria 2 din care proteinele rezultate sunt destinate incinerării sau coincinerării;

(ii)

materiile prime de categoria 2 din care grăsimea topită este destinată instalațiilor oleochimice de categoria 2 și

(iii)

materiile prime de categoria 1 sau 2 destinate incinerării sau coincinerării.

Cu toate acestea, autoritatea competentă poate impune aplicarea metodei de prelucrare 1 în cazul materiilor prime de categoria 1 destinate incinerării sau coincinerării.

C.

Produse prelucrate

8.

Produsele prelucrate derivate din materiile prime de categoria 1 sau 2, cu excepția produselor lichide destinate instalațiilor de biogaz sau de compost, trebuie să fie marcate permanent, dacă este posibil din punct de vedere tehnic prin miros, folosind un sistem aprobat de către autoritatea competentă. Normele de aplicare privind această marcare se stabilesc în conformitate cu procedura menționată la articolul 33 alineatul (2).

9.

Probele de produse prelucrate destinate instalațiilor de biogaz sau de compost sau rampelor de gunoi, prelevate direct după tratamentul termic, nu trebuie să conțină spori de bacterii patogene rezistenți la căldură (Clostridium perfringens absent în 1 g de produse).

CAPITOLUL II

Cerințe specifice privind aprobarea instalațiilor de biogaz și de compost

A.

Incinte

1.

Instalațiile de biogaz trebuie să fie dotate cu:

(a)

o unitate de pasteurizare/igienizare, care nu poate fi ocolită, cu:

(i)

instalații pentru monitorizarea temperaturii în funcție de timp;

(ii)

dispozitive de înregistrare pentru înregistrarea continuă a rezultatelor acestor măsurători și

(iii)

un sistem de siguranță corespunzător pentru a se preveni încălzirea insuficientă și

(b)

dotări adecvate pentru curățarea și dezinfectarea vehiculelor și a containerelor la plecarea din instalația de biogaz.

Cu toate acestea, unitatea de pasteurizare/igienizare nu este obligatorie pentru instalațiile de biogaz care transformă numai subproduse de origine animală care au fost supuse metodei de prelucrare 1.

2.

Instalațiile de compost trebuie să fie dotate cu:

(a)

un reactor de compostare închis, care nu poate fi ocolit, cu:

(i)

instalații pentru monitorizarea temperaturii în funcție de timp;

(ii)

dispozitive de înregistrare pentru înregistrarea continuă a rezultatelor acestor măsurători și

(iii)

un sistem de siguranță corespunzător pentru a se preveni încălzirea insuficientă și

(b)

dotări adecvate pentru curățarea și dezinfectarea vehiculelor și a containerelor care transportă subproduse de origine animală netratate.

3.

Fiecare instalație de biogaz și de compost trebuie să dispună de propriul laborator sau să folosească un laborator extern. Laboratorul trebuie să fie dotat astfel încât să poată efectua analizele necesare și trebuie să fie autorizat de către autoritatea competentă.

B.

Cerințe de igienă

4.

Într-o instalație de biogaz sau de compost pot fi transformate numai următoarele subproduse de origine animală:

(a)

materiile prime de categoria 2, în cazul în care se folosește metoda de prelucrare 1 într-o instalație de prelucrare de categoria 2;

(b)

gunoiul de grajd și conținutul tubului digestiv și

(c)

materiile prime de categoria 3.

5.

Subprodusele de origine animală menționate la alineatul (4) trebuie transformate cât mai repede posibil după sosire. Acestea trebuie să fie depozitate în mod corespunzător până în momentul tratării.

6.

Containerele, recipientele și vehiculele folosite la transportul materiilor prime netratate trebuie să fie curățate într-o zonă desemnată în acest sens. Această zonă trebuie proiectată sau amplasată astfel încât să se prevină riscul de contaminare a produselor tratate.

7.

Trebuie să se ia, în mod sistematic, măsuri de precauție împotriva păsărilor, rozătoarelor, insectelor și a altor paraziți. În acest scop se folosește un program documentat de control al dăunătorilor.

8.

Trebuie să se stabilească și să se documenteze proceduri de curățare pentru toate zonele din incintă. Pentru curățare se folosesc echipamente și agenți de curățare adecvați.

9.

Controlul igienei trebuie să includă inspecții periodice ale mediului și ale echipamentelor. Programul inspecțiilor și rezultatele acestora trebuie să fie documentate.

10.

Instalațiile și echipamentele trebuie păstrate în bună stare, iar echipamentul de măsurare trebuie calibrat la intervale date.

11.

Reziduurile de digestie trebuie manipulate și depozitate în instalație în așa fel încât să se evite recontaminarea.

C.

Standarde de prelucrare

12.

Materiile prime de categoria 3 folosite ca material într-o instalație de biogaz dotată cu unitate de pasteurizare/igienizare trebuie să corespundă următoarelor cerințe minime:

(a)

dimensiunea maximă a particulelor înainte de intrarea în unitate: 12 mm;

(b)

temperatura minimă a tuturor materialelor din unitate: 70 °C și

(c)

timpul minim în unitate fără întrerupere: 60 de minute.

13.

Materiile prime de categoria 3 folosite ca material într-o instalație de compost trebuie supuse următoarelor cerințe minime:

(a)

dimensiunea maximă a particulelor înainte de intrarea în reactorul instalației de compost: 12 mm;

(b)

temperatura minimă a tuturor materialelor din reactor: 70 °C și

(c)

timpul minim în reactor la 70 °C (toate materialele): 60 de minute.

14.

Cu toate acestea, până la adoptarea normelor în conformitate cu articolul 6 alineatul (2) litera (g), autoritatea competentă poate autoriza, atunci când deșeurile de catering sunt singurele subproduse de origine animală utilizate ca material într-o instalație de biogaz sau de compost, aplicarea altor standarde de prelucrare decât cele stabilite în alineatele (12) și 13, cu condiția ca acestea să garanteze un efect echivalent în ceea ce privește reducerea agenților patogeni.

D.

Reziduuri de digestie și compost

15.

Probele din reziduurile de digestie sau compost prelevate în timpul depozitării sau la scoaterea din depozit în instalația de biogaz sau de compost trebuie să respecte următoarele standarde:

 

Salmonella: absentă în 25 g: n = 5, c = 0, m = 0, M = 0

 

Enterobacteriaceae: n = 5, c = 2, m = 10, M = 300 în 1 g

 

unde:

n

=

numărul de probe care urmează să fie testate;

m

=

valoarea prag pentru numărul de bacterii; rezultatul este considerat satisfăcător în cazul în care numărul de bacterii din toate probele nu este mai mare de m;

M

=

valoarea maximă a numărului de bacterii; rezultatul este considerat satisfăcător în cazul în care numărul de bacterii din una sau mai multe probe este mai mare sau egal cu M și

c

=

numărul de probe pentru care numărul de bacterii poate fi între m și M, proba fiind considerată acceptabilă în cazul în care numărul de bacterii din celelalte probe este mai mic sau egal cu m.

CAPITOLUL III

Standarde de tratament pentru prelucrarea ulterioară a grăsimilor topite

Pentru obținerea derivaților de grăsime din grăsimi topite provenite din materiile prime de categoria 2 se pot folosi următoarele procese:

1.

transesterificarea sau hidroliza la cel puțin 200 °C, la presiunea corespunzătoare, timp de 20 de minute (glicerol, acizi grași și esteri) sau

2.

saponificarea cu NaOH 12M (glicerol și săpun):

(a)

într-un proces discontinuu la 95 °C timp de trei ore sau

(b)

într-un proces continuu la 140 °C 2 bari (2 000 hPa) timp de opt minute sau în condiții echivalente stabilite în conformitate cu procedura menționată la articolul 33 alineatul (2).


ANEXA VII

CERINȚE SPECIFICE DE IGIENĂ PENTRU PRELUCRAREA ȘI INTRODUCEREA PE PIAȚĂ A PROTEINELOR ANIMALE PRELUCRATE ȘI A ALTOR PRODUSE PRELUCRATE CARE POT FI FOLOSITE CA HRANĂ

CAPITOLUL I

Cerințe specifice privind aprobarea instalațiilor de prelucrare de categoria 3

În plus față de cerințele generale stabilite în anexa V se aplică și următoarele cerințe.

A.

Incinte

1.

Incintele folosite pentru prelucrarea materiilor prime de categoria 3 nu trebuie să se afle în același amplasament ca și incintele pentru prelucrarea materiilor prime de categoria 1 sau 2, cu excepția cazului în care se află într-o clădire total separată.

2.

Cu toate acestea, autoritatea competentă poate autoriza utilizarea temporară a unei instalații de prelucrare de categoria 3 pentru prelucrarea materialelor de categoria 1 sau 2 în cazul în care o epidemie semnificativă a unei boli epizootice sau alte circumstanțe excepționale sau neprevăzute determină scăderea capacității unei instalații de prelucrare de categoria 1 sau 2.

Autoritatea competentă trebuie să aprobe din nou instalația de prelucrare de categoria 3 în conformitate cu articolul 17 înainte de reînceperea prelucrării materiilor prime de categoria 3.

3.

Instalațiile de prelucrare de categoria 3 trebuie să dețină:

(a)

o instalație de verificare a prezenței materiei străine, precum ambalajele, bucățile de metal etc. în subprodusele de origine animală și

(b)

în cazul în care volumul de produse tratate impune prezența periodică sau permanentă a autorității competente, o încăpere cu sistem de blocare adecvat care să fie utilizată exclusiv de către serviciul de inspecție.

B.

Materii prime

4.

Materiile prime de categoria 3 enumerate în articolul 6 alineatul (1) literele (a)-(j) care au fost manevrate, depozitate și transportate în conformitate cu articolul 22, sunt singurele care pot fi utilizate pentru producerea de proteine animale prelucrate și de alte tipuri de hrană.

5.

Înainte de prelucrare, subprodusele de origine animală se verifică în vederea detectării materiei străine. În cazul în care se constată prezența acesteia, ea trebuie eliminată imediat.

C.

Standarde de prelucrare

6.

Punctele critice de control care determină amploarea tratamentelor termice aplicate la prelucrare trebuie să fie identificate pentru fiecare metodă de prelucrare în conformitate cu anexa V capitolul III. Punctele critice de control trebuie să cuprindă cel puțin:

dimensiunea particulelor de materii prime;

temperatura atinsă în procesul de tratament termic;

presiunea aplicată materiilor prime, dacă este cazul, și

durata procesului de tratament termic sau viteza de alimentare pentru un sistem continuu.

Trebuie să fie specificate standarde de prelucrare minime pentru fiecare punct de control decisiv aplicabil.

7.

Evidențele trebuie păstrate timp de cel puțin doi ani pentru a indica faptul că sunt aplicate valorile de prelucrare minime pentru fiecare punct de control decisiv.

8.

Pentru monitorizarea continuă a condițiilor de prelucrare trebuie să se folosească manometre și înregistratoare calibrate corect. Trebuie păstrate evidențe care să indice data calibrării manometrelor/înregistratoarelor.

9.

Materiile prime care, eventual, nu au fost supuse tratamentului termic specificat (de exemplu materialul eliminat la pornire sau scurgerile din fierbătoare) trebuie recirculate prin tratamentul termic sau colectate și reprelucrate.

D.

Produse prelucrate

10.

Probele de produse finale prelevate în timpul depozitării sau la scoaterea din depozit în instalația de prelucrare trebuie să respecte următoarele standarde:

 

Salmonella: absentă în 25 g: n = 5, c = 0, m = 0, M = 0

 

Enterobacteriaceae: n = 5, c = 2, m = 10, M = 300 în 1 g

 

unde:

n= numărul de probe care urmează să fie testate;

m= valoarea prag pentru numărul de bacterii; rezultatul este considerat satisfăcător în cazul în care numărul de bacterii din toate probele nu este mai mare de m;

M= valoarea maximă a numărului de bacterii; rezultatul este considerat satisfăcător în cazul în care numărul de bacterii din una sau mai multe probe este mai mare sau egal cu M și

c= numărul de probe pentru care numărul de bacterii poate fi între m și M, proba fiind considerată acceptabilă în cazul în care numărul de bacterii din celelalte probe este mai mic sau egal cu m.

CAPITOLUL II

Cerințe specifice privind proteinele animale prelucrate

În plus față de condițiile stabilite în capitolul I se aplică următoarele condiții.

A.

Standarde de prelucrare

1.

Proteinele animale prelucrate de mamifere trebuie să fie supuse metodei de prelucrare 1.

2.

Proteinele animale prelucrate de alte animale decât mamiferele, cu excepția făinii de pește, trebuie să fie supuse oricărei metode de prelucrare de la 1 la 5 sau metodei de prelucrare 7.

3.

Făina de pește trebuie să fie supusă:

(a)

oricărei metode de prelucrare sau

(b)

unei metode și unor parametri care să garanteze că produsul respectă standardele microbiologice stabilite în capitolul I alineatul (10).

B.

Depozitare

4.

Proteinele animale prelucrate trebuie să fie ambalate și depozitate în saci noi sau sterilizați sau depozitate în silozuri pentru marfă în vrac construite în mod corespunzător.

5.

Trebuie să se adopte măsuri suficiente pentru reducerea la minimum a condensului din interiorul silozurilor, transportoarelor sau al ascensoarelor.

6.

Produsele din transportoare, ascensoare și silozuri trebuie protejate împotriva contaminării accidentale.

7.

Echipamentele de manipulare a proteinelor animale prelucrate trebuie să fie menținute în stare uscată și curată și trebuie să existe puncte de inspecție adecvate astfel încât echipamentele să poată fi examinate în ceea ce privește gradul de curățenie. Toate unitățile de depozitare trebuie să fie golite și curățate în mod regulat, conform cerințelor privind producția.

8.

Proteinele animale prelucrate trebuie păstrate la loc uscat. Trebuie să se prevină scurgerile și condensul din zonele de depozitare.

C.

Import

9.

Statele membre trebuie să autorizeze importul de proteine animale prelucrate:

(a)

în cazul în care provin din țări terțe care se află pe lista din partea II a anexei XI sau, în cazul făinii de pește, care se află pe lista din partea III a anexei XI;

(b)

în cazul în care provin din instalații de prelucrare care se află pe lista menționată la articolul 29 alineatul (4);

(c)

în cazul în care au fost produse în conformitate cu prezentul regulament și

(d)

în cazul în care sunt însoțite de un certificat de sănătate, în temeiul articolului 29 alineatul (6).

10.

Înainte de introducerea loturilor în liberă circulație în interiorul Comunității, autoritatea competentă trebuie să preleveze probe de la proteinele animale prelucrate la punctul de control la frontieră pentru a asigura respectarea cerințelor din capitolul I alineatul (10). Autoritatea competentă trebuie:

(a)

să preleveze probe de la fiecare lot de produse transportat în vrac și

(b)

să efectueze prelevări aleatorii de probe din loturile de produse ambalate în instalația de fabricație de origine.

11.

Totuși, în cazul în care șase teste consecutive efectuate pe loturile în vrac provenite dintr-o anumită țară terță au un rezultat negativ, autoritatea competentă poate efectua prelevări aleatorii de probe din următoarele loturi în vrac provenite din țara terță în cauză. În cazul în care una dintre aceste probe aleatorii are un rezultat pozitiv, autoritatea competentă care efectuează prelevarea de probe informează autoritatea competentă din țara de origine astfel încât aceasta să poată lua măsurile corespunzătoare în vederea remedierii situației. Autoritatea competentă din țara de origine trebuie să transmită aceste măsuri autorității competente care efectuează prelevarea de probe. În cazul în care se obține încă un rezultat pozitiv din aceeași sursă, autoritatea competentă trebuie să eșantioneze fiecare lot din sursa respectivă până în momentul în care obține șase teste consecutive cu rezultat negativ.

12.

Autoritățile competente trebuie să păstreze timp de cel puțin doi ani o evidență a rezultatelor obținute din eșantionările efectuate pe toate loturile din care s-au prelevat probe.

13.

În cazul în care un lot prezintă un rezultat pozitiv pentru salmonella, acesta trebuie:

(a)

să fie tratat în conformitate cu procedura stabilită în articolul 17 alineatul (2) litera (a) din Directiva 97/78/CE (1) sau

(b)

să fie reprelucrat într-o instalație de prelucrare aprobată în temeiul prezentului regulament sau decontaminat printr-un tratament autorizat de către autoritatea competentă. Se poate întocmi o listă a tratamentelor permise în conformitate cu procedura menționată la articolul 33 alineatul (2). Lotul nu poate fi eliberat înainte de a fi tratat, testat pentru prezența salmonella de către autoritatea competentă în conformitate cu capitolul I alineatul (10) și înainte de obținerea unui rezultat negativ.

CAPITOLUL III

Cerințe specifice privind produsele din sânge

În plus față de condițiile generale stabilite în capitolul I se aplică următoarele condiții.

A.

Materii prime

1.

Pentru producerea de produse din sânge se poate folosi numai sângele conform dispozițiilor alineatului (1) literele (a) și (b) din articolul 6.

B.

Standarde de prelucrare

2.

Produsele din sânge trebuie să fie supuse:

(a)

oricărei metode de prelucrare de la 1 la 5 sau metodei 7 sau

(b)

unei metode sau unor parametri care să garanteze că produsul respectă standardele microbiologice stabilite în capitolul I alineatul (10).

C.

Import

3.

Statele membre trebuie să autorizeze importul de produse din sânge în cazul în care acestea:

(a)

provin din țări terțe care se află pe lista din partea V a anexei XI;

(b)

provin dintr-o instalație de prelucrare care se află pe lista menționată la articolul 29 alineatul (4);

(c)

au fost produse în conformitate cu prezentul regulament și

(d)

sunt însoțite de un certificat de sănătate, în temeiul articolului 29 alineatul (6).

CAPITOLUL IV

Cerințe specifice privind grăsimile topite și uleiul de pește

În plus față de condițiile generale stabilite în capitolul I se aplică următoarele condiții.

A.

Standarde de prelucrare

1.

Grăsimile topite provenite de la animale rumegătoare trebuie să fie purificate astfel încât nivelul maxim de impurități insolubile rămase în total să nu fie mai mare de 0,15 % din greutate.

B.

Importul de grăsimi topite

2.

Statele membre trebuie să autorizeze importul de grăsimi topite în cazul în care:

(a)

provin din țări terțe care se află pe lista din partea IV a anexei XI;

(b)

provin dintr-o instalație de prelucrare care se află pe lista menționată la articolul 29 alineatul (4);

(c)

au fost produse în conformitate cu prezentul regulament;

(d)

acestea fie:

(i)

provin parțial sau în întregime din materii prime porcine și dintr-o țară sau dintr-o zonă a teritoriului unei țări care a fost indemnă de febră aftoasă în ultimele 24 de luni sau indemnă de febră porcină clasică sau de febră porcină africană în ultimele 12 luni;

(ii)

provin parțial sau în întregime din materii prime de păsări de curte și dintr-o țară sau dintr-o zonă a teritoriului unei țări care a fost indemnă de boala Newcastle sau de pestă aviară în ultimele șase luni;

(iii)

provin parțial sau în întregime din materii prime de rumegătoare și dintr-o țară sau dintr-o zonă a teritoriului unei țări care a fost indemnă de febră aftoasă în ultimele 24 de luni și de pestă bovină în ultimele 12 luni sau

(iv)

în cazul în care s-a înregistrat o epidemie a uneia dintre bolile menționate anterior în perioada respectivă, au fost supuse unuia dintre următoarele procese de tratament termic:

la cel puțin 70 °C timp de cel puțin 30 de minute sau

la cel puțin 90 °C timp de cel puțin 15 minute

și sunt înregistrate și păstrate detalii privind punctele critice de control astfel încât proprietarul, operatorul sau reprezentatul acestora, precum și autoritatea competentă să poată monitoriza funcționarea instalației. Informațiile trebuie să includă dimensiunea particulelor, temperatura critică și, dacă este necesar, valoarea absolută a timpului, profilul presiunii, viteza de alimentare cu materii prime și rata de reciclare a grăsimilor și

(e)

sunt însoțite de un certificat de sănătate, în temeiul articolului 29 alineatul (6).

C.

Importul de ulei de pește

3.

Statele membre trebuie să autorizeze importul de ulei de pește în cazul în care:

(a)

provine din țări terțe care se află pe lista din partea III a anexei XI;

(b)

provine dintr-o instalație de prelucrare care se află pe lista menționată la articolul 29 alineatul (4);

(c)

a fost produs în conformitate cu prezentul regulament și

(d)

este însoțit de un certificat de sănătate, în temeiul articolului 29 alineatul (6).

D.

Cerințe de igienă

4.

În cazul în care se ambalează grăsimile topite sau uleiul de pește, acestea trebuie ambalate în containere noi sau în containere care au fost curățate, luându-se toate măsurile de precauție pentru a se preveni recontaminarea acestora. În cazul în care urmează să se efectueze transportul în vrac al produselor, tuburile, pompele și rezervoarele pentru marfa în vrac, precum și orice alt container sau autocisternă pentru marfă în vrac, folosite la transportul produselor din instalația de fabricație fie direct pe navă sau în cisterne de coastă, fie direct în instalații, trebuie să fie inspectate și declarate curate înainte de utilizare.

CAPITOLUL V

Cerințe specifice privind laptele, produsele lactate și colostrul

În plus față de condițiile generale stabilite în capitolul I se aplică următoarele condiții.

A.

Standarde de prelucrare

1.

Laptele crud și colostrul trebuie să fie produse în condiții care să ofere garanții adecvate privind sănătatea animală. Aceste condiții pot fi stabilite în conformitate cu procedura menționată la articolul 33 alineatul (2).

2.

Laptele sau produsele lactate tratate sau prelucrate trebuie să fie supuse unui tratament termic la cel puțin 2 °C timp de cel puțin 15 secunde sau oricărei combinații de temperatură și timp care are un efect termic cel puțin echivalent și care produce o reacție negativă la testul fosfatazei, urmate:

(a)

în cazul laptelui deshidratat sau al produselor lactate deshidratate, de un proces de deshidratare sau

(b)

în cazul unui produs lactat acidificat, de un proces prin care pH-ul este redus și menținut timp de cel puțin o oră la un nivel mai mic de 6.

3.

În plus față de cerințele stabilite în alineatul (2), laptele deshidratat și produsele lactate deshidratate trebuie să îndeplinească cel puțin următoarele cerințe:

(a)

după încheierea procesului de deshidratare, trebuie să se ia toate măsurile de precauție pentru a se preveni contaminarea produselor și

(b)

produsul final trebuie să fie:

(i)

ambalat în containere noi sau

(ii)

în cazul transportului în vrac, transportat în vehicule sau containere care au fost dezinfectate cu ajutorul unui produs aprobat de către autoritatea competentă înainte de încărcarea laptelui, a produselor lactate sau a colostrului.

B.

Import

4.

Statele membre trebuie să autorizeze importurile de lapte și produse lactate în cazul în care:

(a)

acestea provin din țări terțe care se află pe lista din partea I a anexei XI;

(b)

în cazul laptelui și al produselor lactate din țări terțe sau din zone ale țărilor terțe enumerate în coloana B din anexa la Decizia 95/340/CE (2), au fost supuse unui tratament de pasteurizare suficient pentru a produce o reacție negativă la testul fosfatazei și sunt însoțite de un certificat de sănătate conform cu modelul stabilit în capitolul 2(A) din anexa X;

(c)

în cazul produselor lactate cu un pH redus sub 6 din țări terțe sau din zone ale țărilor terțe enumerate în coloana C din anexa la Decizia 95/340/CE, au fost supuse mai întâi unui tratament de pasteurizare suficient pentru a produce o reacție negativă la testul fosfatazei și sunt însoțite de un certificat de sănătate conform cu modelul stabilit în capitolul 2(B) din anexa X;

(d)

în cazul laptelui și al produselor lactate din țări terțe sau din zone ale țărilor terțe enumerate în coloana C din anexa la Decizia 95/340/CE, au fost supuse mai întâi unui proces de sterilizare sau unui dublu tratament termic, fiecare dintre tratamente fiind suficient pentru a produce o reacție negativă la testul fosfatazei, și sunt însoțite de un certificat de sănătate conform cu modelul stabilit în capitolul 2(C) din anexa X și

(e)

provin dintr-o instalație de prelucrare care se află pe lista menționată la articolul 29 alineatul (4).

5.

Laptele și produsele lactate din țări terțe sau din zone ale țărilor terțe enumerate în coloana C din anexa la Decizia 95/340/CE în care s-a înregistrat o epidemie de febră aftoasă în ultimele 12 luni sau în care s-a efectuat o vaccinare împotriva febrei aftoase în ultimele 12 luni, înainte de introducerea pe teritoriul Comunității, trebuie să fi fost supuse:

(a)

unui proces de sterilizare în urma căruia să se atingă o valoare Fc mai mare sau egală cu 3 sau

(b)

unui tratament termic inițial cu un efect de încălzire cel puțin egal cu cel obținut prin procesul de pasteurizare de cel puțin 72 °C timp de cel puțin 15 secunde și suficient pentru a produce o reacție negativă la testul fosfatazei, urmat de:

(i)

un al doilea tratament termic cu un efect de încălzire cel puțin egal cu cel obținut prin tratamentul termic inițial și care să fie suficient pentru a produce o reacție negativă la testul fosfatazei, urmat, în cazul laptelui deshidratat sau al produselor lactate deshidratate, de un proces de deshidratare sau

(ii)

un proces de acidificare prin care pH-ul să fie menținut la o valoare mai mică de 6 timp de cel puțin o oră.

6.

În cazul în care se identifică riscul introducerii unei boli exotice sau orice risc pentru sănătatea animală se pot stabili condiții suplimentare pentru protecția sănătății animale în conformitate cu procedura menționată în articolul 33 alineatul (2).

CAPITOLUL VI

Cerințe specifice privind gelatina și proteinele hidrolizate

În plus față de condițiile generale stabilite în capitolul I se aplică următoarele condiții.

A.

Standarde de prelucrare pentru gelatină

1.

(a)

Gelatina trebuie să fie produsă printr-un proces care să garanteze că materiile prime de categoria 3 neprelucrate sunt supuse unui tratament cu acid sau substanțe alcaline, urmat de una sau mai multe clătiri. PH-ul trebuie să fie adaptat în consecință. Gelatina trebuie să fie extrasă prin una sau mai multe încălziri succesive, urmate de purificare prin filtrare sau sterilizare.

(b)

După ce a fost supusă proceselor menționate la litera (a), gelatina poate trece printr-un proces de deshidratare și, dacă este necesar, printr-un proces de pulverizare sau de laminare.

(c)

Utilizarea conservanților, alții decât dioxidul de sulf sau apa oxigenată, este interzisă.

2.

Gelatina trebuie să fie împachetată, ambalată, depozitată și transportată în condiții de igienă satisfăcătoare. În special:

(a)

trebuie să fie prevăzută o încăpere pentru depozitarea materialelor de împachetare și ambalare;

(b)

împachetarea și ambalarea trebuie să se desfășoare într-o încăpere sau într-un loc destinat acestui scop

și

(c)

pachetele și ambalajele care conțin gelatină trebuie să conțină cuvintele „gelatină destinată consumului animal”.

B.

Standarde de prelucrare pentru proteine hidrolizate

3.

Proteinele hidrolizate trebuie să fie produse printr-un proces de producție care implică măsuri corespunzătoare pentru reducerea la minimum a contaminării materiei brute de categoria 3. Pregătirea materiei brute de categoria 3 prin tratarea cu saramură, apă de var și spălare intensivă trebuie să fie urmată de:

(a)

expunerea materiilor prime la un pH mai mare de 11 timp de mai mult de trei ore la o temperatură mai mare de 80 °C, urmată de un tratament termic la o temperatură mai mare de 140 °C timp de 30 de minute la o presiune mai mare de 3,6 bari;

(b)

expunerea materiilor prime la un pH de 1-2, urmată de un pH mai mare de 11, urmată de un tratament termic la o temperatură mai mare de 140 °C timp de 30 de minute la 3 bari sau

(c)

un proces de producție echivalent aprobat în conformitate cu procedura menționată în articolul 33 alineatul (2).

C.

Import

4.

Statele membre trebuie să autorizeze importul de gelatină și proteine hidrolizate în cazul în care acestea:

(a)

provin din țări terțe care se află pe lista din partea XI a anexei X;

(b)

provin dintr-o instalație de prelucrare care se află pe lista menționată în articolul 29 alineatul (4);

(c)

au fost produse în conformitate cu prezentul regulament și

(d)

sunt însoțite de un certificat de sănătate, în temeiul articolului 29 alineatul (6).

CAPITOLUL VII

Cerințe specifice privind fosfatul dicalcic

În plus față de condițiile generale stabilite în capitolul I se aplică următoarele condiții.

A.

Standarde de prelucrare

1.

Fosfatul dicalcic trebuie să fie produs printr-un proces care:

(a)

să garanteze că materialul osos de categoria 3 este zdrobit în particule fine și degresat cu apă fierbinte și tratat cu acid clorhidric diluat (la o concentrație minimă de 4 % și la un pH mai mic de 1,5) timp de cel puțin două zile;

(b)

este urmat de un tratament cu soluție fosforică obținute cu oxid de calciu, rezultând un precipitat de fosfat dicalcic la un pH de 4-7 și

(c)

în final, constă din deshidratarea cu aer a acestui precipitat timp de 15 minute, la o temperatură la intrare de 270-325 °C și o temperatură finală între 60 și 65 °C

sau printr-un proces echivalent aprobat în conformitate cu procedura menționată la articolul 33 alineatul (2).

B.

Import

2.

Statele membre pot autoriza importul de fosfat dicalcic în cazul în care acesta:

(a)

provine din țări terțe care se află pe lista din partea XI a anexei X;

(b)

provine dintr-o instalație de prelucrare care se află pe lista menționată în articolul 29 alineatul (4);

(c)

a fost produs în conformitate cu prezentul regulament și

(d)

este însoțit de un certificat de sănătate, în temeiul articolului 29 alineatul (6).


(1)  Directiva 97/78/CE a Consiliului din 18 decembrie 1997 de stabilire a principiilor care stau la baza controalelor veterinare la produsele introduse în Comunitate din țări terțe (JO L 24, 30.1.1998, p. 9).

(2)  Decizia 95/340/CE a Comisiei din 27 iulie 1995 de stabilire a listei provizorii a țărilor terțe din care statele membre autorizează importurile de lapte și de produse lactate și de abrogare a Deciziei 94/70/CE (JO L 200, 24.8.1995, p. 38), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Decizia 96/584/CE (JO L 255, 9.10.1996, p. 20).


ANEXA VIII

CERINȚE PRIVIND INTRODUCEREA PE PIAȚĂ A HRANEI PENTRU ANIMALE DE COMPANIE, A PRODUSELOR DE MESTECAT PENTRU CÂINI ȘI A PRODUSELOR TEHNICE

CAPITOLUL I

Cerințe privind aprobarea instalațiilor pentru hrană pentru animale de companie și a instalațiilor tehnice

Instalațiile care produc hrană pentru animale de companie, produse de mestecat pentru câini și produse tehnice, altele decât îngrășămintele organice, amelioratorii de soluri și derivații grăsimii proveniți din materiile prime de categoria 2, trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:

1.

trebuie să dispună de dotări corespunzătoare pentru depozitarea și tratarea materiilor prime în deplină siguranță și

2.

trebuie să dispună de dotări corespunzătoare pentru eliminarea subproduselor de origine animală nefolosite rămase după fabricarea produselor în conformitate cu prezentul regulament sau se trimit materiile prime respective într-o instalație de prelucrare sau într-o instalație de incinerare sau coincinerare, în conformitate cu prezentul regulament.

CAPITOLUL II

Cerințe privind hrana pentru animale de companie și produsele de mestecat pentru câini

A.   Materii prime

1.

Singurele subproduse de origine animală care pot fi folosite pentru a produce hrană pentru animale de companie și produse de mestecat pentru câini sunt cele menționate la articolul 6 alineatul (1) literele (a)-(j). Totuși, hrana neprelucrată pentru animale de companie poate fi fabricată numai din subprodusele de origine animală menționate la articolul 6 alineatul (1) litera (a).

B.   Standarde de prelucrare

2.

Conservele pentru animale pot fi supuse tratamentului termic la o valoare Fc minimă de 3.

3.

Hrana prelucrată pentru animale de companie, alta decât conservele pentru animale, trebuie să fie supusă unui tratament termic la cel puțin 90 °C aplicat întregului conținut. După tratament trebuie să se ia toate măsurile de precauție pentru a se asigura că produsul nu este expus contaminării. Produsul trebuie să fie ambalat în ambalaje noi.

4.

Produsele de mestecat pentru câini trebuie să fie supuse unui tratament termic pe parcursul prelucrării suficient pentru a distruge organismele patogene (inclusiv salmonella). După tratament trebuie să se ia toate măsurile de precauție pentru a se asigura că produsul nu este expus contaminării. Produsul trebuie să fie ambalat în ambalaje noi.

5.

Hrana neprelucrată pentru animale de companie trebuie să fie ambalată în ambalaje noi pentru a se preveni orice scurgeri. Trebuie să se ia măsuri eficiente pentru a se asigura că produsul nu este expus contaminării pe parcursul întregului lanț de producție și până la punctul de vânzare. Cuvintele „numai pentru hrană pentru animale de companie” trebuie să fie afișate în mod vizibil și lizibil pe ambalaj.

6.

Pe parcursul producției și/sau al depozitării (înainte de expediere) trebuie să se preleveze probe aleatorii pentru a se verifica respectarea următoarelor standarde:

 

Salmonella: absentă în 25 g: n = 5, c = 0, m = 0, M = 0

 

unde:

n

=

numărul de probe care urmează să fie testate;

m

=

valoarea prag pentru numărul de bacterii; rezultatul este considerat satisfăcător în cazul în care numărul de bacterii din toate probele nu este mai mare de m;

M

=

valoarea maximă a numărului de bacterii; rezultatul este considerat satisfăcător în cazul în care numărul de bacterii din una sau mai multe probe este mai mare sau egal cu M și

c

=

numărul de probe pentru care numărul de bacterii poate fi între m și M, proba fiind considerată acceptabilă în cazul în care numărul de bacterii din celelalte probe este mai mic sau egal cu m.

C.   Import

7.

Statele membre trebuie să autorizeze importurile de hrană pentru animale de companie și de produse de mestecat pentru câini în cazul în care acestea:

(a)

provin din țări terțe care se află pe lista din partea X a anexei XI;

(b)

provin din instalații de hrană pentru animale de companie aprobate de către autoritatea competentă din țara terță care îndeplinesc condițiile specifice stabilite în prezentul regulament;

(c)

au fost produse în conformitate cu prezentul regulament;

(d)

sunt însoțite:

(i)

în cazul conservelor pentru animale, de un certificat conform cu modelul stabilit în capitolul 3(A) din anexa X;

(ii)

în cazul hranei prelucrate pentru animale de companie, alta decât conservele pentru animale, de un certificat conform cu modelul stabilit în capitolul 3(B) din anexa X;

(iii)

în cazul produselor de mestecat pentru câini, de un certificat conform cu modelul stabilit în capitolul 3(C) din anexa X sau

(iv)

în cazul hranei neprelucrate pentru animale de companie, de un certificat conform cu modelul stabilit în capitolul 3(D) din anexa X.

CAPITOLUL III

Cerințe privind gunoiul de grajd, gunoiul de grajd prelucrat și produsele din gunoi de grajd prelucrat

I.   Gunoi de grajd neprelucrat

A.   Comerț

1.

(a)

Comerțul cu gunoi de grajd neprelucrat provenit de la alte specii decât păsările de curte sau ecvideele este interzis, cu excepția cazului gunoiului de grajd:

(i)

dintr-o zonă care nu este supusă restricțiilor din cauza unei boli transmisibile grave și

(ii)

destinat aplicării, sub supravegherea autorităților competente, pe un teren care face parte dintr-o singură fermă situată de ambele părți ale frontierei dintre două state membre.

(b)

Cu toate acestea, autoritatea competentă poate acorda aprobări specifice pentru introducerea pe teritoriul său a:

(i)

gunoiului de grajd destinat prelucrării într-o instalație tehnică sau într-o instalație de biogaz sau de compost aprobată de către autoritatea competentă în conformitate cu prezentul regulament în vederea fabricării produselor menționate în secțiunea II prevăzută în continuare. Autoritatea competentă trebuie să ia în considerare proveniența gunoiului de grajd atunci când aprobă astfel de instalații sau

(ii)

gunoiului de grajd destinat aplicării pe terenul unei ferme. Acest tip de comerț poate interveni cu consimțământul autorităților competente din ambele state membre, cel de proveniență și cel de destinație. Atunci când analizează acordarea consimțământului, autoritățile competente trebuie să examineze în special proveniența gunoiului de grajd, destinația acestuia și sănătatea animală, precum și aspectele privind siguranța.

În astfel de cazuri, gunoiul de grajd trebuie să fie însoțit de un certificat de sănătate animală, conform cu modelul stabilit în cadrul procedurii din articolul 33 alineatul (2).

2.

Comerțul cu gunoi de grajd neprelucrat de la păsări de curte este supus următoarelor condiții:

(a)

gunoiul de grajd trebuie să provină dintr-o zonă care nu este supusă restricțiilor din cauza bolii Newcastle sau a gripei aviare;

(b)

în plus, gunoiul de grajd neprelucrat de la păsări de curte vaccinate împotriva bolii Newcastle nu trebuie să fie expediat într-o regiune care a obținut statutul de nevaccinare împotriva bolii Newcastle în temeiul articolului 15 alineatul (2) din Directiva 90/539/CEE (1) și

(c)

gunoiul de grajd trebuie să fie însoțit de un certificat de sănătate conform cu modelul stabilit în cadrul procedurii menționate la articolul 33 alineatul (2).

3.

Comerțul cu gunoi de grajd neprelucrat de la ecvidee nu este supus nici unei condiții de sănătate animală.

B.   Import

4.

Statele membre trebuie să autorizeze importul de gunoi de grajd neprelucrat în cazul în care acesta:

(a)

provine din țări terțe care se află pe lista din partea IX a anexei XI;

(b)

îndeplinește, în funcție de specia în cauză, cerințele din alineatul (1) litera (a);

(c)

este însoțit de un certificat de sănătate, în temeiul articolului 29 alineatul (6).

II.   Gunoiul de grajd prelucrat și produsele din gunoi de grajd prelucrat

A.   Introducerea pe piață

5.

Introducerea pe piață a gunoiului de grajd prelucrat și a produselor din gunoi de grajd prelucrat este supusă următoarelor condiții:

(a)

acestea trebuie să provină dintr-o instalație tehnică, dintr-o instalație de biogaz sau de compost aprobată de către autoritatea competentă în conformitate cu prezentul regulament;

(b)

trebuie să fi fost supuse unui proces de tratament termic la cel puțin 70 °C timp de cel puțin 60 de minute sau unui tratament echivalent în conformitate cu normele stabilite în cadrul procedurii menționate la articolul 33 alineatul (2);

(c)

acestea trebuie:

(i)

să nu conțină salmonella (salmonella absentă în 25 g de produs tratat);

(ii)

să nu conțină enterobacteriaceae (pe baza numărului de bacterii anaerobe: < 1 000 cfu pe gram de produs tratat) și

(iii)

să fie supuse unui tratament de reducere a bacteriilor cu spori și a formării de substanțe toxice și

(d)

trebuie să fie depozitate astfel încât, după prelucrare, contaminarea sau infectarea ulterioară și umiditatea să devină imposibile. Prin urmare, trebuie să fie depozitate:

(i)

în silozuri bine sigilate și izolate sau

(ii)

în saci sigilați corespunzător (saci de plastic sau „saci mari”).

B.   Import

6.

Statele membre autorizează importul de gunoi de grajd prelucrat sau de produse din gunoi de grajd prelucrat în cazul în care acestea:

(a)

provin din țări terțe care se află pe lista din partea IX a anexei XI;

(b)

provin dintr-o instalație aprobată de către autoritatea competentă din țara terță care îndeplinește condițiile specifice stabilite în prezentul regulament;

(c)

îndeplinesc cerințele alineatului (5) menționat anterior și

(d)

sunt însoțite de un certificat de sănătate, în temeiul articolului 29 alineatul (6).

III.   Guano

7.

Introducerea pe piață a „guano” nu este supusă nici unei condiții de sănătate animală.

CAPITOLUL IV

Cerințe privind sângele și produsele din sânge utilizate în scopuri tehnice, inclusiv produsele farmaceutice, agenții de diagnostic in vitroși de laborator, cu excepția serului de ecvidee

A.   Introducerea pe piață

1.

Introducerea pe piață a produselor din sânge reglementate de prezentul capitol este supusă cerințelor stabilite în articolul 20.

B.   Import

2.

Importul de sânge este supus cerințelor stabilite în capitolul XI.

3.

Statele membre trebuie să autorizeze importul de produse din sânge în cazul în care acestea:

(a)

provin din țări terțe care se află pe lista din partea VI a anexei XI;

(b)

provin dintr-o instalație aprobată de către autoritatea competentă din țara terță care îndeplinește condițiile specifice stabilite în prezentul regulament și

(c)

sunt însoțite de un certificat de sănătate, în temeiul articolului 29 alineatul (6) și

(d)

fie provin dintr-o țară terță în care nu s-a înregistrat nici un caz de febră aftoasă cel puțin în ultimele 24 de luni și nici un caz de stomatită veziculoasă, boală veziculoasă a porcului, pestă bovină, pesta micilor rumegătoare, febra văii marelui rift, febră catarală ovină, pestă ecvină africană, pestă porcină clasică, pestă porcină africană, boală Newcastle sau pestă aviară în ultimele 12 luni la speciile care pot fi afectate de aceste boli și în care nu s-a efectuat vaccinarea împotriva acestor boli în ultimele 12 luni. Certificatul de sănătate poate fi întocmit în funcție de specia de animal de la care provin produsele din sânge sau

(e)

în cazul produselor din sânge care provin de la bovine:

(i)

provin dintr-o țară terță care îndeplinește cerințele menționate la litera (d) din care importul de bovine, carne proaspătă de bovine sau material seminal de bovine este autorizat în temeiul legislației comunitare. Sângele din care sunt fabricate aceste produse trebuie să provină de la bovine din zona țării terțe în cauză și trebuie să fi fost colectat:

în abatoare aprobate în conformitate cu legislația comunitară

sau

în abatoare aprobate și supravegheate de către autoritatea competentă din țara terță. Adresele și numerele de aprobare ale acestor abatoare trebuie să fie notificate Comisiei și statelor membre sau indicate în certificat;

(ii)

au fost supuse următoarelor tratamente pentru a garanta absența agenților patogeni ai bolilor bovinelor menționate la litera (d):

tratament termic la o temperatură de 65 °C timp de cel puțin trei ore, urmat de o verificare a eficacității;

iradiere la 2,5 mega rad sau cu raze gamma, urmată de o verificare a eficacității;

modificarea pH-ului la pH 5 timp de două ore, urmată de o verificare a eficacității;

tratament termic la cel puțin 90 °C pentru întregul conținut, urmat de o verificare a eficacității sau

orice alt tratament prevăzut în conformitate cu procedura menționată la articolul 33 alineatul (2) sau

(iii)

îndeplinesc cerințele stabilite în capitolul X. În acest caz, ambalajul nu poate fi desfăcut pe parcursul depozitării, iar instalația tehnică trebuie să efectueze unul dintre tratamentele enumerate la punctul (ii).

4.

Condițiile specifice referitoare la importul produselor utilizate la diagnosticarea in vitroși pentru reactivii de laborator pot fi stabilite, dacă este necesar, în cadrul procedurii menționate la articolul 33 alineatul (2).

CAPITOLUL V

Cerințe privind serul de ecvidee

A.   Materii prime

1.

Serul trebuie:

(a)

să provină de la ecvidee care nu prezintă semne ale bolilor transmisibile grave menționate de Directiva 90/426/CEE (2) sau ale oricăror boli transmisibile grave care pot afecta ecvideele și

(b)

să fie obținut în unități sau centre care nu sunt supuse restricțiilor de sănătate impuse de directiva menționată anterior.

B.   Import

2.

Statele membre pot autoriza importul de ser de ecvidee în cazul în care acesta:

(a)

provine de la ecvidee care s-au născut și au fost crescute într-o țară terță din care este autorizat importul de cai pentru sacrificare;

(b)

a fost obținut, prelucrat și expediat în conformitate cu următoarele condiții:

(i)

provine dintr-o țară în care următoarele boli sunt boli cu declarare obligatorie: pesta ecvină africană, durina, răpciuga, encefalomielita ecvină (toate tipurile, inclusiv EEV), anemia ecvină infecțioasă, stomatita veziculoasă, rabia, antraxul;

(ii)

a fost obținut, sub supravegherea unui medic veterinar, de la ecvidee care, în momentul colectării, nu prezentau semnele clinice ale unei boli infecțioase;

(iii)

a fost obținut de la ecvidee care au rămas pe același teritoriu de la naștere sau, în cazul unei regionalizări oficiale în conformitate cu legislația comunitară, în zone ale țării terțe în care:

encefalomielita ecvină venezueleană nu a fost prezentă în ultimii doi ani;

durina nu a fost prezentă în ultimele șase luni și

răpciuga nu a fost prezentă în ultimele șase luni;

(iv)

a fost obținut de la ecvidee care nu s-au aflat niciodată într-o fermă care a fost supusă unei interdicții din motive de sănătate animală sau în cazul în care:

în cazul encefalomielitei ecvine, data la care au fost sacrificate toate ecvideele afectate de această boală era cu cel puțin șase luni înainte de data colectării;

în cazul anemiei infecțioase, toate animalele infectate au fost sacrificate, iar animalele rămase au prezentat o reacție negativă la două teste Coggins efectuate la un interval de trei luni;

în cazul stomatitei veziculoase, interdicția a fost ridicată cu cel puțin șase luni înainte de data colectării;

în cazul rabiei, ultimul caz s-a înregistrat cu cel puțin o lună înainte de data colectării;

în cazul antraxului, ultimul caz s-a înregistrat cu cel puțin 15 zile înainte de data colectării sau

toate animalele din speciile care pot fi afectate de aceste boli și care se află în fermă au fost sacrificate, iar clădirile au fost dezinfectate cu cel puțin 30 de zile înainte de data colectării (sau, în cazul antraxului, cu cel puțin 15 zile înainte);

(v)

a fost supus tuturor măsurilor de precauție pentru a evita contaminarea cu agenți patogeni pe parcursul producției, manipulării și ambalării;

(vi)

a fost ambalat în containere sigilate impermeabile, purtând eticheta „ser de ecvidee” și numărul de înregistrare al unității în care a fost colectat;

(c)

provine de la o instalație aprobată de către autoritatea competentă din țara terță care îndeplinește condițiile specifice stabilite în prezentul regulament și

(d)

este însoțit de un certificat conform cu modelul stabilit în capitolul 4 din anexa X.

CAPITOLUL VI

Cerințe privind pieile brute și prelucrate de copitate

A.   Domeniu de aplicare

1.

Dispozițiile prezentului capitol nu se aplică:

(a)

pieilor brute și prelucrate de copitate care îndeplinesc cerințele Directivei 64/433/CEE a Consiliului din 26 iunie 1964 privind problemele de sănătate în domeniul schimburilor intracomunitare de cărnuri proaspete (3);

(b)

pieilor brute și prelucrate de copitate care au fost supuse unui tratament complet de tăbăcire;

(c)

în cazul „wet blue”;

(d)

„pieii piclate” și

(e)

pieilor tratate cu oxid de calciu (tratate cu apă de var și saramură la un pH de 12-13 timp de cel puțin opt ore).

2.

În domeniul de aplicare definit de alineatul (1), dispozițiile prezentului capitol se aplică pieilor brute și prelucrate proaspete, înghețate și tratate. În sensul prezentului capitol, „piei brute și prelucrate tratate” înseamnă pieile brute și prelucrate care au fost:

(a)

uscate;

(b)

sărate în stare uscată sau sărate umed timp de cel puțin 14 zile înainte de expediere;

(c)

sărate timp de șapte zile în sare de mare, cu un adaos de 2 % de carbonat de sodiu;

(d)

uscate timp de 42 de zile la o temperatură de cel puțin 20 °C sau

(e)

conservate printr-un proces, altul decât tăbăcirea, specificat în conformitate cu procedura menționată în articolul 33 alineatul (2).

B.   Comerț

3.

Comerțul cu piei brute sau prelucrate proaspete sau înghețate este supus acelorași condiții de sănătate animală ca și cele aplicate cărnii proaspete în temeiul Directivei 72/461/CEE a Consiliului din 12 decembrie 1972 din 12 decembrie 1972 a Consiliului privind problemele de inspecție veterinară în materie de schimburi comerciale intracomunitare de carne proaspătă (4).

4.

Comerțul cu piei brute și prelucrate tratate este autorizat cu condiția ca documentul comercial prevăzut în anexa II să însoțească fiecare lot și să ateste că:

(a)

pieile brute și prelucrate au fost tratate în conformitate cu alineatul (2) și

(b)

lotul nu a intrat în contact cu alte produse animale sau cu animale vii care prezintă un risc de răspândire a unei boli transmisibile grave.

C.   Import

5.

Statele membre trebuie să autorizeze importul de piei brute și prelucrate proaspete sau înghețate în cazul în care acestea:

(a)

au fost obținute de la animalele menționate la articolul 6 alineatul (1) litera (b) sau (c);

(b)

provin dintr-o țară terță sau, în cazul regionalizării în conformitate cu legislația comunitară, dintr-o zonă a țării terțe din care este autorizat importul tuturor categoriilor de carne proaspătă din speciile în cauză și în care:

(i)

timp de cel puțin 12 luni înainte de expediere a fost indemnă de următoarele boli:

pestă porcină clasică;

pestă porcină africană și

pestă bovină și

(ii)

timp de cel puțin 24 de luni înainte de expediere a fost indemnă de febră aftoasă și, timp de 12 luni înainte de expediere, nu s-a efectuat nici o vaccinare împotriva febrei aftoase;

(c)

au fost obținute de la:

(i)

animale care au rămas pe teritoriul țării de origine timp de cel puțin trei luni înainte de a fi sacrificate sau de la naștere, în cazul animalelor cu o vârstă mai mică de trei luni;

(ii)

în cazul pieilor brute și prelucrate de biongulate, animale care provin din ferme în care nu a existat o epidemie de febră aftoasă în ultimele 30 de zile și în jurul cărora, pe o rază de 10 km, nu a existat nici un caz de febră aftoasă timp de 30 de zile;

(iii)

în cazul pieilor brute și prelucrate de porcine, animale care provin din ferme în care nu a existat o epidemie de boală veziculoasă a porcului în ultimele 30 de zile sau de pestă porcină clasică sau africană în ultimele 40 de zile și în jurul cărora, pe o rază de 10 km, nu a existat nici un caz de astfel de boli timp de 30 de zile sau

(iv)

animale care au fost supuse inspecției de sănătate ante-mortem la abator pe parcursul celor 24 de ore anterioare sacrificării și nu au prezentat semne de febră aftoasă, pestă bovină, pestă porcină clasică, pestă porcină africană sau boală veziculoasă a porcului;

(d)

au fost supuse tuturor măsurilor de precauție pentru a se evita recontaminarea cu agenți patogeni și

(e)

sunt însoțite de un certificat conform cu modelul stabilit în capitolul 5(A) din anexa X.

6.

Statele membre trebuie să autorizeze importul de piei brute și prelucrate tratate în cazul în care acestea:

(a)

au fost obținute de la animalele menționate la articolul 6 alineatul (1) litera (b), (c) sau (k);

(b)

sunt însoțite de un certificat conform cu modelul stabilit în capitolul 5(B) din anexa X;

(c)

provin de la:

(i)

animale cu proveniența într-o regiune a unei țări terțe sau într-o țară terță care nu este supusă, în temeiul legislației comunitare, restricțiilor din cauza unei epidemii provocate de o boală transmisibilă gravă de care pot fi afectate animalele din speciile în cauză și pentru care au fost tratate în conformitate cu alineatul (2) sau

(ii)

de la animale care provin din alte regiuni ale unei țări terțe sau din alte țări terțe și care au fost tratate în conformitate cu alineatul (2) litera (c) sau (d) sau

(iii)

de la rumegătoare care au fost tratate în conformitate cu alineatul (2) și care au fost ținute separat timp de 21 de zile sau care au fost transportate pe o perioadă de 21 de zile fără întrerupere. În acest caz, certificatul menționat la litera (b) este înlocuit de o declarație conform cu modelul stabilit în capitolul 5(C) din anexa X, care să dovedească faptul că cerințele în cauză au fost îndeplinite;

(d)

în cazul pieilor brute sau prelucrate sărate transportate pe nave, pieile au fost sărate înainte de import pe durata specificată în certificatul care însoțește lotul și

(e)

lotul nu a intrat în contact cu alte produse animale sau cu animale vii care prezintă un risc de răspândire a unei boli transmisibile grave.

7.

Pieile brute și prelucrate proaspete, înghețate sau tratate de copitate trebuie să fie importate în containere, vehicule rutiere, vagoane de cale ferată sau baloturi sigilate de către autoritatea competentă din țara terță din care sunt expediate.

CAPITOLUL VII

Cerințe privind trofeele de vânătoare

A.   Materii prime

1.

Fără a aduce atingere măsurilor adoptate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 338/97 al Consiliului din 9 decembrie 1996 privind protecția speciilor de faună și floră sălbatică prin reglementarea comerțului cu acestea (5), trofeele de vânătoare:

(a)

de copitate și de păsări care au fost supuse unui tratament complet de taxidermie ce asigură conservarea acestora la temperatura camerei și

(b)

de alte specii decât copitate și păsări

nu sunt supuse nici unei restricții din motive de sănătate animală.

2.

Fără a aduce atingere măsurilor adoptate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 338/97, trofeele de vânătoare de copitate și de păsări care nu au fost supuse tratamentului menționat la alineatul (1) litera (a) sunt supuse următoarelor condiții. Acestea trebuie:

(a)

să provină de la animale dintr-o zonă care nu este supusă restricțiilor din cauza prezenței unei boli transmisibile grave de care pot fi afectate animalele din speciile în cauză sau

(b)

să respecte condițiile stabilite în alineatele (3) sau (4) în cazul în care provin de la animale dintr-o zonă care este supusă restricțiilor din cauza prezenței unei boli transmisibile grave de care pot fi afectate animalele din speciile în cauză.

3.

În ceea ce privește trofeele de vânătoare alcătuite numai din oase, coarne, copite, gheare, antene sau dinți, trofeele trebuie:

(a)

să fie scufundate în apă fierbinte pe o durată corespunzătoare, astfel încât să se garanteze eliminarea oricăror materii, altele decât oasele, coarnele, copitele, ghearele, antenele sau dinții;

(b)

să fie dezinfectate cu un produs autorizat de către autoritatea competentă, în special cu apă oxigenată, în cazul părților alcătuite din oase;

(c)

să fie ambalate, imediat după tratament, fără a intra în contact cu alte produse de origine animală care le-ar putea contamina, în ambalaje individuale, transparente și închise astfel încât să se evite o contaminare ulterioară și

(d)

să fie însoțite de un document sau certificat care indică faptul că au fost îndeplinite condițiile menționate anterior.

4.

În ceea ce privește trofeele de vânătoare alcătuite numai din piei brute sau prelucrate, trofeele trebuie:

(a)

să fi fost:

(i)

uscate sau

(ii)

sărate uscat sau umed timp de cel puțin 14 zile înainte de expediere sau

(iii)

conservate prin tratare, alta decât tăbăcirea, aprobată în conformitate cu procedura menționată la articolul 33 alineatul (2);

(b)

să fie ambalate, imediat după tratament, fără a fi intrat în contact cu alte produse de origine animală care le-ar putea contamina, în ambalaje individuale, transparente și închise astfel încât să se evite o contaminare ulterioară și

(c)

să fie însoțite de un document sau certificat care indică faptul că au fost îndeplinite condițiile menționate anterior.

B.   Import

5.

Statele membre trebuie să autorizeze importul de trofee de vânătoare tratate de păsări sau de copitate, alcătuite numai din oase, coarne, copite, gheare, antene, dinți, piei brute și prelucrate din țările terțe în cazul în care:

(a)

sunt însoțite de un certificat conform cu modelul stabilit în capitolul 6(A) din anexa X și

(b)

respectă cerințele din alineatele (3) și (4). Totuși, în cazul pieilor sărate uscat sau sărate umed transportate cu nave, pieile prelucrate nu trebuie să fie sărate cu 14 zile înainte de expediere, cu condiția ca ele se fie sărate timp de 14 zile înainte de import.

6.

Statele membre, în conformitate cu cerințele alineatului (7), trebuie să autorizeze importul de trofee de vânătoare de păsări și de copitate alcătuite numai din părți anatomice întregi, care nu au fost supuse nici unui tratament, din țări terțe:

(a)

care se află pe una dintre listele din anexa la Decizia 94/86/CE a Comisiei din 16 februarie 1994 de stabilire a listei provizorii de țări terțe din care statele membre autorizează importul de carne de vânat sălbatic (6) și

(b)

din care este autorizat importul tuturor categoriilor de carne proaspătă provenite de la speciile în cauză.

7.

Statele membre trebuie să autorizeze importul de trofee de vânătoare menționat la alineatul (6) în cazul în care:

(a)

provin de la animale care au proveniența într-o zonă care nu este supusă restricțiilor din cauza prezenței unei boli transmisibile grave de care pot fi afectate animalele din speciile în cauză;

(b)

au fost ambalate, imediat după tratare, fără să fi intrat în contact cu alte produse de origine animală care le-ar putea contamina, în ambalaje individuale, transparente și închise astfel încât să se evite o contaminare ulterioară și

(c)

sunt însoțite de un certificat conform cu modelul stabilit în capitolul 6(B) din anexa X.

CAPITOLUL VIII

Cerințe privind lâna, părul, părul de porc, penele și părțile de pene

A.   Materii prime

1.

Lâna neprelucrată, părul neprelucrat, părul de porc neprelucrat și penele și părțile de pene neprelucrate trebuie să fie obținute de la animalele menționate la articolul 6 alineatul (1) litera (c) sau (k). Ele trebuie să fie închise în ambalaje sigure și uscate. Totuși, mișcările de păr de porc din regiunile în care există endemii de pestă porcină africană sunt interzise, cu excepția cazului părului de porc care:

(a)

a fost fiert, vopsit sau albit sau

(b)

a fost supus unei alte forme de tratare care asigură eliminarea agenților patogeni, cu condiția să se prezinte o dovadă în acest sens, sub forma unui certificat emis de un medic veterinar competent din locul de origine. Spălarea în fabrică nu poate fi considerată ca fiind o formă de tratare în sensul prezentei dispoziții.

2.

Dispozițiile alineatului (1) nu se aplică penelor decorative sau penelor:

(a)

transportate de călători pentru uz personal sau

(b)

sub formă de loturi trimise unor persoane fizice în scopuri neindustriale.

B.   Import

3.

Statele membre trebuie să autorizeze importul de păr de porc din țări terțe sau, în cazul regionalizării în conformitate cu legislația comunitară, din regiuni ale acestor țări, în cazul în care:

(a)

părul de porc a fost obținut de la animale provenite din țara de origine și sacrificate într-un abator din țara în cauză și

(b)

fie:

(i)

în cazul în care nu s-au înregistrat cazuri de pestă porcină africană în ultimele 12 luni, lotul este însoțit de un certificat conform cu modelul stabilit în capitolul 7(A) din anexa X sau

(ii)

în cazul în care s-au înregistrat unul sau mai multe cazuri de pestă porcină africană în ultimele 12 luni, lotul este însoțit de un certificat conform cu modelul stabilit în capitolul 7(B) din anexa X.

4.

Statele membre trebuie să autorizeze importul de lână, păr, pene și părți de pene neprelucrate în cazul în care acestea:

(a)

sunt închise în ambalaje sigure și sunt uscate și

(b)

sunt trimise la instalația tehnică sau la o instalație intermediară în condiții care să garanteze evitarea răspândirii agenților patogeni.

CAPITOLUL IX

Cerințe privind produsele apicole

A.   Materii prime

1.   Produsele apicole destinate exclusiv folosirii în apicultură trebuie:

(a)

să nu provină dintr-o zonă care este supusă unui ordin de interdicție asociat prezenței bolii loca americană sau acariozei în cazul în care, în cazul acariozei, zona de destinație a obținut garanții suplimentare în conformitate cu articolul 14 alineatul (2) din Directiva 92/65/CEE (7) și

(b)

să îndeplinească cerințele impuse de articolul 8 litera (a) din Directiva 92/65/CEE.

Derogările trebuie stabilite, dacă este necesar, în conformitate cu procedura menționată în articolul 33 alineatul (2).

B.   Import

2.   Statele membre trebuie să autorizeze importul de produse apicole destinate folosirii în apicultură în cazul în care:

(a)

documentul comercial care însoțește lotul include următoarele informații:

(i)

țara de origine;

(ii)

denumirea unității de producție;

(iii)

numărul de înregistrare a unității de producție;

(iv)

tipul produselor și

(v)

precizarea: „Produse apicole destinate exclusiv folosirii în apicultură provenite dintr-o fermă care nu este supusă restricțiilor din cauza prezenței bolilor albinelor și colectate din centrul unei regiuni cu o rază de 3 km care nu este supusă restricțiilor din cauza bolii loca americană, o boală cu declarare obligatorie, timp de cel puțin 30 de zile.” și

(b)

autoritatea competentă care supraveghează unitatea de producție înregistrată a ștampilat documentul comercial.

CAPITOLUL X

Cerințe privind oasele și produsele din oase (cu excepția făinii de oase), coarnele și produsele din coarne (cu excepția făinii de coarne) și copitele și produsele din copite (cu excepția făinii de copite) destinate utilizării în alte scopuri decât ca hrană, îngrășăminte organice sau amelioratori de soluri

1.

Statele membre trebuie să autorizeze importul de oase și produse din oase (cu excepția făinii de oase), de coarne și produse din coarne (cu excepția făinii de coarne) și de copite și produse din copite (cu excepția făinii din copite) destinate obținerii de produse tehnice în cazul în care:

(a)

produsele sunt deshidratate înainte de export, nu înghețate sau congelate;

(b)

produsele sunt transportate numai pe uscat și pe mare, din țara lor de origine, direct la un punct de control la frontieră din Comunitate și nu sunt transbordate într-un alt port sau loc din exteriorul Comunității;

(c)

după verificarea documentelor, prevăzută de Directiva 97/78/CE, produsele sunt transportate direct la instalația tehnică.

2.

Fiecare lot trebuie să fie însoțit de:

(a)

un document comercial ștampilat de autoritatea competentă care supraveghează unitatea de origine, care să cuprindă următoarele informații:

(i)

țara de origine;

(ii)

denumirea unității de producție;

(iii)

tipul produsului (os deshidratat/produse din os deshidratat/coarne deshidratate/produse din coarne deshidratate/copite deshidratate/produse din copite deshidratate) și

(iv)

faptul că produsul a fost:

obținut de la animale sănătoase sacrificate într-un abator sau

deshidratat timp de 42 de zile la o temperatură medie de cel puțin 20 °C sau

încălzit timp de o oră la o temperatură internă de cel puțin 80 °C înainte de deshidratare sau

tratat cu cenușă timp de o oră la o temperatură internă de cel puțin 80 °C înainte de deshidratare sau

supus unui proces de acidificare astfel încât pH-ul să fie menținut la o valoare mai mică de 6 timp de cel puțin o oră înainte de deshidratare și

nu este destinat, în nici o etapă, folosirii ca hrană, materii prime pentru furaje, îngrășăminte organice sau amelioratori de soluri și

(b)

următoarea declarație a importatorului care trebuie să fie întocmit în cel puțin una dintre limbile oficiale ale statului membru prin care intră lotul în Comunitate și în cel puțin una dintre limbile oficiale ale statului membru de destinație:

Image

3.

La expedierea pe teritoriul Comunității, materiile prime trebuie să fie închise în containere sau vehicule sigilate sau transportate în vrac cu nave. În cazul în care se transportă în containere, containerele și, în toate cazurile, toate documentele însoțitoare trebuie să poarte numele și adresa instalației tehnice.

4.

După verificarea la punctul de frontieră prevăzută de Directiva 97/78/CE și în conformitate cu normele stabilite în articolul 9 alineatul (4) din directiva în cauză, materiile prime se transportă direct la instalația tehnică.

5.

Pe tot parcursul procesului de fabricație se păstrează evidențe privind cantitatea și tipul materiilor prime, astfel încât să se poată garanta că ele au fost utilizate pentru scopurile prevăzute.

CAPITOLUL XI

Subproduse de origine animală pentru producerea de hrană pentru animale de companie și produse farmaceutice și de alte produse tehnice

Statele membre trebuie să autorizeze importul de subproduse de origine animală pentru producția de hrană pentru animale de companie și produse farmaceutice și de alte produse tehnice în cazul în care:

1.

acestea provin din țări terțe care se află pe lista din partea VII a anexei XI;

2.

acestea sunt alcătuite numai din subprodusele de origine animală menționate la articolul 6 alineatul (1) litera (a);

3.

acestea au fost congelate rapid în instalația de origine;

4.

acestea au fost supuse tuturor măsurilor de precauție pentru a se evita recontaminarea cu agenți patogeni;

5.

acestea au fost ambalate în ambalaje noi pentru a se preveni orice scurgere;

6.

sunt însoțite de un certificat conform cu modelul stabilit în capitolul 8 din anexa X și

7.

după verificarea la punctul de frontieră, prevăzută de Directiva 97/78/CE, și în conformitate cu normele stabilite în articolul 9 alineatul (4) din directiva în cauză, acestea sunt transportate fie:

(a)

direct la o instalație de producere a hranei pentru animale de companie sau la o instalație tehnică, care a oferit garanții că subprodusele de origine animală vor fi folosite numai în scopul prevăzut și nu vor ieși din instalație fără a fi tratate sau

(b)

la o instalație intermediară.

CAPITOLUL XII

Grăsimi topite pentru scopuri oleochimice

Statele membre trebuie să autorizeze importul de grăsimi topite destinate prelucrării printr-o metodă care respectă cel puțin standardele unuia dintre procesele descrise în anexa VI capitolul III, în cazul în care:

1.

produsul este transportat numai pe uscat și pe mare, din țara de origine, direct la un punct de control la frontieră din Comunitate;

2.

după verificarea documentelor, prevăzută de Directiva 97/78/CE, și în conformitate cu normele stabilite în articolul 9 alineatul (4) din directiva în cauză, produsele sunt transportate la instalația oleochimică în care vor fi prelucrate;

3.

fiecare lot este însoțit de o declarație întocmită de importator. Această declarație trebuie să precizeze că produsele importate în conformitate cu prezentul capitol nu vor fi destinate folosirii în alte scopuri decât prelucrarea suplimentară printr-o metodă care respectă cel puțin standardele unuia dintre procesele descrise în anexa VI capitolul III. Această declarație trebuie prezentată autorității competente de la punctul de control la frontieră și adnotată de aceasta la primul punct de intrare a mărfurilor în Comunitate, apoi trebuie să însoțească lotul până la instalația oleochimică.


(1)  Directiva 90/539/CEE a Consiliului din 15 octombrie 1990 privind condițiile de sănătate animală care reglementează schimburile intracomunitare și importurile de păsări de curte și de ouă pentru incubație din țări terțe (JO L 303, 31.10.1990, p. 6), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Decizia 2000/505/CE a Comisiei (JO L 201, 9.8.2000, p. 8).

(2)  Directiva 90/426/CEE a Consiliului din 26 iunie 1990 privind condițiile de inspecție veterinară care reglementează deplasarea și importul de ecvidee din țări terțe (JO L 224, 18.8.1990, p. 42), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Decizia 2001/298/CE a Comisiei (JO L 102, 12.4.2001, p. 63).

(3)  JO 121, 29.7.1964, p. 2012, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 95/23/CE (JO L 243, 11.10.1995, p. 7).

(4)  JO L 302, 31.12.1972, p. 24, astfel cum a fost modificată ultima dată prin actul de aderare din 1994.

(5)  JO L 61, 3.3.1997, p. 1, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul nr. 1579/2001 al Comisiei (JO L 209, 2.8.2001, p. 14).

(6)  JO L 44, 17.2.1994, p. 33.

(7)  Directiva 92/65/CEE a Consiliului din 13 iulie 1992 de instituire a condițiilor de sănătate animală care reglementează comerțul și importurile în Comunitate de animale, material seminal, ovule și embrioni care nu fac obiectul, în ceea ce privește condițiile de sănătate animală, reglementărilor comunitare specifice menționate în anexa A la Directiva 90/425/CEE, punctul (I) (JO L 268, 14.9.1992, p. 54), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Decizia 2001/298/CE a Comisiei (JO L 102, 12.4.2001, p. 63).


ANEXA IX

NORMELE CARE SE APLICĂ UTILIZĂRII ANUMITOR MATERIALE DE CATEGORIA 2 SAU 3 PENTRU HRANA ANUMITOR ANIMALE ÎN CONFORMITATE CU ARTICOLUL 23 ALINEATUL (2)

1.   Prezenta anexă se aplică numai utilizatorilor și centrelor de colectare autorizate și înregistrate în temeiul articolului 23 alineatul (2) litera (c) punctele (iv), (vi) și (vii). În sensul prezentei anexe, „material relevant” înseamnă subprodusele de origine animală specificate în articolul 23 alineatul (2) litera (b) și produsele derivate ale acestora.

2.   Materiile prime se transportă la utilizatori și la centrele de colectare în conformitate cu anexa II.

3.   Centrele de colectare trebuie:

(a)

să îndeplinească cel puțin următoarele cerințe din anexa V:

(i)

capitolul I alineatele (1) literele (a), (b), (c), (d) și (f), (2), (3) și (4) și

(ii)

capitolul II alineatele (1), (2), (4), (5) și (9) și

(b)

să dețină dotări adecvate pentru distrugerea materiilor prime neprelucrate care nu au fost folosite sau să le trimită la o instalație de prelucrare sau la o instalație de incinerare sau coincinerare în conformitate cu prezentul regulament.

Statele membre pot autoriza folosirea unei instalații de prelucrare de categoria 2 ca centru de colectare.

4.   În plus față de evidențele necesare în conformitate cu anexa II, trebuie să se păstreze următoarele evidențe referitoare la materiile prime:

(a)

în cazul utilizatorilor finali, cantitatea folosită și data folosirii și

(b)

în cazul centrelor de colectare:

(i)

cantitatea tratată în conformitate cu alineatul (5);

(ii)

numele și adresa fiecărui utilizator final care cumpără materiile prime;

(iii)

unitățile în care materiile prime au fost preluate pentru a fi utilizate;

(iv)

cantitatea expediată și

(v)

data la care au fost expediate materiile prime.

5.   Operatorii din centrele de colectare care furnizează utilizatorilor finali alte materii prime decât organele comestibile de pește trebuie să se asigure că:

(a)

acestea sunt supuse unuia dintre următoarele tratamente (fie în centrul de colectare, fie într-un abator aprobat de către autoritatea competentă în conformitate cu legislația comunitară):

(i)

denaturare cu o soluție de agent colorant aprobat de către autoritatea competentă. Soluția trebuie să fie suficient de puternică, astfel încât culoarea materiilor prime colorate să fie perfect vizibilă și întreaga suprafață a tuturor bucăților din materiile prime respective să fie acoperită cu o soluție precum cea menționată anterior, fie prin imersia materiilor în aceasta, fie prin pulverizare sau altă modalitate de aplicare a soluției;

(ii)

sterilizare, adică fierbere sau tratare cu abur sub presiune până la prelucrarea completă a materiilor prime sau

(iii)

orice alt tratament aprobat de către autoritatea competentă și

(b)

sunt ambalate după tratament și înainte de expediere în ambalaje pe care se precizează, clar și lizibil, numele și adresa centrului de colectare și specificația „nu sunt destinate consumului uman”.


ANEXA X

MODELE DE CERTIFICATE DE SĂNĂTATE PENTRU IMPORTUL DIN ȚĂRI TERȚE DE ANUMITE SUBPRODUSE DE ORIGINE ANIMALĂ ȘI PRODUSE DERIVATE ALE ACESTORA

CAPITOLUL 1

Image

Image

Image

CAPITOLUL 2(A)

Image

Image

CAPITOLUL 2(B)

Image

Image

CAPITOLUL 2(C)

Image

Image

CAPITOLUL 3(A)

Image

Image

CAPITOLUL 3(B)

Image

Image

Image

CAPITOLUL 3(C)

Image

Image

CAPITOLUL 3(D)

Image

Image

CAPITOLUL 4

Image

Image

CAPITOLUL 5(A)

Image

Image

CAPITOLUL 5(B)

Image

Image

CAPITOLUL 5(C)

Image

Image

CAPITOLUL 6(A)

Image

Image

CAPITOLUL 6(B)

Image

Image

CAPITOLUL 7(A)

Image

Image

CAPITOLUL 7(B)

Image

Image

CAPITOLUL 8

Image

Image


ANEXA XI

LISTELE DE ȚĂRI TERȚE DIN CARE STATELE MEMBRE POT AUTORIZA IMPORTUL DE SUBPRODUSE DE ORIGINE ANIMALĂ CARE NU SUNT DESTINATE CONSUMULUI UMAN

Includerea unei țări în una dintre următoarele liste este o condiție necesară, dar nu suficientă pentru importul produselor relevante din țara în cauză. Importurile trebuie să respecte și cerințele de sănătate animală și de sănătate publică.

PARTEA I

Lista de țări terțe din care statele membre pot autoriza importul de lapte și produse lactate

Țările terțe din coloana B sau C din anexa la Decizia 95/340/CE.

PARTEA II

Lista de țări terțe din care statele membre pot autoriza importul de proteine animale prelucrate (cu excepția făinii de pește)

Țările terțe din partea I a anexei la Decizia 79/542/CEE.

PARTEA III

Lista de țări terțe din care statele membre pot autoriza importul de făină de pește și de ulei de pește

Țările terțe din anexa la Decizia 97/296/CE.

PARTEA IV

Lista de țări terțe din care statele membre pot autoriza importul de grăsimi topite (cu excepția uleiului de pește)

Țările terțe din partea I a anexei la Decizia 79/542/CEE.

PARTEA V

Lista de țări terțe din care statele membre pot autoriza importul de produse din sânge pentru materii prime pentru furaje

A.   Produse din sânge de la copitate

Țări terțe sau zone ale țărilor terțe enumerate în partea I din anexa la Decizia 79/542/CEE din care este autorizat importul tuturor categoriilor de carne proaspătă de la speciile în cauză.

B.   Produse din sânge de la alte specii

Țările terțe din partea I a anexei la Decizia 79/542/CEE.

PARTEA VI

Lista de țări terțe din care statele membre pot autoriza importul de produse din sânge (cu excepția ecvideelor) destinate utilizării în scopuri tehnice și farmaceutice

A.   Produse din sânge de la copitate

Țări terțe sau zone ale țărilor terțe enumerate în partea I din anexa la Decizia 79/542/CEE din care este autorizat importul tuturor categoriilor de carne proaspătă de la speciile în cauză.

B.   Produse din sânge de la alte specii

Țările terțe din partea I a anexei la Decizia 79/542/CEE.

PARTEA VII

Lista țărilor terțe din care statele membre pot autoriza importul de material neprelucrat pentru producția de hrană pentru animale de companie și de produse tehnice

A.   Material neprelucrat de la bovine, ovine, caprine, porcine și ecvidee

Țări terțe sau zone ale țărilor terțe enumerate în partea I din anexa la Decizia 79/542/CEE din care este autorizat importul tuturor categoriilor de carne proaspătă de la speciile în cauză.

B.   Material neprelucrat de la păsări de curte

Țări terțe din care statele membre autorizează importul de carne proaspătă de păsări de curte.

C.   Material neprelucrat de la alte specii

Țările terțe din partea I a anexei la Decizia 79/542/CEE.

PARTEA VIII

Lista de țări terțe din care statele membre pot autoriza importul de păr de porc netratat

Țările terțe din partea I a anexei la Decizia 79/542/CEE.

PARTEA IX

Lista de țări terțe din care statele membre pot autoriza importul de gunoi de grajd pentru tratarea solului

A.   Produse din gunoi de grajd prelucrat

Țările terțe din partea I a anexei la Decizia 79/542/CEE.

B.   Gunoi de grajd prelucrat de la ecvidee

Țările terțe din partea I a anexei la Decizia 79/542/CEE pentru ecvidee vii.

C.   Gunoi de grajd neprelucrat de la păsări de curte

Țări terțe din care statele membre autorizează importul de carne proaspătă de păsări de curte.

PARTEA X

Lista de țări terțe din care statele membre pot autoriza importul de hrană pentru animale de companie și produse de mestecat pentru câini

Țările terțe din partea I a anexei la Decizia 79/542/CEE, precum și următoarele țări:

 

(LK) Sri Lanka (1)

 

(JP) Japonia (2)

 

(TW) Taiwan (2).

PARTEA XI

Lista de țări terțe din care statele membre pot autoriza importul de gelatină, proteină hidrolizată și fosfat dicalcic

Țările terțe din partea I a anexei la Decizia 79/542/CEE, precum și următoarele țări:

 

(KR) Republica Coreea (3)

 

(MY) Malaiezia (3)

 

(PK) Pakistan (3)

 

(TW) Taiwan (3).


(1)  Produse de mestecat pentru câini, numai din piei brute sau prelucrate de copitate.

(2)  Hrană prelucrată pentru animale de companie, numai pentru pești ornamentali.

(3)  Numai gelatină.


Top