Help Print this page 

Document 32015R2120

Title and reference
Regulamentul (UE) 2015/2120 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2015 de stabilire a unor măsuri privind accesul la internetul deschis și de modificare a Directivei 2002/22/CE privind serviciul universal și drepturile utilizatorilor cu privire la rețelele și serviciile electronice de comunicații și a Regulamentului (UE) nr. 531/2012 privind roamingul în rețelele publice de comunicații mobile în interiorul Uniunii (Text cu relevanță pentru SEE)
  • In force
OJ L 310, 26.11.2015, p. 1–18 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, GA, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2015/2120/oj
Languages, formats and link to OJ
BG ES CS DA DE ET EL EN FR GA HR IT LV LT HU MT NL PL PT RO SK SL FI SV
HTML html BG html ES html CS html DA html DE html ET html EL html EN html FR html GA html HR html IT html LV html LT html HU html MT html NL html PL html PT html RO html SK html SL html FI html SV
PDF pdf BG pdf ES pdf CS pdf DA pdf DE pdf ET pdf EL pdf EN pdf FR pdf GA pdf HR pdf IT pdf LV pdf LT pdf HU pdf MT pdf NL pdf PL pdf PT pdf RO pdf SK pdf SL pdf FI pdf SV
Official Journal Display Official Journal Display Official Journal Display Official Journal Display Official Journal Display Official Journal Display Official Journal Display Official Journal Display Official Journal Display Official Journal Display Official Journal Display Official Journal Display Official Journal Display Official Journal Display Official Journal Display Official Journal Display Official Journal Display Official Journal Display Official Journal Display Official Journal Display Official Journal Display Official Journal Display Official Journal Display Official Journal Display Official Journal
 To see if this document has been published in an e-OJ with legal value, click on the icon above (For OJs published before 1st July 2013, only the paper version has legal value).
Multilingual display
Text

26.11.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 310/1


REGULAMENTUL (UE) 2015/2120 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din 25 noiembrie 2015

de stabilire a unor măsuri privind accesul la internetul deschis și de modificare a Directivei 2002/22/CE privind serviciul universal și drepturile utilizatorilor cu privire la rețelele și serviciile electronice de comunicații și a Regulamentului (UE) nr. 531/2012 privind roamingul în rețelele publice de comunicații mobile în interiorul Uniunii

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 114,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ parlamentelor naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (1),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor (2),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (3),

întrucât:

(1)

Prezentul regulament vizează stabilirea unor norme comune privind garantarea tratamentului egal și nediscriminatoriu al traficului la furnizarea de servicii de acces la internet și în ce privește drepturile conexe ale utilizatorilor finali. Regulamentul vizează să protejeze utilizatorii finali și, în același timp, să garanteze funcționarea continuă a ecosistemului de internet ca motor al inovării. Reformele din domeniul serviciilor de roaming ar trebui să ofere utilizatorilor finali încredere să rămână conectați atunci când călătoresc în cadrul Uniunii și ar trebui să conducă, în timp, la convergența tarifelor și a altor condiții în cadrul Uniunii.

(2)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament respectă principiul neutralității tehnologice, ceea ce înseamnă că nici nu impun, nici nu discriminează în favoarea utilizării unui anumit tip de tehnologie.

(3)

În ultimele decenii, internetul s-a dezvoltat ca o platformă deschisă de inovare cu puține obstacole în calea accesului utilizatorilor finali, al furnizorilor de conținut, de aplicații și de servicii și al furnizorilor de servicii de acces la internet. Cadrul de reglementare existent vizează să promoveze capacitatea utilizatorilor finali de a accesa și a distribui informații sau de a utiliza aplicațiile și serviciile dorite. Cu toate acestea, un număr important de utilizatori finali sunt afectați de practici de gestionare a traficului care blochează sau încetinesc anumite aplicații sau servicii. Aceste tendințe impun adoptarea unor norme comune la nivelul Uniunii pentru a asigura un internet deschis și a evita fragmentarea pieței interne care rezultă din măsurile adoptate în fiecare stat membru.

(4)

Serviciul de acces la internet furnizează acces la internet și, în principiu, la toate punctele terminale ale acestuia, indiferent de tehnologia de rețea sau de echipamentul terminal utilizat de utilizatorul final. Cu toate acestea, din motive care nu depind de furnizorii de servicii de acces la internet, anumite puncte terminale ale internetului pot să nu fie întotdeauna accesibile. Prin urmare, se consideră că respectivii furnizori își respectă obligația referitoare la furnizarea unui serviciu de acces la internet în sensul prezentului regulament atunci când respectivul serviciu asigură conectivitatea la practic toate punctele terminale ale internetului. Prin urmare, furnizorii de servicii de acces la internet nu ar trebui să limiteze conectivitatea la niciun punct terminal accesibil al internetului.

(5)

Atunci când accesează internetul, utilizatorii finali ar trebui să aibă libertatea de a alege între diferitele tipuri de echipamente terminale, astfel cum sunt definite în Directiva 2008/63/CE a Comisiei (4). Furnizorii de servicii de acces la internet nu ar trebui să impună restricții de utilizare a echipamentelor terminale pentru conectarea la rețea în plus față de cele impuse de producătorii sau distribuitorii de echipamente terminale în conformitate cu dreptul Uniunii.

(6)

Utilizatorii finali ar trebui să aibă dreptul de a accesa și de a distribui informații și conținut și de a utiliza și a pune la dispoziție aplicații și servicii fără discriminare, prin intermediul serviciului lor de acces la internet. Exercitarea acestui drept nu ar trebui să aducă atingere dreptului Uniunii sau legislației naționale conforme cu dreptul Uniunii, în ceea ce privește legalitatea conținutului, a aplicațiilor sau a serviciilor. Prezentul regulament nu urmărește să reglementeze legalitatea conținutului, a aplicațiilor sau a serviciilor, nici procedurile, cerințele și garanțiile aferente. Aspectele în cauză rămân, prin urmare, sub incidența dreptului Uniunii sau a legislației naționale conforme cu dreptul Uniunii.

(7)

În vederea exercitării dreptului de a avea acces și de a distribui informații și conținut și de a utiliza și a pune la dispoziție aplicațiile și serviciile dorite, utilizatorii finali ar trebui să aibă libertatea de a conveni cu furnizorii de servicii de acces la internet cu privire la tarifele privind volumele de date și vitezele specifice serviciilor de acces la internet. Astfel de acorduri, precum și toate practicile comerciale ale furnizorilor de servicii de acces la internet, nu ar trebui să limiteze exercitarea drepturilor menționate și, prin urmare, să eludeze dispozițiile prezentului regulament privind garantarea accesului la internetul deschis. Autoritățile naționale de reglementare și alte autorități competente ar trebui să fie abilitate să intervină împotriva acordurilor sau a practicilor comerciale care, având în vedere amploarea lor, conduc la situații în care posibilitatea de alegere a utilizatorilor finali este redusă semnificativ în practică. În acest scop, evaluarea acordurilor și a practicilor comerciale ar trebui, printre altele, să țină seama de pozițiile de piață respective ale furnizorilor de servicii de acces la internet și ale furnizorilor de conținut, de aplicații și de servicii, în cauză. Autoritățile naționale de reglementare și alte autorități competente ar trebui să fie obligate, ca parte a funcției lor de monitorizare și de aplicare, să intervină atunci când acordurile sau practicile comerciale ar determina subminarea esenței drepturilor utilizatorilor finali.

(8)

Atunci când furnizează servicii de acces la internet, furnizorii respectivelor servicii ar trebui să trateze toate tipurile de trafic în mod egal, fără discriminări, restricții sau imixtiuni, indiferent de expeditor, destinatar, conținut, aplicație sau serviciu, ori de echipamentul terminal. În conformitate cu principiile generale ale dreptului Uniunii și cu jurisprudența constantă, situațiile similare nu ar trebui să fie tratate în mod diferit, iar situațiile diferite nu ar trebui să fie tratate în același mod, cu excepția cazului în care un astfel de tratament se justifică în mod obiectiv.

(9)

Obiectivul gestionării rezonabile a traficului urmărește să contribuie la o utilizare eficientă a resurselor rețelelor, precum și la o optimizare a calității globale de transport care să răspundă la cerințele de calitate tehnică a serviciului obiectiv diferite referitoare la categorii specifice de trafic, și, prin urmare, la conținutul, aplicațiile și serviciile transmise. Măsurile rezonabile de gestionare a traficului aplicate de furnizorii de servicii de acces la internet ar trebui să fie transparente, nediscriminatorii și proporționale și nu ar trebui să se bazeze pe considerații de ordin comercial. Cerința ca măsurile de gestionare a traficului să nu fie discriminatorii nu împiedică furnizorii de servicii de acces la internet să pună în aplicare, în vederea optimizării calității globale a transmiterii, măsuri de gestionare a traficului care să facă distincția între categorii de trafic obiectiv diferite. Pentru a optimiza calitatea globală și experiența utilizatorilor, orice astfel de distincție ar trebui să fie permisă doar pe baza cerințelor tehnice de calitate a serviciului obiectiv diferite (de exemplu în ceea ce privește timpul de latență, variația întârzierii de transfer a pachetelor de date, pierderea pachetelor de date și lărgimea de bandă) ale anumitor categorii de trafic și nu pe baza unor considerente de ordin comercial. Astfel de măsuri care fac distincție ar trebui să fie proporționale în raport cu scopul optimizării calității globale și ar trebui să trateze traficul echivalent în mod egal. Astfel de măsuri nu ar trebui să fie menținute în vigoare mai mult decât este necesar.

(10)

Gestionarea rezonabilă a traficului nu necesită tehnici care să monitorizeze conținutul specific al traficului de date transmis prin serviciul de acces la internet.

(11)

Orice practici de gestionare a traficului care depășesc aceste măsuri rezonabile de gestionare a traficului prin blocarea, încetinirea, modificarea, restricționarea, imixtiunea în, degradarea sau discriminarea între anumite conținuturi, aplicații sau servicii ori categorii specifice de conținuturi, aplicații sau servicii ar trebui interzise, sub rezerva unor excepții definite și justificate, prevăzute în prezentul regulament. Aceste excepții ar trebui să facă obiectul unor cerințe stricte privind interpretarea și proporționalitatea. Anumite conținuturi, servicii și aplicații ar trebui să fie protejate, alături de categorii specifice ale acestora, din cauza impactului negativ asupra posibilității de alegere a utilizatorului final și a inovării, al blocării sau al altor măsuri restrictive care nu intră sub incidența excepțiilor justificate. Normele de combatere a modificării conținutului, a aplicațiilor sau a serviciilor se referă la o modificare a conținutului comunicării, dar nu interzic tehnicile nediscriminatorii de compresie a datelor care reduc dimensiunea unui fișier de date fără vreo modificare a conținutului. O astfel de compresie permite o utilizare mai eficientă a resurselor limitate și este în interesul utilizatorilor finali, acela de a reduce volumul de date, de a spori viteza și de a îmbunătăți experiența de utilizare a conținuturilor, a aplicațiilor sau a serviciilor în cauză.

(12)

Măsurile de gestionare a traficului care depășesc măsurile rezonabile de gestionare a traficului menționate anterior, se pot aplica numai în măsura în care este necesar și pentru atât timp cât este necesar pentru a se conforma celor trei excepții justificate prevăzute în prezentul regulament.

(13)

În primul rând, pot interveni situații în care furnizorii de servicii de acces la internet se găsesc sub incidența actelor legislative ale Uniunii sau a legislației naționale conforme cu dreptul Uniunii (de exemplu, referitoare la legalitatea conținutului, a aplicațiilor sau a serviciilor, sau referitoare la siguranța publică), inclusiv a dreptului penal, care solicită, de exemplu, blocarea anumitor conținuturi, aplicații sau servicii. De asemenea, pot interveni situații în care furnizorii respectivi se găsesc sub incidența unor măsuri conforme cu dreptul Uniunii, care pun în aplicare sau care aplică acte legislative ale Uniunii sau legislația națională, cum ar fi măsuri cu aplicare generală, hotărâri judecătorești, decizii ale autorităților publice învestite cu competențele pertinente sau alte măsuri care să asigure respectarea respectivelor acte legislative ale Uniunii sau a legislației naționale (de exemplu, obligațiile de a respecta hotărârile judecătorești sau ordinele autorităților publice care solicită blocarea conținutul ilegal). Cerința de a se conforma dreptului Uniunii se referă, printre altele, la respectarea cerințelor Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (Carta) în ceea ce privește limitarea exercitării drepturilor și libertăților fundamentale. Astfel cum se prevede în Directiva 2002/21/CE a Parlamentului European și a Consiliului (5), orice măsuri de limitare a drepturilor sau libertăților fundamentale pot fi impuse doar dacă sunt adecvate, proporționale și necesare într-o societate democratică, iar punerea lor în aplicare face obiectul unor garanții procedurale adecvate în conformitate cu dispozițiile Convenției europene pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, inclusiv prevederile referitoare la protecția juridică efectivă și principiul procesului echitabil.

(14)

În al doilea rând, astfel de măsuri de gestionare a traficului care depășesc măsurile rezonabile de gestionare a traficului menționate mai sus ar putea fi necesare pentru a proteja integritatea și securitatea rețelei, de exemplu în ceea ce privește prevenirea atacurilor cibernetice prin difuzarea de programe informatice ostile sau furtul de identitate al utilizatorilor finali prin intermediul programelor-spion (spyware).

(15)

În al treilea rând, astfel de măsuri care depășesc măsurile rezonabile de gestionare a traficului ar putea fi, de asemenea, necesare în vederea prevenirii congestionării iminente a rețelei, și anume în situații în care congestionarea este pe cale să se materializeze, și pentru atenuarea efectelor congestionării rețelelor, cu condiția ca o astfel de congestie să se producă doar temporar sau în condiții excepționale. Principiul proporționalității impune ca măsurile de gestionare a traficului bazate pe această excepție să trateze în același fel categoriile de trafic echivalente. Congestionarea temporară ar trebui să fie interpretată ca referindu-se la situații specifice de scurtă durată, când o creștere bruscă a numărului de utilizatori în plus față de utilizatorii obișnuiți sau o creștere bruscă a cererii pentru anumite conținuturi, aplicații sau servicii poate depăși capacitatea de transmisie a unor elemente ale rețelei și poate face restul rețelei mai puțin reactivă. Congestionarea temporară poate apărea în special în rețelele mobile, care sunt supuse unor condiții mai variabile, cum ar fi obstrucții fizice, calitate redusă a recepției în interior sau un număr variabil de utilizatori activi care își schimbă locația. Deși poate fi previzibil că o astfel de congestionare temporară poate apărea, din când în când, în anumite puncte din rețea – astfel încât să nu poată fi considerată excepțională – poate să nu se repete atât de frecvent sau pe perioade atât de lungi încât o lărgire a capacității să fie justificată din punct de vedere economic. Congestionarea excepțională ar trebui să fie interpretată ca referindu-se la situații de congestionare imprevizibile și inevitabile, atât pentru rețelele mobile, cât și pentru cele fixe. Aceste situații pot fi provocate, de exemplu, de o defecțiune tehnică, cum ar fi o întrerupere a serviciului datorată defectării cablurilor sau a altor elemente de infrastructură, de schimbări neașteptate în rutarea traficului sau de creșterea semnificativă a traficului din rețea ca urmare a unei urgențe sau a altor situații care nu depind de furnizorul de servicii de acces la internet. Astfel de probleme de congestionare sunt susceptibile să se producă rar, dar pot fi grave și nu sunt neapărat de scurtă durată. Necesitatea de a aplica măsuri de gestionare a traficului care depășesc cadrul măsurilor rezonabile de gestionare a traficului,pentru a preveni sau a reduce efectele congestionării temporare sau excepționale a rețelei, nu ar trebui să ofere furnizorilor de servicii de acces la internet posibilitatea de a eluda interdicția generală privind blocarea, încetinirea, modificarea, restricționarea, imixtiunea cu, degradarea sau discriminarea între anumite conținuturi, aplicații sau servicii, sau între categorii specifice ale acestora. Congestionări ale rețelei recurente și care durează mai mult, care nu sunt nici excepționale și nici temporare nu ar trebui să beneficieze de o astfel de excepție, ci ar trebui abordate, mai degrabă, prin extinderea capacității rețelelor.

(16)

Există cerere din partea furnizorilor de conținuturi, aplicații și servicii pentru a putea oferi servicii de comunicații electronice, altele decât serviciile de acces la internet, pentru care este necesar un nivel de calitate specific, care nu este asigurat de serviciile de acces la internet. Astfel de niveluri de calitate specifice sunt, de exemplu, cerute de unele servicii care răspund unui interes public sau de unele noi servicii de comunicații „machine-to-machine” („servicii de comunicații M2M”). Furnizorii de comunicații electronice destinate publicului, inclusiv furnizorii de servicii de acces la internet și furnizorii de conținuturi, aplicații și servicii ar trebui, drept urmare, să aibă libertatea de a oferi alte servicii decât serviciile de acces la internet și care să fie optimizate pentru conținuturi, aplicații sau servicii specifice sau o combinație a acestora, în cazul în care optimizarea este necesară pentru a îndeplini cerințele cu privire la conținuturi, aplicații sau servicii pentru un anumit nivel de calitate. Autoritățile naționale de reglementare ar trebui să verifice dacă și în ce măsură această optimizare este necesară în mod obiectiv pentru a asigura una sau mai multe caracteristici specifice și esențiale ale conținuturilor, aplicațiilor sau serviciilor și pentru a permite o asigurare a calității corespunzătoare care să fie furnizată utilizatorilor finali, mai degrabă decât simpla acordare a priorității generale față de conținuturile, aplicațiile sau serviciile comparabile disponibile prin intermediul serviciului de acces la internet și eludând prin aceasta dispozițiile privind măsurile de gestionare a traficului aplicabile serviciilor de acces la internet.

(17)

Pentru a evita furnizarea unor astfel de servicii adiționale cu un impact negativ asupra disponibilității sau a calității generale a serviciilor de acces la internet pentru utilizatorii finali, trebuie să fie asigurată o capacitate suficientă. Furnizorii de comunicații electronice destinate publicului, inclusiv furnizorii de servicii de acces la internet ar trebui, prin urmare, să ofere astfel de servicii adiționale sau să încheie acorduri corespunzătoare cu furnizori de conținuturi, aplicații sau servicii care facilitează astfel de servicii adiționale, numai în cazul în care capacitatea rețelei este suficientă pentru a le furniza în plus față de orice servicii de acces la internet furnizate. Dispozițiile din prezentul regulament referitoare la garantarea accesului la internetul deschis nu ar trebui să fie eludate prin intermediul altor servicii utilizabile sau oferite ca înlocuitor al serviciilor de acces la internet. Cu toate acestea, simplul fapt că serviciile pentru non-rezidențiali, cum ar fi rețelele private virtuale, ar putea, de asemenea, să ofere acces la internet nu ar trebui să permită ca acestea să fie considerate ca substitut al serviciului de acces la internet, cu condiția ca furnizarea acestui tip de acces la internet de către un furnizor de comunicații electronice destinate publicului respectă articolul 3 alineatele (1) - (4) din prezentul regulament și, prin urmare, nu poate fi considerat o eludare a dispozițiilor menționate. Furnizarea unor astfel de servicii, altele decât serviciile de acces la internet, nu ar trebui să fie în detrimentul disponibilității și a calității generale a serviciilor de acces la internet pentru utilizatorii finali. În rețelele de telefonie mobilă, volumul traficului într-o anumită celulă de comunicații radio este mai greu de anticipat, din cauza numărului variabil de utilizatorii finali activi și, din acest motiv, se poate produce un impact asupra calității serviciului de acces la internet pentru utilizatorii finali în situații imprevizibile. În rețelele mobile, calitatea generală a serviciilor de acces la internet pentru utilizatorii finali nu ar trebui să se considere că a suferit un detriment atunci când impactul negativ cumulat al serviciilor, altele decât serviciile de acces la internet, este inevitabil, minim și limitat la o scurtă durată. Autoritățile naționale de reglementare ar trebui să se asigure că furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului respectă această cerință. În acest sens, autoritățile naționale de reglementare ar trebui să evalueze impactul asupra disponibilității și calității generale a serviciilor de acces la internet prin analizarea, printre altele, a parametrilor de calitate a serviciului (timpul de latență, variația întârzierii de transfer a pachetelor de date, pierderea pachetelor de date), a nivelurilor și efectelor congestionării rețelei, a vitezelor efective față de cele promovate, a performanței serviciilor de acces la internet comparativ cu alte servicii decât serviciile de acces la internet și a calității percepute de utilizatorii finali.

(18)

Dispozițiile privind garantarea accesului la internetul deschis ar trebui să fie completate de dispoziții eficace pentru utilizatorii finali care să abordeze aspectele referitoare, în special, la serviciile de acces la internet și să le permită utilizatorilor finali să aleagă în cunoștință de cauză. Dispozițiile respective ar trebui să se aplice în plus față de dispozițiile aplicabile ale Directivei 2002/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului (6), iar statele membre ar trebui să poată să mențină sau să adopte măsuri mai ample. Furnizorii de servicii de acces la internet ar trebui să informeze în mod clar utilizatorii finali cu privire la posibilul impact al practicilor de gestionare a traficului aplicate asupra calității serviciilor de acces la internet, a vieții private a utilizatorilor finali și a protecției datelor cu caracter personal, precum și cu privire la posibilul impact al altor servicii decât serviciile de acces la internet la care sunt abonați, asupra calității și a disponibilității serviciilor respective de acces la internet. Pentru a le oferi opțiuni utilizatorilor finali în astfel de situații, furnizorii de servicii de acces la internet ar trebui, așadar, să informeze utilizatorii finali prin contract cu privire la viteza pe care o pot oferi în mod realist. Viteza disponibilă în mod normal este interpretată ca fiind viteza de care un utilizator final s-ar putea aștepta să beneficieze în cea mai mare parte a perioadei în care accesează serviciul în cauză. Furnizorii de servicii de acces la internet ar trebui, de asemenea, să informeze consumatorii cu privire la căile de atac disponibile în conformitate cu legislația națională în cazul nerespectării cerințelor de performanță. Orice diferență semnificativă și permanentă sau care se repetă la intervale regulate, dacă este înregistrată de un mecanism de monitorizare certificat de către autoritatea națională de reglementare, între performanța reală a serviciului și performanța indicată în contract, ar trebui considerată ca fiind o neconformitate de performanță în scopul determinării căilor de atac de care dispune consumatorul în conformitate cu legislația națională. Metodologia ar trebui să fie stabilită în cadrul orientărilor Organismului Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice (OAREC) și să fie revizuită și actualizată oricând este necesar pentru a reflecta evoluția tehnologiei și a infrastructurii. Autoritățile naționale de reglementare ar trebui să asigure respectarea dispozițiilor din prezentul regulament cu privire la măsurile de asigurare a transparenței pentru a asigura accesul la internetul deschis.

(19)

Autoritățile naționale de reglementare joacă un rol esențial în asigurarea faptului că utilizatorii finali pot efectiv să își exercite drepturile prevăzute în prezentul regulament și că dispozițiile privind garantarea accesului la internetul deschis sunt respectate. În acest scop, autorităților naționale de reglementare ar trebui să le revină obligații de monitorizare și raportare și ar trebui să asigure faptul că furnizorii de comunicații electronice destinate publicului, inclusiv furnizorii de servicii de acces la internet, își îndeplinesc obligațiile referitoare la garantarea accesului la internetul deschis. Acestea includ obligația de a asigura o capacitate de rețea suficientă pentru furnizarea de servicii de acces la internet nediscriminatorii de înaltă calitate, a căror calitate generală nu ar trebui să sufere un prejudiciu din cauza furnizării altor servicii decât serviciile de acces la internet, cu un nivel de calitate specific. Autoritățile naționale de reglementare ar trebui, de asemenea, să aibă competența de a impune cerințe privind caracteristicile tehnice, cerințe minime de calitate a serviciilor și alte măsuri adecvate tuturor furnizorilor de comunicații electronice destinate publicului sau doar unora dintre aceștia, dacă acest lucru este necesar pentru a asigura respectarea dispozițiilor din prezentul regulament referitoare la garantarea accesului la internetul deschis sau pentru a preveni degradarea calității generale a serviciului în cazul serviciilor de acces la internet pentru utilizatorii finali. În acest scop, autoritățile naționale de reglementare ar trebui să țină cont în cea mai mare măsură de orientările relevante ale OAREC.

(20)

Piața comunicațiilor mobile este în continuare fragmentată în Uniune și nu există nicio rețea de telefonie mobilă care să acopere toate statele membre. În consecință, pentru a furniza servicii de comunicații mobile clienților lor naționali care călătoresc în Uniune, furnizorii de servicii de roaming trebuie să achiziționeze servicii de roaming de gros de la sau să facă schimb de servicii de roaming de gros cu operatorii dintr-un stat membru vizitat.

(21)

Obiectivul de politică stabilit în Regulamentul (UE) nr. 531/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (7) este ca diferența dintre tarifele de roaming și cele naționale să se apropie de zero. Cu toate acestea, obiectivul final de a elimina diferența dintre tarifele naționale și tarifele de roaming nu poate fi atins în mod durabil cu nivelul observat al tarifelor de gros. Prin urmare, prezentul regulament stabilește că suprataxele de roaming cu amănuntul ar trebui eliminate începând cu 15 iunie 2017, cu condiția ca problemele actuale observate pe piețele de gros pentru servicii de roaming să fi fost rezolvate. În acest sens, Comisia ar trebui să efectueze o analiză a pieței serviciilor de roaming de gros și ar trebui să prezinte o propunere legislativă bazată pe rezultatul acestei analize.

(22)

În același timp, furnizorii de servicii de roaming ar trebui să poată să aplice o „politică a utilizării rezonabile” în legătură cu consumul de servicii de roaming cu amănuntul reglementate oferite la prețul cu amănuntul aplicabil în plan național. „Politica utilizării rezonabile” are rolul de a preveni utilizarea anormală sau abuzivă, de către clienții serviciilor de roaming, a serviciilor de roaming cu amănuntul reglementate, cum ar fi utilizarea acestor servicii de către clienții serviciului de roaming într-un alt stat membru decât cel al furnizorului lor național în alte scopuri decât pentru călătorii periodice. Orice politică a utilizării rezonabile ar trebui să le permită clienților furnizorului de servicii de roaming să consume volume de servicii de roaming cu amănuntul reglementate la prețul cu amănuntul aplicabil în plan național care este compatibil cu planul tarifar al fiecăruia dintre ei.

(23)

În situații specifice și excepționale, dacă un furnizor de servicii de roaming nu este capabil să își recupereze costurile globale reale și preconizate ale furnizării de servicii de roaming cu amănuntul reglementate din veniturile sale globale efective și preconizate generate de furnizarea unor astfel de servicii, furnizorul de servicii de roaming respectiv ar trebui să poată solicita autorizația de a aplica o suprataxă, în vederea asigurării durabilității modelului său de tarifare în plan național. Evaluarea durabilității modelului de tarifare în plan național ar trebui să se bazeze pe factorii obiectivi și relevanți specifici furnizorului de servicii de roaming respectiv, inclusiv diferențele obiective dintre furnizorii de servicii de roaming din statul membru în cauză și nivelul prețurilor și veniturilor pe plan național. Acesta poate fi cazul, de exemplu, pentru modelele forfetare cu amănuntul aplicate pe plan național ale operatorilor cu dezechilibre semnificative de trafic negativ, în cazurile în care prețul unitar național implicit este scăzut, iar veniturile globale ale operatorului sunt, de asemenea, scăzute în comparație cu costurile serviciilor de roaming sau atunci când prețul unitar național implicit este scăzut, iar consumul efectiv sau preconizat de servicii de roaming este ridicat. În momentul în care atât piața de gros, cât și cea cu amănuntul pentru serviciile de roaming s-au adaptat pe deplin la generalizarea serviciilor de roaming la nivelul tarifelor naționale și aceasta a devenit o caracteristică normală a planurilor tarifare cu amănuntul, astfel de împrejurări excepționale nu mai sunt preconizate să apară. Pentru a evita ca modelul național de tarifare al furnizorilor de servicii de roaming să devină nesustenabil din cauza acestor probleme de recuperare a costurilor, generând un risc de a avea o influență considerabilă asupra evoluției prețurilor de pe piața internă sau așa-numitul „efect al vaselor comunicante”, în cazurile menționate mai sus, furnizorii de servicii de roaming, după obținerea autorizației din partea autorității naționale de reglementare, ar trebui să poată să aplice o suprataxă serviciilor de roaming cu amănuntul reglementate însă numai în măsura necesară pentru a recupera toate costurile relevante aferente furnizării acestor servicii.

(24)

În acest scop, costurile suportate în vederea furnizării de servicii de roaming cu amănuntul reglementate ar trebui să fie determinate prin corelare tarifele de gros efective ale serviciilor de roaming aplicate traficului de ieșire în roaming al furnizorului de servicii de roaming în cauză care depășește traficul de intrare în roaming, precum și prin trimitere la un provizion rezonabil pentru costurile indivize și comune. Veniturile provenite din servicii de roaming cu amănuntul reglementate ar trebui să fie determinate prin corelație cu veniturile la nivelul prețurilor naționale care pot fi atribuite consumului de servicii de roaming reglementate, fie pe bază de preț unitar, fie ca proporție dintr-un tarif forfetar care să reflecte proporția efectivă și, respectiv, cea preconizată a consumului de servicii de roaming reglementate de către clienții din Uniune, pe de o parte, și consumul de pe piața națională, pe de altă parte. Ar trebui să se țină seama și de consumul de servicii de roaming cu amănuntul reglementate și de consumul național realizat de către clienții furnizorului de servicii de roaming, precum și de nivelul concurenței, prețurilor și veniturilor de pe piața națională, și de orice riscuri observabile că roamingul la prețurile cu amănuntul la nivel național ar afecta în mod semnificativ evoluția acestor prețuri.

(25)

Pentru a asigura o tranziție fără probleme de la Regulamentul (UE) nr. 531/2012 la eliminarea suprataxelor de roaming cu amănuntul, prezentul regulament ar trebui să se introducă o perioadă de tranziție, în care furnizorii de servicii de roaming ar trebui să aibă posibilitatea de a adăuga o suprataxă la prețurile practicate pe piața internă pentru serviciile de roaming cu amănuntul reglementate furnizate. Acest regim tranzitoriu ar trebui să pregătească deja schimbarea fundamentală a abordării, prin incorporarea roamingului la nivelul Uniunii în cadrul planurilor tarifare naționale oferite în cadrul diferitelor piețe naționale. În consecință, punctul de plecare al regimului tranzitoriu ar trebui să fie prețurile cu amănuntul pe plan național, care pot fi supuse unei suprataxe care nu poate depăși tariful maxim de gros al serviciilor de roaming aplicabile în perioada imediat anterioară perioadei de tranziție. Un astfel de regim tranzitoriu ar trebui, de asemenea, să asigure reducerea semnificativă a prețurilor pentru clienți de la data aplicării prezentului regulament și nu ar trebui, în cazul în care se adaugă la prețul cu amănuntul pe plan național, să conducă în niciun caz la un preț cu amănuntul mai ridicat decât tariful maxim cu amănuntul al serviciilor de roaming reglementate, aplicabil în perioada imediat anterioară perioadei de tranziție.

(26)

Prețul național cu amănuntul relevant ar trebui să fie egal cu tariful național unitar cu amănuntul. Cu toate acestea, în situații în care nu există prețuri naționale cu amănuntul specifice care ar putea fi utilizate ca bază pentru un serviciu de roaming cu amănuntul reglementat (de exemplu, în cazul unor planuri tarifare nelimitate pe plan național, a unor pachete sau a unor tarife naționale care nu includ date), prețul național cu amănuntul ar trebui să fie considerat ca fiind același mecanism de tarifare ca în cazul în care clientul ar fi consumat planul tarifar național în statul membru al respectivului client.

(27)

În vederea îmbunătățirii concurenței pe piața serviciilor de roaming cu amănuntul, Regulamentul (UE) nr. 531/2012 prevede obligația furnizorilor naționali de a le permite clienților lor accesul la serviciile de voce, SMS și comunicații de date în roaming reglementate, furnizate ca pachet de orice furnizor alternativ de servicii de roaming. Dat fiind că regimul de roaming cu amănuntul prevăzut în prezentul regulament elimină în viitorul apropiat tarifele de roaming cu amănuntul prevăzute la articolele 8, 10 și 13 din Regulamentul (UE) nr. 531/2012, nu ar mai fi proporțional ca furnizorii naționali de roaming să fie obligați să pună în aplicare acest tip de vânzare separată a serviciilor de roaming cu amănuntul reglementate. Furnizorii care le-au permis deja clienților lor accesul la serviciile de voce, SMS și comunicații de date în roaming reglementate, furnizate ca pachet de orice furnizor alternativ de servicii de roaming, pot continua să facă acest lucru. Pe de altă parte, nu se poate exclude faptul că clienții serviciului de roaming ar putea beneficia de pe urma unor prețuri cu amănuntul mai competitive, în special pentru serviciile de comunicații de date în roaming, pe piețele pe care le vizitează. Având în vedere cererea crescândă pentru servicii de comunicații de date în roaming și importanța acestora, clienților serviciului de roaming ar trebui să li se ofere mijloace alternative de accesare a serviciilor de comunicații de date în roaming atunci când călătoresc în interiorul Uniunii. Prin urmare, ar trebui să fie menținută obligația impusă furnizorilor naționali și de servicii de roaming de a nu împiedica accesul clienților la serviciile reglementate de comunicații de date în roaming furnizate direct într-o rețea vizitată de către un furnizor alternativ de servicii de roaming, astfel cum este prevăzută în Regulamentul (UE) nr. 531/2012.

(28)

În conformitate cu principiul conform căruia „partea apelantă plătește”, clienții serviciilor de telefonie la puncte mobile nu plătesc pentru apelurile mobile naționale primite, iar costurile legate de terminarea unui apel în rețeaua părții apelate sunt incluse în prețul cu amănuntul al apelantului. Convergența tarifelor de terminare a apelurilor la puncte mobile în statele membre ar trebui să permită aplicarea aceluiași principiu pentru apelurile în roaming cu amănuntul reglementate. Cu toate acestea, deoarece acest lucru nu s-a realizat deocamdată, în situațiile prevăzute în prezentul regulament în care furnizorilor de servicii de roaming li se permite să aplice o suprataxă pentru servicii de roaming cu amănuntul reglementate, suprataxa aplicată pentru apelurile în roaming reglementate primite nu ar trebui să depășească media ponderată a tarifelor maxime de gros de terminare a apelurilor la puncte mobile stabilită la nivelul Uniunii. Acesta este considerat a fi un regim tranzitoriu până când Comisia abordează această chestiune nesoluționată.

(29)

Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 531/2012 ar trebui modificat în consecință.

(30)

Prezentul regulament ar trebui să constituie o măsură specifică în sensul articolului 1 alineatul (5) din Directiva 2002/21/CE. Prin urmare, în cazul în care furnizorii de servicii de roaming reglementate la nivelul Uniunii aduc modificări tarifelor lor de roaming cu amănuntul și politicilor aferente de utilizare a serviciilor de roaming pentru a se conforma cerințelor prezentului regulament, astfel de modificări nu ar trebui să genereze niciun drept conform căruia clienții serviciilor de telefonie la puncte mobile în temeiul legislației naționale de transpunere a cadrului de reglementare actual pentru rețelele și serviciile de comunicații electronice să se retragă din contractele lor.

(31)

Pentru a consolida drepturile clienților serviciilor de roaming, stabilite prin Regulamentul (UE) nr. 531/2012, prezentul regulament ar trebui să prevadă în legătură cu serviciile de roaming cu amănuntul reglementate cerințe de transparență specifice aliniate cu condițiile specifice de tarifare și de volum care se aplică după eliminarea suprataxelor de roaming cu amănuntul. În special, ar trebui să se prevadă notificarea în timp util și cu titlu gratuit, a clienților serviciului de roaming cu privire la politica utilizării rezonabile, cu privire la momentul în care un volum de servicii de voce, SMS și comunicații de date în roaming, corespunzător unei utilizări rezonabile este consumat în întregime, cu privire la orice fel de suprataxă, precum și cu privire la consumul cumulat de servicii de comunicații de date în roaming reglementate.

(32)

Pentru a asigura condiții uniforme privind punerea în aplicare a prevederilor prezentului regulament, ar trebui să i se confere Comisiei competențe de executare în ceea ce privește stabilirea mediei ponderate a tarifelor maxime de terminare a apelurilor la puncte mobile și a normelor detaliate privind aplicarea politicii utilizării rezonabile și a metodologiei pentru evaluarea sustenabilității eliminării suprataxelor de roaming cu amănuntul, precum și a solicitării care trebuie prezentată de către un furnizor de servicii de roaming în scopul evaluării respective. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (8).

(33)

Prezentul regulament respectă drepturile fundamentale și principiile consacrate, în special, de Cartă, în special protecția datelor cu caracter personal, libertatea de exprimare și de informare, libertatea de a desfășura o activitate comercială, nediscriminarea și protecția consumatorilor.

(34)

Deoarece obiectivul prezentului regulament, respectiv stabilirea de norme comune necesare pentru garantarea accesului la internet deschis și eliminarea suprataxelor de roaming cu amănuntul, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de statele membre ci, datorită dimensiunilor și efectelor sale, poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul menționat anterior, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestui obiectiv.

(35)

Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor a fost consultată în conformitate cu articolul 28 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului (9) și a emis un aviz la 24 noiembrie 2013,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Obiect și domeniu de aplicare

(1)   Prezentul regulament stabilește norme comune privind garantarea tratamentului egal și nediscriminatoriu al traficului în furnizarea de servicii de acces la internet și a drepturilor conexe ale utilizatorilor finali.

(2)   Prezentul regulament instituie un nou mecanism de stabilire a prețurilor cu amănuntul pentru serviciile de roaming reglementate la nivelul Uniunii cu scopul de a elimina suprataxele de roaming cu amănuntul fără a denatura piețele naționale și cele vizitate.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică definițiile prevăzute la articolul 2 din Directiva 2002/21/CE.

De asemenea, se aplică următoarele definiții:

1.

„furnizor de comunicații electronice destinate publicului” înseamnă o întreprindere care furnizează rețele publice de comunicații sau servicii de comunicații electronice destinate publicului;

2.

„serviciu de acces la internet” înseamnă un serviciu de comunicații electronice destinat publicului care asigură accesul la internet și, astfel, conectivitatea dintre, teoretic, toate punctele terminale conectate la internet, indiferent de tehnologia de rețea și de echipamentele terminale utilizate.

Articolul 3

Garantarea accesului la internetul deschis

(1)   Utilizatorii finali au dreptul de a accesa și distribui informații și conținut, de a utiliza și de a pune la dispoziție aplicații și servicii și de a folosi echipamente terminale la alegere, indiferent de locația utilizatorului final sau a furnizorului, ori de locația, originea ori destinația informațiilor, conținutului, aplicațiilor sau serviciilor, prin intermediul serviciului lor de acces la internet.

Prezentul alineat nu aduce atingere dreptului Uniunii sau legislației naționale conforme cu dreptul Uniunii, în ceea ce privește legalitatea conținutului, aplicațiilor sau serviciilor.

(2)   Contractele între furnizorii de servicii de acces la internet și utilizatorii finali cu privire la caracteristicile și condițiile tehnice și comerciale ale serviciilor de acces la internet, cum ar fi prețul, volumele de date sau viteza, precum și orice practici comerciale utilizate de furnizorii de servicii de acces la internet nu limitează exercitarea drepturilor utilizatorilor finali prevăzute la alineatul (1).

(3)   Furnizorii de servicii de acces la internet tratează tot traficul în mod egal, atunci când furnizează servicii de acces la internet, fără discriminare, restricții sau imixtiuni și indiferent de expeditor și destinatar, de conținutul accesat sau distribuit, de aplicațiile sau serviciile utilizate sau furnizate sau de echipamentul terminal folosit.

Primul paragraf nu împiedică punerea în aplicare de către furnizorii de servicii de acces la internet a unor măsuri rezonabile de gestionare a traficului. Pentru a fi considerate rezonabile, astfel de măsuri sunt transparente, nediscriminatorii și proporționale, și nu au la bază considerații comerciale, ci cerințele tehnice de calitate a serviciului ale unor categorii de trafic specifice care sunt diferite în mod obiectiv. Astfel de măsuri nu includ monitorizarea conținutului specific și nu sunt menținute în vigoare mai mult decât este necesar.

Furnizorii de servicii de acces la internet nu aplică măsuri de gestionare a traficului care exced măsurile prevăzute la al doilea paragraf și, în special, nu blochează, nu încetinesc, nu modifică, nu restricționează, nu interferează cu, nu degradează sau nu discriminează conținut, aplicații sau servicii specifice ori categorii specifice ale acestora, cu excepția cazului în care este necesar și numai atât timp cât este necesar, pentru:

(a)

a respecta dreptul Uniunii sau legislația națională conformă cu dreptul Uniunii, sub incidența cărora intră furnizorul de servicii de acces la internet, sau măsurile conforme cu dreptul Uniunii menite să pună în aplicare acte legislative ale Uniunii sau legislația națională, inclusiv hotărârile judecătorești sau ale autorităților publice învestite cu competențele relevante;

(b)

a menține integritatea și securitatea rețelei, ale serviciilor furnizate prin intermediul acestei rețele și ale echipamentelor terminale ale utilizatorilor finali;

(c)

a evita congestionarea iminentă a rețelei și a atenua efectele congestionării temporare sau excepționale a rețelei, cu condiția ca categorii echivalente de trafic să fie tratate în mod egal;

(4)   Orice măsuri de gestionare a traficului pot să implice prelucrarea datelor cu caracter personal numai dacă prelucrarea acestora este necesară și proporțională pentru a atinge obiectivele prevăzute la alineatul (3). Această prelucrare a datelor se efectuează în conformitate cu Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului (10). Măsurile de gestionare a traficului respectă de asemenea Directiva 2002/58/CE a Parlamentului European și a Consiliului (11).

(5)   Furnizorii de comunicații electronice destinate publicului, inclusiv furnizorii de servicii de acces la internet și furnizorii de conținut, aplicații și servicii au libertatea de a oferi servicii, altele decât serviciile de acces la internet, care sunt optimizate pentru conținut, aplicații sau servicii specifice sau o combinație a acestora, în cazul în care optimizarea este necesară pentru a îndeplini cerințele pentru un anumit nivel de calitate al conținutului, aplicațiilor sau serviciilor.

Furnizorii de comunicații electronice destinate publicului, inclusiv furnizorii de servicii de acces la internet pot oferi sau facilita astfel de servicii numai în cazul în care capacitatea rețelei este suficientă pentru a le furniza în plus față de orice servicii de acces la internet furnizate. Astfel de servicii nu pot fi utilizate sau oferite ca înlocuitor pentru serviciile de acces la internet și nu afectează disponibilitatea sau calitatea generală a serviciilor de acces la internet pentru utilizatorii finali.

Articolul 4

Măsuri de asigurare a transparenței pentru a asigura accesul la internetul deschis

(1)   Furnizorii de servicii de acces la internet se asigură că orice contract care include servicii de acces la internet precizează cel puțin următoarele:

(a)

informații cu privire la modul în care măsurile de gestionare a traficului aplicate de furnizorul respectiv ar putea afecta calitatea serviciului de acces la internet, viața privată a utilizatorilor finali și protecția datelor cu caracter personal;

(b)

o explicație clară și inteligibilă privind modul în care orice limitare a volumului datelor, viteza și alți parametri de calitate a serviciului pot influența în practică serviciile de acces la internet și, în special, utilizarea conținutului, a aplicațiilor și a serviciilor;

(c)

o explicație clară și inteligibilă a modului în care orice servicii, altele decât serviciile de acces la internet menționate la articolul 3 alineatul (5), la care se abonează utilizatorul final, ar putea afecta, în practică, serviciile de acces la internet furnizate aceluiași utilizator final;

(d)

o explicație clară și inteligibilă cu privire la viteza minimă, disponibilă în mod normal, maximă și promovată de descărcare și de încărcare pe care o au serviciile de acces la internet în cazul unor rețele fixe sau viteza estimată maximă și promovată de descărcare și încărcare pe care o au serviciile de acces la internet în cazul rețelelor mobile, precum și cu privire la modul în care deviațiile importante de la respectivele viteze de descărcare și de încărcare promovate ar putea afecta exercitarea drepturilor utilizatorilor finali prevăzute la articolul 3 alineatul (1);

(e)

o explicație clară și inteligibilă a căilor de atac aflate la dispoziția consumatorilor în conformitate cu legislația națională în cazul oricărei diferențe permanente sau care se repetă la intervale regulate, între performanța reală a serviciului de acces la internet în ceea ce privește viteza sau alți parametri de calitate a serviciului și performanța indicată în conformitate cu literele (a) - (d).

Furnizorii de servicii de acces la internet publică informațiile menționate la primul paragraf.

(2)   Furnizorii de servicii de acces la internet instituie proceduri transparente, simple și eficiente de soluționare a reclamațiilor utilizatorilor finali cu privire la drepturile și obligațiile prevăzute la articolul 3 și la alineatul (1) din prezentul articol.

(3)   Cerințele prevăzute la alineatele (1) și (2) sunt suplimentare celor prevăzute în Directiva 2002/22/CE și nu împiedică statele membre să mențină sau să introducă cerințe suplimentare de monitorizare, informare și transparență, inclusiv referitoare la conținutul, forma și modul de publicare a informațiilor. Respectivele cerințe respectă prezentul regulament și dispozițiile relevante ale Directivelor 2002/21/CE și 2002/22/CE.

(4)   Orice diferență importantă, permanentă sau care se repetă la intervale regulate, între performanța reală a serviciului de acces la internet în ceea ce privește viteza sau alți parametri de calitate a serviciului și performanța indicată de furnizorul de servicii de acces la internet în conformitate cu alineatul (1) literele (a) - (d), atunci când elementele faptice relevante sunt stabilite de un mecanism de monitorizare certificat de autoritatea națională de reglementare, este considerată ca fiind o neconformitate de performanță în scopul utilizării căilor de atac de care dispun consumatorii în conformitate cu legislația națională.

Prezentul alineat se aplică numai contractelor încheiate sau reînnoite de la data de 29 noiembrie 2015.

Articolul 5

Monitorizarea și asigurarea respectării

(1)   Autoritățile naționale de reglementare monitorizează îndeaproape și asigură respectarea articolelor 3 și 4 și promovează disponibilitatea neîntreruptă a serviciilor de acces la internet nediscriminatorii la niveluri de calitate care reflectă evoluția tehnologică. În aceste scopuri, autoritățile naționale de reglementare pot impune cerințe referitoare la caracteristicile tehnice, cerințe minime de calitate a serviciilor și alte măsuri adecvate și necesare unuia sau mai multor furnizori de comunicații electronice destinate publicului, inclusiv furnizorilor de servicii de acces la internet.

Autoritățile naționale de reglementare publică rapoarte anuale cu privire la monitorizarea și constatările lor, pe care le transmit Comisiei și OAREC.

(2)   La solicitarea autorității naționale de reglementare, furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului, inclusiv furnizorii de servicii de acces la internet, pun la dispoziția acesteia, informații relevante pentru obligațiile prevăzute la articolele 3 și 4, în special informații cu privire la gestionarea traficului și a capacității rețelelor lor, precum și justificările pentru eventualele măsuri de gestionare a traficului aplicate. Furnizorii respectivi pun la dispoziție informațiile solicitate cu respectarea termenelor și a nivelului de detaliu cerut de autoritatea națională de reglementare.

(3)   În scopul de a contribui la aplicarea consecventă a prezentului regulament, după consultarea părților interesate și în strânsă cooperare cu Comisia, OAREC elaborează, până la 30 august 2016, orientări pentru punerea în aplicare a obligațiilor autorităților naționale de reglementare în temeiul prezentului articol.

(4)   Prezentul articol nu aduce atingere atribuțiilor care revin autorităților naționale de reglementare sau altor autorități competente din statele membre, în conformitate cu dreptul Uniunii.

Articolul 6

Sancțiuni

Statele membre stabilesc regimul sancțiunilor aplicabile în cazul încălcării articolelor 3, 4 și 5 și iau toate măsurile necesare pentru a asigura punerea în aplicare a acestora. Sancțiunile prevăzute trebuie să fie eficace, proporționale și disuasive. Statele membre notifică dispozițiile și măsurile respective Comisiei până la 30 aprilie 2016 și notifică acesteia, fără întârziere, orice altă modificare ulterioară referitoare la acestea.

Articolul 7

Modificarea Regulamentului (UE) nr. 531/2012

Regulamentul (UE) nr. 531/2012 se modifică după cum urmează:

1.

La articolul 2, alineatul (2) se modifică după cum urmează:

(a)

literele (i), (l) și (n) se elimină;

(b)

se adaugă următoarele litere:

„(r)

«tarif național cu amănuntul» înseamnă tariful național unitar cu amănuntul aplicat de furnizorul de servicii de roaming apelurilor efectuate și SMS-urilor trimise (ambele inițiate și terminate în rețele de comunicații publice diferite în interiorul aceluiași stat membru), precum și datelor consumate de client; în cazul în care nu există un anumit tarif național unitar cu amănuntul, tariful național cu amănuntul se consideră a fi același mecanism de tarifare cu cel aplicat clientului pentru apelurile efectuate și SMS-urile trimise (ambele inițiate și terminate în rețele de comunicații publice diferite în interiorul aceluiași stat membru), precum și datelor consumate de client în statul său membru;

(s)

«vânzarea separată a serviciilor de date în roaming cu amănuntul reglementate» înseamnă furnizarea serviciilor de date în roaming reglementate destinate clienților în mod direct într-o rețea vizitată de către un furnizor alternativ de servicii de roaming.”.

2.

La articolul 3, alineatul (6) se înlocuiește cu următorul text:

„(6)   Oferta de referință menționată la alineatul (5) este suficient de detaliată și include toate componentele necesare pentru accesul de gros la servicii de roaming menționat la alineatul (3), oferind o descriere a ofertelor relevante pentru accesul direct de gros la servicii de roaming și pentru accesul de gros la revânzarea de servicii de roaming, precum și clauzele și condițiile aferente. Respectiva ofertă de referință poate include condiții care să împiedice roamingul permanent sau utilizarea anormală sau abuzivă a accesului de gros pentru servicii de roaming în alte scopuri decât furnizarea de servicii de roaming reglementate clienților furnizorilor de servicii de roaming, în timp ce clienții călătoresc periodic în interiorul Uniunii. Dacă este cazul, autoritățile naționale de reglementare impun efectuarea de modificări în cadrul ofertelor de referință pentru a permite îndeplinirea obligațiilor prevăzute la prezentul articol.”.

3.

Articolul 4 se modifică după cum urmează:

(a)

titlul se înlocuiește cu următorul text:

„Vânzarea separată a serviciilor de date în roaming cu amănuntul reglementate”;

(b)

la alineatul (1), primul paragraf se elimină;

(c)

alineatele (4) și 5 se elimină.

4.

Articolul 5 se modifică după cum urmează:

(a)

titlul se înlocuiește cu următorul text:

„Punerea în aplicare a vânzării separate a serviciilor de date în roaming cu amănuntul reglementate”.

(b)

alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   Furnizorii naționali se achită de obligația referitoare la vânzarea separată a serviciilor de date în roaming cu amănuntul reglementate prevăzute la articolul 4, astfel încât clienții lor să poată utiliza serviciile de date în roaming reglementate separate. Furnizorii naționali trebuie să onoreze toate cererile rezonabile de acces la infrastructură și la serviciile de asistență aferente care sunt relevante pentru vânzarea separată a serviciilor de date în roaming cu amănuntul reglementate. Accesul la infrastructura și la serviciile de asistență respective care sunt necesare pentru a permite vânzarea separată a serviciilor de date în roaming cu amănuntul reglementate, inclusiv la serviciile de autentificare a utilizatorilor, este gratuit și nu implică niciun cost direct pentru clienții serviciilor de roaming.”;

(c)

alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2)   Pentru a se asigura că vânzarea separată a serviciilor de date în roaming cu amănuntul reglementate este pusă în aplicare în mod consecvent și simultan la nivelul Uniunii, Comisia adoptă, prin intermediul actelor de punere în aplicare și în urma consultării OAREC, normele detaliate referitoare la o soluție tehnică pentru punerea în aplicare a vânzării separate a serviciilor de date în roaming cu amănuntul reglementate. Actele respective de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 6 alineatul (2).”;

(d)

la alineatul (3), teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:

„(3)   Soluția tehnică pentru punerea în aplicare a vânzării separate a serviciilor de date în roaming cu amănuntul reglementate trebuie să îndeplinească următoarele criterii:”.

5.

Se introduc următoarele articole:

„Articolul 6a

Eliminarea suprataxelor aplicate serviciilor de roaming cu amănuntul

Începând cu data de 15 iunie 2017, cu condiția ca actul legislativ adoptat în urma propunerii menționate la articolul 19 alineatul (2) să fie aplicabil la data menționată, furnizorii de servicii de roaming nu percep nicio suprataxă în plus față de prețul național cu amănuntul clienților serviciilor de roaming din orice stat membru pentru niciun apel reglementat efectuat sau primit în roaming, pentru niciun mesaj SMS reglementat trimis în roaming și pentru niciun fel de servicii reglementate de date în roaming utilizate, inclusiv MMS-uri, și nicio taxă de ordin general care să permită utilizarea echipamentului terminal sau a serviciului în străinătate, sub rezerva articolelor 6b și 6c.

Articolul 6b

Utilizarea rezonabilă

(1)   Furnizorii de servicii de roaming pot să aplice, în conformitate cu prezentul articol și cu actele de punere în aplicare menționate la articolul 6d, o „politică a utilizării rezonabile” în ceea ce privește consumul de servicii de roaming cu amănuntul reglementate furnizate la nivelul de preț național cu amănuntul, în scopul de a preveni utilizarea abuzivă sau anormală a serviciilor de roaming cu amănuntul reglementate de către clienții serviciilor de roaming, cum ar fi utilizarea acestor servicii de către clienții serviciilor de roaming într-un alt stat membru decât cel al furnizorului lor național în alte scopuri decât pentru călătoriile periodice.

Orice politică a utilizării rezonabile permite clienților furnizorului de servicii de roaming să consume volume de servicii de roaming cu amănuntul reglementate la nivelul de preț național cu amănuntul aplicabil care este compatibil cu planul tarifar al fiecăruia dintre ei.

(2)   Articolul 6e se aplică serviciilor de roaming cu amănuntul reglementate care depășesc orice limită în temeiul oricărei politici a utilizării rezonabile.

Articolul 6c

Durabilitatea eliminării suprataxelor de roaming cu amănuntul

(1)   În situații specifice și excepționale, în vederea asigurării durabilității modelului național de taxare, dacă un furnizor de servicii de roaming nu este capabil să își recupereze costurile globale reale și preconizate ale furnizării de servicii de roaming reglementate în conformitate cu articolele 6a și 6b din veniturile sale globale efective și preconizate generate de furnizarea unor astfel de servicii, furnizorul de servicii de roaming respectiv poate solicita autorizația de a aplica o suprataxă. Această suprataxă se aplică numai în măsura în care este necesară pentru recuperarea costurilor de furnizare a serviciilor de roaming cu amănuntul reglementate, ținând seama de tarifele de gros maxime aplicabile.

(2)   Dacă un anumit furnizor de servicii de roaming decide să se prevaleze de alineatul (1) din prezentul articol, acesta transmite fără întârziere o cerere autorității naționale de reglementare și pune la dispoziția acesteia toate informațiile necesare în conformitate cu actele de punere în aplicare menționate la articolul 6d. Ulterior, la fiecare 12 luni, furnizorul de servicii de roaming actualizează informațiile respective și le transmite autorității naționale de reglementare.

(3)   La primirea unei cereri în temeiul alineatului (2), autoritatea națională de reglementare evaluează dacă furnizorul de servicii de roaming a stabilit că nu este în măsură să își recupereze costurile în conformitate cu alineatul (1), astfel că durabilitatea modelului național de taxare ar fi subminată. Evaluarea durabilității modelului național de taxare se bazează pe factori obiectivi specifici relevanți pentru furnizorul de servicii de roaming, inclusiv diferențele obiective dintre furnizorii de servicii de roaming din statul membru în cauză și nivelul prețurilor și veniturilor naționale. Autoritatea națională de reglementare autorizează suprataxa dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la alineatul (1) și la prezentul alineat.

(4)   Cu excepția cazului în care cererea este vădit neîntemeiată sau au fost furnizate informații insuficiente, autoritatea națională de reglementare autorizează suprataxa în termen de o lună de la primirea unei cereri în temeiul alineatului (2). În cazul în care autoritatea națională de reglementare consideră că cererea este în mod evident neîntemeiată sau că au fost furnizate informații insuficiente, după ce a acordat furnizorului de servicii de roaming ocazia de a fi ascultat, aceasta ia o decizie definitivă, în termen de alte două luni, privind autorizarea, modificarea sau respingerea suprataxei respective.

Articolul 6d

Punerea în aplicare a politicii utilizării rezonabile și a durabilității eliminării suprataxelor de roaming cu amănuntul

(1)   Până la data de 15 decembrie 2016, pentru a asigura aplicarea consecventă a dispozițiilor prevăzute la articolele 6b și 6c, Comisia, după consultarea OAREC, adoptă prin intermediul actelor de punere în aplicare, norme detaliate referitoare la aplicarea politicii utilizării rezonabile, precum și la metodologia de evaluare a durabilității eliminării suprataxelor de roaming cu amănuntul și la cererea care urmează să fie transmisă de furnizorul de servicii de roaming în scopul evaluării respective. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 6 alineatul (2).

(2)   În ceea ce privește articolul 6b, atunci când adoptă acte de punere în aplicare prin care se stabilesc norme detaliate privind aplicarea politicii utilizării rezonabile, Comisia ține seama de următoarele:

(a)

evoluția modelelor de stabilire a prețurilor și de consum în statele membre;

(b)

gradul de convergență al nivelurilor prețurilor naționale în întreaga Uniune;

(c)

modelele de călătorie din Uniune;

(d)

orice riscuri observabile de denaturare a concurenței și stimulentele pentru investiții pe piețele de origine și pe piețele țărilor vizitate.

(3)   În ceea ce privește articolul 6c, atunci când adoptă acte de punere în aplicare prin care se stabilesc norme detaliate privind metodologia de evaluare a durabilității eliminării suprataxelor de roaming cu amănuntul pentru un anumit furnizor de servicii de roaming, Comisia se bazează pe următoarele:

(a)

stabilirea costurilor globale efective și preconizate legate de furnizarea de servicii de roaming cu amănuntul reglementate prin corelație cu tarifele de gros reale ale serviciilor de roaming pentru un trafic dezechilibrat și o cotă rezonabilă din costurile indivize și comune necesare pentru a furniza servicii de roaming cu amănuntul reglementate;

(b)

stabilirea veniturilor globale efective și preconizate generate de furnizarea de servicii de roaming cu amănuntul reglementate;

(c)

consumul de servicii de roaming cu amănuntul reglementate și consumul național al clienților furnizorului de servicii de roaming;

(d)

nivelul de concurență, prețuri și venituri de pe piața națională, precum și orice risc observabil ca serviciile de roaming la prețuri naționale cu amănuntul să afecteze în mod semnificativ evoluția unor astfel de prețuri.

(4)   Comisia revizuiește periodic actele de punere în aplicare adoptate în conformitate cu alineatul (1) în funcție de evoluția pieței.

(5)   Autoritățile naționale de reglementare monitorizează și supraveghează cu strictețe aplicarea politicii utilizării rezonabile și măsurile privind durabilitatea eliminării suprataxelor de roaming cu amănuntul, acordând maximă considerație factorilor relevanți obiectivi specifici statului membru respectiv și diferențelor obiective relevante dintre furnizorii de servicii de roaming. Fără a aduce atingere procedurii prevăzute la articolul 6c alineatul (3), autoritatea națională de reglementare asigură în timp util aplicarea cerințelor prevăzute la articolele 6b și 6c și a actelor de punere în aplicare adoptate în temeiul alineatului (1) din prezentul articol. Autoritatea națională de reglementare poate, în orice moment, să solicite furnizorului de servicii de roaming să modifice sau să întrerupă aplicarea suprataxei în cazul în care aceasta nu respectă articolul 6b sau 6c. Autoritatea națională de reglementare informează anual Comisia cu privire la aplicarea articolelor 6b și 6c și a prezentului articol.

Articolul 6e

Furnizarea serviciilor de roaming cu amănuntul reglementate

(1)   Fără a aduce atingere celui de-al doilea paragraf, în cazul în care un furnizor de servicii de roaming aplică o suprataxă pentru consumul de servicii de roaming cu amănuntul reglementate care depășesc orice limite stabilite prin politica utilizării rezonabile, aceasta îndeplinește următoarele cerințe (exclusiv TVA):

(a)

orice suprataxă aplicată pentru apelurile efectuate în roaming reglementat, mesaje SMS trimise în roaming reglementat și serviciile de date în roaming reglementate nu depășește plafoanele maxime ale tarifelor de gros prevăzute la articolul 7 alineatul (2), articolul 9 alineatul (1) și respectiv articolul 12 alineatul (1);

(b)

suma dintre prețul național cu amănuntul și eventuala suprataxă aplicată pentru apelurile efectuate în roaming reglementat, mesajele SMS trimise în roaming reglementate sau serviciile de date în roaming reglementate nu depășește 0,19 EUR pe minut, 0,06 EUR pe mesaj SMS și respectiv 0,20 EUR pe megabyte utilizat;

(c)

orice suprataxă aplicată pentru apelurile în roaming reglementate primite nu depășește media ponderată a nivelurilor maxime ale tarifelor de terminare a apelurilor mobile în întreaga Uniune, stabilite conform alineatului (2).

Furnizorii de servicii de roaming nu aplică nicio suprataxă unui mesaj SMS primit în roaming reglementat sau unui mesaj vocal primit în roaming. Acest lucru nu aduce atingere altor tarife aplicabile, cum ar fi tarifele pentru ascultarea mesajelor respective.

Furnizorii de servicii de roaming taxează la secundă apelurile efectuate și primite în roaming. Furnizorii de servicii de roaming pot aplica apelurilor efectuate o perioadă inițială minimă de taxare, care să nu depășească 30 de secunde. Furnizorii de servicii de roaming își taxează clienții pentru furnizarea serviciilor reglementate de date în roaming pe kilobyte, cu excepția MMS-lor, care pot fi taxate pe unitate. În acest caz, tariful cu amănuntul pe care un furnizor de servicii de roaming îl poate percepe clientului serviciilor de roaming pentru transmiterea sau primirea unui mesaj MMS în roaming nu depășește tariful de roaming cu amănuntul maxim pentru serviciile de date în roaming reglementate stabilit la primul paragraf.

În perioada menționată la articolul 6f alineatul (1), prezentul alineat nu reprezintă un obstacol în calea ofertelor care furnizează clienților serviciilor de roaming, în schimbul unui tarif zilnic sau al oricărui tarif regulat stabilit, un anumit volum de consum de servicii de roaming regulate, cu condiția ca volumul consumat din volumul total inclus în ofertă să ducă la un preț unitar pe apel efectuat în roaming reglementat, apel primit, mesaj SMS trimis și servicii de date în roaming care să nu depășească respectivul preț național cu amănuntul plus suprataxa maximă stabilită la primul paragraf din prezentul alineat.

(2)   Până la data de 31 decembrie 2015, Comisia, după consultarea OAREC și sub rezerva celui de al doilea paragraf din prezentul alineat, adoptă acte de punere în aplicare care stabilesc media ponderată a tarifelor de terminare a apelurilor mobile menționate la alineatul (1) primul paragraf litera (c). Comisia reevaluează anual respectivele acte de punere în aplicare. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 6 alineatul (2).

Media ponderată a tarifelor de terminare a apelurilor mobile se bazează pe următoarele criterii:

(a)

nivelul maxim al tarifelor de terminare a apelurilor impuse pe piața serviciilor de gros de terminare a apelurilor de voce în rețelele individuale de telefonie mobilă de către autoritățile naționale de reglementare în conformitate cu articolele 7 și 16 din directiva-cadru și cu articolul 13 din directiva privind accesul; și

(b)

numărul total al abonaților în statele membre.

(3)   Furnizorii de servicii de roaming pot oferi, iar clienții serviciilor de roaming pot alege în mod intenționat un alt tarif de roaming decât cel stabilit în conformitate cu articolele 6a, 6b și 6c și cu alineatul (1) din prezentul articol, în virtutea căruia clienții serviciilor de roaming beneficiază de un tarif diferit pentru serviciile de roaming reglementate decât cel de care ar fi beneficiat în absența unei astfel de alegeri. Furnizorul de servicii de roaming reamintește respectivilor clienți ai serviciilor de roaming care este natura avantajelor în materie de roaming la care renunță.

Fără a aduce atingere primului paragraf, furnizorii de servicii de roaming aplică în mod automat tariful stabilit în conformitate cu articolele 6a și 6b și cu alineatul (1) din prezentul articol tuturor clienților existenți și noi ai serviciului de roaming.

Orice client al serviciilor de roaming poate solicita în orice moment trecerea la sau de la tariful stabilit în conformitate cu articolele 6a, 6b și 6c și cu alineatul (1) din prezentul articol. În cazul în care clienții serviciilor de roaming aleg în mod intenționat să treacă de la sau înapoi la tariful stabilit în conformitate cu articolele 6a, 6b și 6c și cu alineatul (1) din prezentul articol, orice astfel de modificare se face în termen de o zi lucrătoare de la primirea cererii, este gratuită și nu implică condiții sau restricții legate de elemente ale abonamentelor altele decât serviciile de roaming. Furnizorii de servicii de roaming pot amâna modificarea până în momentul în care tariful de roaming anterior a fost valabil timp de o perioadă minimă precizată care să nu depășească două luni.

(4)   Furnizorii de servicii de roaming se asigură că într-un contract care include orice tip de servicii de roaming cu amănuntul reglementate se precizează principalele caracteristici ale serviciilor de roaming cu amănuntul reglementate furnizate, printre care mai ales următoarele:

(a)

planul tarifar sau planurile tarifare specifice și, pentru fiecare plan tarifar, tipurile de servicii oferite, inclusiv volumele de comunicații;

(b)

orice restricție impusă consumului de servicii de roaming cu amănuntul reglementate furnizate la nivelul tarifelor naționale cu amănuntul aplicabile, în special informații cuantificate cu privire la modul în care se aplică eventuala politică a utilizării rezonabile, prin corelație cu prețurile principale, volum sau alți parametri ai respectivelor servicii de roaming cu amănuntul reglementate furnizate.

Furnizorii de servicii de roaming publică informațiile menționate la primul paragraf.

Articolul 6f

Suprataxe tranzitorii de roaming cu amănuntul

(1)   De la 30 aprilie 2016 până la 14 iunie 2017, furnizorii de servicii de roaming pot aplica o suprataxă în plus față de prețul național cu amănuntul pentru furnizarea de servicii de roaming cu amănuntul reglementate.

(2)   Pe perioada menționată la alineatul (1) din prezentul articol, articolul 6e se aplică mutatis mutandis.”.

6.

Articolele 8, 10 și 13 se elimină.

7.

Articolul 14 se modifică după cum urmează:

(a)

la alineatul (1), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Respectivele informații personalizate de bază cu privire la tarife se exprimă în moneda facturii din țara de origine emisă de furnizorul național al clientului și includ informații referitoare la:

(a)

politica utilizării rezonabile care vizează clientul serviciilor de roaming în interiorul Uniunii și suprataxele care se aplică în plus față de nivelul admis de politica utilizării rezonabile; și

(b)

orice suprataxă aplicată în conformitate cu articolul 6c.”;

(b)

la alineatul (1), al șaselea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Primul, al doilea, al patrulea și al cincilea paragraf se aplică, cu excepția trimiterii la politica utilizării rezonabile și a suprataxei aplicate în conformitate cu articolul 6c, și în cazul serviciilor de voce și de SMS în roaming utilizate de clienții serviciilor de roaming care călătoresc în afara Uniunii și care sunt furnizate de un furnizor de servicii de roaming.”;

(c)

se introduce următorul alineat:

„(2a)   Furnizorul de servicii de roaming trimite o notificare clientului serviciilor de roaming în cazul în care este atins volumul total de utilizare rezonabilă al consumului de servicii reglementate de voce sau de SMS-uri în roaming sau un eventual plafon de utilizare aplicat în conformitate cu articolul 6c. Notificarea respectivă indică suprataxa care va fi aplicată oricărui consum suplimentar de servicii reglementate de voce sau de SMS în roaming efectuat de clientul serviciilor de roaming. Fiecare client are dreptul să solicite furnizorului de servicii de roaming să sisteze trimiterea unor astfel de notificări și are dreptul să solicite furnizorului de servicii de roaming, în orice moment și cu titlu gratuit, să îi furnizeze din nou serviciul respectiv.”;

(d)

alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3)   Furnizorii de servicii de roaming oferă tuturor clienților informații complete cu privire la tarifele de roaming aplicabile în momentul contractării abonamentului. De asemenea, furnizorii de servicii de roaming oferă clienților serviciilor lor de roaming informații actualizate cu privire la tarifele de roaming aplicabile, fără întârzieri nejustificate, de fiecare dată când acestea se modifică.

Furnizorii de servicii de roaming trimit un memento, la intervale de timp rezonabile, tuturor clienților care au optat pentru un alt tarif.”.

8.

Articolul 15 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2)   Un mesaj automat de la furnizorul de servicii de roaming îl informează pe client că acesta din urmă utilizează servicii de date în roaming reglementate și furnizează informații personalizate de bază privind tarifele (în moneda facturii din țara de origine emisă de furnizorul național al clientului), aplicabile furnizării serviciilor de date în roaming reglementate clientului respectiv al serviciilor de roaming din statul membru în cauză, cu excepția cazului în care clientul a notificat furnizorului de servicii de roaming că nu solicită informațiile respective.

Respectivele informații personalizate de bază includ informații referitoare la:

(a)

politica utilizării rezonabile care vizează clientul serviciilor de roaming în interiorul Uniunii și suprataxele care se aplică în plus față de nivelul admis de politica utilizării rezonabile; și

(b)

orice suprataxă aplicată în conformitate cu articolul 6c.

Informațiile se trimit pe dispozitivul mobil al clientului serviciilor de roaming, de exemplu printr-un SMS, un e-mail sau o fereastră pop-up pe ecranul dispozitivului mobil, de fiecare dată când clientul intră într-un alt stat membru decât cel al furnizorului său național și accesează pentru prima oară un serviciu de comunicații de date în roaming în statul membru respectiv. Informațiile sunt furnizate în mod gratuit, în momentul în care un client de roaming accesează un serviciu reglementat de comunicații de date în roaming, prin mijloace adecvate, adaptate astfel încât să faciliteze primirea și înțelegerea fără dificultăți.

Un client care a anunțat furnizorul său de servicii de roaming că nu solicită informațiile tarifare automate are dreptul, în orice moment și în mod gratuit, să solicite furnizorului de servicii de roaming să-i furnizeze din nou serviciul respectiv.”;

(b)

se adaugă următorul alineat:

„(2a)   Furnizorul de servicii de roaming trimite o notificare în cazul în care este atins volumul aplicabil de utilizare rezonabilă al consumului de servicii reglementate de roaming de date sau un eventual plafon de utilizare aplicat în conformitate cu articolul 6c. Notificarea respectivă indică suprataxa privind serviciile de roaming reglementate care va fi aplicată oricărui consum suplimentar de servicii reglementate de date în roaming efectuat de clientul serviciilor de roaming. Fiecare client are dreptul să solicite furnizorului de servicii de roaming să sisteze trimiterea unor astfel de notificări și are dreptul, în orice moment și cu titlu gratuit, să solicite furnizorului de servicii de roaming să îi furnizeze din nou serviciul respectiv.”;

(c)

la alineatul (3), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„(3)   Fiecare furnizor de servicii de roaming acordă tuturor clienților serviciilor de roaming posibilitatea de a opta intenționat și gratuit pentru un serviciu prin care se furnizează în timp util informații privind consumul cumulat exprimat în volum sau în moneda în care este emisă factura către clientul serviciilor de roaming pentru serviciile reglementate de comunicații de date în roaming și care garantează că, fără consimțământul explicit al clientului, cheltuielile cumulate pentru serviciile reglementate de comunicații de date în roaming pe o perioadă de utilizare specificată, cu excepția mesajelor MMS facturate pe unitate, nu depășesc un plafon financiar specificat.”;

(d)

la alineatul (6), primul paragraf se modifică după cum urmează:

„(6)   Prezentul articol, cu excepția alineatului (5), a alineatului (2) al doilea paragraf și a alineatului (2a) și sub rezerva celui de al doilea și celui de al treilea paragraf din prezentul alineat, se aplică și în cazul serviciilor de comunicații de date în roaming utilizate de clienții serviciilor de roaming care călătoresc în afara Uniunii și care sunt furnizate de un furnizor de servicii de roaming.”.

9.

Articolul 16 se modifică după cum urmează:

(a)

la alineatul (1), se adaugă următorul paragraf:

„Autoritățile naționale de reglementare monitorizează și supraveghează cu strictețe furnizorii de servicii de roaming care se prevalează de articolul 6b, articolul 6c și articolul 6e alineatul (3).”;

(b)

alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2)   Autoritățile naționale de reglementare pun la dispoziția publicului informații actualizate privind aplicarea prezentului regulament, în special a articolelor 6a, 6b, 6c, 6e, 7, 9 și 12, într-un mod care să asigure accesul ușor al părților interesate la acestea.”.

10.

Articolul 19 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 19

Reevaluare

(1)   Până la 29 noiembrie 2015, Comisia începe o reevaluare a pieței de gros a serviciilor de roaming cu scopul de a analiza măsurile necesare pentru a permite eliminarea suprataxelor de roaming cu amănuntul până la 15 iunie 2017. Comisia reevaluează, printre altele, gradul de concurență de pe piețele de gros naționale, evaluând mai ales nivelul costurilor de gros suportate și al tarifelor de gros aplicate, precum și situația concurențială a operatorilor cu acoperire geografică limitată, inclusiv efectele acordurilor comerciale asupra concurenței, precum și capacitatea operatorilor de a profita de economiile de scară. Comisia evaluează, de asemenea, evoluția concurenței pe piețele de roaming cu amănuntul și orice riscuri observabile de denaturare a concurenței, precum și stimulentele pentru investiții pe piețele de origine și pe cele vizitate. Cu ocazia evaluării măsurilor necesare pentru a permite eliminarea suprataxelor de roaming cu amănuntul, Comisia ține seama de necesitatea de a se asigura operatorilor de rețele vizitate capacitatea de a-și recupera toate costurile de furnizare a serviciilor de roaming de gros reglementate, inclusiv costurile indivize și comune. Comisia ține seama și de necesitatea de a preveni roaming-ul permanent sau utilizarea anormală sau abuzivă a accesului la roaming de gros în alte scopuri decât furnizarea de servicii de roaming reglementate clienților furnizorilor de servicii de roaming, în timp ce aceștia călătoresc periodic în interiorul Uniunii.

(2)   Până la 15 iunie 2016, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport conținând rezultatele reevaluării menționate la alineatul (1).

Raportul respectiv este însoțit de o propunere legislativă adecvată, precedată de o consultare publică, prin care să se modifice tarifele de gros pentru serviciile de roaming reglementate prevăzute în prezentul regulament sau care să prevadă o altă soluție pentru a aborda problemele identificate la nivelul serviciilor de gros, cu scopul de a elimina suprataxele de roaming cu amănuntul până la 15 iunie 2017.

(3)   În plus, la fiecare doi ani după prezentarea raportului prevăzut la alineatul (2), Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport. Fiecare raport conține, printre altele, o evaluare a:

(a)

disponibilității și calității serviciilor, inclusiv a celor care reprezintă o alternativă la serviciile reglementate de voce, de SMS și de comunicații de date în roaming cu amănuntul, ținând seama în special de evoluțiile tehnologice;

(b)

gradului de concurență de pe piețele de gros și cu amănuntul, în special situația în materie de concurență a operatorilor mici, independenți sau care și-au început recent activitatea, inclusiv efectele pe care le au asupra concurenței atât acordurile comerciale, cât și gradul de interconectare a operatorilor;

(c)

măsurii în care implementarea unor măsuri structurale prevăzute la articolele 3 și 4 a dat rezultate în ceea ce privește evoluția concurenței pe piața internă a serviciilor de roaming reglementate.

(4)   Pentru a analiza evoluția concurenței pe piețele de roaming la nivelul Uniunii, OAREC colectează periodic date de la autoritățile naționale de reglementare cu privire la evoluțiile tarifelor de gros și cu amănuntul pentru serviciile reglementate de voce, SMS și comunicații de date în roaming. Aceste date sunt notificate Comisiei cel puțin de două ori pe an. Comisa face publice datele respective.

Pe baza datelor colectate, OAREC prezintă de asemenea periodic rapoarte cu privire la evoluția prețurilor și a modelelor de consum din statele membre, atât pentru serviciile naționale, cât și pentru cele de roaming, precum și cu privire la evoluția tarifelor efective de gros de roaming pentru traficul dezechilibrat dintre furnizorii de servicii de roaming.

OAREC colectează, de asemenea, anual de la autoritățile naționale de reglementare informații privind transparența și comparabilitatea diferitelor tarife propuse de operatori clienților. Comisia face publice datele și constatările respective.”.

Articolul 8

Modificarea Directivei 2002/22/CE

La articolul 1 din Directiva 2002/22/CE, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3)   Măsurile luate la nivel național cu privire la accesul utilizatorilor finali la servicii și aplicații și la utilizarea acestora prin intermediul rețelelor de comunicații electronice respectă drepturile și libertățile fundamentale ale persoanelor fizice, inclusiv în ceea ce privește protecția vieții private și dreptul la un proces echitabil, astfel cum este definit la articolul 6 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.”.

Articolul 9

Clauza de reexaminare

Până la 30 aprilie 2019 și, ulterior, la fiecare patru ani, Comisia reexaminează articolele 3, 4, 5 și 6 din prezentul regulament și prezintă un raport Parlamentului European și Consiliului; raportul este însoțit, dacă este necesar, de propuneri corespunzătoare în vederea modificării prezentului regulament.

Articolul 10

Intrarea în vigoare și dispoziții tranzitorii

(1)   Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(2)   Prezentul regulament se aplică de la 30 aprilie 2016, cu următoarele excepții:

(a)

În cazul în care actul legislativ adoptat în urma propunerii menționate la articolul 19 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 531/2012 se aplică de la 15 iunie 2017, articolul 7 punctul 5 din prezentul regulament referitor la articolele 6a - 6d din Regulamentul (UE) nr. 531/2012, articolul 7 punctul 7 literele (a) - (c) din prezentul regulament și articolul 7 punctul 8 literele (a), (b) și (d) din prezentul regulament se aplică de la data respectivă.

În cazul în care actul legislativ respectiv nu se aplică la 15 iunie 2017, articolul 7 punctul 5 din prezentul regulament referitor la articolul 6f din Regulamentul (UE) nr. 531/2012 continuă să se aplice până ce respectivul act legislativ devine aplicabil.

În cazul în care actul legislativ respectiv se aplică ulterior datei de 15 iunie 2017, de la data aplicării actului legislativ respectiv se aplică articolul 7 punctul 5 din prezentul regulament referitor la articolele 6a - 6d din Regulamentul (UE) nr. 531/2012, articolul 7 punctul 7 literele (a) - (c) din prezentul regulament și articolul 7 punctul 8 literele (a), (b) și (d) de la articolul 7 din prezentul regulament;

(b)

Dispozițiile referitoare la conferirea competențelor de executare Comisiei, prevăzute la articolul 7 punctul 4 litera (c) din prezentul regulament și la articolul 7 punctul 5 de la din prezentul regulament referitor la articolele 6d și 6e alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 531/2012, se aplică de la 29 noiembrie 2015;

(c)

Articolul 5 alineatul (3) se aplică de la 29 noiembrie 2015;

(d)

articolul 7 punctul 10 din prezentul regulament se aplică de la 29 noiembrie 2015.

(3)   Statele membre pot să mențină în vigoare până la 31 decembrie 2016, măsurile naționale, inclusiv sisteme de autoreglementare, care nu respectă articolul 3 alineatul (2) sau (3), existente la 29 noiembrie 2015. Respectivele state membre notifică măsurile respective Comisiei până la 30 aprilie 2016.

(4)   Dispozițiile din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1203/2012 al Comisiei (12) referitoare la modalitatea tehnică de implementare a accesului la serviciile locale de date în roaming într-o rețea vizitată continuă să se aplice pentru vânzarea separată de servicii reglementate de comunicații de date în roaming cu amănuntul până la adoptarea actului de punere în aplicare menționat la articolul 7 punctul 4 litera (c) din prezentul regulament.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Strasbourg, 25 noiembrie 2015.

Pentru Parlamentul European

Președintele

M.SCHULZ

Pentru Consiliu

Președintele

N.SCHMIT


(1)  JO C 177, 11.6.2014, p. 64.

(2)  JO C 126, 26.4.2014, p. 53.

(3)  Poziția Parlamentului European din 3 aprilie 2014 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și Poziția în primă lectură a Consiliului din 1 octombrie 2015 (JO C 365, 4.11.2015, p. 1). Poziția Parlamentului European din 27 octombrie 2015 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial).

(4)  Directiva 2008/63/CE a Comisiei din 20 iunie 2008 privind concurența pe piețele echipamentelor terminale pentru telecomunicații (JO L 162, 21.6.2008, p. 20).

(5)  Directiva 2002/21/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind un cadru de reglementare comun pentru rețelele și serviciile de comunicații electronice (Directivă-cadru) (JO L 108, 24.4.2002, p. 33).

(6)  Directiva 2002/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind serviciul universal și drepturile utilizatorilor cu privire la rețelele și serviciile de comunicații electronice (directiva privind serviciul universal) (JO L 108, 24.4.2002, p. 51).

(7)  Regulamentul (UE) nr. 531/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iunie 2012 privind roamingul în rețelele publice de comunicații mobile în interiorul Uniunii (JO L 172, 30.6.2012, p. 10).

(8)  Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

(9)  Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date (JO L 8, 12.1.2001, p. 1).

(10)  Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date (JO L 281, 23.11.1995, p. 31).

(11)  Directiva 2002/58/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 iulie 2002 privind prelucrarea datelor personale și protejarea confidențialității în sectorul comunicațiilor publice (Directiva asupra confidențialității și comunicațiilor electronice) (JO L 201, 31.7.2002, p. 37).

(12)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1203/2012 al Comisiei din 14 decembrie 2012 privind vânzarea separată a serviciilor de roaming cu amănuntul reglementate în interiorul Uniunii (JO L 347, 15.12.2012, p. 1).


Top