03/Volumul 44

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

113

L 273/1

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

(1)

Directiva 90/667/CEE a Consiliului din 27 noiembrie 1990 de stabilire a normelor veterinare privind eliminarea și prelucrarea deșeurilor, introducerea acestora pe piață și protecția împotriva agenților patogeni din furajele de origine animală sau pe bază de pește și de modificare a Directivei 90/425/CEE (4) a instituit principiul conform căruia toate deșeurile animale, indiferent de sursa acestora, pot fi folosite în producția de materii prime pentru furaje în cazul în care sunt supuse unui tratament corespunzător.

(2)

Comitetul științific de conducere adoptă numeroase avize după adoptarea directivei menționate anterior. Concluzia principală a fost aceea că subprodusele de origine animală provenite din animale care nu sunt adecvate consumului uman în urma inspecției veterinare nu trebuie să fie incluse în lanțul alimentar.

(3)

Având în vedere avizele științifice în cauză, ar trebui să se facă o diferențiere între măsurile care urmează să fie aplicate, în funcție de tipul subproduselor de origine animală folosite. Posibilele utilizări ale anumitor materiale de origine animală ar trebui să fie limitate. Este necesar să se instituie norme privind folosirea subproduselor de origine animală în alte scopuri decât pentru hrană și privind eliminarea acestora.

(4)

Având în vedere experiența din ultimii ani, se recomandă clarificarea relației dintre Directiva 90/667/CEE și legislația comunitară privind mediul. Prezentul regulament nu trebuie să afecteze aplicarea legislației comunitare existente sau să împiedice elaborarea unor norme noi privind protecția mediului, în special în ceea ce privește deșeurile biodegradabile. În acest sens, Comisia s-a angajat să pregătească până la sfârșitul anului 2004 o directivă privind deșeurile biologice, inclusiv deșeurile de catering, în vederea instituirii de norme privind utilizarea, recuperarea, reciclarea și eliminarea în siguranță a acestor deșeuri și în vederea controlării eventualelor contaminări.

(5)

În cadrul conferinței științifice internaționale privind făina de carne și oase, organizată de Comisie și de Parlamentul European la Bruxelles în 1 și 2 iulie 1997, a fost inițiată o dezbatere privind producția de făină de carne și oase și folosirea acesteia ca hrană. Conferința a lansat o invitație la reflecție privind viitoarea strategie în acest domeniu. În noiembrie 1997, în vederea inițierii unei dezbateri publice cât mai ample referitoare la viitorul legislației comunitare în domeniul alimentelor pentru animale, Comisia a finalizat un document consultativ privind făina de carne și oase. În urma acestei consultări s-a constatat că există un consens privind necesitatea modificării Directivei 90/667/CEE pentru a o adapta noilor informații științifice.

(6)

Parlamentul European, în rezoluția sa din 16 noiembrie 2000 privind BSE și siguranța alimentelor pentru animale (5), a solicitat interzicerea folosirii proteinelor animale în alimentația animalelor până la intrarea în vigoarea a prezentului regulament.

(7)

Avizele științifice arată că practica hrănirii unei specii de animale cu proteine provenite din cadavre sau părți de cadavre ale aceleiași specii prezintă un risc de răspândire a bolilor. Astfel, această practică trebuie interzisă ca măsură de precauție. Trebuie să se adopte norme de aplicare pentru a se asigura separarea necesară a subproduselor de origine animală destinate utilizării în alimentele pentru animale în fiecare etapă de prelucrare, depozitare și transport. Cu toate acestea, ar trebui să existe și posibilitatea de a introduce derogări de la această interdicție generală în ceea ce privește peștii și animalele cu blană, în cazul în care avizele științifice justifică acest lucru.

(8)

Deșeurile de catering care conțin produse de origine animală pot constitui un vector de răspândire a bolilor. Toate deșeurile de catering provenite din mijloace de transport folosite la nivel internațional trebuie să fie eliminate în condiții de siguranță. Deșeurile de catering produse în interiorul Comunității nu trebuie să fie folosite pentru hrănirea altor animalelor de crescătorie decât animalele cu blană.

(9)

Din octombrie 1996, Biroul Alimentar și Veterinar al Comisiei (OAV) a efectuat mai multe serii de inspecții în statele membre pentru a evalua prezența și gestionarea principalilor factori de risc și a procedurilor de supraveghere pentru BSE. Această evaluare a inclus și sistemele de topire comercială și alte metode de eliminare a deșeurilor animale. În urma acestor inspecții s-au emis anumite concluzii de ordin general și recomandări referitoare, în special, la trasabilitatea subproduselor de origine animală.

(10)

Pentru a evita orice risc de răspândire a agenților patogeni și/sau a reziduurilor, subprodusele de origine animală trebuie să fie prelucrare, depozitate și păstrate separat, într-o instalație aprobată și supravegheată, desemnată de statul membru în cauză, sau eliminate în mod corespunzător. În anumite situații, mai ales atunci când distanța, momentul transportului sau problemele de capacitate justifică acest lucru, instalația de prelucrare, incinerare sau coincinerare desemnată se poate afla pe teritoriul unui alt stat membru.

(11)

Directiva 2000/76/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 decembrie 2000 privind incinerarea deșeurilor (6) nu se aplică instalațiilor de incinerare în cazul în care deșeurile tratate sunt compuse numai din carcase de animale. Ar trebui să se stabilească cerințele minime pentru aceste instalații de incinerare în vederea protejării sănătății animale și publice. Până la adoptarea cerințelor comunitare, statele membre pot adopta legislația referitoare la mediu pentru aceste instalații. În cazul instalațiilor de incinerare de capacitate mică, precum cele situate în cadrul fermelor sau în crematoriile pentru animale de companie, se aplică cerințe mai puțin stricte pentru a reflecta riscul mai redus pe care îl prezintă materialul tratat și pentru a evita transportul inutil al subproduselor de origine animală.

(12)

Ar trebui să se instituie norme specifice privind controalele instalațiilor de prelucrare, cu trimitere specială la procedurile detaliate de validare a metodelor de prelucrare și de autosupraveghere a producției.

(13)

Derogările de la normele de utilizare a subproduselor de origine animală pot fi recomandate pentru a facilita hrănirea animalelor care nu sunt destinate consumului uman. Autoritățile competente trebuie să controleze aceste utilizări.

(14)

De asemenea, pot fi recomandate derogări care să permită eliminarea subproduselor de origine animală la fața locului, în situații controlate. Comisia trebuie să primească informațiile necesare care să îi permită monitorizarea situației și adoptarea de norme de aplicare, în cazul în care este necesar.

(15)

Ar trebui efectuate inspecții comunitare în statele membre pentru a asigura aplicarea uniformă a cerințelor de sănătate. Aceste inspecții ar trebui să cuprindă și proceduri de audit.

(16)

Legislația comunitară în materie de sănătate se bazează pe date științifice solide. În acest sens, comitetele științifice competente instituite de deciziile 97/404/CE (7) și 97/579/CE (8) ale Comisiei ar trebui să fie consultate ori de câte ori este necesar. Un aviz științific suplimentar este necesar, în special în ceea ce privește utilizarea produselor de origine animală din îngrășămintele organice și din amelioratorii de sol. Până la adoptarea normelor comunitare bazate pe acest aviz, statele membre pot păstra sau adopta norme naționale mai stricte decât cele preconizate în prezentul regulament, cu condiția ca aceste norme să fie conforme cu legislația comunitară aplicabilă.

(17)

În statele membre există o gamă largă de abordări în ceea ce privește sprijinul financiar acordat pentru prelucrarea, colectarea, depozitarea și eliminarea subproduselor de origine animală. Pentru a nu afecta condițiile de concurență între produsele agricole ar trebui să se efectueze o analiză și, dacă este necesar, ar trebui să se ia măsurile adecvate la nivel comunitar.

(18)

Având în vedere cele menționate anterior, se impune o revizuire fundamentală a normelor comunitare aplicabile subproduselor de origine animală.

(19)

Subprodusele de origine animală care nu sunt destinate consumului uman (în special proteine animale prelucrate, grăsimi topite, hrană pentru animale de companie, piei brute și prelucrate și lână) sunt incluse în lista de produse din anexa I la tratat. Introducerea pe piață a acestor produse constituie o sursă de venit importantă pentru o parte din populația agricolă. Pentru a se asigura dezvoltarea rațională a acestui sector și pentru a crește productivitatea, ar trebui prevăzute norme de sănătate animală și publică pentru produsele în cauză la nivel comunitar. Date fiind riscurile semnificative de răspândire a bolilor la care sunt expuse animalele, se impune aplicarea unor cerințe specifice în ceea ce privește introducerea pe piață a anumitor subproduse de origine animală, în special în regiunile cu un nivel ridicat al stării de sănătate.

(20)

Pentru a se asigura că produsele importate din țările nemembre au un standard de igienă cel puțin egal sau echivalent cu standardul de igienă aplicat în Comunitate, trebuie să se introducă un sistem de aprobare pentru țările nemembre și unitățile situate în acestea, precum și o procedură de inspecție comunitară care să asigure respectarea condițiilor pentru aprobarea în cauză. Importul de hrană pentru animale de companie și de materii prime pentru hrana pentru animale de companie din țările terțe poate avea loc sub rezerva unor condiții diferite de cele aplicabile unor astfel de materiale produse în Comunitate, în special în ceea ce privește garanțiile necesare pentru reziduurile de substanțe interzise în conformitate cu Directiva 96/22/CE a Consiliului din 29 aprilie 1996 privind interzicerea utilizării în activitatea de creștere a animalelor a anumitor substanțe cu acțiune hormonală sau tireostatică și a beta-agoniștilor și de abrogare a directivelor 81/602/CEE, 88/146/CEE și 88/299/CEE (9). Pentru a se asigura folosirea hranei pentru animale de companie și a materiilor prime pentru hrana pentru animale de companie numai în scopul prevăzut, ar trebui să se adopte măsuri adecvate de control privind importul de materiale prevăzute de aceste derogări.

(21)

Subprodusele de origine animală care tranzitează Comunitatea și cele care provin din Comunitate și sunt destinate exportului pot crea un risc pentru sănătatea animală și publică în cadrul Comunității. Prin urmare, prezentul regulament ar trebui să stabilească anumite cerințe care să se aplice acestor mișcări.

(22)

Documentul de însoțire pentru produsele de origine animală este cea mai bună modalitate de a oferi autorității competente din locul de destinație asigurarea că un transport respectă dispozițiile prezentului regulament. Certificatul de sănătate animală trebuie păstrat în scopul verificării destinației anumitor produse importate.

(23)

Directiva 92/118/CEE a Consiliului din 17 decembrie 1992 de stabilire a condițiilor de sănătate publică și animală care reglementează comerțul și importurile în Comunitate de produse care nu intră sub incidența condițiilor menționate, stabilite de normele comunitare speciale menționate de anexa A punctul (I) la Directiva 89/662/CEE și, în ceea ce privește agenții patogeni, în Directiva 90/425/CEE (10), urmărește obiectivele menționate anterior.

(24)

Consiliul și Comisia au adoptat mai multe decizii de punere în aplicare a directivelor 90/667/CEE și 92/118/CEE. Mai mult, Directiva 92/118/CEE a fost modificată în mod semnificativ și s-au prevăzut modificări suplimentare. Prin urmare, în prezent există numeroase acte comunitare care reglementează sectorul subproduselor de origine animală și este nevoie de simplificare.

(25)

O astfel de simplificare duce la o mai mare transparență în ceea ce privește normele sanitare specifice pentru produsele de origine animală care nu sunt destinate consumului uman. Simplificarea legislației specifice privind sănătatea nu trebuie să determine o dereglementare. Prin urmare, ar trebui să se mențină și, pentru a asigura protecția sănătății animale și publice, să se consolideze normele sanitare aplicabile produselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman.

(26)

Produsele în cauză trebuie să fie supuse unor norme de control veterinar, inclusiv referitoare la controalele efectuate de experți ai Comisiei, și la oricare măsuri de protecție stabilite de Directiva 90/425/CEE a Consiliului din 26 iunie 1990 privind controalele veterinare și zootehnice aplicabile în schimburile intracomunitare cu anumite animale vii și produse în vederea realizării pieței interne (11).

(27)

Produsele importate în Comunitate trebuie să fie supuse unor controale efective. Acest obiectiv poate fi atins prin aplicarea controalelor prevăzute de Directiva 97/78/CE a Consiliului din 18 decembrie 1997 de stabilire a principiilor de bază ale organizării controalelor veterinare pentru produsele care provin din țări terțe și sunt introduse în Comunitate (12).

(28)

Prin urmare, Directiva 90/667/CEE, Decizia 95/348/CE a Consiliului din 22 iunie 1995 de stabilire a normelor veterinare și de sănătate animală aplicabile în Regatul Unit și Irlanda pentru tratamentul anumitor tipuri de deșeuri destinate comercializării la nivel local ca furaje pentru anumite categorii de animale (13) și Decizia 1999/534/CE a Consiliului din 19 iulie 1999 privind măsurile care se aplică prelucrării anumitor deșeuri animale în scopul protecției împotriva encefalopatiilor spongiforme transmisibile și de modificare a Deciziei 97/735/CE (14) Comisiei ar trebui să fie abrogate.

(29)

Pentru a lua în considerare progresul tehnic și științific ar trebui să se asigure cooperarea strânsă și eficientă între Comisie și statele membre în cadrul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală instituit prin Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale privind legislația alimentară, de instituire a Autorității europene pentru siguranța alimentară și de adoptare a procedurilor în materie de siguranță alimentară (15).

(30)

Măsurile necesare pentru aplicarea prezentului regulament ar trebui adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a procedurilor privind exercitarea competențelor de punere în aplicare conferite Comisiei (16),

(a)

colectarea, transportul, depozitarea, manipularea, prelucrarea și folosirea sau eliminarea subproduselor de origine animală astfel încât să se evite orice risc pe care aceste produse îl pot prezenta pentru sănătatea animală sau publică;

(b)

introducerea pe piață și, în anumite cazuri, exportul și tranzitarea subproduselor de origine animală și a produselor derivate ale acestora menționate de anexele VII și VIII.

(a)

hranei neprelucrate pentru animale de companie din magazinele de vânzare cu amănuntul sau din incintele aflate lângă punctele de vânzare unde tranșarea și depozitarea au loc numai în vederea vânzării directe, la fața locului, către consumator;

(b)

laptelui și colostrului sub formă lichidă eliminate sau folosite în ferma de origine;

(c)

cadavrelor întregi sau părților de animale sălbatice care nu sunt suspecte ca fiind infectate cu boli transmisibile omului sau animalelor, cu excepția peștilor debarcați în scopuri comerciale și a cadavrelor sau a părților de animale sălbatice folosite pentru realizarea trofeelor de vânătoare;

(d)

hranei neprelucrate pentru animale de companie pentru consumul pe loc, provenită din animale sacrificate în ferma de origine în vederea folosirii ca alimente numai de către fermier și familia sa, în conformitate cu legislația națională;

(e)

deșeurilor de catering, cu excepția cazurilor în care:

(f)

ovulelor, embrionilor și materialului seminal destinate reproducerii și

(g)

tranzitului pe mare sau pe cale aeriană.

(a)

toate părțile corpului, inclusiv pieile brute sau prelucrate, aparținând următoarelor animale:

(b)

(c)

produse derivate din animale cărora li s-au administrat substanțe interzise prin Directiva 96/22/CE și produse de origine animală care conțin reziduuri de contaminanți periculoși pentru mediu și alte substanțe enumerate în grupul B (3) din anexa I la Directiva 96/23/CE a Consiliului din 29 aprilie 1996 privind măsurile de control care se aplică anumitor substanțe și reziduurile acestora existente în animalele vii și în produsele obținute de la acestea și de abrogare a directivelor 85/358/CEE și 86/469/CEE și a deciziilor 89/187/CEE și 91/664/CEE (19), în cazul în care aceste reziduuri depășesc nivelul permis stabilit de legislația comunitară sau, în absența acesteia, de legislația națională;

(d)

orice material de origine animală colectat în timpul tratării apelor reziduale provenite din instalații de prelucrare de categoria 1 și din alte incinte în care se elimină materiile prime cu riscuri specificate, inclusiv resturi, materiale provenite din desablare, amestecuri de grăsimi și uleiuri, nămol și materiale din canalele de scurgere ale incintelor în cauză, cu condiția ca acestea să nu conțină materii prime cu riscuri nespecificate sau părți de astfel de material;

(e)

deșeuri de catering provenite din mijloace de transport folosite la nivel internațional și

(f)

amestecuri de materii prime de categoria 1 fie cu material de categoria 2, fie cu materii prime de categoria 3 sau cu ambele, inclusiv orice material destinat prelucrării într-o instalație de prelucrare de categoria 1.

(a)

eliminate direct ca deșeu prin incinerare într-o instalație de incinerare aprobată în conformitate cu articolul 12;

(b)

prelucrate într-o instalație de prelucrare aprobată în temeiul articolului 13, folosindu-se orice metodă de prelucrare, de la 1 la 5, sau, în cazul în care autoritatea competentă impune acest lucru, metoda de prelucrare 1, caz în care produsul rezultat este marcat în mod permanent, dacă este posibil din punct de vedere tehnic prin miros, în conformitate cu anexa VI capitolul I, și eliminate definitiv sub formă de deșeu prin incinerare sau coincinerare într-o instalație de incinerare sau coincinerare aprobată în conformitate cu articolul 12;

(c)

cu excepția materiilor prime menționate la alineatul (1) litera (a) punctele (i) și (ii), prelucrate într-o instalație de prelucrare aprobată în conformitate cu articolul 13 cu ajutorul metodei de prelucrare 1, caz în care materialul rezultat este marcat în mod permanent, dacă este posibil din punct de vedere tehnic prin miros, în conformitate cu anexa VI capitolul I, și eliminate definitiv sub formă de deșeuri prin îngroparea într-o rampă de gunoi aprobată prin Directiva 1999/31/CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind rampele de gunoi (20);

(d)

în cazul deșeurilor de catering menționate la alineatul (1) litera (e), eliminate ca deșeu prin îngroparea într-o rampă de gunoi aprobată prin Directiva 1999/31/CE sau

(e)

având în vedere progresul înregistrat în ceea ce privește cunoștințele științifice, eliminate prin alte mijloace aprobate în conformitate cu procedura menționată în articolul 33 alineatul (2), după consultarea cu comitetul științific competent. Aceste mijloace pot veni în completarea dispozițiilor de la la literele (a)-(d) sau le pot înlocui pe acestea.

(a)

gunoi de grajd și conținut al tubului digestiv;

(b)

orice material de origine animală colectat în timpul tratării apelor reziduale provenite din abatoare, altele decât abatoarele reglementate de articolul 4 alineatul (1) litera (d) sau din instalații de prelucrare de categoria 2, inclusiv resturi, materiale provenite din desablare, amestecuri de grăsimi și uleiuri, nămol și materiale din canalele de scurgere ale incintelor în cauză;

(c)

produse de origine animală care conțin reziduuri de medicamente de uz veterinar și contaminanți enumerate în grupul B (1) și (2) din anexa I la Directiva 96/23/CE, în cazul în care aceste reziduuri depășesc nivelul permis stabilit de legislația comunitară;

(d)

produse de origine animală, altele decât materiile prime de categoria 1, care sunt importate din țări nemembre și care, în timpul inspecțiilor prevăzute de legislația comunitară, nu îndeplinesc cerințele veterinare privind importul în Comunitate, cu excepția cazurilor în care acestea sunt returnate sau în care importul este acceptat sub rezerva restricțiilor stabilite de legislația comunitară;

(e)

animale sau părți de animale, altele decât cele menționate la articolul 4, care mor în alt mod decât prin sacrificare pentru consumul uman, inclusiv animalele sacrificate în vederea eradicării unei epizootii;

(f)

amestecuri de materii prime de categoria 2 cu materii prime de categoria 3, inclusiv orice material destinat prelucrării într-o instalație de prelucrare de categoria 2 și

(g)

subproduse de origine animală, altele decât materiile prime de categoria 1 sau materiile prime de categoria 3.

(a)

eliminate direct ca deșeu prin incinerare într-o instalație de incinerare aprobată în conformitate cu articolul 12;

(b)

prelucrate într-o instalație de prelucrare aprobată în temeiul articolului 13, folosindu-se orice metodă de prelucrare, de la 1 la 5, sau, în cazul în care autoritatea competentă impune acest lucru, metoda de prelucrare 1, caz în care produsul rezultat este marcat în mod permanent, dacă este posibil din punct de vedere tehnic prin miros, în conformitate cu anexa VI capitolul I, și:

(c)

prelucrate într-o instalație de prelucrare, aprobată în conformitate cu articolul 13 cu ajutorul metodei de prelucrare 1, caz în care materialul rezultat este marcat în mod permanent, dacă este posibil din punct de vedere tehnic prin miros, în conformitate cu anexa VI capitolul I și:

(d)

în cazul materiilor prime provenite din pești, însilozate sau transformate în compost conform normelor adoptate în conformitate cu procedura menționată în articolul 33 alineatul (2);

(e)

în cazul gunoiului de grajd, al conținutului tubului digestiv separat de tubul digestiv, al laptelui și colostrului, în cazul în care autoritatea competentă nu consideră că acestea prezintă un risc de răspândire a unor boli transmisibile grave:

(f)

în cazul cadavrelor întregi sau al părților de animale sălbatice care nu sunt suspectate ca fiind infectate cu boli transmisibile oamenilor sau animalelor, folosite la realizarea trofeelor de vânătoare într-o instalație tehnică aprobată în acest sens în conformitate cu articolul 18 sau

(g)

eliminate prin alte mijloace sau folosite în alte moduri, aprobate în conformitate cu procedura menționată la articolul 33 alineatul (2), după consultarea comitetului științific competent. Aceste mijloace pot veni în completarea celor prevăzute la literele (a)-(f) sau le pot înlocui pe acestea.

(a)

părți de animale sacrificate, adecvate pentru consumul uman în conformitate cu legislația comunitară, dar care nu sunt destinate consumului uman din motive comerciale;

(b)

părți de animale sacrificate care sunt respinse ca fiind neadecvate pentru consumul uman, dar care nu sunt afectate de nici un semn al bolilor transmisibile omului sau animalelor și care provin din carcase care sunt adecvate pentru consumul uman în conformitate cu legislația comunitară;

(c)

piei brute și prelucrate, copite și coarne, păr de porc și pene provenite de la animale sacrificate într-un abator, au fost supuse unei inspecții ante-mortem și erau adecvate, în urma acestei inspecții, pentru a fi sacrificate în conformitate cu legislația comunitară;

(d)

sânge obținut de la animale, altele decât rumegătoare, care au fost sacrificate într-un abator după efectuarea unei inspecții ante-mortem și care, în urma inspecției respective, s-au dovedit a fi adecvate pentru sacrificarea în vederea consumului uman, în conformitate cu legislația comunitară;

(e)

subproduse de origine animală derivate din produsele destinate consumului uman, inclusiv oase degresate și jumări;

(f)

alimente vechi de origine animală sau alimente vechi care conțin produse de origine animală, altele decât deșeurile de catering, care nu mai sunt destinate consumului uman din motive comerciale sau din cauza unor probleme de fabricație sau defecte de ambalare sau a altor defecte care nu prezintă nici un risc pentru oameni sau animale;

(g)

lapte crud provenit de la animale care nu prezintă semne clinice ale unei boli transmisibile oamenilor sau animalelor prin intermediul produsului în cauză;

(h)

pește sau alte animale marine, cu excepția mamiferelor marine, capturate din mare pentru producția de făină de pește;

(i)

subproduse proaspete din pește provenite din instalațiile de fabricare a produselor din pește pentru consumul uman;

(j)

coji, subproduse de incubator și subproduse din ouă sparte provenite de la animale care nu prezintă semne clinice ale nici unei boli transmisibile oamenilor sau animalelor prin intermediul produsului în cauză;

(k)

sânge, piei brute și prelucrate, copite, pene, lână, coarne, păr și blană provenite de la animale care nu au prezentat semne clinice ale unei boli transmisibile oamenilor sau animalelor prin intermediul produsului în cauză și

(l)

deșeuri de catering, altele decât cele menționate la articolul 4 alineatul (1) litera (e).

(a)

eliminate direct ca deșeu prin incinerare într-o instalație de incinerare aprobată în conformitate cu articolul 12;

(b)

prelucrate într-o instalație de prelucrare aprobată în conformitate cu articolul 13 folosindu-se orice metodă de prelucrare, de la 1 la 5, caz în care produsul rezultat este marcat în mod permanent, dacă este posibil din punct de vedere tehnic prin miros, în conformitate cu anexa VI capitolul I, și eliminat sub formă de deșeu prin incinerare sau coincinerare într-o instalație de incinerare sau coincinerare aprobată în conformitate cu articolul 12 sau într-o rampă de gunoi aprobată în conformitate cu Directiva 1999/31/CE;

(c)

prelucrate într-o instalație de prelucrare aprobată în conformitate cu articolul 17;

(d)

transformate într-o instalație tehnică aprobată în conformitate cu articolul 18;

(e)

folosite ca materie primă într-o instalație de producere a hranei pentru animale de companie aprobată în conformitate cu articolul 18;

(f)

transformate într-o instalație de biogaz sau într-o instalație de compost aprobată în conformitate cu articolul 15;

(g)

în cazul deșeurilor de catering menționate la alineatul (1) litera (l), transformate într-o instalație de biogaz sau transformate în compost în conformitate cu normele prevăzute în cadrul procedurii menționate la articolul 33 alineatul (2) sau, până la adoptarea unor astfel de norme, în conformitate cu legislația națională;

(h)

în cazul materiilor prime provenite din pești, însilozate sau transformate în compost în conformitate cu normele prevăzute în cadrul procedurii menționate la articolul 33 alineatul (2) sau

(i)

eliminate prin alte mijloace sau folosite în alte moduri, în conformitate cu normele prevăzute în cadrul procedurii menționate la articolul 33 alineatul (2), după consultarea comitetului științific competent. Aceste mijloace pot veni în completarea celor prevăzute la literele (a)-(h) sau le pot înlocui pe acestea.

(a)

însoțite de un document comercial sau, în cazul în care prezentul regulament prevede acest lucru, de un certificat de sănătate și

(b)

transportate direct la instalația de destinație, care trebuie să fie aprobată în conformitate cu prezentul regulament.

(a)

să fie conforme cu cerințele din anexa III capitolul I;

(b)

să manipuleze și să depoziteze material de categoria 1 sau 2 în conformitate cu anexa III capitolul II partea B;

(c)

să efectueze verificările proprii prevăzute la articolul 25 și

(d)

să fie verificate de autoritatea competentă în conformitate cu articolul 26.

(a)

să fie conforme cu cerințele din anexa III capitolul I;

(b)

să manipuleze și să depoziteze materii prime de categoria 3 în conformitate cu anexa III capitolul II partea A;

(c)

să efectueze verificările proprii prevăzute la articolul 25 și

(d)

să fie verificate de către autoritatea competentă în conformitate cu articolul 26.

(a)

să fie conforme cu cerințele din anexa III capitolul III și

(b)

să fie verificate de autoritatea competentă în conformitate cu articolul 26.

(a)

condițiile generale prevăzute de anexa IV capitolul I;

(b)

condițiile de exploatare prevăzute de anexa IV capitolul II;

(c)

cerințele prevăzute de anexa IV capitolul III privind evacuarea apelor;

(d)

cerințele prevăzute de anexa IV capitolul IV privind reziduurile;

(e)

cerințele privind măsurarea temperaturii prevăzute de anexa IV capitolul V și

(f)

condițiile privind funcționarea anormală prevăzute de anexa IV capitolul VI.

(a)

să fie folosită numai pentru eliminarea animalelor de companie moarte și/sau a materiilor prime de categoria 2 sau 3;

(b)

atunci când se află pe teritoriul unei ferme, să fie folosită numai pentru eliminarea materiilor prime provenite de la ferma în cauză;

(c)

să respecte condițiile generale prevăzute de anexa IV capitolul I;

(d)

să respecte condițiile de exploatare aplicabile, prevăzute de anexa IV capitolul II;

(e)

să respecte cerințele prevăzute de anexa IV capitolul IV privind reziduurile;

(f)

să respecte cerințele aplicabile privind măsurarea temperaturii, prevăzute de anexa IV capitolul V și

(g)

să respecte condițiile privind funcționarea anormală prevăzute de anexa IV capitolul VI.

(a)

să fie conforme cu cerințele din anexa V capitolul I;

(b)

să manipuleze, să prelucreze și să depoziteze materii prime de categoria 1 sau 2 în conformitate cu anexa V capitolul II și anexa VI capitolul I;

(c)

să fie validate de autoritatea competentă în conformitate cu anexa V capitolul V;

(d)

să efectueze verificările proprii prevăzute la articolul 25;

(e)

să fie verificate de autoritatea competentă în conformitate cu articolul 26 și

(f)

să se asigure că, după prelucrare, produsele respectă cerințele din anexa VI capitolul I.

(a)

să prelucreze grăsimi topite derivate din material de categoria 2 în conformitate cu standardele prevăzute de anexa VI capitolul III;

(b)

să elaboreze și să pună în aplicare metode de monitorizare și verificare a punctelor de control decisiv în funcție de procedeul folosit;

(c)

să țină evidența informațiilor obținute în temeiul literei (b) pentru a le prezenta autorității competente și

(d)

să fie verificate de autoritatea competentă în conformitate cu articolul 26.

(a)

să fie conforme cu cerințele din anexa VI capitolul II partea A;

(b)

să manipuleze și să transforme subprodusele de origine animală în conformitate cu anexa VI capitolul II părțile B și C;

(c)

să fie verificate de autoritatea competentă în conformitate cu articolul 26;

(d)

să elaboreze și să pună în aplicare metode de monitorizare și de verificare a punctelor de control decisiv și

(e)

să se asigure că reziduurile de digestie și compostul, după caz, respectă standardele microbiologice prevăzute de anexa VI capitolul II partea D.

(a)

provin dintr-o fermă, teritoriu sau parte a unui teritoriu sau, în cazul produselor de acvacultură, dintr-o fermă, zonă sau parte a unei zone care nu sunt supuse restricțiilor privind sănătatea animală aplicabile animalelor și produselor în cauză, și în special restricțiilor din cadrul măsurilor de combatere a bolilor impuse de legislația comunitară sau al măsurilor privind bolile transmisibile grave prevăzute de Directiva 92/119/CEE a Consiliului din 17 decembrie 1992 de stabilire a măsurilor comunitare generale de combatere a unor boli la animale, precum și a măsurilor specifice împotriva bolii veziculoase a porcului (22);

(b)

nu au fost sacrificate într-o instalație în care erau prezente, în momentul sacrificării, animale infectate sau suspectate ca fiind infectate cu una dintre bolile reglementate de normele menționate la litera (a).

(a)

sunt obținute, manipulate, transportate și depozitate separat sau în momente diferite față de produsele care îndeplinesc toate condițiile de sănătate animală;

(b)

au fost supuse unui tratament suficient pentru a elimina problema de sănătate animală în cauză în conformitate cu prezentul regulament într-o instalație aprobată în acest sens de către statul membru în care a apărut problema de sănătate animală;

(c)

sunt identificate în mod corespunzător;

(d)

sunt conforme cu cerințele prevăzute de anexele VII și VIII sau normele de aplicare prevăzute în conformitate cu procedura menționată în articolul 33 alineatul (2).

(a)

să fie conforme cu cerințele din anexa V capitolul I și anexa VII capitolul I;

(b)

să manipuleze, să prelucreze și să depoziteze numai materii prime de categoria 3 în conformitate cu anexa V capitolul II și anexa VII;

(c)

să fie validate de către autoritatea competentă în conformitate cu anexa V capitolul V;

(d)

să efectueze verificările proprii prevăzute la articolul 25;

(e)

să fie verificate de către autoritatea competentă în conformitate cu articolul 26 și

(f)

să se asigure că, după prelucrare, produsele îndeplinesc cerințele din anexa VII capitolul I.

(a)

ținând seama de cerințele specifice prevăzute de anexa VIII pentru produsele obținute în aceste instalații:

(b)

să fie verificate de către autoritatea competentă în conformitate cu articolul 26.

(a)

au fost preparate într-o instalație de prelucrare de categoria 3 aprobată și supravegheată în conformitate cu articolul 17;

(b)

au fost preparate exclusiv din material de categoria 3, conform anexei VII;

(c)

au fost manipulate, prelucrate, depozitate și transportate în conformitate cu anexa VII și astfel încât să se garanteze respectarea articolului 22 și

(d)

îndeplinesc cerințele specifice prevăzute de anexa VII.

(a)

îndeplinesc fie:

(b)

provin din instalații aprobate și supravegheate în conformitate cu articolul 18 sau, în cazul subproduselor de origine animală menționate de anexa VIII, din alte instalații aprobate în conformitate cu legislația veterinară comunitară.

(a)

au fost preparați într-o instalație oleochimică de categoria 2 aprobată în conformitate cu articolul 14 din grăsimi topite rezultate din prelucrarea materiilor prime de categoria 2 într-o instalație de prelucrare de categoria 2 aprobată în conformitate cu articolul 13, în urma aplicării uneia dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5;

(b)

au fost manipulați, prelucrați, depozitați și transportați în conformitate cu anexa VI și

(c)

îndeplinesc cerințele specifice prevăzute de anexa VIII.

(a)

hrănirea unei specii cu proteine animale prelucrate care provin din cadavre sau părți de cadavre ale altor animale din aceeași specie;

(b)

hrănirea animalelor de crescătorie, altele decât animalele cu blană, cu deșeuri de catering sau cu materii prime pentru furaje care conțin deșeuri de catering sau care provin din astfel de deșeuri și

(c)

folosirea, pentru terenul de pășunat, a îngrășămintelor organice și a amelioratorilor de soluri, alții decât gunoiul de grajd.

(a)

folosirea subproduselor de origine animală pentru diagnosticare, în scopuri educaționale și de cercetare și

(b)

folosirea subproduselor de origine animală în taxidermie, în instalații tehnice aprobate în acest sens în conformitate cu articolul 18.

(2)

(a)

aplicarea dată derogărilor menționate la alineatul (2) și

(b)

modalitățile de control instituite pentru a garanta utilizarea subproduselor de origine animală numai în scopurile autorizate.

(a)

eliminarea directă a cadavrelor de animale de companie ca deșeuri prin îngropare;

(b)

eliminarea, ca deșeuri, a următoarelor subproduse de origine animală provenite din zone îndepărtate, prin ardere sau îngropare la fața locului:

(c)

eliminarea, ca deșeuri, a subproduselor de origine animală, prin ardere sau îngropare la fața locului în cazul unei epidemii care implică o boală menționată în lista A a Oficiului Internațional al Epizootiilor (OIE), în cazul în care autoritatea competentă refuză transportul la cea mai apropiată instalație de incinerare sau de prelucrare din cauza pericolului de răspândire a riscurilor pentru sănătate sau din cauza unei epidemii extinse care implică o boală epizootică ce determină reducerea capacității instalațiilor în cauză.

(a)

modul în care folosesc posibilitățile prevăzute la alineatul (1) litera (b) în ceea ce privește materiile prime de categoria 1 și 2 și

(b)

zonele pe care le clasifică drept zone îndepărtate în sensul aplicării alineatului (1) litera (b) și motivele pentru care le clasifică astfel.

(a)

pentru a se asigura că arderea sau îngroparea subproduselor de origine animală nu pune în pericol sănătatea animală sau umană și

(b)

pentru a preveni abandonarea, aruncarea sau eliminarea necontrolată a subproduselor de origine animală.

(a)

să identifice și să controleze punctele critice de control din instalații;

(b)

să elaboreze și să pună în aplicare metode de monitorizare și de verificare a punctelor de control decisiv;

(c)

în cazul instalațiilor de prelucrare, să preleveze probe reprezentative pentru a verifica respectarea:

(d)

să înregistreze rezultatele verificărilor și testelor menționate la literele (b) și (c) și să le păstreze timp de cel puțin doi ani pentru a le prezenta autorităților competente;

(e)

să introducă un sistem care să asigure posibilitatea de stabilire a originii fiecărui lot expediat.

(a)

să comunice imediat autorității competente toate detaliile privind tipul de probă și lotul din care a fost prelevată;

(b)

să determine cauzele nerespectării;

(c)

să prelucreze din nou sau să elimine lotul contaminat sub supravegherea autorității competente;

(d)

să se asigure că nici un material suspectat de contaminare sau contaminat nu este scos din instalație înainte de a fi prelucrat din nou sub supravegherea autorității competente și eșantionat din nou în mod oficial pentru a corespunde standardelor prevăzute de prezentul regulament, dacă nu este destinat eliminării;

(e)

să mărească frecvența eșantionării și testării producției;

(f)

să studieze evidențele privind subprodusele de origine animală care corespund probei din produsul finit și

(g)

să înceapă procedurile de decontaminare și curățare în cadrul instalației.

(a)

legislația țării terțe;

(b)

organizarea autorității competente și a serviciilor de inspecție ale acesteia din țara terță, competențele acestor servicii și supravegherea la care sunt supuse, precum și posibilitatea acestora de a monitoriza eficient aplicarea legislației;

(c)

condițiile de sănătate aplicate efectiv în ceea ce privește producția, fabricația, manipularea, depozitarea și expedierea produselor de origine animală destinate Comunității;

(d)

asigurările pe care le poate oferi țara terță în ceea ce privește respectarea condițiilor de sănătate relevante;

(e)

experiența obținută în comercializarea produsului din țara terță și rezultatele controalelor efectuate la import;

(f)

rezultatul oricăror inspecții comunitare efectuate în țara terță;

(g)

starea de sănătate a șeptelului, a altor animale domestice și sălbatice din țara terță, acordându-se o atenție specială bolilor animalelor exotice și tuturor aspectelor legate de starea generală de sănătate, în măsura în care acestea pot prezenta un risc pentru sănătatea publică sau animală din Comunitate;

(h)

regularitatea și rapiditatea cu care țara terță furnizează informațiile privind existența bolilor animale infecțioase sau contagioase pe teritoriul său, în special bolile menționate în listele A și B ale OIE sau, în cazul bolilor animalelor de acvacultură, bolile cu declarare obligatorie și care figurează în Codul sanitar pentru animalele acvatice al OIE;

(i)

normele cu privire la prevenirea și controlul bolilor animale infecțioase și contagioase în vigoare în țara terță și aplicarea acestora, inclusiv normele privind importurile din alte țări.

(a)

Comisia informează statele membre cu privire la modificările propuse de țara terță în cauză pentru listele de instalații în termen de cinci zile lucrătoare de la primirea propunerilor de modificări;

(b)

statele membre au la dispoziție șapte zile lucrătoare, de la primirea modificărilor pentru listele de instalații menționate la litera (a), pentru a trimite Comisiei observații proprii în scris;

(c)

în cazul în care cel puțin un stat membru formulează observații în scris, Comisia informează statele membre în termen de cinci zile lucrătoare și înscrie subiectul pe ordinea de zi a următoarei întâlniri a Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătate animală în vederea luării unei decizii în cadrul procedurii menționate la articolul 33 alineatul (2);

(d)

în cazul în care Comisia nu primește observații de la statele membre în intervalul de timp menționat la litera (b), se consideră că statele membre au acceptat modificările aduse listei. Comisia informează statele membre în termen de cinci zile lucrătoare, iar importurile de la instalațiile în cauză sunt autorizate în termen de cinci zile lucrătoare de la primirea informațiilor în cauză de către statele membre.

(a)

tipul și conținutul certificatului de sănătate care trebuie să însoțească produsul;

(b)

cerințele de sănătate specifice aplicabile importului în Comunitate și/sau tranzitării acesteia și

(c)

dacă este necesar, procedurile de întocmire și modificare a listelor de regiuni sau de instalații din care sunt permise importurile și/sau tranzitul.

(a)

întocmirii listei de țări terțe sau părți ale țărilor terțe și a stabilirii condițiilor pentru import și/sau tranzit;

(b)

respectării:

1.

„produse apicole” înseamnă miere, ceară de albine, lăptișor de matcă, propolis sau polen folosite la creșterea albinelor;

2.

„lot” înseamnă unitatea de producție produsă într-o singură instalație, pe baza unor parametrii de producție uniformi – sau mai multe astfel de unități, dacă sunt depozitate împreună – și care poate fi identificată în scopul retragerii și retratării sau eliminării, dacă analizele efectuate indică o necesitate în acest sens;

3.

„instalație de biogaz” înseamnă o instalație în care are loc degradarea biologică a produselor de origine animală în condiții anaerobe în vederea producerii și colectării biogazului;

4.

„produse din sânge” înseamnă produsele obținute din sânge sau componente ale sângelui, cu excepția făinii de sânge; acestea cuprind plasmă uscată/înghețată/lichidă, sânge integral uscat, eritrocite uscate/înghețate/lichide sau componente ale acestora și amestecuri;

5.

„sânge” înseamnă sânge integral proaspăt;

6.

„făină de sânge” înseamnă produse obținute prin tratarea termică a sângelui în conformitate cu anexa VII capitolul II, destinate consumului animal sau folosirii în îngrășăminte organice;

7.

„conserve pentru animale” înseamnă hrană pentru animale de companie prelucrată termic, introdusă în recipiente închise ermetic;

8.

„instalație intermediară de categoria 1 sau de categoria 2” înseamnă o instalație în care materiile prime neprelucrate de categoria 1 sau de categoria 2 sunt manevrate și/sau depozitate temporar pentru a fi transportate ulterior către destinația finală și în care pot avea loc anumite activități preliminare, cum ar fi îndepărtarea pieilor brute și prelucrate și efectuarea examinărilor post-mortem;

9.

„instalație de prelucrare de categoria 1” înseamnă o instalație în care se prelucrează materiile prime de categoria 1 înainte de a fi eliminate definitiv;

10.

„instalație oleochimică de categoria 2” înseamnă o instalație de prelucrare a grăsimilor topite obținute din material de categoria 2 în conformitate cu condițiile stabilite în anexa VI capitolul III;

11.

„instalație de prelucrare de categoria 2” înseamnă o instalație în care se prelucrează materiile prime de categoria 2 înainte de eliminarea finală, transformarea ulterioară sau folosirea lor;

12.

„instalație intermediară de categoria 3” înseamnă o instalație în care materiile prime neprelucrate de categoria 3 se sortează și/sau tranșează și/sau îngheață sau congelează în blocuri și/sau depozitează temporar în scopul transportării către destinația finală;

13.

„instalație olechimică de categoria 3” înseamnă o instalație în care se prelucrează grăsimile topite obținute din materiile prime de categoria 3;

14.

„instalație de prelucrare de categoria 3” înseamnă o instalație în care materiile prime de categoria 3 se transformă în proteine animale prelucrate și în alte produse prelucrate care pot fi folosite ca hrană;

15.

„deșeuri de catering” înseamnă toate deșeurile provenite din restaurante, unități de catering și bucătării, inclusiv bucătării centrale și bucătării din gospodării;

16.

„instalație de coincinerare” înseamnă o zonă de eliminare, conform definiției din articolul 3 alineatul (5) din Directiva 2000/76/CE;

17.

„coincinerare” înseamnă eliminarea subproduselor de origine animală sau a produselor derivate ale acestora într-o instalație de coincinerare;

18.

„centre de colectare” înseamnă unitățile de colectare și de tratare a anumitor subproduse de origine animală destinate utilizării pentru hrănirea animalelor menționate la articolul 23 alineatul (2) litera (c);

19.

„instalație de compost” înseamnă o instalație în care are loc degradarea biologică a produselor de origine animală în condiții aerobe;

20.

„reziduuri de digestie” înseamnă reziduuri provenite din transformarea subproduselor de origine animală într-o instalație de biogaz;

21.

„conținut al tubului digestiv” înseamnă conținutul tubului digestiv al mamiferelor și ratitelor, indiferent dacă este sau nu separat de tubul digestiv;

22.

„produse de mestecat pentru câini” înseamnă produse netăbăcite pentru ros, destinate animalelor de companie, produse din piei brute sau prelucrate de copitate sau din alt material animal;

23.

„materii prime pentru furaje” înseamnă acele materii prime de origine animală, conform definiției din Directiva 96/25/CE (1), inclusiv proteine animale prelucrate, produse din sânge, grăsimi topite, ulei de pește, derivați de grăsime, gelatină și proteine hidrolizate, fosfat dicalcic, lapte, produse lactate și colostru;

24.

„făină de pește” înseamnă proteine animale prelucrate provenite de la animale marine, cu excepția mamiferelor marine;

25.

„animale cu blană” înseamnă animale crescute pentru producția de blană care nu sunt destinate consumului uman;

26.

„gelatină” înseamnă proteine naturale, solubile, gelatinizante sau negelatinizante, obținute prin hidroliza parțială a colagenului obținut din oase, piei brute sau prelucrate, tendoane și țesut fibros de animale (inclusiv pești și păsări de curte);

27.

„jumări” înseamnă reziduuri cu conținut de proteine obținute prin topire, după separarea parțială a grăsimii și a apei;

28.

„recipient închis ermetic” înseamnă un recipient proiectat și destinat a fi folosit astfel încât să asigure protecție împotriva pătrunderii microorganismelor;

29.

„piei brute și prelucrate” înseamnă toate țesuturile cutanate și subcutanate;

30.

„instalație de incinerare de mare capacitate” înseamnă o instalație de incinerare, alta decât instalațiile de incinerare de capacitate mică;

31.

„proteine hidrolizate” înseamnă polipeptidele, peptidele și aminoacizii, precum și amestecurile acestora, obținute prin hidroliza subproduselor de origine animală;

32.

„instalație de incinerare” înseamnă o zonă de eliminare conform definiției din articolul 3 alineatul (4) din Directiva 2000/76/CE;

33.

„incinerare” înseamnă eliminarea subproduselor de origine animală sau a produselor derivate ale acestora într-o instalație de incinerare;

34.

„reactiv de laborator” înseamnă un produs ambalat, gata pentru folosire de către utilizatorul final, care conține un produs din sânge și care este destinat folosirii în laborator ca reactiv sau agent reactiv, fie ca atare, fie în combinație;

35.

„rampă de gunoi” înseamnă o zonă de eliminare conform definiției din Directiva 1999/31/CE;

36.

„instalație de incinerare de capacitate mică” înseamnă o instalație de incinerare cu o producție mai mică de 50 kg de subproduse de origine animală pe oră;

37.

„gunoi de grajd” înseamnă orice excremente și/sau urină provenite de la animale de crescătorie, cu sau fără gunoi, și guano;

38.

„îngrășăminte organice” și „amelioratori de soluri” înseamnă materiale de origine animală folosite pentru a menține sau îmbunătăți nutriția plantelor și proprietățile fizice și chimice și activitatea biologică a solurilor, fie separat, fie împreună; ele pot cuprinde gunoi de grajd, conținut al tubului digestiv, compost și reziduuri de digestie;

39.

„teren de pășunat” înseamnă un teren acoperit cu iarbă sau cu alte plante asemănătoare și păscut de animale de crescătorie;

40.

„instalație de producție a hranei pentru animale de companie” înseamnă o instalație de producere a hranei pentru animale de companie sau a produselor de mestecat pentru câini în care se folosesc subproduse de origine animală pentru prepararea hranei pentru animale de companie și a produselor de mestecat pentru câini;

41.

„hrană pentru animale de companie” înseamnă hrană pentru animale de companie care conține material de categoria 3;

42.

„proteine animale prelucrate” înseamnă proteine animale derivate în întregime din material de categoria 3 care au fost tratate în conformitate cu prezentul regulament, astfel încât să fie adecvate folosirii directe ca hrană sau în furaje, inclusiv hrana pentru animale de companie, sau pentru a fi folosite la îngrășăminte organice sau la amelioratori de soluri; nu sunt incluse aici produsele din sânge, laptele, produsele lactate, colostrul, gelatina, proteinele hidrolizate și fosfatul dicalcic;

43.

„hrană concentrată pentru animalele de companie” înseamnă hrana pentru animale de companie, alta decât hrana neprelucrată pentru animalele de companie, care a fost supusă unui tratament în conformitate cu cerințele din anexa VIII;

44.

„produse prelucrate” înseamnă subproduse de origine animală care au fost supuse unei metode de prelucrare sau unui tratament conform anexei VII sau VIII;

45.

„metode de prelucrare” înseamnă metodele enumerate în anexa V capitolul III;

46.

„instalație de prelucrare” înseamnă o instalație de prelucrare a subproduselor de origine animală;

47.

„produs folosit pentru diagnosticare in vitro” înseamnă un produs ambalat, gata pentru a fi folosit de către utilizatorul final, care conține un produs din sânge și care este folosit ca reactiv, produs reactiv, calibrator, trusă sau orice alt sistem, fie folosit ca atare, fie în combinație, destinat utilizării in vitro în vederea examinării probelor de origine umană sau animală, cu excepția organelor sau a sângelui donat, folosit numai sau în special în vederea diagnosticării unei stări fiziologice, a unei stări de sănătate, boli sau anomalii genetice sau pentru a stabili nivelul de siguranță al reactivilor și compatibilitatea cu aceștia;

48.

„hrană neprelucrată pentru animale de companie” înseamnă hrana pentru animale de companie care nu a fost supusă nici unui proces de conservare, altul decât înghețarea, congelarea sau congelarea rapidă pentru a asigura conservarea;

49.

„zone îndepărtate” înseamnă zonele în care populația animală este atât de redusă și în care unitățile se află la o distanță atât de mare încât acordurile necesare în vederea colectării și transportului sunt extrem de costisitoare în comparație cu costurile eliminării la nivel local;

50.

„grăsimi topite” înseamnă grăsimi obținute în urma prelucrării materiilor prime de categoria 2 sau de categoria 3;

51.

„instalație de depozitare” înseamnă o instalație, alta decât unitățile și instalațiile intermediare reglementate de Directiva 95/69/CE (2), în care sunt depozitate temporar produsele prelucrate, înainte de utilizarea finală sau eliminarea lor;

52.

„tăbăcire” înseamnă întărirea pieilor brute, cu ajutorul agenților vegetali de tăbăcire, a sărurilor de crom sau a altor substanțe precum sărurile de aluminiu, sărurile ferice, sărurile de silice, aldehidele și chinonele sau alți agenți sintetici de întărire;

53.

„instalație tehnică” înseamnă o instalație în care subprodusele de origine animală sunt folosite pentru producerea produselor tehnice;

54.

„produse tehnice” înseamnă produse obținute direct din anumite subproduse de origine animală, destinate altor scopuri decât consumul uman sau animal, inclusiv piei brute sau prelucrate tăbăcite și tratate, trofee de vânătoare, lână prelucrată, păr, păr de porc, pene și părți de pene, ser de ecvidee, produse din sânge, produse farmaceutice, aparatură medicală, produse cosmetice, produse de os pentru porțelan, gelatină și clei, îngrășăminte organice, amelioratori de soluri, grăsimi topite, derivați ai grăsimii, gunoi de grajd prelucrat și lapte și produse lactate;

55.

„pene sau părți de pene neprelucrate” înseamnă pene și părți de pene care nu au fost tratate cu un curent de abur sau prin altă metodă care poate asigura protecția împotriva transmiterii agenților patogeni;

56.

„lână neprelucrată” înseamnă lâna de oaie care nu a fost supusă unei spălări în fabrică și nici nu a fost obținută prin tăbăcire;

57.

„păr neprelucrat” înseamnă păr de rumegătoare care nu a fost supus unei spălări în fabrică și nici nu a fost obținut prin tăbăcire;

58.

„păr de porc neprelucrat” înseamnă păr de porc care nu a fost supus unei spălări în fabrică și nici nu a fost obținut prin tăbăcire.

1.

Trebuie să se ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că:

2.

Pe parcursul transportului trebuie să existe o etichetă atașată vehiculului, recipientului, cutiei de carton sau altui material de ambalare care să precizeze în mod clar:

1.

Subprodusele de origine animală și produsele prelucrate trebuie să fie colectate și transportate în ambalaje noi sigilate sau în recipiente sau vehicule ermetice acoperite.

2.

Vehiculele și recipientele refolosibile și toate articolele de echipamente sau aparatură refolosibile care intră în contact cu subprodusele de origine animală sau cu produsele prelucrate trebuie să fie:

3.

Recipientele refolosibile trebuie să fie folosite numai pentru transportul anumitor produse în măsura în care acest lucru este necesar pentru evitarea contaminării încrucișate.

1.

În timpul transportului, subprodusele de origine animală și produsele prelucrate trebuie să fie însoțite de un document comercial sau, dacă este prevăzut de prezentul regulament, de un certificat de sănătate.

2.

Documentele comerciale trebuie să indice:

3.

Documentul comercial se redactează în cel puțin trei exemplare (un exemplar original și două copii). Originalul trebuie să însoțească transportul până la destinația finală. Destinatarul trebuie să păstreze documentul original. Producătorul păstrează una dintre copii, iar transportatorul păstrează cealaltă copie.

4.

Se poate stabili un model de document comercial conform procedurii menționate la articolul 33 alineatul (2).

5.

Certificatele de sănătate se emit și se semnează de către autoritatea competentă.

(a)

informațiile prevăzute la literele (b) și (c) și

(b)

în cazul evidențelor păstrate de orice persoane care expediază subproduse de origine animală, informațiile prevăzute la literele (a), (e) și, dacă se cunosc, la litera (f) sau

(c)

în cazul evidențelor păstrate de orice persoane care transportă subproduse de origine animală, informațiile prevăzute la literele (a), (d) și (f) sau

(d)

în cazul evidențelor păstrate de orice persoane care primesc subproduse de origine animală, data primirii și informațiile prevăzute la literele (d) și (e).

1.

Transportul subproduselor de origine animală trebuie să se facă la o temperatură corespunzătoare, pentru a se evita orice risc pentru sănătatea animală sau publică.

2.

Materiile prime de categoria 3 neprelucrate destinate producției de furaje sau de hrană pentru animale de companie se transportă în stare înghețată sau congelată în cazul în care nu sunt prelucrate în termen de 24 de ore de la plecare.

3.

Structura vehiculelor frigorifice folosite pentru transport trebuie să asigure menținerea unei temperaturi corespunzătoare pe întreaga durată a transportului.

1.

Incintele și dotările trebuie să îndeplinească cel puțin următoarele cerințe.

2.

Instalația trebuie să dispună de dotări corespunzătoare pentru curățarea și dezinfectarea containerelor și a recipientelor în care sunt primite subprodusele de origine animală, precum și a vehiculelor, altele decât navele, în care acestea sunt transportate. Trebuie să existe dotări corespunzătoare pentru dezinfectarea roților vehiculelor.

1.

Instalația nu trebuie să funcționeze pentru alte activități decât pentru importul, colectarea, sortarea, tranșarea, înghețarea, congelarea în blocuri, depozitarea temporară și expedierea materiilor prime de categoria 3.

2.

Sortarea materiilor prime de categoria 3 trebuie să se efectueze astfel încât să se evite orice risc de propagare a bolilor animale.

3.

Pe întreaga perioadă de sortare și depozitare, materiile prime de categoria 3 trebuie manevrate și depozitate separat de alte mărfuri decât celelalte materii prime de categoria 3, astfel încât să se prevină propagarea agenților patogeni și să se asigure respectarea articolului 22.

4.

Materiile prime de categoria 3 se depozitează în mod corespunzător și, dacă este necesar, în stare înghețată sau congelată, până la reexpediere.

5.

Ambalajele se incinerează sau se elimină prin alte mijloace, în conformitate cu instrucțiunile transmise de autoritatea competentă.

6.

Instalația nu trebuie să funcționeze pentru alte activități decât pentru colectarea, manipularea, depozitarea temporară și expedierea materiilor prime de categoria 1 sau 2.

7.

Sortarea materiilor prime de categoria 1 sau 2 trebuie efectuată astfel încât să se evite riscurile propagării bolilor animale.

8.

Pe întreg parcursul depozitării, materiile prime de categoria 1 sau 2 se manevrează și se depozitează separat de alte mărfuri, astfel încât să se prevină propagarea agenților patogeni.

9.

Materiile prime de categoria 1 sau 2 se depozitează în mod corespunzător, inclusiv în condiții de temperatură adecvate, până la reexpediere.

10.

Ambalajele se incinerează sau se elimină prin alte mijloace, în conformitate cu instrucțiunile transmise de autoritatea competentă.

11.

Apele reziduale trebuie tratate pentru a se asigura că, în măsura posibilului, nu rămân agenți patogeni. Se stabilesc cerințe specifice privind tratarea apelor reziduale din instalațiile intermediare de categoria 1 sau 2, în conformitate cu procedura menționată la articolul 33 alineatul (2).

1.

Incintele în care se depozitează produsele prelucrate provenite din materiile prime de categoria 3 nu trebuie să se afle în același loc cu incintele în care se depozitează produse prelucrate provenite din materiile prime de categoria 1 sau 2, cu excepția cazului în care se află într-o clădire complet separată.

2.

Instalația trebuie:

3.

Instalația trebuie să dispună de dotări corespunzătoare pentru curățarea și dezinfectarea containerelor și a recipientelor în care sunt primite subprodusele de origine animală, precum și a vehiculelor, altele decât navele, în care acestea sunt transportate. Trebuie să existe dotări corespunzătoare pentru dezinfectarea roților vehiculelor.

4.

Produsele se depozitează în mod corespunzător până la reexpediere.

1.

Instalațiile de incinerare și coincinerare trebuie să fie proiectate, dotate și exploatate astfel încât să se respecte cerințele din prezentul regulament.

2.

Operatorul unei instalații de incinerare sau coincinerare trebuie să ia toate măsurile de precauție necesare în ceea ce privește recepția subproduselor de origine animală pentru a preveni sau a reduce, atât cât este posibil, riscurile directe pentru sănătatea umană sau animală.

3.

Instalațiile de incinerare sau coincinerare trebuie să fie proiectate, dotate, construite și exploatate astfel încât gazul rezultat din procese să se ridice în mod controlat și omogen, chiar și în cele mai defavorabile condiții, la o temperatură de 850 °C, măsurată, timp de două secunde, în apropierea peretelui intern sau într-un alt punct reprezentativ al camerei de ardere autorizat de către autoritatea competentă.

4.

Fiecare linie de instalații de incinerare de mare capacitate trebuie să fie dotată cu cel puțin un arzător auxiliar. Acest arzător trebuie să pornească automat în momentul în care temperatura gazelor de ardere scade sub 850 °C după ultima injecție de aer de combustie. De asemenea, trebuie să fie folosit în timpul operațiunilor de pornire sau oprire a instalației pentru a asigura menținerea temperaturii de 850 °C pe întreg parcursul acestor operațiuni și pe toată perioada în care în camera de ardere se află material nears.

5.

Instalațiile de incinerare și coincinerare de mare capacitate trebuie să dețină și să folosească un sistem automat de prevenire a folosirii subproduselor de origine animală:

6.

Atunci când este posibil, subprodusele de origine animală trebuie să fie introduse imediat în furnal, fără a fi manipulate în mod direct.

7.

Amplasamentele instalațiilor de incinerare sau de coincinerare, inclusiv zonele de depozitare a subproduselor de origine animală asociate acestora, trebuie să fie proiectate astfel încât să se prevină eliberarea accidentală sau neautorizată de substanțe poluante în sol, în pânza freatică și în apele subterane în conformitate cu dispozițiile stipulate în legislația comunitară relevantă. Mai mult, trebuie să se prevadă o capacitate de depozitare pentru apa de ploaie contaminată provenită de la amplasamentul instalației de incinerare sau pentru apa contaminată provenită din pierderi prin scurgeri sau din operațiuni de stingere a incendiilor.

8.

Capacitatea de depozitare trebuie să fie corespunzătoare pentru a garanta testarea și tratarea acestui tip de ape înainte de evacuarea lor, dacă este necesar.

9.

În sensul prezentului capitol, „reziduuri” înseamnă orice material lichid sau solid generat de procesul de incinerare sau coincinerare, de tratarea apelor reziduale sau de alte procese din cadrul instalațiilor de incinerare sau coincinerare. Acestea cuprind cenușa și zgura de vatră, cenușa zburătoare și praful de cazan.

10.

Cantitatea și gradul de nocivitate a reziduurilor rezultate din operațiunile efectuate în instalațiile de incinerare sau coincinerare trebuie să fie reduse la minimum. Reziduurile trebuie să fie reciclate, dacă este necesar, direct în instalație sau în afara acesteia, în conformitate cu legislația comunitară relevantă.

11.

Transportul și depozitarea intermediară a reziduurilor uscate sub formă de pulbere trebuie să se realizeze astfel încât să se prevină răspândirea în mediu (de exemplu, în recipiente închise).

12.

Trebuie să se folosească tehnici de monitorizare a parametrilor și a condițiilor relevante pentru procesul de incinerare sau coincinerare. Instalațiile de incinerare sau coincinerare de mare capacitate trebuie să dețină și să folosească echipamente de măsurare a temperaturii.

13.

Aprobarea emisă de autoritatea competentă sau condițiile anexate acesteia trebuie să stabilească cerințele în ceea ce privește măsurarea temperaturii.

14.

Instalațiile relevante și funcționarea echipamentelor de monitorizare automată trebuie să fie supuse controlului, precum și unui test anual de supraveghere. Calibrarea trebuie să se realizeze prin măsurători paralele cu ajutorul metodelor de referință, cel puțin o dată la trei ani.

15.

Rezultatele măsurătorilor de temperatură trebuie să fie înregistrate și prezentate în mod corespunzător, astfel încât să îi permită autorității competente să verifice respectarea condițiilor de funcționare admise stabilite prin prezentul regulament în conformitate cu procedurile care urmează să fie adoptate de către autoritatea în cauză.

16.

În cazul unei defecțiuni sau al unor situații de funcționare anormale, operatorul trebuie să reducă sau să oprească operațiunile cât mai repede posibil până în momentul în care se pot relua operațiunile normale.

1.

Incintele și dotările trebuie să îndeplinească cel puțin următoarele cerințe:

2.

Instalațiile de prelucrare trebuie să dispună de dotări adecvate pentru curățarea și dezinfectarea containerelor sau a recipientelor în care se primesc subprodusele de origine animală și a vehiculelor, altele decât navele, în care acestea sunt transportate.

3.

Trebuie să existe dotări adecvate pentru dezinfectarea roților vehiculelor la plecarea din sectorul murdar al instalației de prelucrare.

4.

Toate instalațiile de prelucrare trebuie să dispună de un sistem de eliminare a apelor reziduale care să respecte cerințele autorității competente.

5.

Instalația de prelucrare trebuie să dispună de propriul său laborator sau să folosească serviciile unui laborator extern. Laboratorul trebuie să fie dotat astfel încât să poată efectua analizele necesare și trebuie să fie autorizat de către autoritatea competentă.

1.

Subprodusele de origine animală trebuie să fie prelucrate cât mai repede posibil după sosire. Acestea trebuie să fie depozitate în mod corespunzător înainte de a fi prelucrate.

2.

Containerele, recipientele și vehiculele folosite la transportul materiilor prime neprelucrate trebuie să fie curățate într-o zonă desemnată. Această zonă trebuie să fie amplasată sau proiectată astfel încât să se prevină riscul contaminării produselor prelucrate.

3.

Persoanele care lucrează în sectorul murdar nu trebuie să intre în sectorul curat fără a-și schimba hainele și încălțămintea de lucru sau fără a dezinfecta încălțămintea. Echipamentele și ustensilele din sectorul murdar nu trebuie să ajungă în sectorul curat înainte de a fi curățate și dezinfectate. Trebuie să se elaboreze proceduri privind mișcarea personalului pentru a controla mișcarea personalului între zone și pentru a stabili modul corect de utilizare a băilor pentru picioare și a băilor pentru roți.

4.

Apele reziduale provenite din sectorul murdar trebuie tratate pentru a garanta, atât cât este posibil, absența agenților patogeni. Trebuie să se stabilească cerințe specifice privind tratarea apelor reziduale din instalațiile de prelucrare în cadrul procedurii menționate la articolul 33 alineatul (2).

5.

Trebuie să se ia, în mod sistematic, măsuri împotriva păsărilor, rozătoarelor, insectelor și a altor paraziți. În acest scop se folosește un program documentat de control al dăunătorilor.

6.

Trebuie să se stabilească și să se documenteze proceduri de curățare pentru toate zonele din incintă. Pentru curățare se folosesc echipamente și agenți de curățare adecvați.

7.

Controlul igienei trebuie să includă inspecții periodice ale mediului și ale echipamentelor. Programul inspecțiilor și rezultatele acestora trebuie păstrate și documentate timp de cel puțin doi ani.

8.

Instalațiile și echipamentele trebuie păstrate în bună stare, iar echipamentul de măsurare trebuie calibrat la intervale date.

9.

Produsele prelucrate trebuie manipulate și depozitate în instalația de prelucrare astfel încât să se evite recontaminarea.

1.

Dacă dimensiunea particulelor subproduselor de origine animală care sunt prelucrate este mai mare de 50 milimetri, această dimensiune a subproduselor de origine animală trebuie să fie redusă cu ajutorul echipamentelor corespunzătoare reglate astfel încât dimensiunea particulelor după reducere să nu fie mai mare de 50 milimetri. Eficacitatea echipamentelor trebuie verificată zilnic, înregistrându-se starea acestora. Dacă verificările indică existența unor particule mai mari de 50 milimetri, procesul trebuie oprit și trebuie efectuate reparații înainte de reînceperea procesului.

2.

După reducere, subprodusele de origine animală trebuie încălzite la o temperatură internă mai mare de 133 °C timp de cel puțin 20 de minute fără întrerupere la o presiune (absolută) de cel puțin 3 bari, produsă prin abur saturat (1); tratamentul termic poate fi aplicat ca proces unic sau ca etapă de sterilizare pre- sau postproces.

3.

Prelucrarea poate fi efectuată în sistem discontinuu sau în sistem continuu.

1.

Dacă dimensiunea particulelor subproduselor de origine animală care sunt prelucrate este mai mare de 150 milimetri, această dimensiune a subproduselor de origine animală trebuie să fie redusă cu ajutorul echipamentelor corespunzătoare reglate astfel încât dimensiunea particulelor după reducere să nu fie mai mare de 150 milimetri. Eficacitatea echipamentelor trebuie verificată zilnic, înregistrându-se starea acestora. Dacă verificările indică existența unor particule mai mari de 150 milimetri, procesul trebuie oprit și trebuie efectuate reparații înainte de reînceperea procesului.

2.

După reducere, subprodusele de origine animală trebuie încălzite la o temperatură internă mai mare de 100 °C timp de cel puțin 125 de minute, la o temperatură internă mai mare de 110 °C timp de cel puțin 120 de minute și la o temperatură internă mai mare de 120 °C timp de cel puțin 50 de minute.

3.

Prelucrarea poate fi efectuată în sistem discontinuu.

4.

Subprodusele de origine animală trebuie pregătite astfel încât cerințele timp-temperatură să fie îndeplinite simultan.

1.

Dacă dimensiunea particulelor subproduselor de origine animală care sunt prelucrate este mai mare de 30 milimetri, această dimensiune a subproduselor de origine animală trebuie să fie redusă cu ajutorul echipamentelor corespunzătoare reglate astfel încât dimensiunea particulelor după reducere să nu fie mai mare de 30 milimetri. Eficacitatea echipamentelor trebuie verificată zilnic, înregistrându-se starea acestora. Dacă verificările indică existența unor particule mai mari de 150 milimetri, procesul trebuie oprit și trebuie efectuate reparații înainte de reînceperea procesului.

2.

După reducere, subprodusele de origine animală trebuie încălzite la o temperatură internă mai mare de 100 °C timp de cel puțin 95 de minute, la o temperatură internă mai mare de 110 °C timp de cel puțin 55 de minute și la o temperatură internă mai mare de 120 °C timp de cel puțin 13 minute.

3.

Prelucrarea poate fi efectuată în sistem discontinuu sau în sistem continuu.

4.

Subprodusele de origine animală pot fi pregătite astfel încât cerințele timp-temperatură să fie îndeplinite simultan.

1.

Dacă dimensiunea particulelor subproduselor de origine animală care sunt prelucrate este mai mare de 30 milimetri, această dimensiune a subproduselor de origine animală trebuie să fie redusă cu ajutorul echipamentelor corespunzătoare reglate astfel încât dimensiunea particulelor după reducere să nu fie mai mare de 30 milimetri. Eficacitatea echipamentelor trebuie verificată zilnic, înregistrându-se starea acestora. Dacă verificările indică existența unor particule mai mari de 30 milimetri, procesul trebuie oprit și trebuie efectuate reparații înainte de reînceperea procesului.

2.

După reducere, subprodusele de origine animală trebuie introduse într-un vas în care s-a adăugat grăsime și încălzite la o temperatură internă mai mare de 100 °C timp de cel puțin 16 minute, la o temperatură internă mai mare de 110 °C timp de cel puțin 13 minute, la o temperatură internă mai mare de 120 °C timp de cel puțin opt minute și la o temperatură internă mai mare de 130 °C timp de cel puțin trei minute.

3.

Prelucrarea poate fi efectuată în sistem discontinuu sau în sistem continuu.

4.

Subprodusele de origine animală pot fi pregătite astfel încât cerințele timp-temperatură să fie îndeplinite simultan.

1.

Dacă dimensiunea particulelor subproduselor de origine animală care sunt prelucrate este mai mare de 20 milimetri, această dimensiune a subproduselor de origine animală trebuie să fie redusă cu ajutorul echipamentelor corespunzătoare reglate astfel încât dimensiunea particulelor după reducere să nu fie mai mare de 20 milimetri. Eficacitatea echipamentelor trebuie verificată zilnic, înregistrându-se starea acestora. Dacă verificările indică existența unor particule mai mari de 20 milimetri, procesul trebuie oprit și trebuie efectuate reparații înainte de reînceperea procesului.

2.

După reducere, subprodusele de origine animală trebuie încălzite până la coagulare, apoi presate astfel încât să se elimine grăsimea și apa din materialul proteinic. Materialul proteinic trebuie apoi încălzit la o temperatură internă mai mare de 80 °C timp de cel puțin 120 de minute și la o temperatură internă mai mare de 100 °C timp de cel puțin 60 de minute.

3.

Prelucrarea poate fi efectuată în sistem discontinuu sau în sistem continuu.

4.

Subprodusele de origine animală pot fi pregătite astfel încât cerințele timp-temperatură să fie îndeplinite simultan.

1.

Subprodusele de origine animală trebuie reduse la … milimetri. Acestea trebuie amestecate cu acid formic pentru a reduce pH-ul la .… Amestecul trebuie depozitat timp de … ore înainte de următorul tratament.

2.

Amestecul trebuie introdus într-un convertor de căldură și încălzit la o temperatură internă de … °C timp de cel puțin … minute. Avansarea produsului prin convertorul de căldură trebuie să fie controlată cu ajutorul unor comenzi mecanice care să limiteze deplasarea acestuia astfel încât la sfârșitul operațiunii de tratament termic produsul să fi trecut printr-un ciclu suficient în ceea ce privește atât timpul, cât și temperatura.

3.

După tratamentul termic, produsul trebuie să fie separat în lichid, grăsime și jumări prin mijloace mecanice. Pentru a obține concentrat de proteine animale prelucrate, faza lichidă trebuie să fie pompată în două schimbătoare de căldură încălzite cu abur și dotate cu camere de vid în vederea eliminării umidității sub formă de vapori de apă. Jumările trebuie să fie reîncorporate în concentratul de proteine înainte de depozitare.

1.

Orice metodă de prelucrare aprobată de către autoritatea competentă după ce acesteia i s-a demonstrat că produsul final a fost eșantionat zilnic pe parcursul unei perioade de o lună în conformitate cu următoarele standarde microbiologice:

2.

Detaliile privind punctele critice de control pe baza cărora fiecare instalație de prelucrare respectă în mod satisfăcător standardele microbiologice trebuie să fie înregistrate și păstrate astfel încât proprietarul, operatorul sau reprezentatul acestora, precum și autoritatea competentă să poată monitoriza funcționarea instalației de prelucrare. Informațiile care se înregistrează și se monitorizează trebuie să cuprindă dimensiunea particulelor, temperatura critică și, dacă este necesar, valoarea absolută a timpului, profilul presiunii, viteza de alimentare cu materii prime și viteza de reciclare a grăsimilor.

3.

Aceste informații trebuie puse la dispoziția Comisiei, la cerere.

1.

Autoritatea competentă trebuie să supravegheze instalațiile de prelucrare pentru a asigura respectarea cerințelor din prezentul regulament. Aceasta trebuie, în special:

2.

Pentru a putea să ducă la îndeplinire responsabilitățile sale în conformitate cu alineatul (1), autoritatea competentă trebuie să aibă acces liber în orice moment la toate componentele instalației de prelucrare și la toate evidențele, documentele comerciale și certificatele de sănătate.

(a)

descrierea procesului (printr-o diagramă a fluxului de proces);

(b)

identificarea punctelor de control decisiv (CCP), inclusiv viteza de prelucrare a materiilor prime pentru sistemele continue;

(c)

respectarea cerințelor de prelucrare specifice stabilite în prezentul regulament și

(d)

îndeplinirea următoarelor cerințe:

(a)

temperatura trebuie să fie monitorizată cu un termocuplu permanent și trebuie să fie înscrisă într-un grafic în funcție de timpul real;

(b)

faza de presiune trebuie să fie monitorizată cu un manometru permanent. Presiunea trebuie înscrisă într-un grafic în funcție de timpul real;

(c)

timpul de prelucrare trebuie indicat în diagramele timp/temperatură și timp/presiune.

(a)

temperatura și presiunea trebuie monitorizate cu termocupluri sau cu un detector de temperatură cu infraroșu, iar manometrele trebuie folosite în anumite poziții definite în întregul sistem de prelucrare astfel încât temperatura și presiunea să respecte condițiile necesare în interiorul întregului sistem continuu sau într-o secțiune a acestuia. Temperatura și presiunea trebuie înscrise într-un grafic în funcție de timpul real;

(b)

măsurătorile timpului de tranzitare minim în interiorul întregii secțiuni relevante din sistemul continuu în care temperatura și presiunea respectă condițiile necesare trebuie să fie transmise autorităților competente, folosindu-se markeri insolubili (de exemplu, dioxid de mangan) sau o metodă care oferă garanții echivalente. Măsurătorile exacte și controlul vitezei de prelucrare a materiilor prime sunt esențiale și trebuie să fie măsurate pe parcursul testului de validare față de un CCP care poate fi monitorizat în mod continuu, precum:

A.

Incinte

B.

Standarde de prelucrare

C.

Produse prelucrate

A.

Incinte

B.

Cerințe de igienă

C.

Standarde de prelucrare

D.

Reziduuri de digestie și compost

1.

transesterificarea sau hidroliza la cel puțin 200 °C, la presiunea corespunzătoare, timp de 20 de minute (glicerol, acizi grași și esteri) sau

2.

saponificarea cu NaOH 12M (glicerol și săpun):

A.

Incinte

B.

Materii prime

C.

Standarde de prelucrare

D.

Produse prelucrate

A.

Standarde de prelucrare

B.

Depozitare

C.

Import

A.

Materii prime

B.

Standarde de prelucrare

C.

Import

A.

Standarde de prelucrare

B.

Importul de grăsimi topite

C.

Importul de ulei de pește

D.

Cerințe de igienă

A.

Standarde de prelucrare

B.

Import

A.

Standarde de prelucrare pentru gelatină

B.

Standarde de prelucrare pentru proteine hidrolizate

C.

Import

A.

Standarde de prelucrare

B.

Import