19.9.2014

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 277/11

---

Acord între Parlamentul European și Comisia Europeană

privind registrul de transparență pentru organizațiile și persoanele care desfășoară activități independente implicate în procesul de elaborare și de punere în aplicare a politicilor Uniunii

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI COMISIA EUROPEANĂ (denumite în continuare „părțile”),

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 11 alineatele (1) și (2), Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 295, precum și Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice (denumite în continuare „tratatele”),

întrucât factorii de decizie politică la nivel european nu acționează izolat de societatea civilă, ci păstrează un dialog deschis, transparent și sistematic cu asociațiile reprezentative și societatea civilă,

întrucât părțile au revizuit registrul de transparență (denumit în continuare „registrul”) instituit prin Acordul dintre Parlamentul European și Comisia Europeană din 23 iunie 2011 privind înființarea unui registru de transparență pentru organizații și persoane care desfășoară activități independente, implicate în procesul de elaborare și de punere în aplicare a politicilor UE (1), în temeiul punctului 30 din acordul respectiv,

CONVIN DUPĂ CUM URMEAZĂ:

I.   PRINCIPIILE REGISTRULUI

1.   Înființarea și funcționarea registrului nu afectează sau prejudiciază obiectivele exprimate de Parlamentul European în Rezoluția sa din 8 mai 2008 referitoare la dezvoltarea cadrului de reglementare a activităților reprezentanților de interese (persoane care desfășoară activități de lobby) în instituțiile europene (2) și în Decizia sa din 11 mai 2011 referitoare la încheierea unui acord interinstituțional între Parlamentul European și Comisie privind un registru de transparență comun (3).

2.   Funcționarea registrului respectă principiile generale ale dreptului Uniunii, inclusiv principiile proporționalității și nediscriminării.

3.   Funcționarea registrului respectă drepturile deputaților Parlamentului European de a-și exercita mandatul parlamentar fără restricții.

4.   Funcționarea registrului nu aduce atingere competențelor sau prerogativelor părților și nu le afectează competențele organizaționale.

5.   Părțile se angajează să acorde tuturor operatorilor implicați în activități similare un tratament similar și să garanteze condiții echitabile de înregistrare a organizațiilor și a persoanelor care desfășoară activități independente implicate în procesul de elaborare și de punere în aplicare a politicilor Uniunii.

II.   STRUCTURA REGISTRULUI

6.   Registrul are următoarea structură:

(a)	dispoziții privind domeniul de aplicare al registrului, activitățile care fac obiectul registrului, definițiile, stimulentele și exceptările;

(b)	secțiunile prevăzute pentru înregistrare (anexa I);

(c)	informațiile solicitate entităților înregistrate, inclusiv cerințele privind dezvăluirea informațiilor cu caracter financiar (anexa II);

(d)	un cod de conduită (anexa III);

(e)	mecanisme de alertă și de soluționare a reclamațiilor și măsurile care trebuie aplicate în caz de nerespectare a codului de conduită, inclusiv procedurile prevăzute pentru alerte și procedurile de anchetare și de soluționare a reclamațiilor (anexa IV);

(f)	orientări privind punerea în aplicare însoțite de informații practice pentru entitățile înregistrate.

III.   DOMENIUL DE APLICARE AL REGISTRULUI

Activități eligibile

7.   Domeniul de aplicare al registrului cuprinde toate activitățile, altele decât cele menționate la punctele 10-12, desfășurate cu scopul de a influența direct sau indirect elaborarea sau punerea în aplicare a politicilor, precum și procesele de luare a deciziilor din cadrul instituțiilor Uniunii, indiferent de locul în care sunt desfășurate și de canalul sau mijlocul de comunicare utilizat, de exemplu prin externalizare, mass-media, contracte cu intermediari specializați, grupuri de reflecție, platforme, forumuri, campanii și inițiative la nivel local.

În sensul prezentului acord, „influențarea directă” înseamnă influențarea prin intermediul unui contact direct sau al unei comunicări directe cu instituțiile Uniunii sau prin intermediul altor acțiuni prin care se dă curs unor astfel de activități, iar „influențarea indirectă” înseamnă influențarea prin utilizarea de vectori intermediari, precum mass-media, opinia publică, conferințe sau evenimente sociale, care vizează instituțiile Uniunii.

Respectivele activități includ îndeosebi:

—	contactarea membrilor și a asistenților acestora, a funcționarilor sau a altor agenți ai instituțiilor Uniunii;

—	întocmirea, difuzarea și comunicarea de scrisori, de materiale informative sau de documente de dezbatere și de poziție;

—	organizarea de evenimente, de reuniuni, de activități promoționale, de conferințe sau evenimente sociale, atunci când se trimit invitații membrilor și asistenților acestora, funcționarilor sau altor agenți ai instituțiilor Uniunii; precum și

—	contribuții voluntare și participarea la consultări sau audieri oficiale privind acte legislative sau alte acte juridice prevăzute la nivelul Uniunii și la alte consultări deschise.

8.   Se urmărește înscrierea tuturor organizațiilor și a persoanelor care desfășoară activități independente care fac obiectul registrului, indiferent dacă activitățile în cauză sunt în curs de desfășurare sau în curs de pregătire.

Orice activitate care face obiectul registrului și care este întreprinsă prin contract de către un intermediar care oferă consultanță juridică și alt tip de consultanță de specialitate presupune eligibilitatea în vederea înscrierii în registru atât pentru intermediar, cât și pentru clientul său. Acești intermediari declară toți clienții cu care au semnat astfel de contracte, precum și venitul obținut de la fiecare client în parte pentru activitățile de reprezentare definite la punctul II.C.2.b din anexa II. Această cerință nu îi scutește pe clienți de la înscriere și nici de la includerea în propriile estimări a cheltuielilor cu orice activități subcontractate către un intermediar.

Activități care nu fac obiectul registrului

9.   O organizație este eligibilă în vederea înscrierii doar dacă desfășoară activități care fac obiectul registrului și care au avut drept rezultat o comunicare directă sau indirectă cu instituțiile Uniunii. O organizație considerată neeligibilă poate fi radiată din registru.

10.   Activitățile care au drept obiect acordarea de consultanță juridică și de alte tipuri de consultanță de specialitate nu fac obiectul registrului în măsura în care:

—

constau în consiliere și contacte cu organismele publice având drept scop o mai bună informare a clienților cu privire la o situație juridică generală sau cu privire la situația lor juridică specifică ori având drept scop consilierea acestora cu privire la caracterul adecvat al unui demers juridic sau administrativ concret sau la admisibilitatea acestuia din perspectiva mediului juridic și normativ existent;

—	constau în consultanța acordată clienților pentru a-i ajuta să se asigure că activităților lor respectă legislația aplicabilă;

—	constau în analize și studii realizate pentru clienți și având drept obiect impactul potențial al oricăror schimbări legislative sau normative cu privire la situația lor juridică sau la domeniul de activitate;

—	constau în reprezentarea clienților în contextul unei proceduri de conciliere sau de mediere prin care se urmărește să se evite aducerea în fața unei instanțe judiciare sau administrative a unui litigiu; sau

—	privesc exercitarea dreptului fundamental al unui client la un proces echitabil, inclusiv a dreptului la apărare în cadrul procedurilor administrative, precum activitățile prestate de avocați sau de orice alte persoane calificate implicate în aceste activități.

În cazul în care o societate și consultanții acesteia sunt parte într-o cauză sau procedură judiciară ori administrativă, nu face obiectul registrului niciuna dintre activitățile direct legate de cauza respectivă prin care nu se urmărește ca atare modificarea cadrului juridic existent. Prezentul paragraf se aplică tuturor sectoarelor de activitate din Uniune.

Totuși, următoarele activități care au drept obiect acordarea de consultanță juridică și de alte tipuri de consultanță de specialitate fac obiectul registrului în cazul în care vizează să influențeze instituțiile Uniunii, membrii acestora și asistenții lor, funcționarii sau alți agenți ai instituțiilor respective:

—	acordarea de sprijin, prin reprezentare sau mediere, sau furnizarea de materiale de promovare, inclusiv în ceea ce privește argumentarea și redactarea; și

—	acordarea de consultanță tactică sau strategică, inclusiv prin abordarea unor problematici care, prin sfera și prin calendarele lor de comunicare, sunt destinate să influențeze instituțiile Uniunii, membrii lor și asistenții acestora sau funcționarii ori alți agenți ai respectivelor instituții.

11.   Activitățile partenerilor sociali exercitate în calitate de participanți la dialogul social (sindicate, asociații de angajatori etc.) nu fac obiectul registrului atunci când partenerii sociali respectivi își îndeplinesc rolul care le este atribuit prin tratate. Prezentul punct se aplică mutatis mutandis oricărei entități desemnate în mod expres prin tratate să exercite un rol instituțional.

12.   Nu fac obiectul registrului activitățile desfășurate ca răspuns la cererea adresată în mod direct și individual de o instituție a Uniunii sau de către un deputat în Parlamentul European, cum ar fi cereri ad-hoc sau periodice de informații concrete, de date sau de consultanță de specialitate.

Dispoziții specifice

13.   Registrul nu se aplică bisericilor și nici comunităților religioase. Cu toate acestea, se urmărește înscrierea reprezentanțelor sau a entităților juridice, a birourilor și a rețelelor înființate pentru a reprezenta bisericile și comunitățile religioase în relațiile lor cu instituțiile Uniunii, precum și a asociațiilor acestora.

14.   Registrul nu se aplică partidelor politice. Cu toate acestea, se urmărește înscrierea în registru a tuturor organizațiilor înființate sau sprijinite de acestea, implicate în activități care fac obiectul registrului.

15.   Registrul nu se aplică serviciilor guvernamentale ale statelor membre, guvernelor țărilor terțe, organizațiilor interguvernamentale internaționale și nici misiunilor diplomatice ale acestora.

16.   Autoritățile publice regionale și reprezentanțele lor nu sunt obligate să se înscrie în registru, dar pot întreprinde acest demers dacă doresc. Se urmărește înscrierea oricărei asociații sau rețele create cu scopul de a reprezenta regiuni cu titlu colectiv.

17.   Se urmărește înscrierea tuturor autorităților publice de la nivel subnațional, altele decât cele menționate la punctul 16, precum autoritățile locale și municipale sau orașele, ori reprezentanțele, asociațiile sau rețelele lor.

18.   Se urmărește înscrierea rețelelor, a platformelor și a altor forme similare de activitate colectivă fără statut juridic sau personalitate juridică, dar care, în realitate, constituie o sursă de influență organizată și care sunt implicate în activități care fac obiectul registrului. Membrii acestor forme de activitate colectivă desemnează un reprezentant care să acționeze în calitate de persoană de contact responsabilă de asigurarea legăturii cu Secretariatului comun al registrului de transparență (SCRT).

19.   Activitățile care trebuie luate în considerare pentru evaluarea eligibilității în vederea înscrierii în registru sunt activitățile care vizează (în mod direct sau indirect) toate instituțiile, agențiile și organismele Uniunii, precum și membrii lor și asistenții acestora, funcționarii și alți agenți. Aceste activități nu includ activitățile care vizează statele membre și, mai ales, pe cele care vizează reprezentanțele permanente ale acestora pe lângă Uniunea Europeană.

20.   Rețelele, federațiile, asociațiile sau platformele europene sunt încurajate să redacteze orientări comune și transparente pentru membrii lor, prin care să identifice activitățile care fac obiectul registrului. Este de dorit ca aceste orientări să fie făcute publice.

IV.   NORME APLICABILE ENTITĂȚILOR ÎNREGISTRATE

21.   Prin înregistrare, organizațiile și persoanele în cauză:

—	sunt de acord ca informațiile pe care le furnizează în vederea includerii în registru să aparțină domeniului public;

—	sunt de acord să acționeze în conformitate cu codul de conduită prevăzut în anexa III și, atunci când este necesar, să pună la dispoziție textul oricărui cod de conduită profesional ale cărui prevederi sunt obligate să le respecte (4);

—	garantează că informațiile furnizate în vederea includerii în registru sunt corecte și sunt de acord să coopereze în ceea ce privește solicitările administrative de informații complementare și de actualizări;

—	acceptă ca orice alertă sau reclamație care îi privește să fie soluționată în temeiul normelor din codul de conduită prevăzut în anexa III;

—	sunt de acord să fie supuși oricăror măsuri aplicabile în caz de nerespectare a codului de conduită prevăzut în anexa III și recunosc că măsurile prevăzute în anexa IV li se pot aplica în caz de nerespectare a codului;

—	iau act de faptul că, la cerere și în temeiul dispozițiilor Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului (5), părțile trebuie să facă publice corespondența sau alte documente privind activitățile entităților înregistrate.

V.   PUNEREA ÎN APLICARE

22.   Secretarii generali ai Parlamentului European și Comisiei Europene răspund de supravegherea sistemului și de toate aspectele operaționale principale și iau, de comun acord, măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentului acord.

23.   Deși sistemul este administrat în comun, părțile sunt libere să utilizeze registrul în mod independent în scopuri proprii specifice.

24.   Pentru implementarea sistemului, serviciile Parlamentului European și ale Comisiei Europene gestionează o structură operațională comună, desemnată sub denumirea de SCRT. SCRT este alcătuit dintr-un grup de funcționari ai Parlamentului European și ai Comisiei Europene, în temeiul unor dispoziții care sunt convenite de serviciile competente. SCRT funcționează sub coordonarea unui șef de unitate din cadrul Secretariatului General al Comisiei Europene. Sarcinile SCRT includ elaborarea de orientări de punere în aplicare, în limitele prezentului acord, pentru a facilita o interpretare consecventă a normelor de către entitățile înregistrate, și monitorizarea conținutul registrului din punct de vedere calitativ. SCRT utilizează respectivele resurse administrative disponibile pentru a efectua controale ale calității conținutului registrului, fiind însă de la sine înțeles faptul că entitățile înregistrate răspund în ultimă instanță de informațiile pe care le-au furnizat.

25.   Părțile organizează proiecte corespunzătoare în materie de instruire și comunicare internă pentru a face mai bine cunoscute membrilor și personalului instituțiilor lor procedurile privind alertele și reclamațiile.

26.   Părțile iau măsurile corespunzătoare pentru a face mai bine cunoscut registrul în exterior și pentru a promova utilizarea acestuia.

27.   Prin intermediul unui motor de căutare ușor de utilizat, o serie de statistici esențiale provenite din baza de date a registrului se publică regulat pe site-ul de internet consacrat registrului de transparență pe portalul Europa. Conținutul public al acestei baze de date este pus la dispoziție într-un format electronic care poate fi citit automat.

28.   Secretarii generali ai Parlamentului European și Comisiei Europene prezintă vicepreședintelui relevant al Parlamentului European și, respectiv, vicepreședintelui relevant al Comisiei Europene un raport anual privind funcționarea registrului. Raportul anual oferă informații faptice în legătură cu registrul, conținutul și evoluția acestuia și se publică în fiecare an pentru anul calendaristic anterior.

VI.   MĂSURI APLICABILE ENTITĂȚILOR ÎNREGISTRATE CONFORME

29.   Permisele de acces în clădirile Parlamentul European se emit numai pentru persoane care reprezintă sau care lucrează pentru organizații care se încadrează în domeniul de aplicare al registrului, dacă respectivele organizații sau persoane s-au înregistrat. Cu toate acestea, înregistrarea nu dă dreptul automat la obținerea unui astfel de permis de acces. Eliberarea și verificarea permiselor prin care se acordă accesul pe termen lung în clădirile Parlamentului European rămân o procedură internă a Parlamentului și de competența sa exclusivă.

30.   Părțile la prezentul acord oferă stimulente, în limitele autorității lor administrative, pentru a încuraja înscrierea în registru în cadrul creat prin prezentul acord.

Stimulentele oferite de Parlamentul European entităților înregistrate pot include:

—	o facilitare sporită a accesului în clădirile instituției, la deputați și asistenții lor, la funcționari și la alți agenți ai instituției;

—	autorizația de a organiza sau găzdui în comun manifestări în clădirile sale;

—	facilitarea transmiterii de informații, inclusiv liste de difuzare specifice;

—	participarea ca vorbitori la audierile din cadrul comisiilor;

—	patronaj din partea Parlamentului European.

Stimulentele oferite de Comisia Europeană entităților înregistrate pot include:

—	măsuri referitoare la transmiterea de informații către entitățile înregistrate cu ocazia inițierii de consultări publice;

—	măsuri privind grupurile de experți și alte organe consultative;

—	liste de difuzare specifice;

—	patronaj din partea Comisiei Europene.

Părțile la prezentul acord comunică entităților înregistrate stimulentele specifice aflate la dispoziția lor.

VII.   MĂSURI ÎN CAZ DE NERESPECTARE A CODULUI DE CONDUITĂ

31.   Orice persoană poate declanșa alerte și depune reclamații, utilizând formularul-standard de contact disponibil pe site-ul de internet al registrului, cu privire la eventuala nerespectare a codului de conduită prevăzut în anexa III. Alertele și reclamațiile sunt tratate în conformitate cu procedurile stabilite în anexa IV.

32.   Un mecanism de alertă este un instrument complementar controalelor de calitate efectuate de SCRT în conformitate cu punctul 24. Orice persoană poate declanșa o alertă în legătură cu erori de fapt care privesc informații oferite de către entitățile înregistrate. Se pot declanșa alerte și în legătură cu înregistrări neeligibile.

33.   Orice persoană poate depune o reclamație oficială în cazul în care suspectează nerespectarea codului de conduită de către o entitate înregistrată, mai puțin pentru motiv de eroare de fapt. În susținerea reclamațiilor se invocă fapte concrete legate de suspiciunile de nerespectare a codului.

SCRT anchetează presupusa nerespectare a principiilor proporționalității și a bunei administrări. Nerespectarea intenționată a codului de conduită de către entitățile înregistrate sau de către reprezentanții acestora conduce la aplicarea măsurilor menționate în anexa IV.

34.   În cazurile în care SCRT a constatat, în cadrul procedurilor menționate la punctele 31-33, lipsa repetată de cooperare, comportamente necorespunzătoare repetate sau încălcări grave ale codului de conduită, entitatea înregistrată în cauză este exclusă din registru pe o perioadă de unul sau doi ani, iar măsura va fi menționată în mod public în registru, astfel cum se prevede în anexa IV.

VIII.   IMPLICAREA ALTOR INSTITUȚII ȘI ORGANISME

35.   Consiliul European și Consiliul sunt invitate să se alăture la acest registru. Celelalte instituții, organisme și agenții ale Uniunii sunt încurajate să utilizeze, la rândul lor, cadrul creat prin prezentul acord drept instrument de referință pentru propria interacțiune cu organizațiile și persoanele care desfășoară activități independente implicate în procesul de elaborare și de punere în aplicare a politicilor Uniunii.

IX.   DISPOZIȚII FINALE

36.   Prezentul acord înlocuiește acordul dintre Parlamentul European și Comisia Europeană din 23 iunie 2011, care încetează să producă efecte cu începere de la data aplicării prezentului acord.

37.   Registrul face obiectul unei revizuiri în anul 2017.

38.   Prezentul acord intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și se aplică cu începere de la 1 ianuarie 2015.

Entitățile deja înregistrate la data aplicării prezentului acord își modifică înregistrarea pentru a se conforma la noile cerințe care decurg din prezentul acord într-un termen de trei luni de la data în cauză.

---

(1)  JO L 191, 22.7.2011, p. 29.

(2)  JO C 271 E, 12.11.2009, p. 48.

(3)  JO C 377 E, 7.12.2012, p. 176.

(4)  Codul de conduită profesional pe care o entitate înregistrată trebuie să-l respecte poate impune obligații care sunt mai stricte decât cerințele codului de conduită prevăzut în anexa III.

(5)  Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (JO L 145, 31.5.2001, p. 43).

---

---

---

---

---