COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 2.12.2015

COM(2015) 615 final

2015/0278(COD)

Propunere de

DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI

de apropiere a actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre în ceea ce privește cerințele de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor

(Text cu relevanță pentru SEE)

{SWD(2015) 264 final}
{SWD(2015) 265 final}
{SWD(2015) 266 final}

EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

Prezenta expunere de motive prezintă în detaliu propunerea pentru o nouă directivă de apropiere a actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre în ceea ce privește cerințele de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor.

În prezent, operatorii economici se confruntă cu cerințe naționale de accesibilitate divergente și, adesea, contradictorii, care îi împiedică să beneficieze de potențialul oferit de piața internă.

Directiva propusă sprijină statele membre în vederea îndeplinirii angajamentelor lor naționale, precum și a obligațiilor care le revin în temeiul Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (CNUDPH) 1 în ceea ce privește accesibilitatea.

Accesibilitatea este un element central al CNUDPH, la care UE este parte, împreună cu 25 dintre statele sale membre 2 . Aceasta este una dintre prioritățile Strategiei europene 2010-2020 pentru persoanele cu handicap 3 , care stabilește acțiuni pentru punerea în aplicare a CNUDPH la nivelul UE. Accesibilitatea împiedică sau înlătură barierele din calea utilizării principalelor produse și servicii. Ea permite persoanelor cu limitări funcționale, inclusiv persoanelor cu handicap 4 , să perceapă, să utilizeze și să înțeleagă aceste produse și servicii în condiții egale cu celelalte persoane.

1.1.Obiective și contextul propunerii

Propunerea urmărește să contribuie la îmbunătățirea bunei funcționări a pieței interne, prevenind și eliminând obstacolele din calea liberei circulații a produselor și serviciilor accesibile.

Cererea de produse și servicii accesibile este ridicată și numărul de persoane cu handicap și/sau cu limitări funcționale va spori semnificativ, odată cu îmbătrânirea populației Uniunii Europene. Ținând seama de îmbătrânirea populației, se estimează că, în 2020, aproximativ 120 de milioane de persoane din Uniunea Europeană vor avea forme multiple și/sau minore de handicap. Îmbunătățirea funcționării pieței interne pentru produse și servicii accesibile specifice răspunde atât necesităților acestor consumatori, cât și celor ale industriei. Un mediu în care produsele și serviciile sunt mai accesibile permite o mai mare incluziune și participare a cetățenilor în societate. El sprijină alegerea unui mod de viață independent și autonom și contribuie, de asemenea, la aplicarea principiului egalității de tratament în ceea ce privește accesul la bunuri și servicii de către persoanele cu handicap 5 .

În prezent există diferențe între legislațiile, normele și orientările referitoare la accesibilitate și este foarte probabil ca aceste diferențe să se accentueze, pe măsură ce statele membre dezvoltă noi norme în acest domeniu. Aceasta este o consecință a intrării în vigoare a CNUDPH la nivelul UE și în majoritatea statelor membre, precum și a caracterului general al dispozițiilor sale, care sunt deschise la interpretări și la practici diferite atunci când sunt puse în aplicare la nivel național. Un exemplu de norme divergente este reprezentat de cazul accesibilității conținutului web, domeniu în care statele membre utilizează diferite versiuni ale orientărilor W3C/WCAG, precum și de serviciile mass-media audiovizuale, în cadrul cărora se utilizează norme diferite pentru subtitrare și pentru descrierea audio. În plus, modificările legislației UE, care fac accesibilitatea obligatorie în termeni generali, fără să ofere o definiție, precum în cazul directivelor privind achizițiile publice, vor avea un efect similar.

Abordările naționale nearmonizate în materie de accesibilitate creează bariere pe piața internă. Pentru a se conforma normelor divergente în materie de accesibilitate, furnizorii care desfășoară activități transfrontaliere ar trebui să suporte costuri de producție suplimentare. Concurența, competitivitatea și creșterea economică sunt afectate, deoarece întreprinderile, în special IMM-urile, pot să nu dispună de cunoștințele și de capacitățile necesare pentru a asimila toate cerințele și procedurile naționale diferite și a le pune în practică. Prin urmare, este important ca IMM-urile să fie incluse în domeniul de aplicare al prezentei propuneri, deoarece, în caz contrar, produsele și serviciile lor ar putea fi considerate ca fiind de categorie sau de calitate inferioară.

Autoritățile naționale, producătorii și prestatorii de servicii se confruntă cu incertitudini cu privire la cerințele de accesibilitate pentru potențialele servicii transfrontaliere, precum și cu privire la cadrul de politică aplicabil în materie de accesibilitate.

Situația descrisă mai sus demonstrează necesitatea de a acționa și de a asigura libera circulație a produselor și a serviciilor, prin definirea și utilizarea unor cerințe de accesibilitate comune pentru produsele și serviciile selectate și prin utilizarea acelorași cerințe pentru legislația UE care stabilește obligații generale în materie de accesibilitate. Acest lucru va contribui la creșterea concurenței între întreprinderi. Propunerea are ca scop reducerea și prevenirea obstacolelor în calea comerțului transfrontalier.

Armonizarea măsurilor naționale privind accesibilitatea este propusă ca o condiție necesară pentru a pune capăt divergențelor legislative.

1.2.Context tehnic

Producătorii și prestatorii de servicii din întreaga lume recurg, în prezent, la abordări diferite pentru a se conforma cerințelor de accesibilitate, ori de câte ori produc/prestează produse și servicii cu caracteristici specifice în materie de accesibilitate. Aceste abordări se bazează uneori pe standarde naționale sau internaționale, de cele mai multe ori fără o armonizare a acestor standarde între regiuni sau țări.

O serie de standarde de accesibilitate se află în curs de elaborare la nivel european, în urma cererilor de standardizare adresate de Comisia Europeană organismelor europene de standardizare (OES). Prin aceste cereri de standardizare (acțiuni cu caracter nelegislativ), OES au fost invitate să adapteze elaborarea unor standarde europene voluntare la evoluțiile pe plan mondial. Cererile referitoare la accesibilitate sunt: cererea M/376 6 (2005) privind tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC), care a dus la standardul european EN 301 549 7 , adoptat în februarie 2014, cererea M/420 8 (2007) privind mediul construit și cererea M/473 9 privind integrarea accesibilității, potrivit abordării „proiectare pentru toți”, în standardizarea europeană. Aceste cereri de standardizare au fost formulate după primirea unui aviz favorabil din partea statelor membre, în cadrul comitetului instituit prin articolul 5 din Directiva 98/34/CE, și invită OES să elaboreze anumite standarde voluntare de accesibilitate și să revizuiască, în măsura posibilului, standardele existente, pentru a oferi o mai bună orientare în ceea ce privește principiile „proiectării pentru toți”.

Această activitate solicitată de standardizare europeană voluntară este de lungă durată și, în absența unor standarde europene, este posibil ca statele membre să întreprindă activități de standardizare naționale. Prin urmare, standardizarea europeană voluntară va trebui să fie susținută printr-o intervenție normativă pentru a atinge obiectivul urmărit de armonizare la nivel european. Cerințele funcționale privind accesibilitatea stabilite în prezenta directivă sunt formulate sub formă de obiective generale. Una dintre modalitățile de evaluare a conformității cu aceste cerințe este prin aplicarea standardelor armonizate voluntare adoptate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind standardizarea europeană 10 .

Standardele europene care rezultă din cererile menționate mai sus sau orice alte standarde europene existente adecvate ar trebui să fie utilizate în cadrul acestei inițiative ca bază pentru aceste standarde armonizate, pentru a conferi prezumția de conformitate cu cerințele de accesibilitate.

1.3.Context politic

Obiectivul principal al prezentei directive este de a îmbunătăți funcționarea pieței interne a produselor și serviciilor accesibile. El este pe deplin în conformitate cu orientările politice formulate de președintele Juncker, care dorește ca „viitoarea Comisie să se bazeze pe forța pieței noastre unice și să valorifice pe deplin potențialul acesteia în toate dimensiunile sale”. Prezenta directivă va contribui la punerea în aplicare a programului de lucru al Comisiei pentru 2015 11 , care reiterează angajamentul Comisiei de a face din accesibilitate un catalizator pentru incluziunea socială: „Comisia Europeană este hotărâtă să ofere șanse egale persoanelor cu handicap, respectând pe deplin Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap. Aceasta include accesibilitatea la mediul fizic, la transporturi, la tehnologiile și sistemele de informații și comunicații (TIC) și la alte facilități/servicii.”

Articolul 9 din Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap obligă UE și statele membre, în calitate de părți la convenție, să ia, în limitele competențelor lor, măsurile adecvate pentru a asigura accesibilitatea. Articolul 3 se referă la accesibilitate ca la un principiu general al convenției, care ar trebui luat în considerare în ceea ce privește exercitarea drepturilor și a libertăților fundamentale prevăzute în convenție.

Natura juridică a obligațiilor în materie de accesibilitate prevăzute de CNUDPH este confirmată prin observația generală privind articolul 9 al convenției (referitor la accesibilitate) 12 , publicată de Comitetul ONU pentru drepturile persoanelor cu handicap în aprilie 2014. Acesta prevede că „statele părți au obligația să adopte, să promulge și să monitorizeze standardele naționale privind accesibilitatea […]. Statele părți ar trebui să realizeze o analiză completă a actelor cu putere de lege privind accesibilitatea, pentru a identifica, a monitoriza și a soluționa lacunele existente în legislație și în punerea în aplicare a acesteia”. În continuare, se afirmă că „statele părți ar trebui să stabilească un cadru legislativ cu obiective specifice, aplicabile și supuse unui calendar de realizare, permițând monitorizarea și evaluarea modificărilor și ajustărilor progresive aduse de entitățile private pentru a-și transforma serviciile anterior inaccesibile în servicii accesibile. Statele părți ar trebui, de asemenea, să se asigure că toate bunurile și serviciile noi sunt pe deplin accesibile persoanelor cu handicap.”

Angajamentul pentru o Europă fără bariere a fost reînnoit în 2010, în Strategia europeană 2010-2020 pentru persoanele cu handicap. Această strategie a fost elaborată în conformitate cu CNUDPH. Acțiunea la nivelul UE sprijină și completează activitățile naționale de punere în aplicare a accesibilității și de înlăturare a barierelor existente.

Accesibilitatea este inclusă într-o serie de inițiative ale UE. Legislația UE referitoare la produse sau servicii specifice, ori la sectoare specifice, stabilește unele cerințe de accesibilitate detaliate. Alte acte, precum directivele privind achizițiile publice și regulamentele privind fondurile structurale și de investiții europene, conțin o cerință de accesibilitate generală (mai întâi pentru perioada 2007-2013 și apoi, cu dispoziții consolidate, pentru perioada 2014-2020). Cu toate acestea, nu există o definiție comună a accesibilității la nivel european.

În Planul de acțiune 2010-2015 13 care însoțește Strategia europeană pentru persoanele cu handicap, în cadrul obiectivului specific care constă în prevenirea, identificarea și eliminarea obstacolelor și a barierelor din calea accesibilității, Comisia și-a luat angajamentul de a elabora un act european privind accesibilitatea, care să stabilească un cadru general în ceea ce privește accesibilitatea produselor și a serviciilor.

1.4.Coerența cu alte politici și obiective ale Uniunii

În multe cazuri, legislația UE abordează situația persoanelor cu handicap punând accentul pe un domeniu specific. Acesta este cazul regulamentelor privind drepturile pasagerilor pentru toate modurile de transport (aerian, feroviar, maritim, cu autobuzul și cu autocarul), care se concentrează asupra nediscriminării și asupra acordării de asistență persoanelor cu mobilitate redusă atunci când acestea folosesc mijloacele de transport 14 . Există, de asemenea, o legislație UE privind accesibilitatea vehiculelor pentru transportul de persoane, cum ar fi autobuzele cu rampe de acces 15 , materialul rulant feroviar 16 și navele 17 și există standarde tehnice care garantează accesibilitatea vehiculelor pentru diferitele moduri de transport. Domeniul lor de aplicare nu va fi afectat de prezenta propunere. Cu toate acestea, îmbunătățirea accesibilității transporturilor care decurge din această inițiativă poate facilita acordarea de asistență și/sau poate reduce necesitatea asistenței și costurile aferente.

Prezenta propunere este în strânsă legătură cu propunerea de directivă privind accesibilitatea site-urilor web ale organismelor din sectorul public 18 , care reglementează o serie specifică de site-uri web ale organismelor din sectorul public ce oferă servicii specifice. Această inițiativă completează propunerea respectivă prin abordarea unor site-uri web din sectorul privat. Împreună, aceste două propuneri contribuie la realizarea unei societăți digitale favorabile incluziunii, formulată în strategia privind piața unică digitală, garantând accesibilitatea site-urilor web ale furnizorilor de servicii de bază pentru cetățeni. Pentru a garanta că autoritățile competente sunt obligate să pună în aplicare aceleași specificații în materie de accesibilitate independent de tipul de site web, cerințele privind accesibilitatea site-urilor web prevăzute în prezenta propunere de directivă sunt identice cu cele din propunerea de directivă privind accesibilitatea site-urilor web ale organismelor din sectorul public.

Prin definirea unor cerințe de accesibilitate, prezenta propunere ar clarifica obligațiile pe care legislația UE le-a stabilit în acest domeniu fără să prevadă cerințe sau specificații, de exemplu în domeniul achizițiilor publice sau al fondurilor structurale și de investiții europene.

Prin urmare, ea se va aplica acestor inițiative fără a le modifica, în pofida obiectivelor și temeiurilor lor juridice diferite, având avantajul de a detalia conceptul de accesibilitate și de a contribui, astfel, la o mai bună securitate juridică.

Legislația viitoare care va conține obligații în materie de accesibilitate ar putea reflecta cerințele comune de accesibilitate definite în prezenta propunere, îmbunătățind coerența pe piața internă.

În plus, conceptul de „îmbătrânire activă” promovat de Comisia Europeană cu ocazia Anului european al îmbătrânirii active și solidarității între generații, în 2012, a subliniat importanța creării unor medii accesibile sau adecvate persoanelor în vârstă, care să le permită acestora să trăiască o viață independentă în cadrul comunității locale cât mai mult timp posibil. Accesibilitatea este una dintre componentele esențiale ale acestui concept. Având în vedere corelația strânsă dintre handicap și fenomenul îmbătrânirii 19 , accesibilitatea este esențială pentru ca persoanele în vârstă să poată rămâne active, să trăiască independent și să contribuie la economia vârstei a treia 20 .

La nivel internațional, Statele Unite dispun de un cadru legislativ amplu în materie de accesibilitate, adesea cu standarde și reguli obligatorii și detaliate 21 . Prin urmare, și astfel cum a fost exprimat de mai multe părți interesate (în special din industria TIC), propunerea urmărește să asigure coerența între dispozițiile aplicabile în SUA și regulile din UE, dat fiind caracterul mondial al anumitor produse și servicii. Acest obiectiv va fi facilitat de activitatea de standardizare desfășurată în cadrul cererii de standardizare M/376 22 . Această inițiativă a UE privind accesibilitatea ar putea constitui un cadru în care standardele de accesibilitate dezvoltate într-o perspectivă globală să poată contribui la crearea unei piețe transatlantice.

Prezenta propunere ar favoriza aplicarea efectivă a altor standarde legate de accesibilitate, care decurg din cererile de standardizare M/376, M/420 și M/473 ale Comisiei.

2.REZULTATELE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI

2.1.Consultările cu părțile interesate

Au fost efectuate numeroase studii și consultări publice între statele membre, întreprinderi și societatea civilă (consumatori, inclusiv persoanele cu handicap), în vederea identificării problemelor și a necesităților:

–consultare publică online în perspectiva unui act european privind accesibilitatea, (2012) 23 ;

–raport Eurobarometru privind accesibilitatea (2012) 24 ;

–un grup pentru IMM-uri realizat prin intermediul Rețelei întreprinderilor europene (2012) 25 ;

–consultări directe și reuniuni cu reprezentanții principalelor organizații ale societății civile, inclusiv ai celor care reprezintă persoanele cu handicap, ai întreprinderilor și ai asociațiilor din industria europeană; printre aceste consultări și reuniuni, se remarcă un dialog la nivel înalt privind creșterea și accesibilitatea, organizat de vicepreședintele Comisiei Europene, doamna Viviane Reding (decembrie 2013);

–cel de-al 5-lea raport al Grupului la nivel înalt privind handicapul (grup de experți ai statelor membre) referitor la punerea în aplicare a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap 26 ;

–studiu privind impactul socio-economic al noilor măsuri de îmbunătățire a accesibilității produselor și serviciilor pentru persoanele cu handicap (2013) 27 ;

–studii referitoare la legislația în materie de accesibilitate în cele 27 de state membre și la punerea sa în aplicare în UE, realizate de către Rețeaua Academică a Experților Europeni în Dizabilitate (ANED) (2012) 28 .

2.2.Evaluarea impactului

A fost creat un grup de coordonare privind evaluarea impactului, sub conducerea Direcției Generale Justiție, cu o largă reprezentare a serviciilor și a departamentelor Comisiei,

Cinci opțiuni de politică au fost eliminate într-un stadiu incipient al procesului de evaluare a impactului, deoarece erau nerealiste, disproporționate sau nu permiteau atingerea obiectivelor vizate.

O examinare preliminară a arătat că această inițiativă a UE ar trebui să vizeze numai anumite domenii prioritare, în care obstacolele aflate în calea funcționării pieței unice sunt cel mai vizibile și riscă să se accentueze sau în care o acțiune la nivel european ar aduce o valoare adăugată. Următoarele patru opțiuni au fost reținute pentru o analiză de impact suplimentară:

Opțiunea 1:    nicio măsură suplimentară la nivelul UE (scenariul de referință);

Opțiunea 2: o recomandare a UE care să definească cerințe de accesibilitate comune pentru produsele și serviciile selectate, precum și în domeniul achizițiilor publice. Această opțiune abordează problema existentă în scenariul de referință, prin includerea unei secțiuni privind cerințele de accesibilitate care pot fi aplicate unei liste definite de produse și de servicii, precum și procedurilor de achiziții publice.

Opțiunea 3: o directivă a UE care să definească cerințe de accesibilitate comune pentru produsele și serviciile selectate, precum și în domeniul achizițiilor publice — aplicabilă statelor membre atunci când acestea reglementează aspecte referitoare la accesibilitate. În cadrul acestei opțiuni, statele membre nu vor avea obligația de a legifera cu privire la cerințele de accesibilitate înainte de o anumită dată, dar, dacă fac sau au făcut deja acest lucru, ele vor trebui să respecte normele UE pentru a garanta coerența în cadrul pieței unice. Toate statele membre vor trebui să garanteze libera circulație a produselor și a serviciilor accesibile, chiar dacă nu reglementează aspecte referitoare la accesibilitate, precum și să utilizeze cerințe comune de accesibilitate în cadrul procedurilor de achiziții publice.

Opțiunea 4: o directivă a UE care să definească cerințe de accesibilitate comune pentru produsele și serviciile selectate, precum și în domeniul achizițiilor publice — aplicabilă imediat tuturor statelor membre. Această opțiune impune tuturor statelor membre, inclusiv celor care nu au legiferat încă cu privire la accesibilitate, să adopte o nouă legislație în materie de accesibilitate în conformitate cu normele UE propuse. Ea armonizează pe deplin normele în materie de accesibilitate între toate statele membre.

O intervenție normativă a părut să fie cea mai eficientă formă de intervenție a UE pentru abordarea problemelor actuale și preconizate legate de funcționarea pieței unice. S-a considerat că o directivă, în special, ar fi în concordanță cu abordarea adoptată în cadrul comunicărilor și al instrumentelor anterioare ale Comisiei și ar garanta o circulație fără obstacole a produselor și a serviciilor accesibile, fără a depăși ceea ce este necesar.

După o analiză atentă, raportul de evaluare a impactului, elaborat de serviciile Comisiei Europene, a primit un aviz favorabil din partea Comitetului de evaluare a impactului. Versiunea finală a evaluării impactului include modificările efectuate pentru a da curs recomandărilor Comitetului de evaluare a impactului.

3.ELEMENTELE JURIDICE ALE PROPUNERII

3.1.Temei juridic

Articolul 114 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).

3.2.Principiul subsidiarității

Principiul subsidiarității se aplică prezentei propuneri în măsura în care aspectele abordate de aceasta nu intră sub incidența competențelor exclusive ale UE. În conformitate cu articolul 4 alineatul (2) literele (a) și, respectiv, (g) din TFUE, domeniul pieței interne și cel al transporturilor sunt domenii de competență partajată între Uniune și statele membre.

Este nevoie de o acțiune a UE, întrucât statele membre nu pot soluționa singure această problemă, deoarece ea implică aspecte transnaționale care nu pot fi soluționate prin intermediul acțiunilor individuale ale statelor membre. Există obstacole în calea funcționării normale a pieței interne, atât în sensul barierelor existente în prezent în calea comerțului, cât și în cel al barierelor aflate în calea dezvoltării întregului potențial al pieței interne. Diferențele existente între abordările naționale impun sarcini și piedici întreprinderilor care doresc o comunicare transfrontalieră.

Problemele cauzate de divergența legislațiilor naționale privind cerințele de accesibilitate, care s-ar putea accentua pe măsură ce statele membre își vor pune în aplicare obligațiile în materie de accesibilitate în temeiul CNUDPH, pot fi tratate în mod eficient numai printr-o abordare comună la nivelul UE. Doar un cadru juridic coerent va permite libera circulație a produselor și a serviciilor accesibile în cadrul pieței interne, fapt confirmat de consultările cu părțile interesate.

Acțiunea la nivelul UE ar respecta principiul subsidiarității, deoarece s-ar concentra pe acele produse și servicii care constituie, conform unor dovezi clare, o problemă semnificativă pentru piața internă. Având în vedere că această problemă rezultă din divergența cerințelor naționale, care creează obstacole în calea comerțului, este necesar ca ea să fie abordată la nivelul UE. Statele membre ar continua să fie pe deplin responsabile cu reglementarea cerințelor de accesibilitate pentru alte produse și servicii.

Acțiunea UE va aduce o valoare adăugată legislațiilor naționale în materie de accesibilitate, prin stabilirea unor reguli care vor garanta libera circulație a produselor și a serviciilor accesibile în cadrul pieței interne și prin promovarea unei utilizări mai eficiente a resurselor. Statele membre trebuie să accepte produsele și serviciile exportate dintr-un alt stat membru atunci când acestea sunt conforme cu cerințele de accesibilitate prevăzute în directiva propusă. Garantarea acestei libere circulații va avea efecte economice pozitive. Prin crearea de condiții de concurență echitabile pentru operatorii economici și prin prevenirea fragmentării pieței interne, propunerea va crea securitate juridică și va oferi operatorilor economici o piață extinsă pe care să își vândă produsele și serviciile. Ca un avantaj suplimentar, consumatorii cu limitări funcționale, inclusiv persoanele cu handicap și persoanele în vârstă, vor beneficia de o gamă mai largă de produse și de servicii accesibile, de o calitate mai bună și la prețuri mai reduse: o triplă victorie.

3.3.Principiul proporționalității

În ceea ce privește proporționalitatea, conținutul și forma acțiunii propuse nu depășesc ceea ce este necesar pentru a realiza obiectivul garantării unei bune funcționări a pieței interne.

Calendarul prevăzut pentru punerea în aplicare ține cont de ciclurile de viață ale produselor. Produsele și serviciile incluse au fost selectate cu grijă. Obligațiile în materie de accesibilitate afectează doar produsele noi, introduse pe piață după punerea în aplicare a directivei, și serviciile prestate începând de la data respectivă.

Obiectivele comune și regulile generale sunt stabilite, dar definirea modului de realizare a acestor obiective, ținând seama de circumstanțele naționale, este lăsată la latitudinea statelor membre. Prin urmare, cerințele de accesibilitate sunt definite doar la nivel funcțional.

Proporționalitatea obligațiilor a fost analizată cu atenție și se reflectă, de exemplu, în alegerea unei proceduri simplificate pentru evaluarea conformității (declarație pe proprie răspundere) și a procedurilor existente pentru supravegherea pieței. Ele se bazează pe cele utilizate în mod normal în legislația de armonizare a pieței interne 29 . Costurile de asigurare a conformității pentru producători, prestatorii de servicii și administrațiile publice au fost evaluate, concluzia analizei fiind aceea că avantajele armonizării depășesc, în marea lor majoritate, aceste costuri.

În plus și în conformitate cu principiul „a gândi mai întâi la scară mică”, sunt introduse clauze de salvgardare pentru a evita ca operatorii economici să își asume o sarcină disproporționată sau să suporte (costurile impuse de) o modificare substanțială a produselor și a serviciilor lor. Aceste clauze țin cont, printre altele, de dimensiunea, de resursele și de natura operatorilor economici în cauză. În conformitate cu politica Comisiei, a fost luată în considerare o scutire totală pentru microîntreprinderi, dar ea a fost eliminată în favoarea clauzelor menționate mai sus, deoarece ele vor viza mai bine populația efectivă de operatori economici, în cazul cărora sarcinile ar putea fi, în anumite cazuri temeinic justificate, disproporționate în raport cu beneficiile. Clauzele în cauză permit, de asemenea, un control mai bun al impactului global al acestor garanții asupra îndeplinirii obiectivelor legislației.

3.4.Impactul asupra drepturilor fundamentale

Propunerea care urmează va avea un impact pozitiv asupra mai multor drepturi recunoscute în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. O astfel de inițiativă a UE ar facilita în mod direct sau indirect exercitarea următoarelor drepturi: dreptul la demnitatea umană (articolul 1), dreptul la integritate al persoanei (articolul 3), dreptul la educație (articolul 14), libertatea de alegere a ocupației și dreptul la muncă (articolul 15), drepturile persoanelor în vârstă (articolul 25), dreptul la integrare al persoanelor cu handicap (articolul 26) și dreptul la libertatea de circulație și de ședere (articolul 45).

În ceea ce privește operatorii economici, prezenta propunere ar avea efecte variate asupra unor drepturi precum libertatea de a desfășura o activitate comercială (articolul 16) și dreptul de proprietate (articolul 17). În primul rând, prin creșterea potențialului pieței interne datorită eliminării obstacolelor din calea comerțului, această inițiativă ar fi benefică pentru exercitarea acestor două drepturi. În unele cazuri, inițiativa ar putea implica, de asemenea, o restricție limitată a exercitării acestor drepturi, odată cu adoptarea de noi reguli în unele state membre. Cu toate acestea, restricțiile care rezultă din aceste noi reguli ar fi justificate și proporționale și ar conduce la o creștere a potențialului comerțului din interiorul UE, de care înșiși operatorii economici ar putea beneficia. Noile reguli ar fi, de asemenea, justificate în vederea promovării altor drepturi fundamentale, precum cele menționate mai sus.

3.5.Propunere

Directiva propusă va oferi un cadru comun la nivelul UE pentru definirea și punerea în aplicare a cerințelor de accesibilitate pentru anumite produse și servicii. Elementele directivei propuse pot fi rezumate după cum urmează:

Domeniul de aplicare

Directiva propusă:

–va armoniza cerințele de accesibilitate pentru o listă de produse și de servicii și

–va utiliza aceleași cerințe de accesibilitate pentru a defini și a da un conținut obligației de accesibilitate care există deja în legislația UE, de exemplu în domeniul achizițiilor publice și al fondurilor structurale și de investiții, dar care nu este încă definită. Domeniul de aplicare este cel al instrumentelor lor juridice respective și nu este modificat de prezenta propunere de directivă.

Cerințele de accesibilitate și libera circulație

Directiva propusă va îmbunătăți funcționarea pieței interne prin eliminarea obstacolelor create de existența unor legislații naționale divergente, datorită stabilirii unor cerințe de accesibilitate obligatorii și armonizate pentru o listă de produse și de servicii. Lista rezultă dintr-o examinare a nevoilor industriei și ale persoanelor cu handicap, efectuată pe baza mai multor consultări publice externe și a unor consultări interne, a unui studiu privind accesibilitatea legislației și punerea sa în aplicare în 27 de state membre, precum și pe baza analizei divergențelor legislative naționale actuale în nouă state membre ale UE, reprezentând aproximativ 80 % din PIB-ul UE și 77 % din populația UE.

Propunerea de directivă garantează că toate produsele și serviciile care respectă cerințele de accesibilitate vor beneficia de libera circulație pe piața internă.

Ea ajută întreprinderile să ia măsuri referitoare la accesibilitate pe baza acelorași cerințe funcționale în materie de accesibilitate, astfel încât obligația de a cumpăra/finanța produse și servicii accesibile, după cum prevede legislația UE, să devină efectivă.

Ea prevede, de asemenea, clauze de salvgardare.

Punerea în aplicare de către statele membre

Directiva propusă armonizează cerințele de accesibilitate la nivelul UE pentru o serie de produse și de servicii și elimină barierele aflate în calea liberei lor circulații.

Ea nu prescrie în detaliu modul în care trebuie realizată obligația de a face accesibil un produs sau un serviciu prin respectarea cerințelor definite în materie de accesibilitate. În cazul în care această situație continuă să creeze obstacole pe piața internă, Comisia poate lua în considerare, în viitor, alte opțiuni pentru a orienta statele membre, precum măsurile de standardizare sau de punere în aplicare.

Directiva include posibilitatea de a utiliza standarde armonizate voluntare pentru a stabili o prezumție de conformitate cu cerințele de accesibilitate.

Pentru a garanta punerea în aplicare corectă și controlul respectării cerințelor de accesibilitate, directiva recurge la o evaluare simplificată a conformității (declarație pe proprie răspundere) și la mecanismele de supraveghere a pieței existente în vederea evaluării conformității produselor cu cerințele de accesibilitate. Ea prevede, de asemenea, o procedură simplificată pentru verificarea conformității serviciilor.

Directiva stabilește data intrării în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru aducerea sa la îndeplinire în cel mult doi ani de la intrarea sa în vigoare.

Directiva impune statelor membre să stabilească data de aplicare a tuturor măsurilor, inclusiv libera circulație a produselor și a serviciilor și măsurile prevăzute la articolul 3, la șase ani de la intrarea sa în vigoare.

Termenul pentru aplicarea măsurilor stabilite în capitolul VI (privind definirea accesibilității prin trimitere la cerințele prezentei directive în cazurile în care legislația UE stabilește obligații în materie de accesibilitate fără alte definiții sau specificații) este de șase ani de la intrarea în vigoare a directivei.

Documente explicative

Comisia consideră că, în acest caz particular, se justifică solicitarea ca statele membre să transmită documente explicative către Comisie pentru a clarifica relația dintre dispozițiile prezentei directive și părțile corespunzătoare ale documentelor naționale de transpunere.

–Legislația națională și punerea sa în aplicare în domeniul accesibilității este dificilă, ca urmare a marii diversități a tradițiilor juridice din diferitele state membre. De exemplu, unele state membre reglementează accesibilitatea în cadrul legislației privind combaterea discriminării, altele în cadrul legislației privind persoanele cu handicap, iar altele în cadrul instrumentelor juridice sectoriale. În plus, prezenta directivă cuprinde cerințe de accesibilitate pentru o listă de produse și de servicii. Prin urmare, ea conține o gamă largă de obligații legale.

–Punerea în aplicare a directivei va necesita modificarea diferitor ramuri ale ordinii juridice naționale a statelor membre. Dispozițiile sale vor fi transpuse prin modificări ale normelor naționale, ale actelor cu putere de lege și ale actelor administrative. Este probabil ca punerea în aplicare să vizeze nu numai nivelul central/național al legislației statelor membre, ci și niveluri diferite ale legislației regionale și locale. Prin urmare, este de așteptat ca măsurile de transpunere la nivel național să fie dispersate în întreaga ordine juridică națională.

Din aceste motive, Comisia consideră că documentele explicative care însoțesc notificarea măsurilor de transpunere vor fi esențiale pentru a înțelege pe deplin procesul de transpunere la nivel național. În acest context, este proporțional să se solicite statelor membre să își asume sarcina administrativă legată de furnizarea unor documente explicative, pentru a permite Comisiei să își îndeplinească sarcina de supraveghere a transpunerii prezentei directive transversale, care este de o importanță fundamentală pentru măsurile UE în materie de accesibilitate.

Cum va funcționa sistemul?

Directiva propusă va preveni și va elimina obstacolele existente pe piața internă din cauza legislațiilor naționale divergente. În consecință, ea va orienta statele membre în procesul de asigurare a conformității cu CNUDPH în ceea ce privește accesibilitatea.

   La intrarea sa în vigoare, armonizarea chestiunilor de accesibilitate în UE se va face la nivelul cerințelor de accesibilitate funcționale, respectiv sub forma unor principii generale bazate pe abordarea „proiectare pentru toți”, și nu la un nivel tehnic detaliat. O acțiune la acest nivel ar trebui să fie suficientă pentru a garanta buna funcționare a pieței interne pentru produsele și serviciile vizate.

   Cu toate acestea, directiva ține cont și de situațiile în care o armonizare mai detaliată ar fi necesară pentru anumite produse sau servicii sau în care întreprinderile au nevoie de mai multe detalii și orientări pentru a facilita punerea lor în conformitate. Directiva prevede o serie de opțiuni în acest caz: utilizarea unor standarde armonizate voluntare și, în absența standardelor armonizate, utilizarea unor acte de punere în aplicare pentru a detalia cerințele de accesibilitate definite. De regulă, aceste opțiuni ar fi utilizate doar după o perioadă rezonabilă de aplicare a directivei și dacă s-ar demonstra că piața sau consumatorii au nevoie de o mai mare armonizare și că există disfuncționalități ale pieței sau ale reglementării.

   Posibilitatea de a solicita elaborarea de standarde europene în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 este o modalitate consacrată de a detalia în continuare cerințele legale prevăzute în legislația UE privind piața internă. Aceste standarde armonizate vor conține detalii tehnice privind modul de a face accesibile produsele și serviciile. Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 reglementează, de asemenea, transparența și caracterul incluziv al procesului de standardizare care conduce la adoptarea standardelor solicitate.

   Aplicarea standardelor armonizate va rămâne voluntară. Cu toate acestea, atunci când se utilizează standardele armonizate, ale căror referințe au fost publicate în Jurnalul Oficial, există o prezumție de conformitate conform căreia cerințele de accesibilitate enunțate în directivă și vizate de standardele respective sau de părți ale acestora au fost respectate, permițând libera circulație a acestor produse și servicii pe piața internă a UE. Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 prevede, de asemenea, procedurile de formulare a unor obiecții referitoare la standardele armonizate în cazul în care standardele respective nu îndeplinesc în totalitate cerințele de accesibilitate prevăzute în prezenta directivă.

Directiva propusă va ajuta întreprinderile să ia măsuri referitoare la accesibilitate prin utilizarea acelorași cerințe de accesibilitate funcționale pentru a defini obligația de accesibilitate prevăzută în legislația UE, precum obligația statelor membre, stabilită în directivele revizuite privind achizițiile publice, de a cumpăra/finanța produse și servicii accesibile.

Competențe de executare și dispoziții finale

Vor fi utilizate competențe de executare atunci când va fi necesar să se prevadă condiții uniforme pentru punerea în aplicare a obligațiilor prevăzute în prezenta directivă.

Comisia va fi asistată de un comitet, astfel cum se precizează în Regulamentul (UE) nr. 182/2011. Se fac trimiteri la procedurile de examinare aplicabile în temeiul articolelor prezentei directive.

Se efectuează o reexaminare a aplicării prezentei directive în termen de cinci ani de la aplicarea acesteia.

4.IMPLICAȚIILE BUGETARE

Propunerea are implicații bugetare foarte limitate. Singurele costuri operaționale sunt legate de pregătirea raportului privind aplicarea prezentei directive, respectiv credite operaționale în valoare de 0,2 milioane EUR la linia bugetară existentă, precum și cheltuieli administrative de aproximativ 0,182 milioane EUR pe an de la adoptarea directivei pentru desfășurarea reuniunilor necesare ale comitetelor. Aceste cheltuieli vor fi suportate prin redistribuire internă și nu vor antrena o creștere a fondurilor.

2015/0278 (COD)

Propunere de

DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI

de apropiere a actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre în ceea ce privește cerințele de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 114,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European 30 ,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)Scopul prezentei directive este de a contribui la buna funcționare a pieței interne, prin apropierea actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre și prin eliminarea barierelor din calea liberei circulații a anumitor produse și servicii accesibile. Acest lucru va spori disponibilitatea produselor și a serviciilor accesibile pe piața internă.

(2)Cererea de produse și servicii accesibile este ridicată și numărul de persoane cu handicap și/sau cu limitări funcționale va crește semnificativ, odată cu îmbătrânirea populației Uniunii Europene. Un mediu în care produsele și serviciile sunt mai accesibile contribuie la o societate mai favorabilă incluziunii și permite o viață independentă.

(3)Disparitățile dintre actele cu putere de lege și măsurile administrative adoptate de statele membre în ceea ce privește accesibilitatea produselor și a serviciilor pentru persoanele cu limitări funcționale, inclusiv pentru persoanele cu handicap, creează obstacole în calea liberei circulații a acestor produse și servicii și denaturează concurența efectivă pe piața internă. Operatorii economici, în special întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile), sunt deosebit de afectați de aceste bariere.

(4)Din cauza diferențelor naționale în ceea ce privește cerințele de accesibilitate, profesioniștii independenți, IMM-urile și microîntreprinderile, în special, nu sunt stimulate să caute oportunități de afaceri în afara piețelor lor naționale. Cerințele naționale, sau chiar regionale și locale, în materie de accesibilitate pe care statele membre le-au pus în aplicare diferă în prezent în ceea ce privește atât domeniul de aplicare, cât și nivelul detaliilor. Aceste diferențe afectează negativ competitivitatea și creșterea, din cauza costurilor suplimentare suportate pentru elaborarea și comercializarea unor produse și servicii accesibile pentru fiecare piață națională.

(5)Consumatorii și beneficiarii de servicii accesibile se confruntă cu un nivel ridicat al prețurilor din cauza concurenței limitate între furnizori. Fragmentarea reglementărilor naționale reduce beneficiile care ar putea rezulta în urma împărtășirii experiențelor cu omologii de la nivel național și internațional ca răspuns la progresele societale și tehnologice.

(6)Apropierea măsurilor naționale la nivelul Uniunii este, prin urmare, necesară pentru buna funcționare a pieței interne, cu scopul de a pune capăt fragmentării pieței de produse și servicii accesibile, de a crea economii de scară, de a facilita comerțul transfrontalier și mobilitatea, precum și de a ajuta operatorii economici să-și concentreze resursele asupra inovării, în loc să utilizeze aceste resurse pentru respectarea cerințelor juridice fragmentate din întreaga Uniune.

(7)Beneficiile armonizării cerințelor în materie de accesibilitate pentru piața internă au fost demonstrate prin aplicarea Directivei 2014/33/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind ascensoarele 31 și a Regulamentului (CE) nr. 661/2009 al Parlamentului European și al Consiliului 32 în domeniul transporturilor.

(8)În conformitate cu Declarația nr. 22 anexată la Tratatul de la Amsterdam, la Conferința reprezentanților statelor membre s-a convenit asupra faptului că, la elaborarea de măsuri în temeiul articolului 114 din tratat, instituțiile Uniunii trebuie să țină seama de nevoile persoanelor cu handicap.

(9)Prezenta directivă respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute în special de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. În special, prezenta directivă urmărește să asigure respectarea deplină a drepturilor persoanelor cu handicap de a beneficia de măsuri care să le asigure independența, integrarea socială și profesională și participarea la viața comunității, precum și să promoveze aplicarea articolului 26 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

(10)Obiectivul general al „Strategiei privind piața unică digitală” este de a genera beneficii economice și sociale durabile cu ajutorul unei piețe unice digitale conectate. Consumatorii europeni nu beneficiază încă de toate avantajele în materie de prețuri și de opțiuni pe care le oferă piața unică, deoarece tranzacțiile transfrontaliere online sunt, în continuare, foarte limitate. Fragmentarea limitează, de asemenea, cererea de tranzacții comerciale electronice transfrontaliere. Totodată, sunt necesare acțiuni concertate pentru a se garanta că noul conținut electronic este complet accesibil pentru persoanele cu handicap. Prin urmare, este necesar să se armonizeze cerințele de accesibilitate pe piața unică digitală și să se garanteze că toți cetățenii Uniunii, indiferent de abilitățile lor, pot să se bucure de avantajele acesteia.

(11)În conformitate cu articolul 216 alineatul (2) din tratat, acordurile încheiate de Uniune sunt obligatorii pentru instituțiile Uniunii și pentru statele membre. Astfel, după aderarea Uniunii la Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (denumită în continuare „convenția”), dispozițiile acesteia au devenit parte integrantă a ordinii juridice a Uniunii.

(12)Articolul 9 din convenție prevede că părțile la convenție iau măsuri adecvate pentru a garanta că persoanele cu handicap au acces la mediul fizic, la transporturi, la informații și comunicații, inclusiv la sisteme și tehnologii ale informației și comunicațiilor, precum și la alte facilități și servicii deschise sau furnizate publicului, atât în zonele urbane, cât și în zonele rurale, în condiții de egalitate cu ceilalți. Comitetul ONU pentru drepturile persoanelor cu handicap a indicat necesitatea de a crea un cadru legislativ cu repere concrete, executorii și cu termene precise pentru monitorizarea implementării treptate a cerințelor de accesibilitate.

(13)Intrarea în vigoare a convenției în ordinea juridică a statelor membre implică necesitatea de a adopta dispoziții naționale suplimentare privind accesibilitatea produselor și a serviciilor, care, fără o acțiune a Uniunii, ar duce la accentuarea în continuare a diferențelor dintre dispozițiile naționale.

(14)Prin urmare, este necesar să se faciliteze punerea în aplicare a convenției prin furnizarea de norme comune la nivelul Uniunii.

(15)Strategia europeană 2010-2020 pentru persoanele cu handicap – un angajament reînnoit pentru o Europă fără bariere 33 , în conformitate cu convenția, stabilește accesibilitatea drept unul dintre cele opt domenii de acțiune ale sale și urmărește să asigure accesibilitatea produselor și a serviciilor.

(16)Produsele și serviciile care intră sub incidența prezentei directive au fost selectate în urma unui exercițiu de examinare efectuat în timpul pregătirii evaluării impactului, care a permis identificarea acelor produse și servicii relevante pentru persoanele cu limitări funcționale, inclusiv pentru persoanele cu handicap și persoanele în vârstă, pentru care statele membre au adoptat sau sunt pe cale să adopte cerințe naționale divergente în materie de accesibilitate.

(17)Fiecare produs și serviciu trebuie să respecte cerințele de accesibilitate stabilite la articolul 3 și enumerate în anexa I pentru a fi accesibil pentru persoanele cu handicap și persoanele în vârstă. Obligațiile în materie de accesibilitate a comerțului electronic se aplică, de asemenea, în cazul vânzării online de servicii în temeiul articolului 1 alineatul (2) literele (a)-(e) din prezenta directivă.

(18)Este necesar ca cerințele de accesibilitate să fie introduse în modul cel mai puțin împovărător cu putință pentru operatorii economici și statele membre, în special prin includerea în domeniul lor de aplicare numai a produselor și serviciilor care au fost atent selectate.

(19)Prin urmare, este necesar să se precizeze cerințele de accesibilitate aplicabile în cazul introducerii pe piață a produselor și a serviciilor care intră în domeniul de aplicare al prezentei directive, pentru a asigura libera lor circulație pe piața internă.

(20)Prezenta directivă ar trebui să prevadă utilizarea obligatorie a cerințelor de accesibilitate funcționale în ceea ce privește obiectivele generale. Acestea ar trebui să fie suficient de precise pentru a crea cerințe obligatorii din punct de vedere juridic și suficient de detaliate pentru a permite evaluarea conformității, cu scopul de a asigura buna funcționare a pieței interne pentru produsele și serviciile vizate.

(21)Propunerea Comisiei de directivă a Parlamentului European și a Consiliului 34 conține cerințe de accesibilitate pentru o serie specifică de site-uri web aparținând organismelor din sectorul public. De asemenea, aceasta își propune să stabilească baza pentru o metodologie de monitorizare și de raportare a conformității site-urilor web în cauză cu cerințele enumerate în directiva respectivă. Atât cerințele de accesibilitate, cât și metodologia de monitorizare și de raportare incluse în directiva menționată urmează să se aplice în cazul site-urilor web ale organismelor din sectorul public. Cu scopul de a garanta, în special, că autoritățile competente pun în aplicare aceleași cerințe în materie de accesibilitate, indiferent de tipul de site web reglementat, cerințele de accesibilitate prevăzute în prezenta directivă ar trebui să fie aliniate cu cele din propunerea de directivă privind accesibilitatea site-urilor web ale organismelor din sectorul public. Activitățile de comerț electronic ale site-urilor web din sectorul public care nu intră sub incidența directivei în cauză fac obiectul domeniului de aplicare al prezentei propuneri, în scopul de a se garanta că vânzarea online a produselor și a serviciilor este accesibilă pentru persoanele cu handicap și persoanele în vârstă, indiferent dacă vânzarea acestora este publică sau privată.

(22)Statele membre ar trebui să ia toate măsurile corespunzătoare pentru a se asigura că, în cazul în care produsele și serviciile reglementate de prezenta directivă sunt în conformitate cu cerințele de accesibilitate relevante, libera lor circulație în Uniune nu este împiedicată din motive de accesibilitate.

(23)În anumite situații, cerințele comune în materie de accesibilitate a mediului construit ar facilita libera circulație a serviciilor conexe și a persoanelor cu handicap. Prin urmare, prezenta directivă permite statelor membre să includă mediul construit utilizat la prestarea de servicii în domeniul de aplicare al prezentei directive, asigurând conformitatea cu cerințele în materie de accesibilitate prevăzute în anexa X.

(24)Este necesar să se prevadă că, pentru actele legislative ale Uniunii care stabilesc obligații de accesibilitate fără a furniza cerințe sau specificații privind accesibilitatea, aceasta din urmă este definită prin trimitere la cerințele de accesibilitate ale prezentei directive. Acesta este cazul Directivei 2014/23/UE a Parlamentului European și a Consiliului 35 , al Directivei 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului 36 și al Directivei 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului 37 , care prevăd că specificațiile tehnice și cerințele tehnice sau funcționale ale concesiunilor, lucrărilor sau serviciilor care intră în domeniul lor de aplicare țin cont de criteriile de accesibilitate pentru persoanele cu handicap sau de „proiectarea pentru toți” utilizatorii.

(25)Accesibilitatea ar trebui să fie obținută prin eliminarea și prevenirea barierelor, de preferință printr-o abordare care să ia în calcul proiectarea universală sau „proiectarea pentru toți”. Accesibilitatea nu ar trebui să excludă punerea la dispoziție a unor amenajări rezonabile, atunci când acest lucru este impus de legislația națională sau a Uniunii.

(26)Cele mai multe locuri de muncă din Uniune sunt oferite de IMM-uri și de microîntreprinderi. Acestea au o importanță vitală pentru dezvoltarea viitoare, dar se confruntă foarte des cu piedici și obstacole în calea dezvoltării produselor sau a serviciilor lor, în special în context transfrontalier. Prin urmare, este necesar să se faciliteze activitatea IMM-urilor și a microîntreprinderilor prin armonizarea dispozițiilor naționale privind accesibilitatea, menținând, în același timp, garanțiile necesare.

(27)Prezenta directivă ar trebui să aibă la bază Decizia nr. 768/2008/CE a Parlamentului European și a Consiliului 38 , întrucât aceasta reglementează produse care fac deja obiectul altor acte legislative ale Uniunii, asigurând astfel coerența legislației Uniunii.

(28)Toți operatorii economici care intervin în lanțul de furnizare și de distribuție ar trebui să se asigure că pun la dispoziție pe piață numai produse care sunt în conformitate cu cerințele de accesibilitate prevăzute în prezenta directivă. Este necesar să se prevadă o distribuire clară și proporțională a obligațiilor care corespund rolului fiecărui operator în procesul de aprovizionare și de distribuție.

(29)Operatorii economici ar trebui să fie răspunzători pentru conformitatea produselor și a serviciilor, în funcție de rolul care le revine în lanțul de aprovizionare, astfel încât să asigure un nivel ridicat de protecție a accesibilității și să garanteze o concurență loială pe piața Uniunii.

(30)Producătorul, fiind persoana cu cele mai detaliate cunoștințe privind procesul de proiectare și de producție, este cel mai în măsură să efectueze procedura completă de evaluare a conformității. Obligațiile de evaluare a conformității ar trebui să îi revină producătorului.

(31)Distribuitorii și importatorii ar trebui să fie implicați în sarcinile de supraveghere a pieței desfășurate de autoritățile naționale și ar trebui să participe activ, furnizând autorităților competente toate informațiile referitoare la produsul vizat.

(32)Importatorii ar trebui să se asigure că produsele din țările terțe care intră pe piața Uniunii respectă cerințele de accesibilitate prevăzute în prezenta directivă, în special că producătorii au aplicat procedurile de evaluare a conformității adecvate pentru produsele în cauză.

(33)Atunci când introduce un produs pe piață, fiecare importator ar trebui să indice pe produs numele său și adresa la care societatea poate fi contactată.

(34)Distribuitorii ar trebui să se asigure că modul în care manipulează un produs nu afectează conformitatea acestuia cu cerințele de accesibilitate prevăzute în prezenta directivă.

(35)Orice operator economic care introduce pe piață un produs sub numele sau marca sa sau care modifică un produs, afectând conformitatea acestuia cu cerințele aplicabile, ar trebui să fie considerat ca fiind producător și, prin urmare, ar trebui să își asume obligațiile producătorului.

(36)Din motive de proporționalitate, cerințele de accesibilitate ar trebui să se aplice numai în măsura în care nu impun o sarcină disproporționată asupra operatorului economic în cauză sau nu necesită o schimbare a produselor și a serviciilor care ar putea conduce la modificarea fundamentală a acestora în conformitate cu criteriile specificate.

(37)Prezenta directivă ar trebui să urmeze principiul „a gândi mai întâi la scară mică” și ar trebui să țină seama de sarcinile administrative cu care se confruntă IMM-urile. Aceasta ar trebui să stabilească norme minime în ceea ce privește evaluarea conformității și să includă clauze de salvgardare pentru operatorii economici, mai degrabă decât să prevadă excepții și derogări generale pentru întreprinderile respective. În consecință, la elaborarea normelor de selecție și de punere în aplicare a celor mai adecvate proceduri de evaluare a conformității ar trebui să fie luată în considerare situația IMM-urilor, iar obligațiile de evaluare a conformității cu cerințele de accesibilitate ar trebui să fie limitate astfel încât acestea să nu reprezinte o sarcină disproporționată pentru IMM-uri. În plus, autoritățile de supraveghere a pieței ar trebui să funcționeze în mod proporțional, în funcție de dimensiunea întreprinderilor, precum și de caracterul de serie sau de volum redus al producției în cauză, fără a crea obstacole inutile pentru IMM-uri și fără a compromite protecția intereselor publice.

(38)Toți operatorii economici ar trebui să acționeze în mod responsabil și în deplină conformitate cu cerințele legale aplicabile atunci când introduc sau pun la dispoziție produse pe piață sau atunci când prestează servicii pe piață.

(39)Pentru a înlesni evaluarea conformității cu cerințele aplicabile, este necesar să se prevadă prezumția de conformitate pentru produsele și serviciile care sunt în conformitate cu standardele armonizate voluntare adoptate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 al Parlamentului European și al Consiliului 39 , în scopul exprimării specificațiilor tehnice detaliate ale cerințelor respective. Comisia a emis o serie de solicitări de standardizare pentru organizațiile europene de standardizare privind accesibilitatea, care ar putea fi relevante pentru elaborarea de standarde armonizate.

(40)În absența unor standarde armonizate și, dacă este necesar, în scopul armonizării pieței, Comisia ar trebui să poată adopta acte de punere în aplicare pentru stabilirea specificațiilor tehnice comune privind cerințele de accesibilitate prevăzute în prezenta directivă.

(41)Pentru a asigura accesul eficient la informații în scopul supravegherii pieței, informațiile solicitate pentru declararea conformității cu toate actele aplicabile ale Uniunii ar trebui să fie disponibile într-o declarație de conformitate UE unică. În scopul de a reduce sarcina administrativă pentru operatorii economici, aceștia ar trebui să aibă posibilitatea de a include, în declarația de conformitate UE unică, declarațiile de conformitate individuale relevante.

(42)Pentru evaluarea conformității produselor, prezenta directivă ar trebui să urmeze procedura de control intern al producției din „Modulul A”, descrisă în anexa II la Decizia nr. 768/2008/CE, întrucât aceasta permite operatorilor economici să demonstreze, și autorităților competente să garanteze, că produsele puse la dispoziție pe piață sunt conforme cu cerințele de accesibilitate, evitând, în același timp, impunerea unei sarcini disproporționate.

(43)În ceea ce privește serviciile, informațiile necesare pentru a evalua conformitatea cu cerințele de accesibilitate ar trebui să fie furnizate în termenii și condițiile generale sau în documentul echivalent.

(44)Marcajul CE, ca indicație concretă a conformității unui produs cu cerințele de accesibilitate prevăzute în prezenta directivă, este consecința vizibilă a unui întreg proces cuprinzând evaluarea conformității în sensul larg. Prezenta directivă ar trebui să respecte principiile generale care guvernează marcajul CE, prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European și al Consiliului 40 de stabilire a cerințelor de acreditare și de supraveghere a pieței în ceea ce privește comercializarea produselor.

(45)În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 765/2008, prin aplicarea marcajului CE pe un produs, producătorul declară că produsul este conform cu toate cerințele de accesibilitate aplicabile și că își asumă întreaga responsabilitate pentru aceasta.

(46)În conformitate cu Decizia nr. 768/2008/CE, statele membre au responsabilitatea de a asigura, pe teritoriile lor, o supraveghere temeinică și eficientă a pieței produselor și ar trebui să confere competențe și resurse suficiente autorităților lor de supraveghere a pieței.

(47)Statele membre ar trebui să verifice conformitatea serviciilor cu obligațiile prevăzute în prezenta directivă și ar trebui să gestioneze reclamațiile sau rapoartele referitoare la cazuri de neconformitate pentru a se asigura că au fost luate măsuri corective.

(48)Se așteaptă din partea statelor membre să garanteze că autoritățile de supraveghere a pieței verifică îndeplinirea de către operatorii economici a criteriilor prevăzute la articolul 12 alineatul (3), în conformitate cu capitolul V.

(49)Se așteaptă din partea statelor membre să garanteze că autoritățile competente prevăzute la articolul 22 informează Comisia cu privire la utilizarea excepțiilor menționate la articolul 22 alineatul (1) și includ în notificarea lor evaluarea menționată la alineatul (2), în conformitate cu capitolul VI.

(50)Ar trebui stabilită o procedură de salvgardare care să se aplice numai în cazul unui dezacord între statele membre asupra unor măsuri luate de către un stat membru, în baza căreia părțile interesate să fie informate cu privire la acțiunile preconizate în legătură cu produsele neconforme cu cerințele de accesibilitate prevăzute în prezenta directivă. Aceasta ar trebui să permită autorităților de supraveghere a pieței ca, în cooperare cu operatorii economici relevanți, să acționeze din timp cu privire la astfel de produse.

(51)În cazul în care statele membre și Comisia sunt de acord cu privire la justificarea unei măsuri luate de un stat membru, nu ar trebui să mai fie necesară intervenția ulterioară a Comisiei, cu excepția cazurilor în care nonconformitatea poate fi atribuită unor deficiențe ale unui standard armonizat.

(52)Pentru a asigura condiții uniforme de punere în aplicare a capitolului IV din prezenta directivă, Comisiei ar trebui să îi fie conferite competențe de executare. Aceste competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului 41 .

(53)Potrivit Declarației politice comune a statelor membre și a Comisiei cu privire la documentele explicative din 28 septembrie 2011, statele membre și-au luat angajamentul de a adăuga, în cazuri justificate, la notificarea măsurilor de transpunere, unul sau mai multe documente care să explice relația dintre componentele unei directive și părțile corespunzătoare din instrumentele de transpunere naționale. În ceea ce privește prezenta directivă, legiuitorul consideră că este justificată transmiterea unor astfel de documente.

(54)Întrucât obiectivul prezentei directive, și anume eliminarea barierelor din calea liberei circulații a anumitor produse și servicii accesibile pentru a contribui la buna funcționare a pieței interne, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre deoarece necesită armonizarea unor norme diferite existente în prezent în sistemele lor juridice respective, dar poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, din motive legate de definirea unor cerințe și norme comune de accesibilitate pentru funcționarea pieței unice, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat în respectivul articol, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru a atinge obiectivul respectiv,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Domeniul de aplicare

1.Capitolele I, II-V și VII se aplică următoarelor produse:

(a)echipamente informatice și sisteme de operare de uz general;

(b)următoarelor terminalele pentru autoservire:

(i)bancomate;

(ii)automate pentru tichete;

(iii)automate de check-in;

(c)echipamente terminale aferente cu capacități informatice avansate utilizate de consumatori, legate de serviciile de telefonie;

(d)echipamente terminale aferente cu capacități informatice avansate utilizate de consumatori, legate de serviciile mass-media audiovizuale.

2.Capitolele I, II-V și VII se aplică următoarelor servicii:

(a)servicii de telefonie și echipamente terminale aferente cu capacități informatice avansate utilizate de consumatori;

(b)servicii mass-media audiovizuale și echipamente aferente cu capacități informatice avansate utilizate de consumatori;

(c)servicii de transport de călători aerian, feroviar, maritim și cu autobuzul;

(d)servicii bancare;

(e)cărți electronice;

(f)comerț electronic.

3.Capitolele I, VI și VII din prezenta directivă se aplică următoarelor elemente:

(a)contractele de achiziții publice și de concesiune care fac obiectul Directivei 2014/23/UE 42 , al Directivei 2014/24/UE și al Directivei 2014/25/UE;

(b)pregătirea și punerea în aplicare a programelor în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime 43 ; și al Regulamentului (UE) nr. 1304/2013 al Parlamentului European și al Consiliului 44 ;

(c)procedurile de atribuire a contractelor pentru serviciile publice de transport feroviar și rutier de călători, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1370/2007 al Parlamentului European și al Consiliului 45 ;

(d)infrastructura de transport, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului 46 .

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentei directive, se aplică următoarele definiții:

(1)„produse și servicii accesibile” înseamnă produse și servicii care sunt perceptibile, utilizabile și ușor de înțeles pentru persoanele cu limitări funcționale, inclusiv pentru persoanele cu handicap, în condiții de egalitate cu ceilalți; 

(2)„proiectare universală” (denumită și „proiectare pentru toți”) înseamnă proiectarea produselor, spațiilor, programelor și serviciilor astfel încât acestea să fie accesibile tuturor, în cea mai mare măsură posibilă, fără necesitatea adaptărilor sau a proiectării speciale. „Proiectarea universală” nu exclude dispozitivele de asistență pentru categorii speciale de persoane cu limitări funcționale, inclusiv de persoane cu handicap, acolo unde sunt necesare;

(3)„persoane cu limitări funcționale” înseamnă persoanele care au incapacități fizice, mentale, intelectuale sau senzoriale, incapacități legate de vârstă sau alte limitări ale performanțelor corpului uman, permanente sau temporare, care, în interacțiune cu diferite bariere, pot limita accesul la produse și la servicii și pot conduce la o situație ce impune adaptarea acestor produse și servicii la nevoile lor specifice;

(4)„persoanele cu handicap” includ persoanele care au incapacități fizice, mentale, intelectuale sau senzoriale pe termen lung, care, în interacțiune cu diferite bariere, pot împiedica participarea lor deplină și efectivă la viața socială în condiții de egalitate cu ceilalți;

(5)„produs” înseamnă o substanță, preparat sau bun produs printr-un proces de prelucrare, altul decât produsele alimentare, furajele, plantele și animalele vii, produsele de origine umană și produsele de origine vegetală și animală care sunt direct legate de reproducerea lor viitoare;

(6)„servicii mass-media audiovizuale” înseamnă servicii în sensul articolului 1 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2010/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului 47 ;

(7)„servicii de telefonie” înseamnă servicii în sensul articolului 2 litera (c) din Directiva 2002/21/CE a Parlamentului European și a Consiliului 48 ;

(8)„punere la dispoziție pe piață” înseamnă orice furnizare a unui produs pentru distribuție, consum sau uz pe piața Uniunii în cursul unei activități comerciale, contra cost sau gratuit;

(9)„introducere pe piață” înseamnă prima punere la dispoziție a unui produs pe piața Uniunii;

(10)„producător” înseamnă orice persoană fizică sau juridică care fabrică un produs sau pentru care un produs este conceput sau fabricat și care comercializează produsul respectiv în nume propriu sau sub propria marcă comercială;

(11)„reprezentant autorizat” înseamnă orice persoană fizică sau juridică stabilită în Uniune, care a primit din partea unui producător un mandat scris de a acționa în numele său pentru îndeplinirea unor sarcini determinate;

(12)„importator” înseamnă orice persoană fizică sau juridică stabilită în Uniune și care introduce un produs dintr-o țară terță pe piața Uniunii;

(13)„distribuitor” înseamnă orice persoană fizică sau juridică din lanțul de furnizare, alta decât producătorul sau importatorul, care pune un produs la dispoziție pe piață;

(14)"operatori economici" înseamnă producătorul, reprezentantul autorizat, importatorul, distribuitorul și prestatorul de servicii;

(15)„consumator” înseamnă orice persoană fizică care cumpără produsul în cauză sau beneficiază de serviciul în cauză în scopuri care nu sunt legate de activitatea sa comercială, industrială, artizanală sau profesională;

(16)„microîntreprindere” înseamnă o întreprindere care are sub 10 angajați și a cărei cifră de afaceri anuală și/sau al cărei total al bilanțului anual nu depășește 2 milioane EUR;

(17)„standard armonizat” înseamnă un standard armonizat, astfel cum este definit la articolul 2 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 1025/2012;

(18)„specificație tehnică comună” înseamnă o specificație tehnică în sensul articolului 2 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1025/2012, care constituie un mijloc de a se conforma cerințelor de accesibilitate aplicabile unui produs sau serviciu;

(19)„rechemare” înseamnă orice măsură care are ca scop returnarea unui produs ce a fost pus deja la dispoziția utilizatorului final;

(20)„retragere” înseamnă orice măsură care are ca scop împiedicarea punerii la dispoziție pe piață a unui produs prezent în lanțul de aprovizionare;

(21)„comerț electronic” înseamnă vânzarea online de produse și servicii.

CAPITOLUL II

CERINȚELE DE ACCESIBILITATE ȘI LIBERA CIRCULAȚIE

Articolul 3

Cerințele de accesibilitate

1.Statele membre se asigură că produsele și serviciile menționate la articolul 1 alineatele (1) și (2) sunt conforme cu cerințele de accesibilitate prevăzute în anexa I, în conformitate cu alineatele (2)-(9) ale prezentului articol.

2.Echipamentele informatice și sistemele de operare de uz general sunt conforme cu cerințele stabilite în secțiunea I a anexei I.

3.Următoarele terminale pentru autoservire: bancomatele, automatele pentru tichete și automatele de check-in sunt conforme cu cerințele stabilite în secțiunea II a anexei I.

4.Serviciile de telefonie, inclusiv serviciile de urgență și echipamentele terminale aferente cu capacități informatice avansate utilizate de consumatori sunt conforme cu cerințele stabilite în secțiunea III a anexei I.

5.Serviciile mass-media audiovizuale și echipamentele aferente cu capacități informatice avansate utilizate de consumatori sunt conforme cu cerințele stabilite în secțiunea IV a anexei I.

6.Serviciile de transport de călători aerian, feroviar, maritim și cu autobuzul, site-urile web, serviciile integrate pe dispozitive mobile, sistemele inteligente de emitere a biletelor și transmiterea în timp real a informațiilor, precum și terminalele pentru autoservire, automatele pentru tichete și automatele de check-in utilizate pentru prestarea de servicii de transport de călători sunt conforme cu cerințele corespunzătoare stabilite în secțiunea V a anexei I.

7.Serviciile bancare, site-urile web, serviciile bancare integrate pe dispozitive mobile, terminalele pentru autoservire, inclusiv bancomatele utilizate pentru prestarea de servicii bancare sunt conforme cu cerințele stabilite în secțiunea VI a anexei I.

8.Cărțile electronice sunt conforme cu cerințele stabilite în secțiunea VII a anexei I.

9.Comerțul electronic este conform cu cerințele stabilite în secțiunea VIII a anexei I.

10.Statele membre pot decide, luând în considerare condițiile naționale, că mediul construit utilizat de clienții serviciilor de transport de călători, inclusiv mediul gestionat de prestatorii de servicii și de operatorii de infrastructură și mediul construit utilizat de clienții serviciilor bancare, de centrele de servicii pentru clienți și de magazinele gestionate de operatori de telefonie trebuie să respecte cerințele de accesibilitate din secțiunea X a anexei I, în scopul de a maximiza utilizarea acestora de către persoanele cu limitări funcționale, inclusiv de către persoanele cu handicap.

Articolul 4

Libera circulație

Statele membre nu pot împiedica punerea la dispoziție pe piață, pe teritoriul lor, a produselor și a serviciilor care sunt conforme cu prezenta directivă din motive legate de cerințele de accesibilitate.

CAPITOLUL III

OBLIGAȚIILE OPERATORILOR ECONOMICI

Articolul 5

Obligațiile producătorilor

1.Atunci când își introduc pe piață produsele, producătorii trebuie să se asigure că acestea au fost proiectate și fabricate în conformitate cu cerințele de accesibilitate aplicabile prevăzute la articolul 3.

2.Producătorii întocmesc documentația tehnică în conformitate cu anexa II și efectuează procedura de evaluare a conformității menționată în anexa respectivă sau dispun efectuarea acestei proceduri.

În cazul în care s-a demonstrat conformitatea unui produs cu cerințele de accesibilitate aplicabile prin procedura menționată, producătorii întocmesc o declarație de conformitate UE și aplică marcajul CE.

3.Producătorii se asigură că există proceduri care garantează conformitatea permanentă a producției de serie. Modificările în proiectare sau cele referitoare la caracteristicile produsului și modificările standardelor armonizate sau ale altor specificații tehnice, în raport cu care se declară conformitatea unui produs, se iau în considerare în mod corespunzător.

4.Producătorii păstrează un registru de plângeri, de produse neconforme și de rechemări de produse și informează distribuitorii cu privire la orice astfel de activități de monitorizare.

5.Producătorii se asigură de faptul că produsele lor poartă tipul, lotul sau numărul de serie sau alt element de identificare. Dacă mărimea sau natura produsului nu permite acest lucru, producătorii se asigură că informația solicitată este prevăzută pe ambalaj sau într-un document care însoțește produsul.

6.Producătorii indică pe produs numele lor, denumirea lor comercială înregistrată sau marca lor înregistrată și adresa la care pot fi contactați sau, dacă acest lucru nu este posibil, pe ambalaj sau într-un document care însoțește produsul. Adresa trebuie să indice un singur punct de contact pentru producător.

7.Producătorii se asigură că produsul este însoțit de instrucțiuni și informații de siguranță, într-o limbă ușor de înțeles pentru consumatori și utilizatorii finali, după cum se stabilește de către statul membru în cauză.

8.Producătorii care consideră sau au motive să creadă că un produs pe care l-au introdus pe piață nu este conform prezentei directive iau de îndată măsurile corective necesare pentru a aduce în conformitate respectivul produs, pentru a-l retrage sau pentru a-l rechema, după caz. În plus, în cazul în care produsul prezintă un risc legat de accesibilitate, producătorii informează imediat în acest sens autoritățile naționale competente din statele membre în care au pus la dispoziție pe piață produsul, indicând detaliile, în special cu privire la neconformitate și la orice măsuri corective luate.

9.Producătorii, în urma unei cereri motivate din partea unei autorități naționale competente, furnizează acesteia toate informațiile și documentația necesară pentru a demonstra conformitatea produsului, într-o limbă care poate fi ușor înțeleasă de către autoritatea în cauză. Ei cooperează cu autoritatea respectivă, la cererea acesteia, cu privire la orice acțiune întreprinsă pentru eliminarea riscurilor prezentate de produsele pe care le-au introdus pe piață, cu scopul de a asigura conformitatea cu cerințele menționate la articolul 3.

Articolul 6

Reprezentanți autorizați

1.Un producător poate numi printr-un mandat scris un reprezentant autorizat. Obligațiile prevăzute la articolul 5 alineatul (1) și întocmirea documentației tehnice nu sunt incluse în mandatul reprezentantului autorizat.

2.Reprezentantul autorizat îndeplinește sarcinile prevăzute în mandatul primit de la producător. Mandatul permite reprezentantului autorizat să îndeplinească cel puțin următoarele:

(a)în urma unei cereri motivate din partea unei autorități naționale competente, să furnizeze acestei autorități toate informațiile și documentația necesară pentru a demonstra conformitatea produsului;

(b)să coopereze cu autoritățile naționale competente, la cererea acestora, cu privire la orice acțiune întreprinsă pentru eliminarea riscurilor prezentate de produsele acoperite de mandatul lor.

Articolul 7

Obligațiile importatorilor

1.Importatorii introduc pe piață numai produse conforme.

2.Înainte de introducerea unui produs pe piață, importatorii se asigură că procedura de evaluare a conformității stabilită în anexa II a fost efectuată de către producător. Aceștia se asigură că producătorul a întocmit documentația tehnică cerută în anexa respectivă, că produsul poartă marcajul CE și este însoțit de documentele necesare și că producătorul a respectat cerințele prevăzute la articolul 5 alineatele (5) și (6).

3.În cazul în care un importator consideră sau are motive să creadă că un produs nu este în conformitate cu cerințele de accesibilitate menționate la articolul 3, el nu introduce produsul pe piață până când acesta nu devine conform. În plus, atunci când produsul prezintă un risc, importatorul informează producătorul și autoritățile de supraveghere a pieței în acest sens.

4.Importatorii indică pe produs numele lor, denumirea lor comercială înregistrată sau marca lor înregistrată și adresa la care pot fi contactați sau, dacă acest lucru nu este posibil, pe ambalaj sau într-un document care însoțește produsul.

5.Importatorii se asigură că produsul este însoțit de instrucțiuni și informații într-o limbă ușor de înțeles pentru consumatori și utilizatorii finali, după cum se stabilește de către statul membru în cauză.

6.Importatorii se asigură că, atât timp cât un produs constituie responsabilitatea lor, condițiile de depozitare sau de transport nu periclitează conformitatea sa cu cerințele de accesibilitate menționate la articolul 3.

7.Importatorii păstrează un registru de plângeri, de produse neconforme și de rechemări de produse și informează distribuitorii cu privire la orice astfel de activități de monitorizare.

8.Importatorii care consideră sau au motive să creadă că un produs pe care l-au introdus pe piață nu este conform cerințelor menționate la articolul 3 iau de îndată măsurile corective necesare pentru a aduce respectivul produs în conformitate, pentru a-l retrage sau pentru a-l rechema, după caz. În plus, în cazul în care produsul prezintă un risc, importatorii informează imediat în acest sens autoritățile naționale competente din statele membre în care au pus la dispoziție pe piață produsul, indicând detaliile, în special cu privire la neconformitate și la orice măsuri corective luate.

9.Importatorii, în urma unei cereri motivate din partea unei autorități naționale competente, furnizează acesteia toate informațiile și documentația necesară pentru a demonstra conformitatea unui produs, într-o limbă care poate fi ușor înțeleasă de către autoritatea în cauză. Aceștia cooperează cu autoritatea respectivă, la cererea acesteia, cu privire la orice acțiune întreprinsă pentru eliminarea riscurilor prezentate de produsele pe care le-au introdus pe piață.

Articolul 8

Obligațiile distribuitorilor

1.În cazul în care pun la dispoziție un produs pe piață, distribuitorii acționează cu grija cuvenită privind cerințele prezentei directive.

2.Înainte de a pune la dispoziție un produs pe piață, distribuitorii verifică dacă produsul poartă marcajul CE, dacă acesta este însoțit de documentele prevăzute și de instrucțiuni și informații într-o limbă ușor de înțeles de către consumatori și alți utilizatori finali din statul membru în care produsul este pus la dispoziție pe piață și dacă producătorul și importatorul au respectat cerințele prevăzute la articolul 5 alineatele (5) și (6) și la articolul 7 alineatul (4).

3.În cazul în care un distribuitor consideră sau are motive să creadă că un produs nu este în conformitate cu cerințele de accesibilitate menționate la articolul 3, el nu pune la dispoziție produsul pe piață până când acesta nu devine conform. În plus, în cazul în care produsul prezintă un risc, distribuitorul informează producătorul și autoritățile de supraveghere a pieței în acest sens.

4.Distribuitorii se asigură că, atât timp cât un produs constituie responsabilitatea lor, condițiile de depozitare sau de transport nu periclitează conformitatea sa cu cerințele menționate la articolul 3.

5.Distribuitorii care consideră sau au motive să creadă că un produs pe care l-au pus la dispoziție pe piață nu este conform cu prezenta directivă iau de îndată măsurile corective necesare pentru a aduce respectivul produs în conformitate, pentru a-l retrage sau pentru a-l rechema, după caz. În plus, în cazul în care produsul prezintă un risc, distribuitorii informează imediat în acest sens autoritățile naționale competente din statele membre în care au pus la dispoziție pe piață produsul, indicând detaliile, în special cu privire la neconformitate și la orice măsuri corective luate.

6.Distribuitorii, în urma unei cereri motivate din partea unei autorități naționale competente, furnizează acesteia toate informațiile și documentația necesară pentru a demonstra conformitatea produsului. Aceștia cooperează cu autoritatea respectivă, la cererea acesteia, cu privire la orice acțiune de eliminare a riscurilor prezentate de produsele puse la dispoziție pe piață.

Articolul 9

Situațiile în care obligațiile producătorilor se aplică importatorilor și distribuitorilor

Un importator sau un distribuitor este considerat producător în sensul prezentei directive și este supus obligațiilor ce revin producătorului în temeiul articolului 5 atunci când introduce pe piață un produs sub numele său sau marca sa ori modifică un produs deja introdus pe piață într-o manieră care poate afecta conformitatea cu cerințele prezentei directive.

Articolul 10

Identificarea operatorilor economici

1.Operatorii economici transmit, la cerere, către autoritățile de supraveghere a pieței datele de identificare ale:

(a)oricărui operator economic care le-a furnizat un produs;

(b)oricărui operator economic căruia i-au furnizat un produs.

2.Operatorii economici sunt în măsură să prezinte informațiile prevăzute la alineatul (1) timp de 10 ani după ce le-a fost furnizat produsul și timp de 10 ani după ce au furnizat produsul.

Articolul 11

Obligațiile prestatorilor de servicii

1.Prestatorii de servicii se asigură că proiectează și prestează servicii în conformitate cu articolul 3.

2.Prestatorii de servicii pregătesc informațiile necesare în conformitate cu anexa III, explicând modul în care serviciile îndeplinesc cerințele de accesibilitate prevăzute la articolul 3. Informațiile sunt puse la dispoziția publicului în formă scrisă și orală, inclusiv într-un mod accesibil pentru persoanele cu limitări funcționale și persoanele cu handicap. Prestatorii de servicii păstrează informațiile atât timp cât serviciul este disponibil.

3.Prestatorii de servicii se asigură că sunt instituite proceduri care garantează că prestarea continuă de servicii rămâne în conformitate cu cerințele de accesibilitate prevăzute la articolul 3. Modificările referitoare la caracteristicile prestării serviciului și la cerințele de accesibilitate prevăzute la articolul 3 sunt luate în considerare în mod corespunzător de către prestatorii de servicii. În caz de neconformitate, prestatorii de servicii iau măsurile corective necesare pentru a aduce serviciul în conformitate cu cerințele de accesibilitate prevăzute la articolul 3.

4.În urma unei cereri motivate din partea unei autorități competente, prestatorii de servicii îi furnizează acesteia toate informațiile necesare pentru a demonstra conformitatea serviciului cu cerințele de accesibilitate prevăzute la articolul 3. Ei cooperează cu autoritatea respectivă, la cererea acesteia, cu privire la orice acțiune întreprinsă pentru a aduce serviciul în conformitate cu aceste cerințe.

Articolul 12

Modificare fundamentală și sarcină disproporționată

1.Cerințele de accesibilitate prevăzute la articolul 3 se aplică numai în măsura în care ele nu introduc o modificare semnificativă a unui element sau a unei caracteristici a unui produs sau serviciu care duce la modificarea naturii de bază a produsului sau a serviciului.

2.Cerințele de accesibilitate prevăzute la articolul 3 se aplică în măsura în care ele nu impun o sarcină disproporționată asupra operatorilor economici în cauză.

3.Pentru a evalua măsura în care conformitatea cu cerințele de accesibilitate aplicabile produselor sau serviciilor impune o sarcină disproporționată, operatorii economici țin cont de următoarele elemente:

(a)    dimensiunea, resursele și natura operatorilor economici;

(b)costurile și beneficiile estimate pentru operatorii economici în raport cu beneficiul estimat pentru persoanele cu handicap, luând în considerare frecvența și durata de utilizare a unui produs sau a unui serviciu specific.

4.Această sarcină nu este considerată a fi disproporționată atunci când este compensată prin finanțare din alte surse decât resursele proprii ale operatorului economic, indiferent dacă acestea sunt publice sau private.

5.Evaluarea măsurii în care conformitatea cu cerințele de accesibilitate aplicabile produselor sau serviciilor impune o modificare fundamentală sau o sarcină disproporționată se efectuează de către operatorul economic.

6.În cazul în care operatorii economici au aplicat excepția prevăzută la alineatele (1)-(5) pentru un produs sau un serviciu specific, ei notifică autoritatea relevantă de supraveghere a pieței din statul membru pe teritoriul căruia produsul sau serviciul este introdus sau pus la dispoziție pe piață. Notificarea include evaluarea menționată la alineatul (3). Microîntreprinderile sunt exceptate de la această cerință de notificare, dar trebuie să fie în măsură să prezinte documentele relevante la cererea unei autorități relevante de supraveghere a pieței.

CAPITOLUL IV

Standarde armonizate, specificații tehnice comune și conformitatea produselor și a serviciilor

Articolul 13

Prezumția de conformitate

Produsele și serviciile care sunt conforme cu standardele armonizate sau cu părți ale acestora, ale căror referințe au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, sunt considerate a fi în conformitate cu cerințele de accesibilitate vizate de acele standarde sau părți ale acestora, menționate la articolul 3.

Articolul 14

Specificațiile tehnice comune

1.În cazul în care nicio trimitere la standardele armonizate nu a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 și în care, pentru armonizarea pieței, ar fi necesare mai multe detalii privind cerințele de accesibilitate aplicabile anumitor produse și servicii, Comisia poate adopta acte de punere în aplicare care să stabilească specificații tehnice comune („STC”) pentru cerințele de accesibilitate prevăzute în anexa I la prezenta directivă. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 24 alineatul (2) din prezenta directivă.

2.Produsele și serviciile care sunt conforme cu STC menționate la alineatul (1) sau cu părți ale acestora sunt considerate a fi conforme cu cerințele de accesibilitate prevăzute la articolul 3, vizate de respectivele STC sau părți ale acestora.

Articolul 15

Declarația de conformitate UE a produselor

1.Declarația de conformitate UE atestă faptul că îndeplinirea cerințelor de accesibilitate relevante menționate la articolul 3 a fost demonstrată. În cazul în care a fost aplicată excepția prevăzută la articolul 12, declarația de conformitate UE stipulează cerințele de accesibilitate care fac obiectul acestei excepții.

2.Declarația de conformitate UE este stabilită conform modelului prevăzut în anexa III la Decizia nr. 768/2008/CE. Ea conține elementele stipulate în anexa II la prezenta directivă și este actualizată constant. Cerințele privind documentația tehnică evită impunerea unei sarcini disproporționate asupra microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii. Declarația se traduce în limba sau limbile cerute de statul membru pe a cărui piață este introdus sau pus la dispoziție produsul.

3.În cazul în care un produs intră sub incidența mai multor acte ale Uniunii prin care se solicită o declarație de conformitate UE, se întocmește o singură declarație de conformitate UE în temeiul tuturor acestor acte ale Uniunii. Declarația respectivă menționează actele în cauză, inclusiv referințele de publicare.

4.Prin întocmirea declarației de conformitate UE, producătorul își asumă responsabilitatea pentru conformitatea produsului.

Articolul 16

Principii generale ale marcajului CE pentru produse

Marcajul CE face obiectul principiilor generale prevăzute la articolul 30 din Regulamentul (CE) nr. 765/2008.

CAPITOLUL V

SUPRAVEGHEREA PIEȚEI, CONFORMITATEA ȘI PROCEDURA DE SALVGARDARE LA NIVELUL UNIUNII

Articolul 17

Supravegherea pe piață a produselor

1.Articolul 15 alineatul (3) și articolele 16-29 din Regulamentul (CE) nr. 765/2008 se aplică produselor.

2.Atunci când efectuează supravegherea pe piață a produselor, autoritățile de supraveghere a pieței revizuiesc evaluarea menționată la articolul 12.

3.Statele membre se asigură că informațiile deținute de autoritățile de supraveghere a pieței în ceea ce privește conformitatea operatorilor economici cu cerințele de accesibilitate aplicabile prevăzute la articolul 3 și evaluarea excepțiilor prevăzute la articolul 12 sunt puse la dispoziția consumatorilor, la cererea acestora și într-un format accesibil, cu excepția situației în care aceste informații nu pot fi furnizate din motive de confidențialitate, astfel cum se prevede la articolul 19 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 765/2008.

Articolul 18

Conformitatea serviciilor

1.Statele membre stabilesc, pun în aplicare și actualizează periodic proceduri adecvate pentru:

(a)a controla conformitatea serviciilor enumerate la articolul 1 alineatul (2) cu cerințele prevăzute în prezenta directivă și evaluarea excepțiilor prevăzute la articolul 12;

(b)a monitoriza reclamațiile sau rapoartele privind aspecte legate de neconformitatea serviciilor menționate la articolul 1 alineatul (2) cu cerințele de accesibilitate prevăzute la articolul 3;

(c)a verifica dacă operatorul economic a luat măsurile corective necesare.

2.Statele membre desemnează autoritățile de supraveghere a pieței responsabile pentru punerea în aplicare a procedurilor menționate la alineatul (1).

Statele membre garantează că publicul este informat cu privire la existența, competențele și identitatea autorităților menționate în primul paragraf. Autoritățile respective furnizează aceste informații la cerere și în formate accesibile.

Articolul 19

Procedura aplicabilă produselor care prezintă un risc în materie de accesibilitate la nivel național

1.În cazul în care autoritățile de supraveghere a pieței dintr-un stat membru au luat măsuri în conformitate cu articolul 20 din Regulamentul (CE) nr. 765/2008 sau în cazul în care au motive suficiente să considere că un produs care face obiectul prezentei directive prezintă un risc legat de aspectele de accesibilitate reglementate de prezenta directivă, acestea realizează o evaluare cu privire la produsul în cauză, acoperind toate cerințele prevăzute în prezenta directivă. Operatorii economici relevanți cooperează pe deplin cu autoritățile de supraveghere a pieței.

În cazul în care, pe parcursul evaluării respective, autoritățile de supraveghere a pieței constată că produsul nu este conform cerințelor stabilite în prezenta directivă, acestea solicită de îndată operatorului economic relevant să întreprindă toate acțiunile corective adecvate pentru a aduce produsul în conformitate cu acele cerințe sau pentru a retrage produsul de pe piață ori pentru a-l rechema în decursul unei perioade rezonabile, proporțională cu natura riscului și stabilită de autoritățile respective.

Articolul 21 din Regulamentul (CE) nr. 765/2008 se aplică măsurilor menționate în paragraful al doilea.

2.În cazul în care autoritățile de supraveghere a pieței consideră că neconformitatea nu se limitează la teritoriul lor național, ele informează Comisia și celelalte state membre cu privire la rezultatele evaluării și la acțiunile pe care le-au solicitat din partea operatorului economic.

3.Operatorul economic se asigură că sunt întreprinse toate măsurile corective adecvate pentru toate produsele vizate pe care acesta le-a pus la dispoziție pe piață în cadrul Uniunii.

4.În cazul în care operatorul economic relevant nu întreprinde măsurile corective adecvate în termenul menționat la alineatul (1) al doilea paragraf, autoritățile de supraveghere a pieței iau toate măsurile provizorii corespunzătoare pentru a interzice sau a restrânge punerea la dispoziție a produsului pe piețele lor naționale, pentru a retrage produsul de pe piață sau pentru a-l rechema. Autoritățile de supraveghere a pieței informează de îndată Comisia și celelalte state membre cu privire la măsurile respective.

5.Informațiile menționate la alineatul (4) includ toate detaliile disponibile, în special datele necesare pentru identificarea produsului neconform, originea produsului, natura neconformității invocate și riscul pe care aceasta îl implică, natura și durata măsurilor naționale adoptate, precum și argumentele prezentate de operatorul economic relevant. Autoritățile de supraveghere a pieței indică, în special, dacă neconformitatea se datorează uneia dintre următoarele situații:

(a)neconformității produsului cu cerințe legate de cele stabilite la articolul 3 din prezenta directivă sau

(b)deficiențelor existente în ceea ce privește standardele armonizate menționate la articolul 13, care conferă o prezumție de conformitate.

6.Statele membre, altele decât statul membru care a inițiat procedura, informează imediat Comisia și celelalte state membre cu privire la măsurile adoptate și informațiile suplimentare referitoare la neconformitatea produsului în cauză aflate la dispoziția lor și cu privire la obiecțiile lor, în caz de dezacord cu măsura națională notificată.

7.În cazul în care, în termen de trei luni de la primirea informațiilor menționate la alineatul (4), niciun stat membru și nici Comisia nu ridică vreo obiecție cu privire la o măsură provizorie luată de un stat membru, măsura respectivă este considerată justificată.

8.Statele membre se asigură că se iau măsurile restrictive corespunzătoare în legătură cu produsul în cauză, cum ar fi retragerea fără întârziere a produsului de pe piețele lor.

Articolul 20

Procedura de salvgardare la nivelul Uniunii

1.În cazul în care, la finalizarea procedurii prevăzute la articolul 19 alineatele (3) și (4), se ridică obiecții la adresa unei măsuri luate de un stat membru sau în cazul în care Comisia consideră că o măsură națională contravine legislației Uniunii, Comisia inițiază de îndată consultări cu statele membre și cu operatorul (operatorii) economic(i) în cauză și evaluează măsura națională. Pe baza rezultatelor evaluării respective, Comisia decide dacă măsura națională este justificată sau nu.

Comisia adresează decizia sa tuturor statelor membre și o comunică imediat acestora și operatorului (operatorilor) economic(i) relevant (relevanți).

2.În cazul în care măsura națională este considerată justificată, toate statele membre iau măsurile necesare pentru a garanta că produsul neconform este retras de pe piețele lor și informează Comisia în consecință. În cazul în care măsura națională este considerată nejustificată, statul membru în cauză retrage măsura.

3.Atunci când măsura națională este considerată justificată și neconformitatea produsului este atribuită unei deficiențe a standardelor armonizate menționate la articolul 19 alineatul (5) litera (b), Comisia aplică procedura prevăzută la articolul 11 din Regulamentul (UE) nr. 1025/2012.

CAPITOLUL VI

CERINȚE DE ACCESIBILITATE ÎN ALTE ACTE LEGISLATIVE ALE UE

Articolul 21

Aplicabilitatea cerințelor de accesibilitate la alte acte ale Uniunii

Cerințele de accesibilitate stabilite în secțiunea IX a anexei I se aplică:

(a)la stabilirea specificațiilor tehnice și a criteriilor de atribuire referitoare la toate contractele de achiziții publice și de concesiune al căror obiect este destinat utilizării de către persoane, indiferent dacă este vorba de publicul larg sau de personalul autorității contractante sau al entității contractante, și care fac obiectul Directivei 2014/23/UE 49 , al Directivei 2014/24/UE 50 și al Directivei 2014/25/UE 51 .

(b)la stabilirea cerințelor de accesibilitate la care se face referire în procesul de pregătire și de punere în aplicare a programelor în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1303/2013 privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și al Regulamentului (UE) nr. 1304/2013 privind Fondul social european;

(c)la stabilirea cerințelor de accesibilitate legate de criteriile sociale și de calitate, stabilite de autoritățile competente în cadrul procedurilor de atribuire a contractelor pentru serviciile publice de transport feroviar și rutier de călători, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1370/2007;

(d)infrastructurii de transport în conformitate cu articolul 37 din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013.

Articolul 22
Sarcină disproporționată

1.Cerințele de accesibilitate prevăzute la articolul 21 se aplică în măsura în care ele nu impun o sarcină disproporționată asupra autorităților competente în sensul respectivului articol.

2.Pentru a evalua măsura în care conformitatea cu cerințele de accesibilitate prevăzute la articolul 21 impune o sarcină disproporționată, autoritățile competente în cauză țin cont de următoarele elemente:

(a)dimensiunea, resursele și natura autorităților competente în cauză;

(b)costurile și beneficiile estimate pentru autoritățile competente în cauză în raport cu beneficiul estimat pentru persoanele cu handicap, luând în considerare frecvența și durata de utilizare a unui produs sau a unui serviciu specific.

3.Evaluarea măsurii în care conformitatea cu cerințele de accesibilitate prevăzute la articolul 21 impune o sarcină disproporționată se efectuează de către autoritățile competente în cauză.

4.În cazul în care o autoritate competentă a aplicat excepția prevăzută la alineatele (1), (2) și (3) pentru un produs sau un serviciu specific, ea informează Comisia în acest sens. Notificarea include evaluarea menționată la alineatul (2).

Articolul 23
Specificații tehnice comune pentru alte acte ale Uniunii

Conformitatea cu STC adoptate în conformitate cu articolul 14 alineatul (1) sau cu părți ale acestora garantează conformitatea cu articolul 21.

CAPITOLUL VII

COMPETENȚE DE EXECUTARE ȘI DISPOZIȚII FINALE

Articolul 24

Procedura comitetului

1.Comisia este asistată de un comitet. Comitetul respectiv este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

2.În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Articolul 25

Asigurarea respectării normelor

1.Statele membre se asigură că există mijloace adecvate și eficace pentru a garanta respectarea prezentei directive.

2.Mijloacele menționate la alineatul (1) cuprind:

(a)dispoziții în baza cărora un consumator poate sesiza instanțele sau organismele administrative competente în temeiul dreptului intern, pentru a garanta respectarea dispozițiilor naționale de transpunere a prezentei directive;

(b)dispoziții în baza cărora organismele publice sau asociațiile, organizațiile sau alte entități juridice private care au un interes legitim în a se asigura că dispozițiile prezentei directive sunt respectate pot sesiza instanțele sau organismele administrative competente în temeiul dreptului intern, pentru a garanta respectarea dispozițiilor naționale de transpunere a prezentei directive.

Articolul 26

Sancțiuni

1.Statele membre stabilesc norme privind sancțiunile aplicabile încălcărilor dispozițiilor naționale adoptate în temeiul prezentei directive și iau toate măsurile necesare pentru a se asigura că sancțiunile sunt aplicate.

2.Sancțiunile prevăzute sunt eficiente, proporționale și disuasive.

3.Statele membre informează fără întârziere Comisia despre sancțiunile și măsurile respective, precum și, în cel mai scurt termen, despre orice modificare ulterioară care le afectează.

4.Sancțiunile țin cont de gradul de neconformitate, inclusiv de numărul de unități de produse sau de servicii neconforme, precum și de numărul de persoane afectate.

Articolul 27

Transpunere

1.Statele membre adoptă și publică actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până cel târziu la [… a se introduce data - doi ani de la data intrării în vigoare a prezentei directive]. Statele membre comunică de îndată Comisiei textul acestor acte.

2.Statele membre aplică dispozițiile respective începând cu [… a se introduce data - șase ani de la intrarea în vigoare a prezentei directive].

3.Atunci când statele membre adoptă aceste acte, ele cuprind o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o astfel de trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

4.Statele membre comunică Comisiei textul principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

5.Statele membre care utilizează posibilitatea prevăzută la articolul 3 alineatul (10) comunică Comisiei textul principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în acest scop și informează Comisia cu privire la progresele realizate în punerea în aplicare a acestora.

Articolul 28

Raportarea și reexaminarea

Până la [… a se introduce data - cinci ani de la punerea în aplicare a prezentei directive] și ulterior la fiecare cinci ani, Comisia transmite Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor un raport privind aplicarea prezentei directive.

1.Ținând cont de evoluțiile sociale, economice și tehnologice, raportul abordează, printre altele, evoluția accesibilității produselor și a serviciilor și impactul asupra operatorilor economici și a persoanelor cu handicap, identificând, acolo unde este posibil, oportunități de reducere a sarcinii administrative, în vederea evaluării necesității de a revizui prezenta directivă.

2.Statele membre comunică în timp util Comisiei toate informațiile necesare pentru întocmirea de către Comisie a unui astfel de raport.

3.Raportul Comisiei ține cont de punctele de vedere ale actorilor economici și ale organizațiilor neguvernamentale relevante, inclusiv ale organizațiilor care reprezintă persoanele cu handicap și persoanele în vârstă.

Articolul 29

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 30

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles,

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

Denumirea propunerii/inițiativei

Domeniul (domeniile) de politică în cauză în structura ABM/ABB 52

Tipul propunerii/inițiativei

X Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune nouă

◻ Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune nouă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare 53  

◻ Propunerea/inițiativa se referă la prelungirea unei acțiuni existente 

◻ Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune reorientată către o acțiune nouă 

Obiectiv(e)

Obiectiv(e) strategic(e) multianual(e) al(e) Comisiei vizat(e) de propunere/inițiativă 

Obiectiv(e) specific(e) și activitatea (activitățile) ABM/ABB în cauză

Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

A se preciza efectele pe care propunerea/inițiativa ar trebui să le aibă asupra beneficiarilor vizați/ grupurilor vizate.

Indicatori de rezultat și de impact

A se preciza indicatorii care permit monitorizarea punerii în aplicare a propunerii/inițiativei.

Motivele propunerii/inițiativei

Cerință (cerințe) de îndeplinit pe termen scurt sau lung 

Valoarea adăugată a implicării UE

Învățăminte desprinse din experiențe anterioare similare

Compatibilitatea și posibila sinergie cu alte instrumente corespunzătoare

Durata și impactul financiar

◻ Propunere/inițiativă pe durată determinată

◻    Propunere/inițiativă în vigoare din [ZZ/LL]AAAA până la [ZZ/LL]AAAA

◻    Impact financiar din AAAA până în AAAA

X Propunere/inițiativă pe durată nedeterminată

punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate din AAAA până în AAAA,

urmată de o perioadă de funcționare în regim de croazieră.

Modul (modurile) de gestiune preconizat(e) 54  

Începând cu bugetul 2015

X Gestiune directă asigurată de către Comisie

◻ prin intermediul serviciilor sale, inclusiv al personalului din delegațiile Uniunii;

◻    prin intermediul agențiilor executive;

◻ Gestiune partajată cu statele membre

◻ Gestiune indirectă, cu delegarea sarcinilor de execuție:

◻ țărilor terțe sau organismelor pe care le-au desemnat acestea;

◻ organizațiilor internaționale și agențiilor acestora (a se preciza);

◻BEI și Fondului european de investiții;

◻ organismelor menționate la articolele 208 și 209 din Regulamentul financiar;

◻ organismelor de drept public;

◻ organismelor de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să prezinte garanții financiare adecvate;

◻ organismelor de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și care prezintă garanții financiare adecvate;

◻ persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul PESC, în temeiul titlului V din TUE, identificate în actul de bază relevant.

Dacă se indică mai multe moduri de gestiune, a se furniza detalii suplimentare în secțiunea „Observații“.

Observații

MĂSURI DE GESTIONARE

Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare

A se preciza frecvența și condițiile aferente acestor dispoziții.

Sistemul de gestiune și de control

Riscul (riscurile) identificat(e).

Informații privind sistemul de control intern instituit

Estimarea costurilor și a beneficiilor controalelor și evaluarea nivelului estimat al riscului de eroare

Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate.

IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate) 

Linii bugetare existente

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

Noile linii bugetare solicitate

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

Impactul estimat asupra cheltuielilor

[Această secțiune ar trebui completată folosind foaia de calcul privind datele bugetare cu caracter administrativ  (al doilea document din anexa la prezenta fișă financiară) și încărcată în CISNET pentru consultarea interservicii.]

Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor 

milioane EUR (cu trei zecimale)

În conformitate cu articolul 28 al propunerii, în anul n+5 va avea loc o revizuire. Este probabil ca o astfel de revizuire să fie însoțită de asistență externă sau de un studiu extern.

milioane EUR (cu trei zecimale)

milioane EUR (cu trei zecimale)

Impactul estimat asupra creditelor operaționale

◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite operaționale

◻    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos:

Credite de angajament în milioane EUR (cu trei zecimale)

Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

Sinteză 

◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ

X Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu trei zecimale)

Necesarul de credite în materie de resurse umane va fi acoperit de creditele DG-ului care sunt deja alocate pentru gestionarea acțiunii și/sau realocate intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate DGului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare.

 Necesarul de resurse umane estimat

X Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane.

◻    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Estimări în echivalent normă întreagă

XX este domeniul de politică sau titlul din buget în cauză.

Necesarul de resurse umane va fi asigurat din efectivele de personal ale DG-ului în cauză alocate deja pentru gestionarea acțiunii și/sau realocate intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare.

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

Compatibilitatea cu actualul cadru financiar multianual

X    Propunerea/inițiativa este compatibilă cu cadrul financiar multianual existent.

◻    Propunerea/inițiativa necesită o reprogramare a rubricii corespunzătoare din cadrul financiar multianual.

◻    Propunerea/inițiativa necesită recurgerea la instrumentul de flexibilitate sau la revizuirea cadrului financiar multianual 66 .

Contribuția terților

X Propunerea/inițiativa nu prevede cofinanțare din partea terților.

Propunerea/inițiativa prevede cofinanțare, estimată în cele ce urmează:

Credite de angajament în milioane EUR (cu 3 zecimale)

Impactul estimat asupra veniturilor

X    Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

◻    Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

◻    asupra resurselor proprii

◻    asupra diverselor venituri

milioane EUR (cu trei zecimale)

Pentru diversele venituri alocate, a se preciza linia bugetară (liniile bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).

A se preciza metoda de calcul a impactului asupra veniturilor.

(1) Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (CNUDPH), disponibilă la adresa: http://www.un.org/disabilities/default.asp?id=150 .

(2) În timp ce toate statele membre ale UE au semnat CNUDPH, în Finlanda, Irlanda și Țările de Jos convenția este, în prezent, în curs de ratificare.

(3) Strategia europeană 2010-2020 pentru persoanele cu handicap, COM (2010) 636 final, disponibilă la adresa: http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2010:0636:FIN:ro:PDF  

(4)

   În conformitate cu Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap, persoanele cu handicap includ persoanele cu incapacități fizice, mentale, intelectuale sau senzoriale pe termen lung, care, în interacțiune cu diferite bariere, pot împiedica participarea deplină și efectivă a acestora la viața socială în condiții de egalitate cu ceilalți.

(5) Comisia a prezentat o propunere care prevede, printre altele, ca persoanele cu handicap să fie tratate în condiții de egalitate cu ceilalți, COM(2008) 426 final.

(6) M/376: mandat de standardizare acordat CEN, CENELEC și ETSI în sprijinul cerințelor europene de accesibilitate aplicabile achizițiilor publice de produse și servicii în domeniul TIC: http://ec.europa.eu/growth/tools-databases/mandates/index.cfm?fuseaction=search.detail&id=333  

(7) Acest standard este armonizat cu standardele SUA prevăzute în secțiunea 508 a legii privind inserția profesională în Statele Unite (Rehabilitation Act).

(8) M/420: mandat de standardizare acordat CEN, CENELEC și ETSI în sprijinul cerințelor europene de accesibilitate aplicabile achizițiilor publice în domeniul mediului construit: http://ec.europa.eu/growth/tools-databases/mandates/index.cfm?fuseaction=search.detail&id=392 http://www.cen.eu/cen/Sectors/Sectors/Accessibility/Construction/Pages/Allpresentations.aspx ; .

(9) M/473: mandat de standardizare acordat CEN, CENELEC și ETSI pentru a integra abordarea „proiectare pentru toți” în inițiativele de standardizare relevante: http://ec.europa.eu/growth/tools-databases/mandates/index.cfm?fuseaction=search.detail&id=461
ftp://ftp.cencenelec.eu/CEN/Sectors/List/Accessibility/DfAmandate.pdf

(10) JO L 316, 14.11.2012, p. 12.

(11) COM(2014) 910, Programul de lucru al Comisiei pentru 2015 - Un nou început, disponibilă la adresa: http://ec.europa.eu/atwork/pdf/cwp_2015_ro.pdf  

(12) http://www.ohchr.org/EN/HRBodies/CRPD/Pages/GC.aspx  

(13) Planul inițial de punere în aplicare a Strategiei europene 2010-2020 pentru persoanele cu handicap – Lista acțiunilor pentru 2010-2015, SEC/2010/1324 final, http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=SEC:2010:1324:FIN:en:PDF disponibil la adresa:  

(14)

   Regulamentul (CE) nr. 1107/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iulie 2006 privind drepturile persoanelor cu handicap și ale persoanelor cu mobilitate redusă pe durata călătoriei pe calea aerului (JO L 204, 26.7.2006, p. 1); Regulamentul (CE) nr. 1371/2007 privind drepturile și obligațiile călătorilor din transportul feroviar (JO L 315/14, 3.12.2007); Regulamentul (UE) nr. 1177/2010 privind drepturile pasagerilor care călătoresc pe mare și pe căi navigabile interioare (JO L 334/1, 17.12.2010); Regulamentul (UE) nr. 181/2011 privind drepturile pasagerilor care călătoresc cu autobuzul și autocarul (JO L 55/1, 28.2.2011).

(15) Regulamentul (CE) nr. 661/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 privind cerințele de omologare de tip pentru siguranța generală a autovehiculelor, a remorcilor acestora, precum și a sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate care le sunt destinate (JO L 200, 31.7.2009, p. 1).

(16) Directiva 2008/57/CE din 17 iunie 2008 privind interoperabilitatea sistemului feroviar în Comunitate (reformare) (JO L 191, 18.7.2008, p. 1) și Decizia 2008/164/CE a Comisiei din 21 decembrie 2007 privind specificația tehnică de interoperabilitate referitoare la „persoane cu mobilitate redusă” din sistemul feroviar transeuropean convențional și de mare viteză (JO L 64, 7.3.2008, p. 72).

(17) Directiva 2009/45/CE privind normele și standardele de siguranță pentru navele de pasageri (JO L 163, 25.6.2009).

(18) COM(2012) 721 final, http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2012:0721:FIN:RO:PDF disponibil la adresa:  

(19) Date EU-SILC și raportul OMS privind povara bolii la nivel global.

(20)

   COM(2012) 83, Concretizarea planului strategic de implementare a parteneriatului european pentru inovare privind îmbătrânirea activă și în condiții bune de sănătate.

(21) Secțiunea 255 a legii privind telecomunicațiile (Telecoms Act), legea privind comunicațiile și accesibilitatea video (Communications and Video Accessibility Act), secțiunea 508 a legii privind inserția profesională (Rehabilitation Act), legea privind transportatorii aerieni (Air carriers Act), legea privind persoanele cu handicap (ADA - American with Disabilities Act) și legea intitulată „Ajutați America să voteze” (Help America Vote Act).

(22) Privind cerințele europene în materie de accesibilitate pentru achizițiile publice de produse și de servicii în domeniul TIC: http://ec.europa.eu/growth/tools-databases/mandates/index.cfm?fuseaction=search.detail&id=333

(23) Raportul redactat de Deloitte trebuie să fie publicat în paralel cu adoptarea propunerii.

(24) Raport Eurobarometru nr. 345: http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/flash_arch_360_345_en.htm .

(25) Raportul privind Grupul pentru IMM-uri redactat de Deloitte trebuie să fie publicat în paralel cu adoptarea propunerii.

(26) http://ec.europa.eu/justice/discrimination/files/dhlg_5th_report_en.pdf

(27) Raportul final privind studiul redactat de Deloitte trebuie să fie publicat în paralel cu adoptarea propunerii.

(28) www.disability-europe.net/

(29) A se vedea anexa II la Decizia nr. 768/2008/CE privind comercializarea produselor (JO L 218, 13.8.2008).

(30) JO C , , p. .

(31) Directiva 2014/33/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 de armonizare a legislațiilor statelor membre referitoare la ascensoare și la componentele de siguranță pentru ascensoare (JO L 96, 29.3.2014, p. 251).

(32) Regulamentul (CE) nr. 661/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 privind cerințele de omologare de tip pentru siguranța generală a autovehiculelor, a remorcilor acestora, precum și a sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate care le sunt destinate (JO L 200, 31.7.2009, p. 1).

(33) COM(2010) 636.

(34) Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind accesibilitatea site-urilor web ale organismelor din sectorul public, COM(2012) 721.

(35) Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind atribuirea contractelor de concesiune (JO L 94, 28.3.2014, p. 1).

(36) Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE (JO L 94, 28.3.2014, p. 65).

(37) Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale și de abrogare a Directivei 2004/17/CΕ (JO L 94, 28.3.2014, p. 243).

(38) Decizia nr. 768/2008/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 iulie 2008 privind un cadru comun pentru comercializarea produselor (JO L 218, 13.8.2008, p. 82).

(39) Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind standardizarea europeană, de modificare a Directivelor 89/686/CEE și 93/15/CEE ale Consiliului și a Directivelor 94/9/CE, 94/25/CE, 95/16/CE, 97/23/CE, 98/34/CE, 2004/22/CE, 2007/23/CE, 2009/23/CE și 2009/105/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Deciziei 87/95/CEE a Consiliului și a Deciziei nr. 1673/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 316, 14.11.2012, p. 12).

(40) Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 de stabilire a cerințelor de acreditare și de supraveghere a pieței în ceea ce privește comercializarea produselor și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 339/93 (JO L 218, 13.8.2008, p. 30).

(41) Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

(42)

   Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind atribuirea contractelor de concesiune (JO L 94, 28.3.2014, p. 1).

(43) Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 320).

(44) Regulamentul (UE) nr. 1304/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul social european și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1081/2006 al Consiliului.

(45) Regulamentul (CE) nr. 1370/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2007 privind serviciile publice de transport feroviar și rutier de călători și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 1191/69 și nr. 1107/70 ale Consiliului (JO L 315, 3.12.2007, p. 1).

(46) Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport (JO L 348, 20.12.2013, p.1).

(47) Directiva 2010/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 10 martie 2010 privind coordonarea anumitor dispoziții stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale (JO L 95, 15.4.2010, p. 1).

(48) Directiva 2002/21/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind un cadru de reglementare comun pentru rețelele și serviciile de comunicații electronice (JO L 108, 24.4.2002, p. 33).

(49) Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind atribuirea contractelor de concesiune.

(50) Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice.

(51) Directiva 2014/25/CΕ a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale.

(52) ABM (activity based management): gestiune pe activități – ABB (activity based budgeting): întocmirea bugetului pe activități.

(53) Astfel cum sunt menționate la articolul 54 alineatul (2) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.

(54) Explicațiile privind modurile de gestiune, precum și trimiterile la Regulamentul financiar sunt disponibile pe site-ul BudgWeb: http://ec.europa.eu/budget/biblio/documents/regulations/regulations_en.cfm

(55) Dif. = credite diferențiate / Nedif. = credite nediferențiate.

(56) AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb.

(57) Țările candidate și, după caz, țările potențial candidate din Balcanii de Vest.

(58) Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei.

(59) Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

(60) Realizările se referă la produsele și serviciile care vor fi furnizate (de ex.: numărul de schimburi de studenți finanțate, numărul de km de străzi construiți etc.).

(61) Conform descrierii de la punctul 1.4.2. „Obiectiv(e) specific(e)…”

(62) Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei.

(63) Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

(64) AC= agent contractual; AL= agent local; END= expert național detașat. INT = personal pus la dispoziție de agenți de muncă temporară; JED = expert tânăr în delegații.

(65) Subplafonul pentru personal extern acoperit din creditele operaționale (fostele linii „BA”).

(66) A se vedea punctele 19 și 24 din Acordul interinstituțional (pentru perioada 2007-2013).

(67) În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxe vamale, cotizații pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, și anume sume brute după deducerea unei cote de 25 % pentru costuri de colectare.

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 2.12.2015

COM(2015) 615 final

ANEXĂ

la

Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului

de apropiere a actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre în ceea ce privește cerințele de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor

{SWD(2015) 264 final}
{SWD(2015) 265 final}
{SWD(2015) 266 final}

ANEXA I

CERINȚE DE ACCESIBILITATE PREVĂZUTE LA ARTICOLUL 3 PENTRU PRODUSE ȘI SERVICII

SECTȚIUNEA IX - CERINȚE DE ACCESIBILITATE PENTRU ALTE ACTE ALE UNIUNII MENȚIONATE ÎN CAPITOLUL VI

Partea A – Produse

1.Proiectare și fabricare

Pentru a garanta o utilizare previzibilă optimă de către persoanele cu limitări funcționale, inclusiv persoanele cu handicap și cele cu deficiențe legate de vârstă, produsele trebuie să fie proiectate și fabricate în așa fel încât să fie accesibile următoarele elemente:

(a)informațiile privind utilizarea produsului, furnizate chiar pe produs (etichetare, instrucțiuni, mesaje de avertizare), care:

(i)trebuie să fie disponibile prin intermediul mai multor canale senzoriale;

(ii)trebuie să fie ușor de înțeles;

(iii)trebuie să fie sesizabile;

(iv)trebuie să fie disponibile în caractere de dimensiuni adecvate condițiilor de utilizare previzibile;

(b)ambalajul produsului, inclusiv informațiile furnizate în cadrul acestuia (deschidere, închidere, utilizare, eliminare);

(c)instrucțiunile privind utilizarea, instalarea, întreținerea, depozitarea și eliminarea produsului, care trebuie să respecte următoarele cerințe:

(i)conținutul instrucțiunilor trebuie să fie disponibil în formate de text care să permită generarea altor formate de asistență, putând fi prezentate în diferite moduri și prin intermediul mai multor canale senzoriale; și

(ii)instrucțiunile trebuie să ofere alternative la conținutul netextual;

(d)interfața pentru utilizatori a produsului (manipulare, controale și feedback, intrare și de ieșire de date) în conformitate cu punctul 2;

(e)funcționalitatea produsului, punând la dispoziție funcții adaptate nevoilor persoanelor cu limitări funcționale, în conformitate cu punctul 2;

(f)interacțiunea produsului cu dispozitivele de asistență.

2.    Proiectarea interfeței pentru utilizatori și a funcționalității

Pentru ca proiectarea și interfața pentru utilizatori a produselor, astfel cum sunt menționate la literele (d) și (e) de la punctul 1, să fie făcute accesibile, ele trebuie concepute astfel încât să respecte, după caz, următoarele cerințe:

(a)disponibilitatea comunicărilor și a orientărilor prin intermediul mai multor canale senzoriale;

(b)disponibilitatea unor moduri de comunicare și de orientare altele decât discursul;

(c)disponibilitatea unor funcții flexibile de mărire a imaginii și de contrast;

(d)disponibilitatea unei culori alternative pentru transmiterea informațiilor;

(e)disponibilitatea unor metode flexibile pentru separarea și controlul informațiilor din prim plan și a celor din fundal, inclusiv pentru reducerea zgomotului de fond și îmbunătățirea clarității;

(f)disponibilitatea unei funcții de reglare a volumului de către utilizator;

(g)disponibilitatea unei comenzi secvențiale și a unor posibilități de comandă altele decât cele bazate pe motricitatea fină;

(h)disponibilitatea unor moduri de funcționare cu rază de acțiune și intensitate limitate;

(i)disponibilitatea unei funcții care să permită evitarea declanșării unor crize declanșate de fotosensibilitate.

Partea B – Servicii

1.Pentru a garanta o utilizare previzibilă optimă de către persoanele cu limitări funcționale, inclusiv persoanele cu handicap, serviciile prestate trebuie să respecte următoarele cerințe:

(a)realizarea accesibilității mediului construit în care este prestat serviciul, inclusiv infrastructura de transport în conformitate cu partea C, fără a aduce atingere legislației naționale și a Uniunii privind protecția patrimoniului național cu valoare artistică, istorică sau arheologică;

(b)realizarea accesibilității instalațiilor, inclusiv vehiculele, ambarcațiunile și echipamentele necesare pentru prestarea serviciului după cum urmează:

(i)proiectarea spațiului construit trebuie să fie conformă cu cerințele prevăzute în partea C în ceea ce privește îmbarcarea, debarcarea, circulația și utilizarea;

(ii)informațiile trebuie să fie disponibile în diferite moduri și prin intermediul mai multor canale senzoriale;

(iii)trebuie oferite alternative la conținutul vizual netextual;

(c)garantarea accesibilității produselor utilizate pentru prestarea serviciului, în conformitate cu cerințele prevăzute în partea A;

(d)furnizarea de informații cu privire la modul de funcționare al serviciului și la caracteristicile și funcționalitățile în materie de accesibilitate după cum urmează:

(i)conținutul informațiilor trebuie să fie disponibil în formate de text care să permită generarea altor formate de asistență, putând fi prezentate în diferite moduri de către utilizatori și prin intermediul mai multor canale senzoriale;

(ii)trebuie oferite alternative la conținutul netextual;

(iii)informațiile electronice, inclusiv aplicațiile online conexe necesare pentru prestarea serviciului trebuie să fie furnizate în conformitate cu litera (e).

(e)realizarea accesibilității site-urilor web într-o manieră coerentă și adecvată pentru perceperea, utilizarea și înțelegerea lor de către utilizatori, inclusiv adaptabilitatea prezentării și interacțiunii conținutului, furnizând, după caz, o alternativă electronică accesibilă, precum și într-o manieră care să faciliteze interoperabilitatea cu diferiți agenți utilizatori și tehnologii de asistență disponibile la nivelul Uniunii și la nivel internațional;

(f)furnizarea de informații accesibile pentru a facilita complementaritatea cu serviciile de asistență;

(g)includerea unor funcții, practici, politici și proceduri, precum și a unor modificări ale funcționării serviciului menite să răspundă nevoilor persoanelor cu limitări funcționale.

Partea C – Mediul construit

1.Pentru a garanta o utilizare previzibilă autonomă a mediului construit de către persoanele cu limitări funcționale, inclusiv persoanele cu handicap, cerințele de accesibilitate trebuie să includă următoarele aspecte ale zonelor destinate accesului public:

(a)utilizarea zonelor și a instalațiilor exterioare conexe;

(b)împrejurimile clădirilor;

(c)utilizarea intrărilor;

(d)utilizarea căilor de circulație orizontală;

(e)utilizarea căilor de circulație verticală;

(f)utilizarea sălilor deschise publicului;

(g)utilizarea echipamentelor și a instalațiilor;

(h)utilizarea toaletelor și a instalațiilor sanitare;

(i)utilizarea ieșirilor, a căilor de evacuare și a elementelor pentru planificarea măsurilor de urgență;

(j)comunicări și orientări prin intermediul mai multor canale senzoriale;

(k)utilizarea instalațiilor și a clădirilor în scopul pentru care au fost destinate;

(l)protecția împotriva pericolelor în mediul interior și exterior.

SECȚIUNEA X - CERINȚE DE ACCESIBILITATE ÎN SENSUL ARTICOLULUI 3 ALINEATUL (10) ÎN CEEA CE PRIVEȘTE MEDIUL CONSTRUIT ÎN CARE SUNT PRESTATE SERVICIILE INCLUSE ÎN DOMENIUL DE APLICARE AL PREZENTEI DIRECTIVE

Pentru a garanta o utilizare previzibilă autonomă de către persoanele cu limitări funcționale, inclusiv persoanele cu handicap, a mediului construit în care este prestat serviciul menționat la articolul 3 alineatul (10), cerințele de accesibilitate trebuie să includă următoarele aspecte ale zonelor destinate accesului public:

(a)utilizarea zonelor și a instalațiilor exterioare conexe aflate sub responsabilitatea prestatorului de servicii;

(b)împrejurimile clădirilor aflate sub responsabilitatea prestatorului de servicii;

(c)utilizarea intrărilor;

(d)utilizarea căilor de circulație orizontală;

(e)utilizarea căilor de circulație verticală;

(f)utilizarea sălilor deschise publicului;

(g)utilizarea echipamentelor și a instalațiilor utilizate pentru prestarea serviciului;

(h)utilizarea toaletelor și a instalațiilor sanitare;

(i)utilizarea ieșirilor, a căilor de evacuare și a elementelor pentru planificarea măsurilor de urgență;

(j)comunicări și orientări prin intermediul mai multor canale senzoriale;

(k)utilizarea instalațiilor și a clădirilor în scopul pentru care au fost destinate;

(l)protecția împotriva pericolelor în mediul interior și exterior.