EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Ajutoarele de stat din sectorul agricol

Comisia Europeană a adoptat noi orientări privind ajutorul de stat din sectorul agricol şi forestier pentru perioada 2007-2013. Acestea stabilesc o serie de norme aplicabile ajutoarelor notificate pentru suplimentarea Regulamentului (CE) nr. 1857/2006 privind exceptarea.

ACT

Community guidelines for state aid in the agriculture and forestry sector 2007-2013 [Official Journal C 319 of 27.12.2006] (Orientările comunitare privind ajutorul de stat în sectorul agricol şi forestier în 2007-2013).

SINTEZĂ

Orientările vizează ajutorul de stat din sectorul agricol şi forestier pentru perioada 2007-2013 şi înlocuieşte orientările anterioare (2000-2006) stabilite pentru agricultură.

Aceste orientări vizează ajutorul de stat acordat pentru producţia, prelucrarea şi comercializarea produselor agricole. Anexa I a Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE) cuprinde o listă detaliată a produselor agricole incluse. Orientările nu se aplică în cazul sectorului de pescuit şi acvacultură, dar, spre deosebire de cele anterioare (2000-2006), se aplică în cazul ajutorului pentru unele activităţi forestiere.

Ţările Uniunii Europene (UE) au în continuare obligaţia de notificare către Comisie a ajutoarelor de stat pentru anumite produse din Anexa I care nu sunt cuprinse într-o organizaţie de piaţă comună, dar Comisia poate să facă observaţii numai cu privire la schemele de ajutor. Ţările UE sunt invitate să asimileze aceste observaţii, pentru a evita riscul procedurilor privind încălcarea dreptului comunitar.

Orientările împart ajutorul de stat în următoarele categorii:

  • măsuri de dezvoltare rurală;
  • ajutoare pentru managementul riscurilor şi al crizelor;
  • alte tipuri de ajutor;
  • ajutoare pentru sectorul forestier.

MĂSURI DE DEZVOLTARE RURALĂ

În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1698/2005, care reglementează sprijinul UE pentru dezvoltarea rurală [al doilea pilon al Politicii Agricole Comune (PAC)], orientările stabilesc normele privind ajutorul de stat pentru măsurile de dezvoltare rurală sau alte măsuri strâns legate de acestea.

Se pot autoriza ajutoare pentru investiţii în societăţi agricole în următoarele cazuri:

  • ajutoare pentru investiţii în societăţi agricole propriu-zise;
  • ajutoare pentru conservarea peisajelor şi a clădirilor tradiţionale;
  • ajutoare pentru mutarea clădirilor de fermă în cazul în care aceasta are loc în interes public;
  • ajutoare pentru investiţii necesare în vederea îmbunătăţirii calităţii mediului, a sporirii condiţiilor de igienă şi a bunăstării animalelor;
  • ajutoare pentru costuri suplimentare ca urmare a investiţiilor realizate în ţări ale UE pentru implementarea Directivei 91/676/CEE;
  • ajutoare pentru investiţii în conformitate cu normele UE sau normele naţionale aplicabile (numai pentru costurile suplimentare suportate de către agricultorii tineri pentru implementarea normelor în termen de 36 de luni de la instituirea acestora).

Ajutoarele pentru investiţii legate de prelucrarea şi comercializarea produselor agricole sunt autorizate în cazul în care întrunesc condiţiile stabilite într-una dintre prevederile următoare:

Ajutoarele de mediu şi pentru bunăstarea animalelor trebuie să îndeplinească obiectivele generale ale politicii de mediu a UE. Aceasta constă din principiul precauţiei şi principiile că sunt necesare acţiuni de prevenire, că este prioritară remedierea daunelor de mediu la sursă şi că poluatorul trebuie să suporte costurile.

Ajutoarele pentru compensarea handicapurilor în anumite domenii trebuie să contribuie la menţinerea utilizării agricole a terenurilor, la conservarea zonelor rurale şi la menţinerea şi promovarea unor sisteme de agricultură durabilă. Pentru a fi eligibile pentru aceste ajutoare, ţările din UE trebuie să demonstreze handicapurile în cauză şi să aducă dovezi că valoarea ajutorului evită supracompensarea acestor handicapuri. Nivelul plăţilor compensatorii trebuie să fie proporţional cu impactul economic al handicapurilor. Numai impactul economic al handicapurilor permanente asupra cărora omul nu are control poate fi luat în calcul la stabilirea valorii plăţilor compensatorii.

Ajutoarele pentru respectarea standardelor sunt menite să acopere o parte a costurilor suportate şi a pierderilor de venit rezultate în urma aplicării standardelor în domeniul protecţiei mediului, al sănătăţii publice, al sănătăţii animalelor şi plantelor, al bunăstării animalelor şi al siguranţei ocupaţionale.

Ajutoarele de înfiinţare pentru agricultorii tineri se adresează persoanelor sub 40 de ani care înfiinţează o societate agricolă pentru prima dată în calitate de manager de fermă. Beneficiarii eligibili pot, de asemenea, să trimită un plan pentru dezvoltarea activităţilor lor agricole.

Ajutoarele pentru pensionare anticipată sau pentru încetarea activităţilor agricole sunt autorizate cu condiţia încetării permanente şi definitive a activităţilor de agricultură comercială.

Ajutoarele pentru grupurile de producători urmăresc încurajarea instituirii de grupuri de producători pentru a-şi concentra oferta şi a-şi adapta producţia la cerinţele pieţei. Acest ajutor este limitat la întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri). Printre cheltuielile eligibile se numără: închirierea de spaţii adecvate, achiziţionarea de echipament de birou, inclusiv componente hardware şi software pentru computere, costuri administrative (inclusiv personal), costuri indirecte şi alte cheltuieli.

Ajutoarele pentru reparcelarea terenurilor urmăresc sprijinirea schimbului de loturi agricole şi facilitarea înfiinţării unor societăţi agricole viabile din punct de vedere economic. Ajutoarele pot fi acordate numai pentru acoperirea cheltuielilor juridice şi administrative legate de reparcelare, până la valoarea integrală a cheltuielilor reale suportate.

Ajutoarele pentru încurajarea producţiei şi a comercializării de produse agricole de calitate au drept scop creşterea calităţii produselor agricole şi încurajarea participării agricultorilor la sisteme de calitate a alimentelor.

În cadrul sprijinului tehnic din domeniul agricol se pot acorda ajutoare pentru următoarele măsuri:

  • educaţie şi formare pentru agricultori şi lucrătorii din agricultură;
  • servicii de înlocuire în caz de absenţă a agricultorilor în zilele de sărbătoare sau pe motiv de boală;
  • servicii de consultanţă asigurate de terţi;
  • organizarea de forumuri pentru ca întreprinderile şi organizaţiile să îşi poată reuni cunoştinţele privind concursurile, expoziţiile şi târgurile şi să participe la acestea;
  • publicarea de date concrete sau ştiinţifice;
  • publicaţii.

Ajutoarele din sectorul zootehnic vizează sprijinirea menţinerii şi a sporirii calităţii genetice a fondului zootehnic al UE.

Ajutoarele pentru regiunile cele mai îndepărtate şi insulele Mării Egee, care vizează satisfacerea cerinţelor acestor regiuni, vor fi examinate de către Comisie de la caz la caz, în conformitate cu prevederile legale specifice aplicabile acestor regiuni şi ţinând cont de compatibilitatea măsurilor în cauză cu programele de dezvoltare rurală pentru regiunile respective.

MANAGEMENTUL RISCURILOR ŞI AL CRIZELOR

Se pot acorda ajutoare de stat pentru managementul crizelor în sectorul producţiei agricole primare. Totuşi, trebuie evitată pe cât posibil denaturarea competiţiei. Solicitarea unei contribuţii minime din partea producătorilor pentru acoperirea pierderilor sau a costurilor măsurilor de acest tip constituie un stimulent pentru reducerea la minimum a riscurilor. Următoarele măsuri de management al riscurilor şi al crizelor sunt eligibile pentru ajutor din partea statului:

  • ajutoare pentru compensarea daunelor suferite de producţia agricolă sau de mijloacele de producţie agricolă;
  • ajutoare privind EST (encefalopatiile spongiforme transmisibile) şi reducerea efectivului;
  • ajutoare pentru plata primelor de asigurare;
  • ajutoare pentru închiderea capacităţii de producţie, de prelucrare şi de comercializare.

Ajutoarele pentru salvarea şi restructurarea firmelor aflate în dificultate vor fi evaluate în conformitate cu orientările aplicabile ale UE privind ajutoarele de stat pentru salvarea şi restructurarea firmelor aflate în dificultate.

ALTE TIPURI DE AJUTOARE

Regulamentul (CE) nr. 800/2008 prevede anumite condiţii în care sunt autorizate ajutoarele pentru ocuparea forţei de muncă şi ajutoarele pentru cercetare şi dezvoltare.

Există instrumente de ajutoare orizontale aplicabile sectorului agricol. Ajutorul de stat pentru sectorul agricol este reglementat, de asemenea, de normele mai generale privind compatibilitatea ajutorului cu TFUE, cum ar fi ajutorul pentru formare [reglementate şi de Regulamentul (CE) nr. 800/2008], ajutorul de stat legate de capitalul de investiţii, ajutorul de stat sub formă de garanţii şi ajutorul de stat sub forma compensării serviciului public.

Ajutoarele pentru publicitatea produselor agricole pot fi autorizate în cazul în care campania publicitară este axată pe produse de calitate – destinaţii recunoscute din UE [cum ar fi desemnarea de origine înregistrată – denumirea de origine protejată (DOP) şi indicaţia geografică protejată (IGP)] sau pentru etichetele de calitate naţionale sau regionale. Campaniile publicitare nu trebuie să fie dedicate direct produselor uneia sau mai multor companii anume.

Ajutoare legate de exonerările de taxe şi impozite în baza Directivei 2003/96/CE se pot acorda prin aplicarea unor cote de impozitare reduse sau a cotei de impozitare zero, cu condiţia de a nu se face diferenţe în sectorul agricol. Sunt cuprinse aici produsele folosite drept combustibil pentru producţia agricolă primară sau produsele de energie şi electricitate folosite pentru producţia agricolă primară.

Ajutoarele sub forma împrumuturilor pe termen scurt subvenţionate nu mai sunt autorizate.

AJUTOARE PENTRU SECTORUL FORESTIER

Până în prezent, nu au existat reguli specifice în UE care să normeze ajutorul de stat pentru sectorul forestier. Ajutoarele puteau fi acordate în baza normelor generale ale UE pentru toate sectoarele sau în baza unor regulamente specifice. În scopul asigurării transparenţei, Comisia a încercat, aşadar, să definească mai clar politica UE privind ajutorul de stat pentru sectorul forestier. Cu toate acestea, orientările vizează numai copacii vii şi mediul lor natural din pădure şi de pe alte terenuri împădurite. Ele nu vizează ajutoarele de stat acordate industriilor care au la bază fondul forestier, transportul cherestelei, prelucrarea lemnului sau alte resurse forestiere folosite ca produse sau în scopul producerii de energie.

Sunt autorizate ajutoare în sectorul forestier în următoarele scopuri:

  • contribuţia directă la menţinerea şi creşterea funcţiei ecologice, protectoare şi recreative a pădurilor, precum şi la menţinerea şi stimularea biodiversităţii locale şi a unui ecosistem forestier sănătos;
  • împădurirea terenurilor agricole şi neagricole, înfiinţarea de sisteme agro-forestiere pe terenuri agricole, plăţi Natura 2000, plăţi pentru mediul forestier, restabilirea potenţialului forestier, introducerea unor sisteme de prevenire şi investiţii care nu vizează producţia;
  • acoperirea costurilor suplimentare şi a pierderii de venituri apărute în contextul utilizării unor tehnici forestiere conform unor norme ecologice mai exigente decât cele obligatorii, în cazul în care proprietarii în cauză se angajează voluntar să utilizeze aceste tehnici, iar acest angajament întruneşte anumite condiţii;
  • achiziţionarea de terenuri forestiere, cu condiţia ca intensitatea ajutoarelor să se înscrie în limitele stabilite pentru ajutoarele destinate investiţiilor în societăţi agricole;
  • formarea proprietarilor şi a lucrătorilor forestieri şi serviciile de consultanţă furnizate de către terţi;
  • înfiinţarea unor asociaţii forestiere;
  • sprijinirea iniţiativelor de diseminare a tehnicilor noi, a proiectelor-pilot sau demonstrative în condiţiile stabilite în orientări, în capitolul privind asistenţa tehnică în sectorul agricol.

PROCEDURILE

Toate schemele de ajutor noi şi toate ajutoarele noi trebuie notificate Comisiei înainte de a fi implementate, cu excepţia ajutoarelor vizate de unul dintre regulamentele de exceptare adoptate de către Comisie. Spre deosebire de orientările pentru perioada 2000-2006, acum sunt autorizate numai schemele de ajutor cu o durată limitată, durata maximă fiind de şapte ani. Aceste noi orientări se aplică începând cu 1 ianuarie 2007.

Ţările UE trebuie să trimită rapoarte anuale, iar Comisia îşi rezervă dreptul de a solicita informaţii suplimentare.

Aceste orientări se aplică până la 31 decembrie 2013. Cu toate acestea, Comisia îşi rezervă dreptul de a le modifica în lumina unor considerente importante ce ţin de politica în domeniul concurenţei, politica agricolă, sănătatea oamenilor şi a animalelor sau pentru a ţine cont de alte politici sau angajamente internaţionale ale UE.

CONTEXT

Noile orientări fac parte din reforma din 2003 a PAC, care confirmă importanţa dezvoltării rurale şi demonstrează preocuparea Comisiei de a spori coerenţa ajutoarelor acordate de ţările din UE pentru sectorul agricol. Orientările pentru perioada 2007-2013 sunt bazate pe Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, în special pe articolele 88 şi 89 ale acestuia, care conţin prevederi specifice referitoare la ajutoarele de stat.

Ultima actualizare: 12.09.2011

Top