EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 31991L0226

Directiva Consiliului din 27 martie 1991 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la sistemele antiîmproșcare ale unor categorii de autovehicule și ale remorcilor acestora

OJ L 103, 23.4.1991, p. 5–28 (ES, DA, DE, EL, EN, FR, IT, NL, PT)
Special edition in Finnish: Chapter 13 Volume 020 P. 71 - 93
Special edition in Swedish: Chapter 13 Volume 020 P. 71 - 93
Special edition in Czech: Chapter 13 Volume 010 P. 251 - 274
Special edition in Estonian: Chapter 13 Volume 010 P. 251 - 274
Special edition in Latvian: Chapter 13 Volume 010 P. 251 - 274
Special edition in Lithuanian: Chapter 13 Volume 010 P. 251 - 274
Special edition in Hungarian Chapter 13 Volume 010 P. 251 - 274
Special edition in Maltese: Chapter 13 Volume 010 P. 251 - 274
Special edition in Polish: Chapter 13 Volume 010 P. 251 - 274
Special edition in Slovak: Chapter 13 Volume 010 P. 251 - 274
Special edition in Slovene: Chapter 13 Volume 010 P. 251 - 274
Special edition in Bulgarian: Chapter 13 Volume 010 P. 66 - 90
Special edition in Romanian: Chapter 13 Volume 010 P. 66 - 90
Special edition in Croatian: Chapter 13 Volume 026 P. 111 - 135

Legal status of the document No longer in force, Date of end of validity: 31/10/2014; abrogat prin 32009R0661

ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/1991/226/oj

13/Volumul 10

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

66


31991L0226


L 103/5

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


DIRECTIVA CONSILIULUI

din 27 martie 1991

privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la sistemele antiîmproșcare ale unor categorii de autovehicule și ale remorcilor acestora

(91/226/CEE)

CONSILIUL COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene, în special articolul 100a,

având în vedere propunerea Comisiei (1),

în cooperare cu Parlamentul European (2),

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social (3),

întrucât trebuie adoptate măsuri destinate instituirii treptate a pieței interne pe parcursul unei perioade care se încheie la 31 decembrie 1992; întrucât piața internă cuprinde un spațiu fără frontiere interne în care este asigurată libera circulație a mărfurilor, persoanelor, serviciilor și capitalurilor;

întrucât cerințele tehnice pe care trebuie să le îndeplinească anumite categorii de autovehicule și remorcile acestora în temeiul legislațiilor naționale privesc, inter alia, sistemele antiiîmproșcare ale acestor vehicule;

întrucât aceste condiții diferă de la un stat membru la altul; întrucât, în consecință, este necesar ca toate statele membre să adopte aceleași condiții, în special pentru stabilirea, pentru fiecare tip de vehicul, a procedurii de omologare CEE de tip care face obiectul Directivei 70/156/CEE a Consiliului din 6 februarie 1970 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la omologarea de tip a autovehiculelor și a remorcilor acestora (4), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 87/403/CEE (5);

întrucât, pentru a îmbunătăți siguranța rutieră, este important ca toate vehiculele utilitare grele care au o anumită viteză minimă să fie echipate din construcție cu sisteme antiiîmproșcare pentru a reține apa;

întrucât este de dorit efectuarea unei încercări unice de performanță a acestor sisteme cu ocazia instalării lor pe diferitele tipuri de vehicule în vederea realizării unui pas substanțial către ameliorarea situației; întrucât pentru omologarea CEE de tip a dispozitivelor de acest tip s-a ținut seama de cele două tipuri de dispozitive existente pe piață la ora actuală, și anume, tipul cu absorbție de energie și tipul cu separator de aer/apă; întrucât este necesar să se prevadă două încercări diferite, în funcție de tipul de dispozitiv care urmează să fie omologat;

întrucât, în lumina studiilor, cercetărilor și încercărilor în derulare în prezent, se va introduce cât de curând posibil o încercare de performanță pentru vehiculele echipate cu aceste sisteme;

întrucât statele membre trebuie să acorde atenție faptului că formarea stropilor de apă depinde și de caracteristicile suprafeței șoselei, de configurația benzii de rulare a pneurilor și de viteza și caracteristicile aerodinamice ale vehiculului;

întrucât apropierea legislațiilor naționale cu privire la autovehicule presupune recunoașterea reciprocă de către statele membre a inspecțiilor efectuate de fiecare dintre ele în temeiul cerințelor comune,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

(1)   Fiecare stat membru acordă omologarea CEE oricărui tip de dispozitiv, denumit în continuare „dispozitiv antiiîmproșcare”, construit în scopul de a reduce stropirea cu apă provocată de pneurile autovehiculelor în mișcare, în cazul în care acest dispozitiv îndeplinește cerințele de construcție și încercare menționate la anexa II, ținând seama de definițiile prevăzute la anexa I.

(2)   Statul membru care a acordat omologarea CEE de tip ia măsurile necesare pentru a verifica, în măsura în care este necesar, conformitatea producției cu tipul omologat, la nevoie în colaborare cu autoritățile competente din celelalte state membre. În acest scop, statele membre aplică cerințele anexei IV.

Articolul 2

Statele membre atribuie constructorului sau reprezentantului său autorizat o marcă de omologare CEE conformă cu modelul prevăzut la anexa II apendicele 3, pentru fiecare tip de dispozitiv antiiîmproșcare pe care îl omologhează în temeiul articolului 1.

Statele membre iau toate măsurile necesare pentru a împiedica utilizarea mărcilor care pot genera confuzii între dispozitivele antiiîmproșcare al căror tip a fost omologat în temeiul articolului 1 și alte dispozitive.

Articolul 3

Statele membre nu pot interzice introducerea pe piață a dispozitivelor antiiîmproșcare din motive legate de construcția sau funcționarea lor, dacă acestea poartă marca de omologare CEE.

Cu toate acestea, această dispoziție nu aduce atingere dreptului unui stat membru de a lua asemenea măsuri în privința dispozitivelor antiiîmproșcare purtând marca de omologare CEE dar care, în mod sistematic, nu sunt conforme cu tipul omologat.

Statul membru în cauză informează de îndată celelalte state membre și Comisia în legătură cu măsurile luate, precizând motivele deciziei sale. Dispozițiile articolului 5 sunt, de asemenea, aplicabile.

Se consideră că există neconformitate cu tipul omologat, în înțelesul paragrafului al doilea, în cazul în care nu sunt respectate dispozițiile anexei II.

Articolul 4

Autoritățile competente ale fiecărui stat membru transmit, în termen de o lună, autorităților competente din celelalte state membre, copii ale certificatelor de omologare CEE eliberate pentru fiecare tip de dispozitiv antiiîmproșcare omologat sau a cărui omologare a fost refuzată.

Articolul 5

(1)   Dacă autoritățile competente ale statului membru care a acordat omologarea CEE de tip constată că dispozitivele antiiîmproșcare, însoțite de certificate de conformitate cu un anumit tip, nu sunt conforme cu tipul pe care acest stat l-a omologat, acestea adoptă măsurile necesare pentru a asigura din nou conformitatea producției cu tipul omologat. Acestea înștiințează autoritățile competente din celelalte state membre despre măsurile luate, care pot merge, după caz, până la retragerea omologării CEE.

Autoritățile competente în cauză adoptă aceleași măsuri dacă sunt înștiințate de către autoritățile competente ale altui stat membru despre existența unei astfel de lipse de conformitate.

(2)   Autoritățile competente ale statelor membre se înștiințează reciproc, în termen de o lună, despre retragerea unei omologări CEE acordate, prin transmiterea unei copii a certificatului de omologare purtând mențiunea, semnată și datată, scrisă cu majuscule „OMOLOGARE CEE RETRASĂ”, precum și despre motivele care justifică această măsură.

(3)   În cazul în care statul membru care a acordat omologarea CEE contestă lipsa de conformitate despre care a fost informat, statele membre interesate depun eforturi în vederea soluționării diferendului. Comisia este informată cu privire la aceasta. Comisia recurge, după caz, la consultări adecvate în vederea găsirii unei soluții.

Articolul 6

Orice decizie luată în temeiul dispozițiilor adoptate pentru punerea în aplicare a prezentei directive, prin care se refuză sau se retrage omologarea de tip ori se interzice introducerea pe piață sau utilizarea, trebuie să precizeze motivele pe care se întemeiază. Orice decizie este notificată părții interesate, cu arătarea căilor de atac de care aceasta dispune în conformitate cu legislația în vigoare în statele membre, precum și a termenelor în care acestea pot fi exercitate.

Articolul 7

În sensul prezentei directive, prin „vehicul” se înțelege orice autovehicul de categoria N și orice remorcă de categoria O, în conformitate cu definițiile pentru aceste categorii prevăzute la anexa I la Directiva 70/156/CEE.

Articolul 8

Statele membre nu pot refuza acordarea omologării CEE de tip sau a omologării naționale, ori refuza sau interzice vânzarea, înmatricularea, introducerea în circulație sau utilizarea vehiculelor din motive legate de sistemele lor antiiîmproșcare, dacă acestea sunt instalate în conformitate cu dispozițiile anexei III și dacă dispozitivele antiiîmproșcare ale acestor vehicule poartă marca de omologare CEE de tip.

Articolul 9

Modificările necesare pentru adaptarea specificațiilor din anexe la progresul tehnic se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 13 din Directiva 70/156/CEE.

Articolul 10

(1)   Statele membre pun în aplicare dispozițiile necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 10 aprilie 1992. Ele informează de îndată Comisia cu privire la aceasta.

(2)   Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

(3)   Atunci când statele membre adoptă dispozițiile menționate la alineatul (1), ele cuprind o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

Articolul 11

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 27 martie 1991.

Pentru Consiliu

Președintele

R. GOEBBELS


(1)  JO C 203, 14.8.1990, p. 16.

(2)  JO C 96, 17.4.1990, p. 92 și Decizia din 13 martie 1991 (nepublicată încă în JO).

(3)  JO C 62, 12.3.1990, p. 2.

(4)  JO L 42, 23.2.1970, p. 1.

(5)  JO L 220, 8.8.1987, p. 44.


LISTA ANEXELOR

ANEXA I:

Definiții

ANEXA II:

Dispoziții privind omologarea CEE de tip a dispozitivelor antiîmproșcare

Apendicele 1:

Încercări ale dispozitivelor antiîmproșcare de tip absorbant de energie

Apendicele 2:

Încercări ale dispozitivelor antiîmproșcare de tip separator aer/apă

Apendicele 3:

Model de marcă de omologare CEE de tip

Apendicele 4:

Model de fișă de omologare CEE de tip

ANEXA III:

Cerințe privind omologarea CEE a unui tip de vehicul în ceea ce privește instalarea sistemelor antiîmproșcare

Apendice:

Anexă la certificatul de omologare CEE a unui tip de vehicul în ceea ce privește instalarea sistemelor antiîmproșcare

ANEXA IV:

Conformitatea producției

Încetarea producției

FIGURI:

(1-9)

ANEXA I

DEFINIȚII

În sensul prezentei directive, se aplică următoarele definiții:

1.

Sistem antiîmproșcare

Sistem care are drept scop reducerea pulverizării apei proiectate în sus de către pneurile vehiculului în mișcare. Sistemul antiîmproșcare este alcătuit, după caz, din: aripi apărătoare de noroi, apărătoare de noroi și apărătoare exterioare, cu dispozitiv antiîmproșcare.

2.

Aripă apărătoare de noroi

Element rigid sau semirigid proiectat pentru a devia apa împrăștiată de pneurile în mișcare și pentru a o dirija către sol. Aripile apărătoare de noroi, în totalitate sau parțial, pot face parte integrantă din caroserie sau din alte elemente ale vehiculului, cum ar fi partea inferioară a suprafeței de încărcare etc.

3.

Apărătoare de noroi

Element flexibil fixat vertical în spatele roții, pe partea inferioară a șasiului sau a suprafeței de încărcare sau a aripii apărătoare de noroi.

Apărătoarea de noroi servește, de asemenea, la reducerea riscului pe care îl prezintă obiectele mici, în special pietricelele antrenate de pe sol de pneul în mișcare și proiectate în sus sau lateral, spre ceilalți utilizatori rutieri.

4.

Dispozitiv antiîmproșcare

Parte a sistemului antiîmproșcare care poate consta dintr-un:

4.1.

Separator aer/apă

Element care face parte din apărătoarea exterioară și/sau din apărătoarea de noroi și care lasă să treacă aerul, reducând în același timp stropii de apă pulverizați.

4.2.

Absorbant de energie

Element care face parte din aripa apărătoare de noroi și/sau din apărătoarea de noroi și/sau din apărătoarea exterioară și care absoarbe energia stropilor pulverizați, reducând astfel stropii de apă pulverizați.

5.

Apărătoare exterioară

Element situat într-un plan aproximativ vertical și paralel cu planul longitudinal al vehiculului. Apărătoarea exterioară poate face parte din aripa apărătoare de noroi sau din caroseria vehiculului.

6.

Roți de direcție

Roțile acționate de către dispozitivul de direcție al vehiculului.

7.

Osie autodirectoare

Osie care pivotează în jurul unui punct central astfel fel încât să poată descrie un arc orizontal. În sensul prezentei directive, o osie autodirectoare de tipul „pivotant” este considerată și tratată ca osie echipată cu roți directoare.

8.

Roți autodirectoare

Roți care nu sunt acționate de dispozitivul de direcție al vehiculului, care se pot întoarce cu un unghi nu mai mare de 20° datorită frecării exercitate de sol.

9.

Osie cu înălțime reglabilă

Osie care poate fi ridicată de pe suprafața șoselei în timpul utilizării normale a vehiculului.

10.

Vehicul neîncărcat

Vehicul carosat sau cu unul sau mai multe elemente reprezentative și, după caz, cu lichid de răcire, lubrifianți, carburant, trusă de scule, roată de rezervă și conducător auto cu o masă estimată la 75 kg.

11.

Bandă de contact

Parte a pneului care este în contact cu șoseaua și care servește la asigurarea aderenței acestuia.

12.

Tip de dispozitiv antiîmproșcare

Ansamblul de dispozitive care nu prezintă diferențe în ceea ce privește următoarele caracteristici principale:

principiul fizic adoptat pentru reducerea stropilor (cu absorbție a energiei apei sau cu separator aer/apă);

materialele;

forma;

dimensiunile (în măsura în care pot influența comportarea materialului).

ANEXA II

CERINȚE PRIVIND OMOLOGAREA CEE DE TIP A DISPOZITIVELOR ANTIÎMPROȘCARE

0.   Specificații generale

0.1.   Dispozitivele antiîmproșcare trebuie să fie construite astfel încât să funcționeze corect în situația unei utilizări normale pe șosele ude. De asemenea aceste dispozitive nu trebuie să conțină vicii de construcție sau defecte de fabricație care să aducă atingere bunei lor funcționări.

1.   Încercări de efectuat

1.1.   Dispozitivele antiîmproșcare, în conformitate cu principiul lor fizic de funcționare, sunt supuse încercărilor relevante descrise în apendicele 1 și 2 și trebuie să respecte rezultatele cerute la punctul 4 din apendicele menționate.

2.   Cererea de omologare CEE de tip

2.1.   Cererea de omologare CEE a unui tip de dispozitiv antiîmproșcare este prezentată de către producător sau de către împuternicitul său.

Pentru fiecare tip de dispozitiv, cererea este însoțită de următoarele documente, în trei exemplare, precum și de informațiile și de materialul precizate în continuare:

2.2.1.   O descriere tehnică a dispozitivului antiîmproșcare care să indice principiul său fizic de funcționare și încercarea la care trebuie să fie supus, materialele utilizate, precum și una sau mai multe schițe suficient de detaliate la o scară adecvată care să poată permită identificarea dispozitivului.

2.2.2.   Patru eșantioane, trei pentru încercări și unul de păstrat de către laborator în caz de verificare ulterioară. Laboratorul poate cere și alte eșantioane.

2.3.   Marcaje

Orice eșantion trebuie să poarte, indelebil și lizibil, marca de fabricație sau denumirea comercială și un indiciu privind tipul și să aibă prevăzut un spațiu suficient de mare pentru amplasarea mărcii de omologare CEE de tip.

3.   Omologarea CEE de tip

3.0.   Autoritatea competentă, înainte de a proceda la operațiile de acordare a omologării CEE, trebuie să verifice existența la producător a sistemelor eficace de control al conformității producției.

3.1.   Atunci când eșantioanele reprezentative ale tipului de dispozitiv de omologat trec de încercările relevante descrise în apendicele 1 sau 2, se acordă omologarea CEE pentru acel tip de dispozitiv antiîmproșcare.

3.2.   Se atribuie un număr de omologare oricărui tip de dispozitiv antiîmproșcare omologat CEE.

3.3.   Orice dispozitiv antiîmproșcare conform cu un tip omologat în sensul prezentei directive trebuie să poarte o marcă de omologare CEE de tip. Marca de omologare CEE de tip trebuie să fie amplasată pe dispozitiv în așa fel încât să nu se poată șterge și să fie lizibilă, chiar și atunci când dispozitivul este instalat pe vehicul.

Marca de omologare CEE de tip, al cărei model este prevăzut în apendicele 3, este compusă din:

3.4.1.   un dreptunghi în interiorul căruia este plasată litera „e”, urmată de una sau de mai multe litere sau de numărul distinctiv al statului membru care a acordat omologarea CEE de tip:

1 pentru Germania, 2 pentru Franța, 3 pentru Italia, 4 pentru Țările de Jos, 6 pentru Belgia, 9 pentru Spania, 11 pentru Regatul Unit, 13 pentru Luxemburg, 18 pentru Danemarca, 21 pentru Portugalia, EL pentru Grecia și IRL pentru Irlanda;

3.4.2.   numărul de omologare CEE de tip (care corespunde numărului menționat în fișa de omologare al cărei model figurează în apendicele 4), care e amplasat în apropierea dreptunghiului fie sub litera „e”, fie la stânga sau la dreapta acestei litere. Cifrele care corespund numărului de omologare sunt amplasate de aceeași parte a literei „e” și în același sens. Trebuie evitată utilizarea cifrelor romane în numerele de omologare pentru a se evita orice confuzie cu alte simboluri;

3.4.3.   litera „A”, dacă dispozitivul este de tipul cu absorbție de energie (A), sau „S”, dacă dispozitivul este de tipul cu separator aer/apă (S), amplasată într-o poziție oarecare deasupra și în apropierea dreptunghiului.

ANEXA III

CERINȚE PRIVIND OMOLOGAREA CEE A UNUI TIP DE VEHICUL ÎN CEEA CE PRIVEȘTE INSTALAREA SISTEMELOR ANTIÎMPROȘCARE

DOMENIUL DE APLICARE

0.1.   Orice vehicul din categoria N2, cu o masă maximă de peste 7,5 tone, din categoriile N3, O3, și O4 trebuie să fie construit și/sau echipat cu sisteme antiîmproșcare, astfel încât să respecte cerințele menționate în continuare.

0.2.   Condițiile indicate anterior în ceea ce privește dispozitivele antiîmproșcare definite la punctul 4 din anexa 1 nu sunt obligatorii pentru vehiculele șasiu-cabină, pentru vehiculele necarosate, pentru vehiculele de teren, astfel cum sunt definite în Directiva 70/156/CEE și nici pentru vehiculele pentru care prezența dispozitivelor antiîmproșcare este incompatibilă cu utilizarea lor. Cu toate acestea, dacă aceste dispozitive sunt instalate pe acest tip de vehicule, dispozitivele trebuie să fie conforme cu cerințele prezentei directive.

CEREREA DE OMOLOGARE DE TIP

1.1.   Cererea de omologare CEE a unui tip de vehicul în ceea ce privește instalarea sistemului antiîmproșcare trebuie să fie înaintată de către constructorul vehiculului sau de către împuternicitul acestuia.

Aceasta trebuie să fie însoțită de următoarele documente în trei exemplare și de informațiile menționate în continuare:

1.2.1.   Descrierea tehnică a sistemului antiîmproșcare, precum și unul sau mai multe desene suficient de detaliate la o scară adecvată care să permită identificarea.

1.3.   Trebuie să se prezinte la serviciul tehnic însărcinat cu încercările de omologare un vehicul reprezentativ din tipul de vehicul de omologat, prevăzut cu sistemul său antiîmproșcare.

OMOLOGAREA CEE DE TIP

2.   Se anexează la fișa de omologare CEE o fișă conformă modelului prezentat în apendice.

DISPOZIȚII GENERALE

3.   Osii

3.1.   Osii cu înălțime reglabilă

Dacă un vehicul este echipat cu una sau mai multe osii cu înălțime reglabilă, sistemul antiîmproșcare trebuie să acopere toate roțile atunci când osia este coborâtă și roțile care sunt în contact cu șoseaua atunci când osia este ridicată.

3.2.   Osii autodirectoare

Atunci când un vehicul este echipat cu o osie autodirectoare, sistemul antiîmproșcare trebuie să îndeplinească condițiile aplicabile osiilor cu roți nedirectoare dacă este montat pe partea pivotantă. Dacă nu este montat pe această parte, el trebuie să corespundă condițiilor aplicabile osiilor cu roți de direcție.

4.   Poziția apărătoarei exterioare

4.1.   În cazul roților nedirectoare, distanța „c” între planul longitudinal tangent la flancul exterior al pneului, excluzând orice umflătură a pneului aproape de sol și marginea internă a apărătoarei nu trebuie să depășească 75 mm, cu excepția situației în care raza marginii interioare a apărătoarei astfel cum este definită la punctele 7.2, 8.2 și 9.2 nu depășește 1,0 R, caz în care distanța nu trebuie să depășească 100 mm (figura 1).

4.2.   În cazul roților de direcție și al celor autodirectoare, distanța „c” nu trebuie să depășească 100 mm.

5.   Starea vehiculului

Pentru verificarea dispozițiilor prezentei directive, vehiculul trebuie să se afle în starea următoare:

(a)

trebuie să fie neîncărcat, iar roțile să fie dirijate în linie dreaptă;

(b)

în cazul semiremorcilor, suprafețele de încărcare trebuie să se găsească pe orizontală;

(c)

pneurile trebuie să fie umflate la presiune normală.

6.   Sistem antiîmproșcare

6.1.   Sistemele antiîmproșcare trebuie să corespundă specificațiilor de la punctul 7 sau 9.

6.2.   Sistemele antiîmproșcare ale roților nedirectoare sau autodirectoare, acoperite de planșeul caroseriei sau de partea inferioară a suprafeței de încărcare, trebuie să corespundă fie specificațiilor de la punctul 7 sau 9, fie specificațiilor de la punctul 8.

CERINȚE SPECIALE

7.   Cerințe privind sistemele antiîmproșcare absorbante de energie pentru osiile echipate cu roți de direcție autodirectoare sau nedirectoare

7.1.   Aripa apărătoare de noroi

7.1.1.   Aripile apărătoare de noroi trebuie să acopere zona situată imediat deasupra pneului sau pneurilor și în fața și în spatele acestora, în felul următor:

(a)

în cazul unei osii unice sau a unor osii multiple a căror distanță „d” (figura 4) între pneurile montate pe osii adiacente depășește 300 mm, marginea anterioară C (figura 2) trebuie să se prelungească către partea din față pentru a atinge o linie O-Z în care teta este egală cu maxim 30° peste orizontală pentru osiile echipate cu roți de direcție sau autodirectoare sau 20° pentru osiile echipate cu roți nedirectoare.

Marginea posterioară (figura 2) trebuie să se prelungească către partea de jos, astfel încât să nu se găsească la mai mult de 100 mm deasupra unei linii orizontale care trece prin centrul roții;

(b)

în cazul osiilor multiple pentru care distanța „d” între pneurile montate pe osii adiacente nu depășește 300 mm, aripa apărătoare de noroi trebuie să arate ca în figura 4 litera (a);

(c)

aripa apărătoare de noroi trebuie să aibă o lățime totală „q” (figura 1) suficientă cel puțin pentru a acoperi întreaga lățime a pneului „b” sau întreaga lățime a celor două pneuri „t” în cazul roților duble, ținând seama de extremitățile ansamblului pneu/roată specificate de constructor. Dimensiunile „b” și „t” se măsoară la înălțimea butucului, cu excepția marcajului, nervurilor, benzilor de protecție etc. care se află pe părțile laterale ale pneurilor.

7.1.2.   Partea frontală a părții din spate a aripii apărătoare de noroi trebuie prevăzută cu un dispozitiv antiîmproșcare în conformitate cu specificațiile anexei II apendicele 1. Acest dispozitiv trebuie să acopere interiorul aripii apărătoare de noroi până la o înălțime determinată de o dreaptă pornind din centrul roții și formând un unghi de cel puțin 30° cu orizontala (figura 3).

7.1.3.   Dacă aripile apărătoare de noroi sunt formate din mai multe elemente, acestea nu trebuie să prezinte, odată instalate, nici o deschidere care să permită ieșirea stropilor când vehiculul este în mișcare.

7.2.   Apărătoarele exterioare

7.2.1.   În cazul unei osii unice sau a unor osii multiple a căror distanță „d” (figura 4) între pneurile montate pe osii adiacente depășește 300 mm, marginea inferioară a apărătoarei exterioare nu trebuie să fie situată dincolo de distanțele și razele următoare, măsurate pornind de la centrul roții (figura 2).

(a)   Osii echipate cu roți de direcție sau autodirectoare:

Rv ≤ 1,5 R

începând de la marginea anterioară (către partea de față a vehiculului)

[punctul C la 30°]

până la marginea posterioară (către partea din spate a vehiculului)

[punctul A la 100 mm]

(b)   Osii echipate cu roți nedirectoare:

Rv ≤ 1,25 R

începând de la marginea anterioară [punctul C la 20°]

până la marginea posterioară [punctul A la 100 mm]

unde R este raza pneului care este montat pe vehicul, iar Rv este distanța radială la care se situează marginea inferioară a apărătoarei exterioare.

7.2.2.   În cazul unor osii multiple pentru care distanța „d” între pneurile adiacente nu depășește 300 mm, apărătoarele exterioare situate în spațiul dintre osii trebuie să fie plasate la distanțele precizate la punctul 7.2.1 și trebuie să se prelungească în jos, astfel încât să nu se găsească la mai mult de 150 mm deasupra unei drepte orizontale care trece prin centrul roților sau în așa fel încât distanța orizontală dintre extremitățile lor inferioare să nu depășească 60 mm [figura 4 litera (a)].

7.2.3.   Înălțimea apărătoarei exterioare nu trebuie să fie mai mică de 45 mm în spatele unei linii verticale care trece prin centrul roții. Înălțimea apărătoarelor poate fi redusă progresiv în fața acestei linii.

7.2.4.   În apărătoarele exterioare sau între apărătoarele exterioare și celelalte părți ale aripilor apărătoare de noroi nu trebuie să existe nici o deschidere care să permită ieșirea stropilor atunci când vehiculul este în mișcare.

7.3.   Apărătoarele de noroi

7.3.1.   Lățimea apărătoarei de noroi trebuie să îndeplinească condiția stabilită pentru „q” la punctul 7.1.1 litera (c), cu excepția cazului în care apărătoarea de noroi este situată în aripa apărătoare de noroi, caz în care ea trebuie să fie cel puțin egală cu lățimea benzii de contact a pneului.

7.3.2.   Apărătoarea de noroi trebuie să fie plasată într-un plan aproximativ vertical.

7.3.3.   Înălțimea maximă a marginii inferioare nu trebuie să depășească 200 mm (figura 3).

Această distanță este mărită la 300 mm pentru osia aflată cel mai în spate atunci când distanța radială a marginii inferioare a apărătoarei exterioare, Rv, nu depășește dimensiunile razei pneurilor montate pe roțile acestei osii.

7.3.4.   Apărătoarea de noroi nu trebuie să se găsească la mai mult de 300 mm de extremitatea marginii posterioare a pneului, măsurată orizontal.

7.3.5.   În cazul osiilor multiple pentru care distanța „d” între pneurile osiilor adiacente este sub 250 mm, doar trenul roților din spate trebuie echipat cu apărătoare de noroi. O apărătoare de noroi trebuie fixată în spatele fiecărei roți atunci când distanța „d” între pneurile osiilor adiacente este mai mare sau egală cu 250 mm [figura 4 litera (b)].

7.3.6.   Apărătoarea de noroi nu trebuie să se încline cu mai mult de 100 mm către spate sub efectul unei forțe de 3 N per 100 mm din lățimea apărătoarei de noroi, aplicată la o distanță de 50 mm deasupra marginii inferioare a apărătoarei de noroi.

7.3.7.   Întreaga suprafață din față a părții apărătoarei de noroi care corespunde dimensiunilor minime cerute trebuie dotată cu un dispozitiv antiîmproșcare în conformitate cu specificațiile prevăzute la anexa II apendicele 1.

7.3.8.   Între marginea inferioară spate a aripii apărătoare de noroi și apărătoarea de noroi nu trebuie să existe nici o deschidere care să permită ieșirea stropilor.

7.3.9.   Atunci când dispozitivul antiîmproșcare corespunde specificațiilor privind apărătoarele de noroi (punctul 7.3), nu este necesară o apărătoare de noroi suplimentară.

8.   Cerințe aplicabile sistemelor antiîmproșcare dotate cu dispozitive antiîmproșcare absorbante de energie pentru osiile echipate cu roți nedirectoare sau autodirectoare (a se vedea punctul 6.2)

8.1.   Aripa apărătoare de noroi

8.1.1.   Aripile apărătoare de noroi trebuie să acopere zona imediat superioară pneului sau a pneurilor. Extremitățile din față și din spate trebuie să se întindă cel puțin până la planul orizontal tangent cu marginea superioară a pneului sau a pneurilor (figura 5). Cu toate acestea, extremitatea din spate poate fi înlocuită de către apărătoarea de noroi; în acest caz, aceasta trebuie să se întindă până la partea superioară a aripii apărătoare de noroi (sau a elementului echivalent).

8.1.2.   Întreaga parte interioară din spate a aripii apărătoare de noroi trebuie să fie dotată cu o apărătoare de noroi care corespunde cerințelor anexei II apendicele 1.

8.2.   Apărătoarele exterioare

8.2.1.   În cazul osiilor unice sau al celor multiple a căror distanță între pneurile adiacente este mai mare sau egală cu 250 mm, apărătoarea exterioară trebuie să acopere suprafața care merge de la partea inferioară a părții superioare a aripii apărătoare de noroi până la o dreaptă formată de tangenta la marginea superioară a pneului sau a pneurilor și între planul vertical format de tangenta din față a pneului sau a pneurilor și a aripii apărătoare de noroi sau a apărătoarei de noroi situată în spatele roții sau roților [figura 5 litera (b)].

În cazul osiilor multiple, o apărătoare exterioară trebuie plasată pe fiecare roată.

8.2.2.   Între apărătoarea exterioară și partea inferioară a aripii apărătoare de noroi nu trebuie să existe nici o deschidere care să permită ieșirea stropilor.

8.2.3.   Atunci când apărătoarele de noroi nu sunt instalate în spatele fiecărei roți (a se vedea punctul 7.3.5), apărătoarea exterioară trebuie să fie neîntreruptă de la marginea exterioară a apărătoarei de noroi până la planul vertical tangent cu punctul cel mai din față al pneului [a se vedea figura 5 litera (a)] de pe prima osie.

8.2.4.   Fața internă a apărătoarei exterioare a cărei înălțime nu trebuie să fie mai mică de 100 mm trebuie prevăzută integral cu un dispozitiv antiîmproșcare absorbant de energie în conformitate cu cerințele anexei II.

8.3.   Apărătoarele de noroi

Apărătoarele de noroi trebuie să se întindă până la partea inferioară a aripii apărătoare de noroi și să fie conforme cerințelor punctelor 7.3.1-7.3.9.

9.   Cerințe aplicabile sistemelor antiîmproșcare dotate cu dispozitive antiîmproșcare cu separatoare aer/apă pentru osiile cu roți de direcție, autodirectoare sau nedirectoare

9.1.   Aripa apărătoare de noroi

9.1.1.   Aripile apărătoare de noroi trebuie să se conformeze cerințelor punctului 7.1.1 litera (c).

9.1.2.   Aripile apărătoare de noroi pentru osie unică sau pentru osii multiple pentru care distanța dintre pneurile osiilor adiacente depășește 300 mm trebuie să se conformeze, de asemenea, cerințelor punctului 7.1.1 litera (a).

9.1.3.   În cazul osiilor multiple pentru care distanța dintre pneurile osiilor adiacente nu depășește 300 mm, aripile apărătoare de noroi trebuie să se conformeze, de asemenea, modelului prezentat în figura 7.

9.2.   Apărătoarele exterioare

9.2.1.   Marginile inferioare ale apărătoarelor exterioare trebuie să fie dotate cu dispozitive antiîmproșcare cu separatoare aer/apă în conformitate cu cerințele anexei II.

9.2.2.   În cazul unei osii unice sau a osiilor multiple la care distanța dintre pneurile osiilor adiacente depășește 300 mm, marginea inferioară a dispozitivului antiîmproșcare cu care este prevăzută apărătoarea exterioară trebuie să aibă cel mult dimensiunile și razele următoare măsurate de la centrul roții (figurile 6 și 7).

(a)   Osii echipate cu roți de direcție sau autodirectoare:

Rv ≤ 1,05 R

de la marginea anterioară (către fața vehiculului) [punctul C la 30°]

până la marginea posterioară (către spatele vehiculului) [punctul A la 100 mm]

(b)   Osii echipate cu roți nedirectoare:

Rv ≤ 1,00 R

de la marginea anterioară [punctul C la 20°]

până la marginea posterioară [punctul A la 100 mm]


unde

R= este raza pneului montat pe vehicul și

Rv= este distanța radială pornind de la extremitatea inferioară a apărătoarei exterioare la centrul roții.

9.2.3.   În cazul osiilor multiple la care distanța între pneurile osiilor adiacente nu depășește 300 mm, apărătoarele exterioare situate în spațiile dintre osii trebuie să urmărească traseul specificat la punctul 9.1.3 și trebuie să se prelungească în jos astfel încât să nu se găsească la mai mult de 100 mm deasupra unei drepte orizontale care trece prin centrul roții (a se vedea figura 7).

9.2.4.   Înălțimea apărătoarei exterioare nu trebuie să fie mai mică de 45 mm în spatele unei drepte verticale care trece prin centrul roții. Înălțimea apărătoarei poate merge descrescător în fața acestei linii prin centrul roții.

9.2.5.   În apărătoarele exterioare sau între apărătoarele exterioare și aripile apărătoare de noroi nu trebuie să existe nici o deschidere care să permită ieșirea stropilor.

9.3.   Apărătoarele de noroi

9.3.1.   Apărătoarele de noroi trebuie să fie:

(a)

în conformitate cu punctul 7.3 (figura 3) sau

(b)

în conformitate cu punctele 7.3.1, 7.3.2, 7.3.5, 7.3.8 și 9.3.2 (figura 6).

Dispozitivele antiîmproșcare care corespund specificațiilor din anexa II apendicele 2 trebuie să fie fixate la apărătoarele de noroi prevăzute la punctul 9.3.1 litera (b), cel puțin de-a lungul părții întregi.

9.3.2.1.   Marginea inferioară a dispozitivului antiîmproșcare trebuie să se situeze la o înălțime care să nu depășească 200 mm de la sol.

9.3.2.2.   Dispozitivele antiîmproșcare trebuie să aibă o înălțime minimă de 100 mm.

9.3.2.3.   Apărătoarea de noroi prevăzută la punctul 9.3.1 litera (b), cu excepția părții inferioare care cuprinde dispozitivul antiîmproșcare, nu trebuie să se abată cu mai mult de 100 mm în spate sub efectul unei forțe de 3 N pe 100 mm de lățimea apărătoarei de noroi, măsurată la intersecția apărătoarei de noroi cu dispozitivul antiîmproșcare în poziție de funcționare, aplicată la o distanță de 50 mm deasupra marginii inferioare a apărătoarei de noroi.

9.3.3.   Apărătoarea de noroi nu trebuie să se găsească la mai mult de 200 mm de marginea extremă posterioară a pneului, măsurat orizontal.

ANEXA IV

CONFORMITATEA PRODUCȚIEI

ÎNCETAREA PRODUCȚIEI

1.   Conformitatea producției

1.1.   Orice dispozitiv antiîmproșcare care are marca de omologare CEE de tip trebuie să fie conform cu tipul omologat. Autoritățile care au acordat marca CEE de tip păstrează un eșantion care poate fi folosit împreună cu fișa de omologare CEE de tip pentru a verifica dacă dispozitivele comercializate cu marca de omologare CEE satisfac condițiile cerute.

1.2.   Orice tip de dispozitiv este definit prin modelul și documentele descriptive prezentate în momentul depunerii cererii de omologare CEE de tip. Dispozitivele ale căror caracteristici sunt identice cu cele ale dispozitivului model și ale căror alte componente nu diferă de cele ale modelului, cu excepția unor variante care nu afectează cu nimic proprietățile menționate în prezenta anexă, pot fi considerate ca făcând parte din același tip.

1.3.   Producătorul efectuează controale de rutină pentru a garanta conformitatea producției cu tipul omologat.

În acest sens, producătorul trebuie să:

dispună de un laborator echipat în așa fel încât să permită efectuarea încercărilor esențiale sau

să efectueze încercări de conformitate a producției la un laborator autorizat.

Rezultatele controalelor de conformitate a producției sunt puse la dispoziția autorităților competente cel puțin timp de un an.

1.4.   De asemenea autoritățile competente pot efectua controale prin sondaj.

1.5.   Conformitatea producției cu tipul de dispozitiv omologat este controlată în condițiile și în conformitate cu metodele prevăzute la anexa II.

La cererea autorităților care au acordat omologarea, producătorii pun la dispoziția acestora, în scopul efectuării încercărilor sau a controalelor de conformitate, dispozitivele tipului omologat anterior.

1.6.   Există conformitate a producției dacă, din zece eșantioane alese la întâmplare, nouă sunt conforme cerințelor prevăzute la punctul 4 din apendicele 1 și 2 din anexa II.

1.7.   Dacă nu este îndeplinită condiția de la punctul 1.6, se examinează un nou eșantion format din zece unități alese la întâmplare.

Media tuturor măsurătorilor trebuie să corespundă specificațiilor care figurează la punctul 4 al apendicelor 1 și 2 din anexa II și nici o măsurătoare individuală nu trebuie să fie inferioară unui procent de 95 % din aceste specificații.

2.   Încetarea producției

Dacă deținătorul omologării CEE de tip încetează producția, acesta informează imediat autoritățile competente.

FIGURI

Figura 1

Lățimea (q) a aripii apărătoare de noroi (a) și poziția apărătoarei laterale (j)

Image

Notă: Cifrele se referă la punctele corespunzătoare din anexa III.

Figura 2

Dimensiunile aripii apărătoare de noroi și ale apărătoarei exterioare

Image

Notă:

1.

Cifrele se referă la punctele corespunzătoare din anexa III.

2.

T: deschiderea aripii apărătoare de noroi.

Figura 3

Poziția aripii apărătoare de noroi și a apărătoarei de noroi

Image

Notă: Cifrele se referă la punctele corespunzătoare din anexa III.

Figura 4

Aripi apărătoare de noroi și apărătoare exterioare pentru osiile echipate cu roți de direcție, autodirectoare sau cu roți nedirectoare

Image

Notă:

1.

Cifrele se referă la punctele corespunzătoare din anexa III.

2.

T: deschiderea aripii apărătoare de noroi.

Image

Notă: Cifrele se referă la punctele corespunzătoare din anexa III.

Figura 5

Schema de instalare a unui sistem antiîmproșcare dotat cu dispozitive antiîmproșcare absorbante de energie pentru osii echipate cu roți nedirectoare sau autodirectoare

(Anexa III punctele 6.2 și 8)

Image

Image

Figura 6

Schema de instalare a unui sistem antiîmproșcare dotat cu dispozitive antiîmproșcare cu separator aer/apă pentru osii echipate cu roți de direcție, autodirectoare sau nedirectoare

Image

Notă:

1.

Cifrele se referă la punctele corespunzătoare din anexa III.

2.

T: deschiderea aripii apărătoare de noroi.

Figura 7

Schema de instalare a unui sistem antiîmproșcare dotat cu dispozitive antiîmproșcare (aripă apărătoare de noroi, apărătoare de noroi, apărătoare exterioare) pentru osii multiple la care distanța dintre pneuri nu depășește 300 mm

Image

Notă:

1.

Cifrele se referă la punctele corespunzătoare din anexa III.

2.

T: deschiderea aripii apărătoare de noroi.

Figura 8

Aparatură de încercare pentru dispozitivele antiîmproșcare absorbante de energie

(a se vedea anexa II apendicele 1)

Image

Notă:

A= admisie de apă de la pompă

B= debitul către rezervorul de colectare

C= colector de 500 (+ 5/– 0) mm lungime și 75 (+ 2/– 0) mm lățime (dimensiuni interioare)

D= țeavă cu perete subțire cu diametrul de 54 mm

E= 12 orificii cu diametru 1,68 (+ 0,025/– 0) mm, practicate radial

F= eșantioane pentru încercare de 500 (+ 0/ –5) mm lățime

Toate dimensiunile liniare sunt exprimate în milimetri.

Figura 9

Aparatură de încercare pentru dispozitivele antiîmproșcare cu separatoare aer/apă

(a se vedea anexa II apendicele 2)

Image

Image


Top