07/Volumul 01

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

234

---

31985R3821

---

L 370/8

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

---

REGULAMENTUL (CEE) NR. 3821/85 AL CONSILIULUI

din 20 decembrie 1985

privind aparatura de înregistrare în transportul rutier

CONSILIUL COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene, în special articolul 75,

având în vedere propunerea Comisiei (1),

având în vedere avizul Adunarii parlamentare (2),

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social (3),

întrucât Regulamentul (CEE) nr. 1463/70 (4), astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CEE) nr. 2828/77 (5), a introdus aparatura de înregistrare în transportul rutier;

întrucât, luându-se în considerație modificările prezentate în continuare, în scopul de a clarifica problema, toate dispozițiile din domeniu ar trebui grupate într-un singur text și, în consecință, Regulamentul nr. 1463/70 al Consiliului ar trebui abrogat; cu toate acestea, întrucât exceptările prevăzute la articolul 3 alineatul (1) pentru anumite servicii de transport de pasageri ar trebui menținute în vigoare pentru un anumit timp;

întrucât, prin folosirea aparaturii de înregistrare care poate indica perioadele de timp prevăzute în Regulamentul (CEE) nr. 3820/85 privind armonizarea anumitor dispoziții din legislația socială în transportul rutier (6), se urmărește asigurarea unui control eficient în acest domeniu;

întrucât obligația de a folosi această aparatură de înregistrare poate fi impusă doar în cazul vehiculelor înmatriculate în statele membre; întrucât anumite vehicule pot fi excluse din domeniul de aplicare a prezentului regulament, fără a se crea probleme;

întrucât statele membre ar trebui să aibă dreptul, cu autorizarea Comisiei, de a excepta anumite vehicule de la aplicarea dispozițiilor regulamentului în cazuri excepționale; întrucât, în cazuri urgente, ar trebui să se acorde aceste exceptări pentru o perioadă de timp limitată fără autorizarea prealabilă din partea Comisiei;

întrucât, pentru a asigura o verificare eficientă, aparatura trebuie să prezinte fiabilitate în timpul funcționării, să fie ușor de utilizat și proiectată în așa fel încât să reducă la minim orice posibilitate de folosire frauduloasă; întrucât, în acest scop, aparatura de înregistrare trebuie să poată oferi conducătorilor auto, pe foi separate și într-o formă precisă și ușor de citit, datele înregistrate privind diferitele perioade de timp;

întrucât înregistrarea automată a altor detalii privind călătoria, cum ar fi viteza și distanța parcursă, va contribui semnificativ la siguranța rutieră și va încuraja șoferii să conducă prudent; în consecință, este bine ca aparatura să înregistreze și aceste detalii;

întrucât este necesar să se stabilească, la nivel comunitar, standarde de construcție și instalare pentru aparatura de înregistrare și să se prevadă o procedură de omologare CEE în vederea evitării, pe teritoriul statelor membre, a oricărui impediment privind înmatricularea vehiculelor prevăzute cu aparatură de înregistrare, punerea în circulație, utilizarea sau folosirea acestei aparaturi;

întrucât, în eventualitatea diferențelor de opinie între statele membre privind procedura de omologare CEE, Comisia ar trebui să fie împuternicită să ia o decizie cu privire la dispută în termen de șase luni, dacă statele implicate nu au ajuns la o înțelegere;

întrucât ar fi util, pentru punerea în aplicare a prezentului regulament și pentru prevenirea abuzurilor, să se ofere conducătorilor auto, care solicită aceasta, o copie după foile lor de înregistrare;

întrucât, pentru a atinge obiectivele menționate anterior privind verificarea perioadelor de lucru și odihnă, este necesar ca angajații și conducătorii auto să fie răspunzători de funcționarea corectă a aparaturii și de îndeplinirea riguroasă a operațiunilor prescrise;

întrucât dispozițiile care reglementează numărul de foi de înregistrare pe care un conducător auto trebuie să le păstreze cu el trebuie modificate ca urmare a înlocuirii săptămânii flexibile cu săptămâna fixă;

întrucât progresul tehnic necesită adaptarea rapidă la specificațiile tehnice din anexele la acest Regulament; întrucât, pentru a facilita punerea în aplicare a măsurilor necesare în acest scop, trebuie să se elaboreze dispoziții pentru instituirea procedurii de strânsă cooperare între statele membre și Comisie în cadrul Comitetului consultativ;

întrucât statele membre ar trebui să facă schimb de informații privind neregulile constatate;

întrucât, pentru a garanta funcționarea fiabilă și corectă a aparaturii, este recomandabil să se prevadă condiții unitare pentru verificări și inspecții periodice ale aparaturii de înregistrare, după instalare,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

Principii și domeniu de aplicare

Articolul 1

În înțelesul acestui regulament, aparatura de înregistrare trebuie să corespundă, din punctul de vedere al construcției, instalării, folosirii și testării, cerințelor prezentului regulament și anexelor I și II la acesta, care fac parte integrantă din prezentul regulament.

Articolul 2

În sensul prezentului regulament, se aplică definițiile prevăzute în articolul 1 din Regulamentul (CEE) nr. 3820/85.

Articolul 3

(1)   Aparatura de înregistrare se instalează și se folosește la bordul vehiculelor înmatriculate în statele membre care le folosesc pentru transportul rutier de pasageri sau marfă, excepție făcând vehiculele prevăzute în articolele 4 și 14 alineatul (1) din Regulamentul (CEE) nr. 3820/85.

(2)   Statele membre pot excepta vehiculele menționate în articolul 13 alineatul (1) din Regulamentul (CEE) nr. 3820/85 de la aplicarea prezentului regulament. Statele membre informează Comisia cu privire la orice excepție acordată în conformitate cu prezentul alineat.

(3)   Statele membre, după autorizarea din partea Comisiei, pot excepta de la aplicarea prezentului regulament vehiculele folosite pentru operațiunile de transport prevăzute în articolul 13 alineatul (2) din Regulamentul (CEE) nr. 3820/85. În cazuri urgente, ele pot acorda excepții temporare pentru o perioadă de maximum 30 de zile, aceste excepții se notifică imediat Comisiei. Comisia informează celelalte state membre cu privire la orice excepție acordată în conformitate cu prezentul alineat.

(4)   În cazul transportului intern, statele membre pot cere instalarea și folosirea aparaturii de înregistrare în conformitate cu prezentul regulament pentru vehicule în cazul cărora instalarea și folosirea acestei aparaturi nu este necesară conform alineatului (1).

CAPITOLUL II

Omologare

Articolul 4

Solicitările pentru omologarea CEE pentru un anumit tip de aparatură de înregistrare sau pentru un model de foaie de înregistrare, însoțite de documentele corespunzătoare, sunt prezentate statului membru de către producător sau agentul său. Solicitarea pentru omologarea CEE pentru un anumit tip de aparatură de înregistrare sau pentru un model de foaie de înregistrare trebuie prezentată unui singur stat membru.

Articolul 5

Un stat membru acordă omologarea CEE oricărui tip de aparatură de înregistrare sau oricărui model de foaie de înregistrare care respectă cerințele prevăzute în anexa I la prezentul regulament, cu condiția ca statul membru să fie abilitat să controleze conformitatea modelelor produse cu prototipul omologat.

Orice modificare ori adăugare la modelul omologat trebuie să beneficieze de o omologare suplimentară CEE din partea statului membru care a acordat omologarea CEE inițială.

Articolul 6

Statele membre acordă solicitantului marcajul de omologare CEE care este conform cu modelul prezentat în anexa II pentru fiecare tip de aparatură de înregistrare sau model de foaie de înregistrare pe care le aprobă în temeiul articolului 5.

Articolul 7

Pentru orice tip de aparatură de înregistrare sau model de foaie de înregistrare, autoritățile competente ale statului membru cărora le-a fost înaintată solicitarea de omologare trimit celorlalte autorități ale statelor membre, în termen de o lună, o copie a certificatului de omologare, însoțită de copii ale documentelor corespunzătoare, sau le informează cu privire la refuzul omologării; în acest ultim caz se comunică motivele acestei decizii.

Articolul 8

(1)   Dacă un stat membru care a acordat omologarea tip CEE conform articolului 5 consideră că anumite aparaturi de înregistrare sau foi de înregistrare, care poartă marcajul de omologare CEE emis de respectivul stat membru, nu respectă modelul omologat, ia măsurile necesare pentru a garanta conformitatea aparaturii și a foilor produse cu prototipul omologat. Aceste măsuri pot include, dacă este cazul, retragerea omologării CEE.

(2)   Un stat membru care a acordat omologarea CEE retrage această omologare dacă aparatura de înregistrare sau foaia de înregistrare omologate nu respectă dispozițiile prezentului regulament sau ale anexelor la acesta sau prezintă, atunci când este folosit, un defect care îl face inutilizabil pentru scopul urmărit.

(3)   Dacă un stat membru care a acordat omologare tip CEE este informat de un alt stat membru cu privire la existența unuia dintre cazurile de la alineatele (1) și (2) adoptă, după consultarea cu respectivul stat membru, măsurile prevăzute la aceste alineate, sub rezerva dispozițiilor de la alineatul (5).

(4)   Un stat membru care este sigur de existența unuia din cazurile prevăzute la alineatul (2) poate să interzică, până la o nouă comunicare, introducerea pe piață și folosirea aparaturii de înregistrare sau a foilor de înregistrare. Aceleași dispoziții se aplică și în cazurile prevăzute la alineatul (1) cu privire la aparatura de înregistrare și foile de înregistrare care au fost exceptate de la verificarea inițială CEE, dacă producătorul, după o avertizare prealabilă, nu adaptează echipamentul la modelul aprobat sau la prevederile prezentului regulament.

În orice caz, autoritățile competente ale statelor membre se informează reciproc și informează Comisia, în decurs de o lună, cu privire la orice retragere a omologării CEE sau orice măsură luată în conformitate cu alineatele (1), (2) și (3) și precizează motivele acestui demers.

(5)   Dacă un stat membru care a acordat omologarea CEE contestă existența oricărui caz prevăzut la alineatele (1) și (2) despre care a fost notificat, atunci statele membre implicate încearcă să rezolve disputa și Comisia este informată cu privire la aceasta.

Dacă în urma discuțiilor dintre statele membre nu se ajunge la nici o înțelegere în termen de patru luni de la data notificării prevăzute în alineatul (3), Comisia, după consultarea experților din toate statele membre și luând în considerație toți factorii relevanți, de exemplu factorii economici și tehnici, în termen de șase luni adoptă o decizie care este comunicată statelor membre implicate și în același timp celorlalte state membre. Comisia trebuie să stabilească, în fiecare caz, timpul limită pentru punerea în aplicare a deciziei.

Articolul 9

(1)   Un solicitant de omologare CEE pentru un model de foaie de înregistrare specifică în solicitarea sa tipul sau tipurile de aparatură de înregistrare pentru care se va utiliza foaia respectivă și pune la dispoziție o aparatură din tipul sau tipurile respective pentru a testa foaia de înregistrare.

(2)   Autoritățile competente ale fiecărui stat membru specifică pe certificatul de omologare al foii model de înregistrare tipul sau tipurile de aparatură de înregistrare pentru care se poate utiliza foaia respectivă.

Articolul 10

Nici un stat membru nu poate refuza să înmatriculeze un vehicul dotat cu aparatură de înregistrare ori să interzică punerea în circulație a unui astfel de vehicul invocând un motiv legat de faptul că vehiculul este dotat cu aparatură de înregistrare, dacă aparatura are marcajul de omologare CEE prevăzut la articolul 6 și plăcuța de instalare prevăzută la articolul 12.

Articolul 11

Toate deciziile, în conformitate cu prezentul regulament, de a refuza sau a retrage omologarea unui anumit tip de aparatură de înregistrare sau a unui model de foaie de înregistrare trebuie să fie însoțite de o motivare detaliată. Decizia se comunică părții interesate, care este, de asemenea, informată asupra posibilităților de remediere de care dispune conform legislațiilor statelor membre, dar și asupra timpului limită pentru realizarea acestor remedieri.

CAPITOLUL III

Instalarea și inspecția

Articolul 12

(1)   Aparatura de înregistrare poate fi instalată sau reparată doar de tehnicieni și ateliere autorizate în acest scop de autoritățile competente ale statelor membre, după ce acestea au fost informate, dacă doresc acest lucru, cu privire la opinia fabricanților.

(2)   Tehnicianul sau atelierul autorizat pune un marcaj special pe sigiliul pe care îl aplică. Autoritățile competente ale fiecărui stat membru păstrează o evidență a marcajelor folosite.

(3)   Autoritățile competente ale statelor membre își trimit reciproc listele cu tehnicienii autorizați sau atelierele autorizate, precum și copii ale marcajelor folosite.

(4)   Pentru a certifica că instalarea aparaturii de înregistrare a fost făcută în concordanță cu cerințele prezentului regulament, se fixează o plăcuță de instalare așa cum se arată în anexa I.

CAPITOLUL IV

Folosirea aparaturii

Articolul 13

Angajatorii și conducătorii auto sunt responsabili de folosirea corectă a aparaturii.

Articolul 14

(1)   Angajatorul pune la dispoziția conducătorilor auto un număr suficient de foi de înregistrare, ținând cont de faptul că aceste foi au caracter personal, de durata perioadei de lucru și obligația de a înlocui foile care sunt deteriorate sau au fost reținute de un inspector autorizat. Angajatorul pune la dispoziția conducătorilor foile de înregistrare din modelul omologat, care se pot utiliza în aparatura instalată la bordul vehiculului.

(2)   Întreprinderea ține evidența foilor de înregistrare cel puțin un an după ce ele au fost folosite și pune la dispoziția conducătorilor auto interesați, care cer acest lucru, copii ale acestor foi. Foile de înregistrare se prezintă sau se înmânează inspectorului autorizat, la cerere.

Articolul 15

(1)   Conducătorii auto nu folosesc foi de înregistrare murdare sau deteriorate. În acest scop, foile sunt protejate corespunzător.

În cazul deteriorării unei foi ce conține date înregistrate, conducătorul auto atașează foaia deteriorată la o foaie nouă, pentru a o înlocui.

(2)   Conducătorii auto folosesc foi de înregistrare în fiecare zi în care conduc, începând din momentul în care preiau vehiculul. Foaia de înregistrare nu se retrage înainte de sfârșitul zilei de lucru, numai în cazul în care această acțiune este autorizată. Nici o foaie de înregistrare nu se folosește pentru a acoperi o perioadă mai lungă decât cea stabilită.

Când conducătorul auto este în imposibilitate de a folosi aparatura montată la bordul vehiculului ca urmare a faptului că nu se află în vehicul, perioada de timp indicată în alineatul (3) liniuța a doua literele (b), (c) și (d) de mai jos, se înregistrează pe foaie fie manual, fie automat sau în orice alt fel, citeț și fără a murdări foaia.

Când la bordul vehiculului sunt mai mulți conducători auto, aceștia operează modificările necesare în foile de înregistrare astfel încât informațiile din anexa I capitolul II alineatele (1)-(3) să fie trecute pe foaia de înregistrare a șoferului care conduce efectiv vehiculul.

(3)   Conducătorii auto trebuie:

—	să se asigure de faptul că perioada de timp înregistrată în foaie respectă perioada de timp oficială din statul de înmatriculare a vehiculului;

—

să opereze mecanismele de schimbare pentru a permite ca următoarele perioade de timp să fie înregistrate separat și distinct: (a) cu semnul: timpul de conducere; (b) cu semnul: toate celelalte perioade de lucru; (c) cu semnul: alte perioade de punere la dispoziție, adică: — timpul de așteptare, adică perioada în care conducătorii auto trebuie să rămână la posturile lor doar pentru a răspunde la orice apel pentru a porni sau a relua călătoria sau pentru a realiza alte operațiuni; — timpul petrecut lângă celălalt conducător auto când vehiculul este în mișcare; — timpul petrecut în cabina de dormit când vehiculul este în mișcare; (d) cu semnul: pauzele de muncă și perioadele de odihnă zilnice.

(4)   Fiecare stat membru va autoriza ca toate perioadele prevăzute în alineatul (3) liniuța a doua literele (b) și (c) să fie înregistrate sub semnulîn foaia de înregistrare folosită de vehiculele înmatriculate pe teritoriul lor.

(5)   Fiecare membru al echipajului înregistrează următoarele informații în foaia sa de înregistrare:

(a)	când a început să folosească foaia - numele și prenumele;

(b)	data când și locul unde a început să folosească foaia și data când și locul unde încetează folosirea ei;

(c)	numărul de înmatriculare a fiecărui vehicul pe care conducătorul auto îl folosește, atât la începutul primei călătorii înregistrate în foaie, cât și mai târziu, în timpul folosirii foii, în eventualitatea schimbării vehiculului;

(d)

citirea contorului kilometric: — la începutul primei călătorii înregistrate în foaie, — la sfârșitul ultimei călătorii înregistrate în foaie, — în eventualitatea schimbării vehiculelor în timpul zilei de lucru (citirea contorului kilometric al vehiculului inițial și citirea contorului kilometric al celuilalt vehicul);

(e)	ora la care a avut loc schimbarea vehiculului.

(6)   Aparatura trebuie să fie concepută în așa fel încât să permită inspectorului autorizat, dacă este necesar după deschiderea aparaturii, să citească înregistrările pe durata a nouă ore precedente controlului fără a deforma, deteriora sau fără a murdări foaia.

Mai mult, aparatura trebuie să fie astfel concepută încât să permită, fără a deschide caseta, verificarea înregistrării datelor.

(7)   La cererea unui inspector autorizat, conducătorul auto trebuie să prezinte foile de înregistrare pentru săptămâna în curs și, pentru orice eventualitate, foaia ultimei zile din săptămâna precedentă în care a condus.

Articolul 16

(1)   În eventualitatea defectării aparaturii sau a unei funcționări defectuoase, angajatorul îl prezintă pentru repararea lui de către tehnicianul autorizat sau atelierul autorizat, în cel mai scurt timp.

Dacă vehiculul nu se poate întoarce la sediul operatorului în timp de o săptămână, calculată din ziua în care la aparatură s-a constatat defectarea sau funcționarea defectuoasă, reparația se realizează în cursul călătoriei.

Măsurile luate de statele membre în conformitate cu articolul 19 pot conferi autorităților competente puterea de a interzice folosirea unui vehicul în cazul în care defecțiunea nu a fost remediată așa cum se prevede în alineatele anterioare.

(2)   În intervalul în care aparatura este inutilizabilă sau funcționează defectuos, conducătorii auto trebuie să înregistreze în foaia sau foile de înregistrare sau pe foaia temporară care se atașează la foaia de înregistrare toate informațiile privind diferitele perioade de timp în care aparatura nu a înregistrat corect.

CAPITOLUL V

Dispoziții finale

Articolul 17

Modificările necesare adaptării anexelor la progresul tehnic se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 18.

Articolul 18

(1)   Se înființează un comitet pentru adaptarea prezentului regulament la progresul tehnic (numit, în continuare, „comitet”); acesta se compune din reprezentanții statelor membre și un reprezentant al Comisiei, cu funcția de președinte.

(2)   Comitetul adoptă propriul regulament de procedură.

(3)   În cazul în care se respectă procedura stabilită în acest articol, comitetul este convocat de președinte fie din proprie inițiativă, fie la cererea unui reprezentant al unui stat membru.

(4)   Reprezentantul Comisiei prezintă comitetului un proiect de măsuri ce trebuie adoptate. Comitetul prezintă avizul său cu privire la acest proiect într-o perioadă de timp stabilită de președinte, în funcție de urgența problemei. Avizele se adoptă cu majoritate calificată în conformitate cu articolul 148 alineatul (2) din tratat. Președintele nu votează.

(5)

(a) Comisia adoptă măsurile preconizate dacă sunt în conformitate cu opinia comitetului. (b) Dacă măsurile preconizate nu sunt în concordanță cu opinia comitetului sau în cazul în care comitetul nu s-a pronunțat, Comisia prezintă Consiliului, fără întârziere, o propunere privind măsurile ce trebuie adoptate. Consiliul hotărăște cu majoritate calificată. (c) În cazul în care Consiliul nu hotărăște în termen de trei luni de la data când i s-a prezentat propunerea, măsurile propuse sunt adoptate de Comisie.

Articolul 19

(1)   Statele membre, la momentul potrivit și după consultarea Comisiei, adoptă anumite acte cu putere de lege și acte administrative necesare pentru punerea în aplicare a prezentului regulament.

Aceste măsuri se referă, inter alia, la reorganizarea, procedura și căile de derulare a verificărilor privind respectarea, precum și la sancțiunile aplicabile în caz de încălcare a dispozițiilor.

(2)   Statele membre își acordă asistență reciprocă pentru aplicarea prezentului regulament și verificarea respectării lui.

(3)   În cadrul asistenței reciproce, autoritățile competente ale statelor membre își transmit cu regularitate toate informațiile de care dispun privind:

—	încălcări ale prezentului regulament de către nerezidenți și sancțiunile aplicate pentru aceste încălcări;

—	sancțiunile impuse de un stat membru propriilor rezidenți pentru aceste încălcări comise în alte state membre.

Articolul 20

Regulamentul (CEE) nr. 1463/70 se abrogă.

Cu toate acestea, articolul 3 alineatul (1) din regulamentul menționat continuă să se aplice până la 31 decembrie 1989 pentru vehiculele și conducătorii auto angajați în transport internațional de pasageri, în măsura în care vehiculele folosite pentru acest tip de transport nu sunt dotate cu aparatură de înregistrare, așa cum se prevede în prezentul regulament.

Articolul 21

Prezentul regulament intră în vigoare la 29 septembrie 1986.

---

(1)  JO C 100, 12.4.1984, p. 3 și

JO C 223, 3.9.1985, p. 5.

(2)  JO C 122, 20.5.1985, p. 168.

(3)  JO C 104, 25.4.1985, p. 4 și

JO C 303, 25.11.1985, p. 29.

(4)  JO L 164, 27. 7.1970, p. 1.

(5)  JO L 334, 24.12.1977, p. 11.

(6)  JO L 370, 31.12.1985, p. 1.

---

ANEXA I

CERINȚE DE CONSTRUCȚIE, TESTARE, INSTALARE ȘI INSPECȚIE

I.   DEFINIȚII

În prezenta anexă:

(a)	Aparatura de înregistrare înseamnă: echipamente destinate instalării la bordul vehiculelor rutiere pentru a înregistra, automat sau semiautomat, detalii privind mișcarea acestor vehicule și anumite perioade de lucru ale conducătorilor auto;

(b)	Foaie de înregistrare înseamnă: o foaie concepută pentru a accepta și păstra date înregistrate, amplasată în interiorul aparaturii de înregistrare și pe care dispozitivele de inscripționare ale acesteia înscriu și țin evidența continuă a informațiilor ce trebuie înregistrate;

(c)	Constanta aparaturii de înregistrare înseamnă: caracteristica numerică ce dă valoare semnalului de intrare necesar pentru a indica și a înregistra o distanță parcursă de 1 Km; această constantă trebuie să fie exprimată în rotații pe Km (k = … rot/km) sau în impulsuri pe Km (k = … imp/km);

(d)

Coeficient caracteristic vehiculului: Caracteristica numerică ce indică valoarea de ieșire a semnalului emis de acel element al vehiculului care face legătura dintre acesta și aparatura de înregistrare (axul sau cilindrul de ieșire al cutiei de viteze), în timp ce vehiculul parcurge o distanță de 1 km măsurată în condiții normale de testare (vezi capitolul VI, punctul 4 din prezenta anexă). Coeficientul caracteristic este exprimat în rotații pe km (w = … rot/km) sau în impulsuri pe km (w = … imp/km);

(e)

Circumferința efectivă a pneurilor roții înseamnă: Media distanțelor parcurse de roțile care acționează vehiculul (roți motoare) în cursul unei rotații complete. Măsurarea acestor distanțe trebuie făcută în condiții normale de testare (vezi capitolul VI, punctul 4 din prezenta anexă) și se exprimă în forma: 1 = … mm.

II.   CARACTERISTICI GENERALE ȘI FUNCȚIILE APARATURII DE ÎNREGISTRARE

Aparatura trebuie să înregistreze următoarele:

1.	distanța parcursă de vehicul;

2.	viteza vehiculului;

3.	timpul de conducere;

4.	alte perioade de lucru sau perioade disponibile;

5.	perioadele de pauză din lucru și repaus zilnic;

6.	deschiderea casetei care conține foaia de înregistrare.

Pentru vehiculele folosite de doi conducători auto, aparatura trebuie să fie capabilă să înregistreze simultan, dar distinct, pe două foi separate, detaliile perioadelor prevăzute la punctele 3, 4 și 5.

III.   CERINȚE DE CONSTRUCȚIE PENTRU APARATURA DE ÎNREGISTRARE

(a)   Generalități

Aparatura de înregistrare cuprinde următoarele:

1.1.   Dispozitive care indică:

—	distanța parcursă (contor kilometric);

—	viteza (vitezometru);

—	timpul (ceas).

1.2.   Dispozitive de înregistrare cuprinzând:

—	un contor pentru distanța parcursă;

—	un contor pentru înregistrarea vitezei;

—	unul sau mai multe instrumente de înregistrare a timpului, respectând cerințele prevăzute în capitolul III litera (c) punctul 4.

1.3.   Un dispozitiv care marchează pe foaia de înregistrare fiecare deschidere a casetei care conține această foaie.

2.   Eventuala prezență în aparatura de înregistrare a unor dispozitive suplimentare față de cele enumerate mai sus nu trebuie să influențeze buna funcționare a dispozitivelor obligatorii și nici citirea lor.

La omologarea aparaturii trebuie instalate toate dispozitivele suplimentare.

3.   Materiale

3.1.   Toate părțile componente ale aparaturii de înregistrare trebuie fabricate din materiale cu suficientă stabilitate și rezistență mecanică și cu caracteristici electrice și magnetice stabile.

3.2.   Orice modificare a unei părți componente a aparaturii ori a materialului folosit pentru fabricarea sa trebuie, înainte de a fi operată, să fie supusă aprobării de către autoritatea care acordă omologarea pentru aparatură.

4.   Măsurarea distanței parcurse

Distanțele parcurse pot fi măsurate și înregistrate în fiecare din următoarele moduri:

—	în așa fel încât să includă ambele mișcări, înainte și înapoi; sau

—	în așa fel încât să includă doar mișcarea înainte.

Orice înregistrare a manevrelor de mers înapoi nu trebuie să afecteze claritatea și acuratețea celorlalte înregistrări.

5.   Măsurarea vitezei

5.1.   Intervalul de măsurare a vitezei este așa cum s-a menționat în certificatul de omologare.

5.2.   Frecvența proprie și dispozitivul de amortizare a mecanismului de măsurare trebuie să asigure posibilitatea ca instrumentele care indică și înregistrează viteza să urmărească accelerația, în cadrul intervalului de măsurare, până la 2 m/s2, în limitele toleranțelor admise.

6.   Măsurarea timpului (ceas)

6.1.   Controlul mecanismului de setare a ceasului trebuie să se afle în interiorul casetei care conține foaia de înregistrare și fiecare deschidere a acestei cutii trebuie să fie înregistrată automat în foaia de înregistrare.

6.2.   Dacă mecanismul de avans al foii de înregistrare este controlat de ceas, durata de funcționare corectă a ceasului, după ce a fost întors la maxim, trebuie să fie mai mare cu cel puțin 10 % față de durata de înregistrare corespunzătoare cazului încărcării maxime a aparaturii cu foi de înregistrare.

7.   Iluminatul și protecția

7.1.   Dispozitivele indicatoare ale aparaturii trebuie să fie iluminate corespunzător, dar să nu deranjeze vederea.

7.2.   În condiții normale de utilizare, toate părțile interioare ale aparaturii trebuie să fie protejate împotriva umidității și prafului. În plus, ele trebuie să fie protejate împotriva accesului neautorizat prin carcase care pot fi sigilate.

(b)   Dispozitive indicatoare

1.   Indicatorul pentru distanța parcursă (contor kilometric)

1.1.   Valoarea celei mai mici unități de măsurare a contorului kilometric trebuie să fie 0,1 kilometri. Cifrele care indică hectometrii trebuie să se poată distinge clar de cele care indică kilometrii în total.

1.2.   Cifrele de pe contorul kilometric trebuie să fie clar vizibile și trebuie să aibă o înălțime vizibilă de cel puțin 4 mm.

1.3.   Contorul kilometric trebuie să poată indica cel puțin până la 99 999,9 kilometri.

2.   Indicatoare de viteză (vitezometrul)

2.1.   În cadrul intervalului de măsurare, scala de viteză trebuie să fie uniform gradată de 1, 2, 5 sau 10 kilometri pe oră. Valoarea unei unități a scalei (spațiul dintre două diviziuni succesive) nu trebuie să depășească 10 % din viteza maximă care figurează pe scală.

2.2.   Intervalul indicat care depășește intervalul de măsurare nu este necesar să fie prevăzut cu cifre.

2.3.   Distanța dintre fiecare spațiu de pe scală reprezentând o diferență de viteză la 10 Km/oră nu trebuie să fie mai mică de 10 mm.

2.4.   În cazul unui indicator cu ac, distanța dintre ac și ecranul instrumentului nu trebuie să depășească 3 milimetri.

3.   Indicator de timp (ceas)

Indicatorul de timp trebuie să fie vizibil din afara aparaturii, citirea indicatorului să fie clară, simplă și fără ambiguități.

(c)   Instrumente de înregistrare

1.   Generalități

1.1.   Toată aparatura, oricare ar fi forma foii de înregistrare (bandă sau disc), trebuie să fie prevăzută cu un reper care să permită plasarea corectă a foii de înregistrare, astfel încât să asigure corespondența între ora indicată de ceas și marcajul orar de pe foaie.

1.2.   Mecanismul de mișcare a foii de înregistrare trebuie să fie în așa fel încât să garanteze că mișcarea se face fără joc și foaia poate fi introdusă și scoasă cu ușurință.

1.3.   Pentru foile de înregistrare sub formă de disc, dispozitivul de avans al foii de înregistrare trebuie să fie controlat de mecanismul ceasului. În acest caz, mișcarea de rotație a foii trebuie să fie continuă și uniformă, cu o viteză minimă de 7 mm pe oră, măsurată pe marginea interioară a coroanei circulare care delimitează zona de înregistrare a vitezei.

Pentru foile de înregistrare sub formă de bandă, unde dispozitivul de avans al foii de înregistrare este controlat de mecanismul ceasului, viteza de mișcare rectilinie trebuie să fie de cel puțin 10 mm pe oră.

1.4.   Înregistrarea distanței parcurse, a vitezei vehiculului și a operației de deschidere a casetei ce conține foaia sau foile de înregistrare trebuie să fie automată.

2.   Înregistrarea distanței parcurse

2.1.   Fiecare kilometru al distanței parcurse trebuie să fie reprezentat pe diagramă printr-o variație a coordonatei corespunzătoare de cel puțin 1 mm.

2.2.   Chiar și pentru viteze care ating limita superioară a intervalului de măsurare, înregistrarea distanței trebuie să fie clar vizibilă.

3.   Înregistrarea vitezei

3.1.   Indiferent de forma foii de înregistrare, înregistrarea vitezei se face în mod normal în linie dreaptă și în unghi drept față de direcția de mișcare a foii de înregistrare.

Totuși, mișcarea indicatorului de înregistrare a vitezei poate fi curbilinie, dacă sunt satisfăcute următoarele condiții:

—	linia trasată de indicator trebuie să fie perpendiculară pe circumferința mediană (în cazul foilor în formă de disc) sau pe axa zonei rezervate pentru înregistrarea vitezei (în cazul foilor în formă de bandă);

—	raportul dintre raza de curbură a liniei trasate de indicator și lățimea zonei rezervate pentru înregistrarea vitezei nu trebuie să fie mai mic de 2,4:1 indiferent de forma foii de înregistrare;

—	diviziunile scalei de timp trebuie să traverseze zona de înregistrare în curbă având aceeași rază cu cea descrisă de indicator. Distanța dintre diviziuni de pe scala de timp trebuie să reprezinte perioada care să nu depășească o oră.

3.2.   Orice variație de 10 kilometri pe oră a vitezei trebuie să fie reprezentată pe diagramă printr-o variație de cel puțin 1,5 mm a coordonatei corespunzătoare.

4.   Înregistrarea timpului

4.1.   Aparatura de înregistrare trebuie să fie în așa fel construită încât să permită înregistrarea automată și separată a celor patru perioade de timp indicate la articolul 15 din regulament, prin operarea, dacă este necesar, a unui dispozitiv de comutare.

4.2.   Caracteristicile liniilor trasate, pozițiile lor relative și eventual simbolurile prevăzute în articolul 15 din regulament trebuie să permită recunoașterea cu claritate a naturii diferitelor perioade de timp.

Diferitele perioadele de timp vor fi deosebite una de cealaltă pe diagramă prin diferențele de lățime ale urmelor înregistrate sau prin intermediul altui sistem cu o eficacitate cel puțin egală din punct de vedere al lizibilității și interpretării diagramei.

4.3.   În cazul vehiculelor cu mai mult de un conducător auto, înregistrările prevăzute la punctul 4.1 trebuie făcute pe două foi separate, câte o foaie pentru fiecare conducător auto. În acest caz, avansul diferențiat al celor două foi trebuie să fie asigurat fie prin același mecanism, fie prin mecanisme sincronizate.

(d)   Dispozitiv de închidere

1.   Caseta conținând foaia sau foile de înregistrare și mecanismul de setare a ceasului trebuie să fie prevăzute cu o încuietoare.

2.   Fiecare operațiune de deschidere a casetei care conține foaia sau foile de înregistrare și a mecanismului de setare a ceasului trebuie să fie înregistrată automat pe foaie sau foi.

(e)   Inscripțiile

1.   Următoarele inscripții trebuie să figureze pe ecranul aparaturii:

—	în apropierea cifrei indicată de contorul kilometric, unitatea de măsurare a distanței, indicată de abrevierea „Km”;

—	în apropierea scalei ce indică viteza, inscripția „Km/h”;

—	intervalul de măsurare al vitezometrului sub forma „Vmin … Km/h, Vmax … Km/h”. Aceste inscripții nu sunt necesare dacă apar pe plăcuța aparaturii.

Totuși, aceste cerințe nu se aplică aparaturii de înregistrare omologată înainte de 10 August 1970.

2.   Pe plăcuța conținând caracteristicile, fixată pe aparatura de înregistrare, trebuie să figureze următoarele indicații, care trebuie să fie vizibile pe aparatura instalată:

—	numele și adresa producătorului aparaturii;

—	seria de fabricație și anul de construcție;

—	marcajul de omologare pentru tipul de aparatură;

—	constanta aparaturii sub forma „k = … rot/Km” sau „k = … imp/Km”;

—	opțional, intervalul de măsurare a vitezei în forma indicată la punctul 1;

—

dacă sensibilitatea instrumentului la unghiul de înclinare poate să afecteze indicațiile furnizate de către acesta în afara toleranțelor admise, orientarea permisă a unghiului va fi exprimată astfel: unde α este unghiul măsurat din poziția orizontală a părții din față (orientat în sus) a aparaturii pentru care instrumentul este calibrat, β și γ reprezintă abaterile maxime permise respectiv în sus și în jos în raport cu unghiul α.

(f)   Erori maxime tolerate (dispozitive indicatoare și de înregistrare)

1.   Pe bancul de probe înainte de instalare:

(a)	distanța parcursă: 1 % în plus sau în minus față de distanța reală, unde distanța este de cel puțin 1 Km.

(b)	viteza: 3 Km/oră în plus sau în minus față de viteza reală.

(c)	timpul: ± 2 minute pe zi cu maximum 10 minute pentru 7 zile, în cazurile în care perioada de funcționare a ceasului după întoarcere nu este mai mică decât această perioadă.

2.   La instalare:

(a)	distanța parcursă: 2 % în plus sau în minus față de distanța reală, unde distanța este de cel puțin 1 Km.

(b)	viteza: 4 Km/oră în plus sau în minus față de viteza reală;

(c)	timpul:   ± 2 minute pe zi; sau   ± 10 minute pentru 7 zile.

3.   În exploatare:

(a)	distanța parcursă: 4 % în plus sau în minus față de distanța reală, unde distanța este de cel puțin 1 Km.

(b)	viteza: 6 Km/oră în plus sau în minus față de viteza reală;

(c)	timpul:   ± 2 minute pe zi, sau   ± 10 minute pentru 7 zile

4.   Erorile maxime tolerate prevăzute la punctele 1, 2 și 3 sunt valabile pentru o temperatură între 0 ° și 40 °C, temperaturile fiind măsurate în imediata apropiere a aparaturii.

5.   Erorile maxime tolerate prevăzute la punctele 2 și 3 sunt valabile în situația în care sunt măsurate în condițiile indicate la capitolul VI.

IV.   FOILE DE ÎNREGISTRARE

(a)   Generalități

1.   Foile de înregistrare trebuie să aibă o asemenea calitate încât să nu împiedice funcționarea normală a aparaturii, iar înregistrările efectuate să nu poată fi șterse, să poată fi citite și identificate cu ușurință.

Foile de înregistrare trebuie să-și conserve dimensiunile și datele înregistrate în condiții normale de umiditate și temperatură.

În plus, trebuie să fie posibilă scrierea pe aceste foi, fără deteriorarea lor și fără a afecta claritatea înregistrării, a informațiilor prevăzute în articolul 15 alineatul (5) din prezentul regulament.

În condiții normale de conservare, înregistrările trebuie să rămână lizibile cel puțin un an.

2.   Capacitatea minimă de înregistrare a foilor, indiferent de forma lor, trebuie să fie de 24 de ore.

Dacă mai multe discuri sunt legate între ele pentru a crește capacitatea de înregistrare continuă, fără intervenția personalului, legătura între aceste discuri trebuie făcută în așa fel încât să nu existe întreruperi sau suprapuneri ale înregistrărilor în punctele de transfer de la un disc la altul.

(b)   Zonele de înregistrare și gradarea lor

1.   Foile de înregistrare vor include următoarele zone de înregistrare:

—	o zonă rezervată exclusiv indicațiilor privind viteza;

—	o zonă rezervată exclusiv indicațiilor privind distanța parcursă;

—	una sau două zone pentru indicațiile privind timpul de conducere, alte perioade de lucru sau perioade disponibile, perioade de pauză și repaus ale conducătorilor auto.

2.   Zona pentru înregistrarea vitezei trebuie să fie divizată cel puțin din 20 în 20 km/h. Viteza corespunzătoare trebuie să fie indicată în cifre pe fiecare linie a acestei subdiviziuni. Simbolul „Km/h” trebuie să figureze cel puțin o dată în interiorul acestei zone. Ultima linie a acestei zonei trebuie să coincidă cu limita superioară a intervalului de măsurare.

3.   Zona rezervată înregistrării distanței parcurse trebuie să fie imprimată astfel încât să se permită citirea ușoară a numărul de kilometri parcurși.

4.   Zona sau zonele rezervate pentru înregistrarea perioadelor prevăzute la punctul 1 se marchează astfel încât să se distingă clar diferitele perioade de timp.

(c)   Informația care va fi imprimată pe foile de înregistrare

Fiecare foaie trebuie să conțină, în forma imprimată, următoarele informații:

—	numele și adresa sau marca producătorului;

—	marca de omologare a modelului foii;

—	marca de omologare pentru tipul sau tipurile de aparatură în care foaia este utilizabilă;

—	limita superioară a intervalului de măsurare a vitezei, imprimată în Km/h.

În forma imprimată, fiecare foaie trebuie să conțină cel puțin o scală de timp gradată, astfel încât să permită citirea directă a timpului la intervale de 15 minute, precum și o determinare simplă a intervalelor de 5 minute.

(d)   Spațiul liber pentru inserare manuală

Trebuie prevăzut spațiu liber pe foile de înregistrare pentru a permite conducătorilor auto introducerea manuală a următoarele detalii minime:

—	numele și prenumele conducătorului auto;

—	data la care se începe folosirea foii și locul, precum și data și locul unde se încheie folosirea ei;

—	numărul sau numerele de înmatriculare ale vehiculului sau vehiculelor pe care conducătorul auto este desemnat să le conducă în timpul folosirii foii;

—	datele înregistrate de contorul kilometric al vehiculului sau vehiculelor pe care conducătorul auto este desemnat să le conducă în timpul folosirii foii;

—	ora schimbării vehiculului.

V.   INSTALAREA APARATURII DE ÎNREGISTRARE

1.   Aparatura de înregistrare trebuie amplasată la bordul vehiculului în așa fel încât conducătorul auto să poată supraveghea ușor de pe locul său vitezometrul, contorul kilometric și ceasul și, în același timp, toate părțile acestor instrumente, inclusiv cele de transmitere, să fie protejate împotriva oricărei deteriorări accidentale.

2.   Constanta aparaturii de înregistrare trebuie să poată fi adaptată, printr-o reglare corespunzătoare, la coeficientul caracteristic al vehiculului, cu ajutorul unui dispozitiv denumit adaptor.

Vehiculele cu două sau mai multe rapoarte ale punții motoare trebuie să fie echipate cu un dispozitiv de comutare, care să aducă automat aceste diverse rapoarte la cel pentru care adaptarea aparatului pentru vehicul se realizează cu ajutorul adaptorului.

3.   După ce aparatura a fost verificată cu ocazia instalării, o plăcuță de instalare va fi fixată pe vehicul, lângă aparatură sau în aparatura propriu-zisă, în așa fel încât să poată fi vizibilă. După fiecare inspecție realizată de instalatorul sau atelierul autorizat, care necesită o modificare a reglajului de instalare, trebuie fixată o nouă plăcuță de instalare în locul celei precedente.

Plăcuța trebuie să indice cel puțin următoarele detalii:

—	numele, adresa sau marca instalatorului sau a atelierului autorizat;

—	coeficientul caracteristic al vehiculului, sub forma „w = … rev/km” sau „w = … imp/km”;

—	circumferința efectivă a pneurilor roților, sub forma „l = … mm”;

—	datele pe baza cărora a fost determinat coeficientul caracteristic al vehiculului si circumferința măsurată efectiv a pneurilor roților.

4.   Sigilare

Următoarele părți trebuie sigilate:

(a)	plăcuța de instalare, în afară de cazul în care aceasta este atașată astfel încât nu poate fi scoasă fără a distruge marcajele;

(b)	cele două capete ale elementului de legătură dintre aparatura de înregistrare propriu-zisă și vehicul;

(c)	adaptorul propriu-zis și punctul de inserare al acestuia în circuit;

(d)	dispozitivul de comutare pentru vehiculele cu două sau mai multe rapoarte ale punții motoare;

(e)	elementele de legătură ale adaptorului și dispozitivului de comutare cu restul aparaturii;

(f)	casetele prevăzute la capitolul III litera (a) punctul 7.2.

În cazuri particulare, pot fi necesare sigilii suplimentare la omologarea unui tip de aparatură, situație în care trebuie să existe pe certificatul de omologare o notă precizând poziția acestor sigilii.

Numai sigiliile menționate la literele (b), (c) și (e) pot fi scoase în caz de urgență; pentru fiecare situație în care aceste sigilii sunt rupte trebuie să se întocmească o declarație scrisă în care să se specifice motivele acestei acțiuni. Declarația este pusă la dispoziția autorității competente.

VI.   VERIFICĂRI ȘI INSPECȚII

Statele membre nominalizează organismele care realizează verificările și inspecțiile.

1.   Certificarea instrumentelor noi sau reparate

Fiecare dispozitiv individual, nou sau reparat, se certifică în ceea ce privește funcționarea corectă și exactitatea indicațiilor și înregistrărilor, în limitele prezentate la capitolul III litera (f) punctul 1, prin intermediul sigilării conform capitolului V alineatul (4) litera (f).

În acest scop, statele membre pot stabili o verificare inițială, constând într-un control și o confirmarea a conformității dispozitivului nou sau reparat cu modelul omologat și/sau cu cerințele regulamentului și anexelor sale, sau pot delega competența de certificare producătorilor sau agenților săi autorizați.

2.   Instalarea

Când o aparatură este instalată la bordul unui vehicul, aceasta și instalația în ansamblu trebuie să respecte dispozițiile referitoare la erorile maxime tolerate prezentate în capitolul III litera (f) punctul 2.

Testările de control aferente sunt executate de instalatorul sau atelierul autorizat, pe răspunderea acestora.

3.   Inspecții periodice

(a)

Inspecții periodice ale aparaturii instalate la bordul vehiculelor au loc cel puțin o dată la doi ani și pot fi realizate cu ocazia inspecției tehnice a vehiculelor. Aceste inspecții includ următoarele verificări: — dacă aparatura funcționează corect; — dacă aparatura prezintă marcajul de omologare tip; — dacă plăcuța de instalare este fixată; — dacă sigiliile pe aparatură și pe alte părți ale instalației sunt intacte; — circumferința efectivă a pneurilor.

(b)

Controlul respectării dispozițiilor din capitolul III litera (f) punctul 3 asupra erorilor maxime tolerate în exploatare se realizează cel puțin o dată la șase ani. Totuși, statele membre pot prevedea un interval mai scurt de realizare a acestei inspecții pentru vehiculele înmatriculate pe teritoriul lor. Aceste inspecții pot include înlocuirea plăcuței de instalare.

4.   Măsurarea erorilor

Măsurarea erorilor la instalație și în timpul exploatării se realizează în următoarele condiții, considerate drept condiții standard de testare:

—	vehiculul neîncărcat, în condiții normale de funcționare;

—	presiunea pneurilor în acord cu instrucțiunile producătorului;

—	uzura pneurilor în limitele permise de lege;

—	deplasarea vehiculului: vehiculele se deplasează, acționat de propriul lor motor, în linie dreaptă, pe o suprafață plană, la o viteza de 50 ± 5 Km/h; controlul se poate efectua și pe un banc de probe adecvat, cu condiția ca exactitatea testului să fie comparabilă.

---

ANEXA II

MARCAJUL ȘI CERTIFICATUL DE OMOLOGARE

I.   MARCAJUL DE OMOLOGARE

1.   Marcajul de omologare constă în:

—

un dreptunghi în interiorul căruia se plasează litera „e” urmată de un număr sau o literă distinctivă pentru țara care a emis omologarea, conform următoarelor semne convenționale: Belgia 6, Danemarca 18, Germania 1, Grecia GR, Spania 9, Franța 2, Irlanda IRL, Italia 3, Luxemburg 13, Țările de Jos 4, Portugalia 21, Regatul Unit 11, și

—	a unui număr de omologare corespunzător numărului certificatului de omologare acordat tipului de aparatură omologat sau modelului de foaie de înregistrare, plasat în imediata apropiere a dreptunghiului.

2.   Marcajul de omologare se aplică pe plăcuța cu caracteristici a fiecărui echipament și pe fiecare foaie de înregistrare. Trebuie să nu poată fi șters și să rămână lizibil.

3.   Dimensiunile marcajului de omologare prezentat mai jos sunt exprimate în milimetri, aceste dimensiuni reprezintă minimul. Proporția dintre dimensiuni trebuie păstrată.

II.   CERTIFICATUL DE OMOLOGARE

Un stat care acordă omologare pentru o aparatură de înregistrare emite solicitantului un certificat de omologare, modelul acestuia prezentîndu-se mai jos. Când sunt informate celelalte state membre cu privire la acordarea unei omologări sau retragerea acesteia, dacă este cazul, statul membru în cauză folosește copii ale certificatului de omologare.

---