13.12.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 319/8

(1)

Mobilitatea tinerilor voluntari face parte integrantă din libertatea de circulație a persoanelor, protejată prin articolul 18 din tratat.

(2)

Comunitatea poate adopta măsuri de promovare a mobilității tinerilor voluntari prin îmbunătățirea cooperării între organizatorii de activități de voluntariat, în conformitate cu principiul subsidiarității prevăzut la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul menționat, prezenta recomandare nu depășește ceea ce este necesar pentru îndeplinirea acestui obiectiv.

(3)

Regulamentul (CEE) nr. 1408/71 al Consiliului din 14 iunie 1971 privind aplicarea regimurilor de securitate socială în raport cu lucrătorii salariați și cu familiile acestora care se deplasează în cadrul Comunității (1) și dispozițiile conexe se referă doar la acei voluntari care sunt asigurați în conformitate cu legislația națională privind securitatea socială, această situație având drept consecință faptul că aspectele legate de protecția socială pot reprezenta uneori un factor descurajator pentru angajarea în activități de voluntariat într-un alt stat membru.

(4)

Recomandarea nr. 2001/613/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 10 iulie 2001 privind mobilitatea în cadrul Comunității a studenților, persoanelor care urmează cursuri de formare, voluntarilor, cadrelor didactice și a formatorilor (2) invită statele membre să adopte măsurile pe care le consideră adecvate, în conformitate cu dreptul comunitar și în cadrul legislației lor naționale, pentru a asigura faptul că voluntarii și familiile lor nu sunt discriminați datorită politicilor de protecție socială, precum cele în domeniul sănătății și al bunăstării sociale, care le pot limita mobilitatea.

(5)

Recomandarea 2001/613/CE și Recomandarea 2006/961/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind mobilitatea transnațională în cadrul Comunității în vederea educației și formării profesionale: Carta europeană a calității pentru mobilitate (3) se referă în mod explicit la voluntari.

(6)

Directiva 2004/114/CE a Consiliului din 13 decembrie 2004 privind condițiile de admisie a resortisanților țărilor terțe pentru studii, schimb de elevi, formare profesională neremunerată sau servicii de voluntariat (4) prevede posibilitatea acordării de permise de ședere speciale resortisanților din țări terțe care solicită accesul pe teritoriul unui stat membru în scopuri de voluntariat.

(7)

Rezoluția Consiliului și a reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului din 15 noiembrie 2004, privind obiectivele comune pentru activități de voluntariat ale tinerilor și Rezoluția a Consiliului și a reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului din 16 noiembrie 2007, privind punerea în aplicare a obiectivelor comune pentru activități de voluntariat ale tinerilor (5) au stabilit obiective comune pentru activitățile de voluntariat ale tinerilor, au propus schimburi de bune practici și activități de învățare în echipă în scopul unei puneri în aplicare eficiente, invitând statele membre să aibă în vedere mijloace practice de evaluare a progreselor. De asemenea, cea de-a doua rezoluție invita Comisia să introducă noi propuneri pentru promovarea și recunoașterea activităților de voluntariat ale tinerilor.

(8)

În aprilie 2008, Parlamentul European a adoptat un raport privind „Rolul voluntariatului în contribuția la coeziunea economică și socială”, care încurajează statele membre și autoritățile locale și regionale să recunoască valoarea voluntariatului în promovarea coeziunii sociale și economice și recomandă promovarea proiectelor de voluntariat transfrontaliere.

1.

În cadrul prezentei recomandări, activitățile de voluntariat transfrontaliere se caracterizează prin următoarele: sunt deschise tuturor tinerilor, sunt desfășurate din proprie inițiativă în interes general, pe o perioadă îndelungată, într-un cadru bine determinat și într-o altă țară decât țara de reședință, nu sunt remunerate sau beneficiază de o plată simbolică și/sau de acoperirea cheltuielilor. Activitățile de voluntariat nu ar trebui să aibă un efect negativ asupra activităților salariate potențiale sau existente și nici nu ar trebui să fie percepute ca un înlocuitor al acestora.

2.

Activitățile de voluntariat constituie o bogată experiență într-un context educațional non-formal și al învățării informale, care sporește calificările și competențele profesionale ale tinerilor, contribuie la șansele acestora de angajare și la sentimentul solidarității, dezvoltă competențele sociale ale acestora, facilitează integrarea în societate a acestora și încurajează cetățenia activă.

3.

Există o mare varietate de activități de voluntariat în Europa, organizate de societatea civilă și de autoritățile publice. Aceste activități ar trebui să fie menținute și dezvoltate în continuare și ar trebui de asemenea facilitată cooperarea între organizatorii de activități de voluntariat.

4.

Mobilitatea transfrontalieră în Europa poate fi un instrument important pentru promovarea educației, a ocupării forței de muncă și coeziunii sociale și regionale, precum și pentru îmbunătățirea înțelegerii reciproce și a participării active în societate. Acesta este, în special, cazul tinerilor pe o piață a muncii care pune tot mai mult accentul pe adaptabilitate și flexibilitate.

5.

Comunitățile locale care găzduiesc tineri voluntari beneficiază considerabil de activitățile acestora, care se pot desfășura într-o gamă largă de domenii, precum promovarea incluziunii sociale, conservarea patrimoniului cultural, încurajarea solidarității între generații și protecția mediului. Aceste activități îmbogățesc în același timp diversitatea culturală a comunităților gazdă.

6.

Activitățile de voluntariat au constituit o prioritate a metodei deschise de coordonare în domeniul tineretului, care a identificat deja un număr mare de bune practici. În acest context, Serviciul European de Voluntariat (SEV), o acțiune în cadrul programului pentru tineret al UE începând cu 1996, a permis tinerilor să se angajeze în servicii de voluntariat într-o multitudine de domenii. Programul actual „Tineretul în acțiune” consolidează această acțiune.

7.

În ciuda acestor eforturi, pot exista încă obstacole în calea mobilității transfrontaliere a tinerilor voluntari în Europa și, prin urmare, prezenta recomandare are drept obiectiv principal asigurarea unui cadru în care statele membre să-și intensifice cooperarea, fără a aduce atingere diversității situațiilor lor naționale.

8.

O mai bună cooperare între organizatorii activităților de voluntariat din diferite țări și schimbul sporit de informații pot motiva toți tinerii europeni, indiferent de naționalitate, să se angajeze mai mult în activități de voluntariat în țări terțe.

9.

Ar trebui acordată o atenție specială tinerilor defavorizați, deoarece activitățile de voluntariat constituie o posibilitate deosebit de importantă de mobilitate pentru acești tineri care altfel ar beneficia mai puțin sau deloc de programele de mobilitate.

A.

Să promoveze mobilitatea tinerilor voluntari în Europa prin îmbunătățirea condițiilor de cooperare între organizatorii de activități de voluntariat din diferite țări, fie că aceștia provin din societatea civilă sau sunt autorități publice, astfel încât toți tinerii să aibă posibilitatea de a se oferi ca voluntari în Europa dacă doresc acest lucru.

B.

Să faciliteze dezvoltarea în acest scop a următoarelor linii de acțiune, ținând seama de cadrele lor naționale și de legislația din domeniul activităților de voluntariat, precum și de propriile priorități naționale globale, de posibilitățile existente la nivel local și de propriul regim al cheltuielilor publice:

1.

de a sprijini statele membre în îndeplinirea sarcinilor de mai sus prin utilizarea cadrului UE de cooperare în domeniul tineretului, în special metoda deschisă de coordonare și programul „Tineretul în acțiune”;

2.

de a încuraja și de a organiza, în cooperare cu statele membre, schimbul de informații și de experiențe privind cooperarea între organizatorii activităților de voluntariat din diferite țări, fie că aceștia sunt reprezentanți ai societății civile sau autorități publice;

3.

de a dezvolta un portal al tinerilor voluntari europeni privind activitățile de voluntariat, având la bază portalurile, bazele de date sau paginile de internet specifice naționale ale tinerilor voluntari, acolo unde acestea există;

4.

de a prezenta Consiliului un raport după patru ani de la adoptarea prezentei recomandări, pentru a stabili dacă măsurile propuse funcționează eficient și pentru a evalua necesitatea unor noi acțiuni.