28.12.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 354/73

(1)

Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) prevede crearea unui spațiu de libertate, securitate și justiție în care persoanele sunt libere să circule. În acest scop, Uniunea poate adopta măsuri pentru a dezvolta cooperarea judiciară în materie civilă și penală și pentru a promova și sprijini acțiunea statelor membre în domeniul prevenirii criminalității. Respectarea drepturilor fundamentale, precum și a principiilor comune precum nediscriminarea, egalitatea de gen, accesul efectiv la justiție pentru toți, statul de drept și un sistem judiciar independent și performant ar trebui garantată în procesul de continuare a dezvoltării unui spațiu european de justiție.

(2)

În Programul de la Stockholm (4) Consiliul European a reafirmat prioritatea care trebuie acordată creării unui spațiu de libertate, securitate și justiție și a precizat, drept prioritate politică, crearea unei Europe a dreptului și a justiției. Finanțarea a fost identificată ca unul dintre instrumentele importante necesare pentru punerea în aplicare cu succes a priorităților politice ale Programului de la Stockholm. Obiectivele ambițioase stabilite de tratate și de Programul de la Stockholm ar trebui să fie realizate, printre altele, prin instituirea, pentru perioada 2014 - 2020, a unui program flexibil și eficient – programul „Justiție” – (denumit în continuare „programul”), care să faciliteze planificarea și punerea în aplicare. Obiectivul general și obiectivele specifice ale programului ar trebui să fie interpretate în conformitate cu orientările strategice relevante definite de Consiliul European.

(3)

Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010 privind Strategia Europa 2020 stabilește o strategie pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Un domeniu al justiției performant, în care sunt eliminate obstacolele din calea procedurilor judiciare transfrontaliere și a accesului la justiție în situații transfrontaliere, ar trebui dezvoltat ca element crucial pentru sprijinirea obiectivelor specifice și a inițiativelor emblematice ale Strategiei Europa 2020 și pentru facilitarea mecanismelor destinate promovării creșterii economice.

(4)

În sensul prezentului regulament, sintagma „magistrații și personalul din justiție” ar trebui considerată ca incluzând judecători, procurori și personal auxiliar al instanțelor, precum și alți profesioniști din sectorul juridic asociați magistraților, precum avocați, notari, executori judecătorești, consilieri de reintegrare socială și supraveghere, mediatori și interpreți în instanță.

(5)

Formarea judiciară este un aspect central pentru consolidarea încrederii reciproce și îmbunătățirea cooperării dintre autoritățile judiciare și profesioniștii din diferitele state membre. Formarea judiciară ar trebui să fie văzută ca un element esențial în promovarea unei veritabile culturi judiciare europene în contextul comunicării Comisiei din 13 septembrie 2011 intitulată „Instaurarea unui climat de încredere în justiție la nivelul UE. O nouă dimensiune a formării judiciare europene”, al rezoluției Consiliului privind formarea profesională a judecătorilor, a procurorilor și a personalului din justiție în cadrul Uniunii Europene (5), al concluziilor Consiliului din 27 - 28 octombrie 2011 privind formarea judiciară europeană și al rezoluției Parlamentului European din 14 martie 2012 referitoare la formarea judiciară.

(6)

Formarea judiciară poate implica diferiți actori, cum ar fi autoritățile juridice, judiciare și administrative ale statelor membre, instituțiile academice, organismele naționale responsabile cu formarea judiciară, organizațiile sau rețelele de formare la nivel european sau rețelele de coordonatori din cadrul tribunalelor în domeniul dreptului Uniunii. Organismele și entitățile care urmăresc un obiectiv de interes european general în domeniul formării personalului din justiție, precum Rețeaua Europeană de Formare Judiciară, Academia de Drept European, Rețeaua Europeană a Consiliilor Judiciare, Asociația Consiliilor de Stat și a Jurisdicțiilor Administrative Supreme a Uniunii Europene, Rețeaua de Președinți ai Curților Supreme de Justiție ale Uniunii Europene și Institutul European de Administrație Publică, ar trebui să își joace în continuare rolul în promovarea programelor de formare profesională cu o dimensiune europeană autentică pentru magistrați și personalul din justiție și ar putea, prin urmare, să primească sprijin financiar adecvat în conformitate cu procedurile și criteriile stabilite în programele de activitate anuale adoptate de Comisie în temeiul prezentului regulament.

(7)

Uniunea ar trebui să faciliteze activitățile de formare privind punerea în aplicare a dreptului Uniunii prin considerarea salariilor magistraților și ale personalului din justiție participant, suportate de autoritățile statelor membre, drept costuri eligibile sau cofinanțare în natură, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (6) (denumit în continuare „regulamentul financiar”).

(8)

Accesul la justiție ar trebui să includă, în special, accesul la instanțe, la metode alternative de soluționare a litigiilor, precum și la funcționarii publici obligați prin lege să furnizeze părților consiliere juridică independentă și imparțială.

(9)

În decembrie 2012, Consiliul a aprobat Strategia UE în materie de droguri (2013 - 2020) (7), care vizează adoptarea unei abordări echilibrate, bazate pe reducerea simultană a cererii de droguri și a ofertei de droguri, recunoscând că reducerea cererii de droguri și reducerea ofertei de droguri sunt elemente care se consolidează reciproc în politica privind drogurile ilicite. Strategia respectivă menține drept unul dintre principalele sale obiective contribuția la o reducere cuantificabilă a cererii de droguri, a dependenței de droguri și a riscurilor și a efectelor nocive cauzate de droguri asupra societății și a sănătății. În timp ce programul „Prevenirea și informarea cu privire la consumul de stupefiante”, instituit prin Decizia nr. 1150/2007/CE a Parlamentului European și a Consiliului (8), se baza pe un temei juridic în domeniul sănătății publice și acoperea aceste aspecte, programul „Justiție” se bazează pe un temei juridic diferit și ar trebui să vizeze dezvoltarea în continuare a unui spațiu european de justiție bazat pe recunoașterea și încrederea reciproce, în special prin promovarea cooperării judiciare. Astfel, pentru a răspunde necesității de simplificare și în conformitate cu temeiul juridic al fiecărui program, programul „Sănătate pentru creștere economică” poate sprijini măsuri de completare a acțiunii statelor membre pentru realizarea obiectivului de reducere a problemelor de sănătate asociate drogurilor, inclusiv măsuri de informare și de prevenire.

(10)

Un alt element important al Strategiei UE în materie de droguri (2013 - 2020) este reducerea ofertei de droguri. În timp ce instrumentul de sprijin financiar pentru cooperarea polițienească, prevenirea și combaterea criminalității și gestionarea crizelor, din cadrul Fondului pentru securitate internă, ar trebui să sprijine acțiunile care urmăresc prevenirea și combaterea traficului de droguri și a altor tipuri de infracțiuni, și mai ales măsurile care vizează producerea, fabricarea, extracția, vânzarea, transportul, importul și exportul de droguri ilegale, inclusiv deținerea și achiziționarea în vederea implicării în activități de trafic de droguri, prezentul program ar trebui să acopere aspectele specifice politicii privind drogurile care nu intră sub incidența instrumentului de sprijin financiar pentru cooperarea polițienească, prevenirea și combaterea criminalității și gestionarea crizelor din cadrul Fondului pentru securitate internă, sau a programului „Sănătate pentru creștere economică” și care au o strânsă legătură cu obiectivul general al prezentului program.

(11)

În orice caz, ar trebui asigurată finanțarea continuă a priorităților din cadrul perioadei de programare 2007 - 2013 care au fost menținute drept obiective în cadrul noii Strategii a UE în materie de droguri (2013 - 2020) și, prin urmare, ar trebui să fie disponibile fonduri din programul „Sănătate pentru creștere economică”, prin intermediul instrumentului de sprijin financiar pentru cooperarea polițienească, prevenirea și combaterea criminalității și gestionarea crizelor din cadrul Fondului pentru securitate internă, și prin prezentul program, în conformitate cu prioritățile și temeiurile lor juridice respective, evitându-se orice dublare a finanțării.

(12)

În temeiul articolului 3 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), al articolului 24 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene (carta) și al Convenției din 1989 a Organizației Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului, programul ar trebui să sprijine protecția drepturilor copilului, inclusiv dreptul la un proces echitabil, dreptul de a înțelege procedurile, dreptul la respectarea vieții private și de familie și dreptul la integritate și demnitate. Programul ar trebui să urmărească, în special, să sporească protecția copilului în sistemele de justiție și accesul la justiție al copiilor și ar trebui să integreze promovarea drepturilor copilului în punerea în aplicare a tuturor acțiunilor sale.

(13)

În conformitate cu articolele 8 și 10 din TFUE, programul ar trebui să sprijine integrarea în toate activitățile sale a obiectivelor de egalitate între femei și bărbați și de nediscriminare. Ar trebui să se efectueze o monitorizare și o evaluare periodică pentru a aprecia modul în care aspectele privind combaterea discriminării și egalitatea între femei și bărbați sunt abordate în cadrul activităților programului.

(14)

Experiența acțiunilor la nivelul Uniunii a arătat că realizarea în practică a obiectivelor programului necesită combinarea mai multor instrumente, inclusiv acte juridice, inițiative de politică și finanțare. Finanțarea reprezintă un instrument important complementar măsurilor legislative.

(15)

În concluziile sale din 22 - 23 septembrie 2011 privind îmbunătățirea eficienței viitoarelor programe financiare ale Uniunii de sprijinire a cooperării judiciare, Consiliul a subliniat rolul important jucat de programele de finanțare ale Uniunii în punerea în aplicare eficientă a acquis-ului Uniunii și a reiterat necesitatea unui acces mai transparent, mai flexibil, mai coerent și mai raționalizat la programele respective.

(16)

Comunicarea Comisiei din 29 iunie 2011, intitulată „Un buget pentru Europa 2020”, subliniază necesitatea de raționalizare și de simplificare a finanțării din partea Uniunii. În special în contextul crizei economice actuale, este extrem de important ca fondurile Uniunii să fie structurate și gestionate cu diligență maximă. Simplificarea semnificativă și gestionarea eficientă a finanțării pot fi obținute printr-o reducere a numărului de programe și prin raționalizarea, simplificarea și armonizarea normelor și a procedurilor privind finanțarea.

(17)

Răspunzând necesității privind simplificarea și gestionarea eficientă a finanțării, precum și facilitarea accesului la aceasta, programul ar trebui să continue și să dezvolte activitățile realizate anterior în baza celor trei programe instituite prin Decizia 2007/126/JAI a Consiliului (9), prin Decizia nr. 1149/2007/CE a Parlamentului European și a Consiliului (10) și prin Decizia nr. 1150/2007/CE. Evaluările intermediare ale acestor programe includ recomandări care urmăresc ameliorarea punerii în aplicare a programelor respective. Constatările acestor evaluări intermediare, precum și constatările evaluărilor ex-post respective trebuie avute în vedere la punerea în aplicare a prezentului program.

(18)

Comunicarea Comisiei din 19 octombrie 2010 intitulată „Revizuirea bugetului UE” și Comunicarea Comisiei din 29 iunie 2011, intitulată „Un buget pentru Europa 2020”, subliniază importanța concentrării finanțării asupra activităților cu o valoare adăugată europeană clară, respectiv activitățile în care intervenția Uniunii poate aduce o valoare adăugată comparativ cu acțiunile întreprinse exclusiv de statele membre. Acțiunile care fac obiectul prezentului regulament ar trebui să contribuie la crearea unui spațiu european de justiție prin promovarea principiului recunoașterii reciproce, prin dezvoltarea încrederii reciproce între statele membre, prin consolidarea cooperării și a legăturilor transfrontaliere și prin aplicarea corectă, coerentă și consecventă a legislației Uniunii. Activitățile de finanțare ar trebui, de asemenea, să contribuie la o cunoaștere mai bună și mai eficientă a legilor și a politicilor Uniunii de către toți cei interesați și la crearea unei baze analitice solide pentru sprijinirea și dezvoltarea dreptului și a politicilor Uniunii, contribuind prin aceasta la punerea în aplicare corespunzătoare și la executarea acestora. Intervenția Uniunii permite realizarea consecventă a acestor acțiuni pe întreg teritoriul Uniunii și asigură economii de scară. În plus, Uniunea este mai în măsură decât statele membre să soluționeze problemele transfrontaliere și să ofere o platformă europeană pentru învățare reciprocă.

(19)

La selectarea acțiunilor pentru finanțare în cadrul programului, Comisia ar trebui să evalueze propunerile în funcție de criterii identificate în prealabil. Aceste criterii ar trebui să includă o evaluare a valorii adăugate europene a acțiunilor propuse. Se poate arăta că și proiectele naționale și proiectele de mică anvergură au valoare adăugată europeană.

(20)

Organismele și entitățile care au acces la program ar trebui să includă autoritățile naționale, regionale și locale.

(21)

Prezentul regulament stabilește un pachet financiar pentru întreaga durată a programului, pachet financiar care reprezintă principala valoare de referință în înțelesul punctului 17 din acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în materie bugetară și privind buna gestiune financiară (11), pentru Parlamentul European și pentru Consiliu pe durata procedurii bugetare anuale.

(22)

Pentru a asigura programului suficientă flexibilitate pentru a răspunde evoluției necesităților și priorităților de politică aferente pe toată durata sa, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 290 din TFUE, acte delegate în ceea ce privește modificarea cu mai mult de 5 puncte procentuale a procentelor prevăzute în anexa la prezentul regulament pentru fiecare grup de obiective specifice. Pentru a evalua necesitatea unui astfel de act delegat, procentele respective ar trebui să se calculeze în baza pachetului financiar al programului pentru toată durata acestuia și nu pe baza creditelor anuale. Este deosebit de important ca, în timpul lucrărilor pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți. Atunci când pregătește și elaborează acte delegate, Comisia ar trebui să asigure o transmitere simultană, în timp util și adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și Consiliu.

(23)

Prezentul regulament ar trebui pus în aplicare în deplină conformitate cu Regulamentul financiar. În special în ceea ce privește condițiile de eligibilitate pentru taxa pe valoarea adăugată (TVA) plătită de beneficiarii granturilor, eligibilitatea pentru TVA nu ar trebui să depindă de statutul juridic al beneficiarilor pentru activități care pot fi desfășurate de organisme și entități private și publice în aceleași condiții juridice. Ținând seama de caracterul specific al obiectivelor și activităților care fac obiectul prezentului regulament, ar trebui să se precizeze în cererile de propuneri că, pentru activitățile care pot fi desfășurate atât de entitățile publice, cât și de entitățile private, TVA-ul nedeductibil suportat de organismele și entitățile publice și private este eligibil, în măsura în care este plătit pentru aplicarea activităților de tipul formării sau al sensibilizării, care nu pot fi considerate drept exercitare a autorității publice. De asemenea, prezentul regulament ar trebui să folosească instrumentele de simplificare introduse prin Regulamentul financiar. De asemenea, criteriile stabilite pentru identificarea acțiunilor care urmează să fie sprijinite ar trebui să vizeze alocarea resurselor financiare disponibile pentru acțiunile care generează cel mai mare impact cu privire la obiectivele de politică urmărite.

(24)

Pentru a asigura condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui să i se confere Comisiei competențe de executare cu privire la adoptarea programelor de activitate anuale. Respectivele competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (12).

(25)

Programele de activitate anuale adoptate de Comisie în temeiul prezentului regulament ar trebui să asigure o distribuție adecvată a fondurilor între granturi și contractele de achiziții publice. Programul ar trebui să aloce fonduri în primul rând granturilor, păstrând totodată niveluri de finanțare suficientă pentru achizițiile publice. Procentul minim de cheltuieli anuale care urmează să fie alocat granturilor ar trebui să fie stabilit în programele de activitate anuale și nu ar trebui să fie mai mic de 65 %. Pentru a facilita planificarea proiectelor și cofinanțarea de către părțile interesate, Comisia ar trebui să stabilească un calendar clar pentru cererile de propuneri, selectarea proiectelor și deciziile de atribuire.

(26)

În vederea asigurării alocării eficiente a fondurilor de la bugetul general al Uniunii, ar trebui să se urmărească consecvența, complementaritatea și sinergiile între programele de finanțare care sprijină domeniile de politică aflate în strânsă legătură, în special între prezentul program și programul „Drepturi, egalitate și cetățenie” instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1381/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (13), instrumentul de sprijin financiar pentru cooperarea polițienească, prevenirea și combaterea criminalității și gestionarea crizelor din cadrul Fondului pentru securitate internă, programul „Sănătate pentru creștere economică”, programul „Erasmus+” instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1288/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (14) programul-cadru „Orizont 2020” instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (15) și Instrumentul de asistență pentru preaderare (IPA II).

(27)

Interesele financiare ale Uniunii ar trebui protejate prin măsuri proporționate pe întreaga durată a ciclului de cheltuieli, inclusiv prevenirea, detectarea și investigarea neregulilor, recuperarea fondurilor pierdute, incorect plătite sau incorect utilizate și, după caz, aplicarea unor sancțiuni de natură administrativă și financiară în conformitate cu Regulamentul financiar.

(28)

În vederea punerii în aplicare a principiului de gestiune financiară solidă, prezentul regulament prevede instrumentele adecvate pentru evaluarea performanței acestuia. În acest scop, regulamentul definește obiective generale și specifice. Pentru a măsura gradul de realizare a obiectivelor specifice, ar trebui instituit un set de indicatori concreți și cuantificabili, care să rămână valabili pe întreaga durată a programului. Comisia ar trebui să prezinte anual Parlamentului European și Consiliului un raport de monitorizare bazat, printre altele, pe indicatorii stabiliți prin prezentul regulament și care ar trebui să ofere informații cu privire la utilizarea fondurilor disponibile.

(29)

Programul ar trebui pus în aplicare într-un mod eficace, respectându-se buna gestiune financiară și permițându-se în același timp accesul efectiv la program pentru eventualii solicitanți. Pentru a sprijini accesul efectiv la program, Comisia ar trebui să depună toate eforturile pentru a simplifica și pentru a armoniza procedurile și documentele pentru depunerea cererilor, formalitățile administrative și cerințele de gestiune financiară, pentru a elimina sarcinile administrative și a încuraja cererile de grant din partea entităților aflate în statele membre care sunt subreprezentate în cadrul programului. Comisia ar trebui să publice informații privind programul, obiectivele acestuia, diferitele cereri de propuneri și calendarele acestora pe o pagină de internet specială. Documentele de bază și orientările referitoare la cererile de propuneri ar trebui să fie disponibile în toate limbile oficiale ale instituțiilor Uniunii.

(30)

În conformitate cu articolul 180 alineatul (1) litera (l) din Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012 al Comisiei (16) („normele de aplicare”), acordul de grant ar trebui să prevadă dispoziții care să reglementeze vizibilitatea sprijinului financiar al Uniunii, cu excepția cazurilor justificate în mod corespunzător, în care punerea la dispoziția publicului nu este posibilă sau nu este adecvată.

(31)

În conformitate cu articolul 35 alineatele (2) și (3) din Regulamentul financiar și cu articolul 21 din normele de aplicare ale acestuia, Comisia ar trebui să pună la dispoziție, într-un mod adecvat și în timp util, informații referitoare la beneficiari, precum și la natura și scopul măsurii finanțate din bugetul general al Uniunii. Informațiile respective ar trebui să fie puse la dispoziție cu respectarea întocmai a cerințelor de confidențialitate și securitate, în special de protecție a datelor cu caracter personal.

(32)

Deoarece obiectivul prezentului regulament, și anume acela de a contribui la dezvoltarea în continuare a unui spațiu european de justiție pe baza recunoașterii și a încrederii reciproce, în special prin promovarea cooperării în materie civilă și în materie penală, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre dar, având în vedere amploarea și efectele sale, poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este definit la articolul 5 din TUE. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este definit la articolul menționat, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivului menționat.

(33)

În conformitate cu articolul 3 din Protocolul nr. 21 privind poziția Regatului Unit și a Irlandei cu privire la spațiul de libertate, securitate și justiție, anexat la TUE și la TFUE, Irlanda a notificat intenția sa de a participa la adoptarea și aplicarea prezentului regulament.

(34)

În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul nr. 21 privind poziția Regatului Unit și a Irlandei cu privire la spațiul de libertate, securitate și justiție, anexat la TUE și la TFUE, și fără a aduce atingere articolului 4 din protocolul respectiv, Regatul Unit nu participă la adoptarea prezentului regulament, nu are obligații în temeiul acestuia și nu face obiectul aplicării sale.

(35)

În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul nr. 22 privind poziția Danemarcei, anexat la TUE și la TFUE, Danemarca nu participă la adoptarea prezentului regulament, nu are obligații în temeiul acestuia și nu face obiectul aplicării sale,

(36)

Pentru a asigura continuitatea finanțării activităților desfășurate anterior în temeiul Deciziei 2007/126/JAI, al Deciziei nr. 1149/2007/CE și al Deciziei nr. 1150/2007/CE, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în ziua următoare datei publicării sale,

(a)

facilitarea și sprijinirea cooperării judiciare în materie civilă și penală;

(b)

sprijinirea și promovarea formării judiciare, inclusiv a formării lingvistice privind terminologia juridică, pentru a favoriza o cultură juridică și judiciară comună;

(c)

facilitarea accesului efectiv al tuturor la justiție, inclusiv promovarea și sprijinirea drepturilor victimelor infracțiunilor, respectând totodată dreptul la apărare;

(d)

sprijinirea inițiativelor în domeniul politicii privind drogurile, în ceea ce privește aspectele referitoare la cooperarea judiciară și prevenirea criminalității care au o strânsă legătură cu obiectivul general al prezentului program, în măsura în care nu intră sub incidența instrumentului de sprijin financiar pentru cooperarea polițienească, prevenirea și combaterea criminalității și gestionarea crizelor din cadrul Fondului pentru securitate internă,sau a programului „Sănătate pentru creștere economică”;

(a)

o mai bună conștientizare și cunoaștere de către public a dreptului și a politicilor Uniunii;

(b)

în vederea asigurării cooperării judiciare eficiente în materie civilă și penală, o mai bună cunoaștere a dreptului Uniunii, inclusiv a dreptului material și procedural, a instrumentelor de cooperare judiciară și a jurisprudenței relevante a Curții de Justiție a Uniunii Europene, precum și a dreptului comparat;

(c)

sprijinirea punerii în aplicare efective, cuprinzătoare și consecvente a instrumentelor Uniunii în statele membre, precum și monitorizarea și evaluarea acestora;

(d)

promovarea cooperării transfrontaliere, îmbunătățirea cunoașterii și înțelegerii reciproce a dreptului civil și penal și a sistemelor juridice și judiciare ale statelor membre, precum și sporirea încrederii reciproce;

(e)

îmbunătățirea cunoașterii și a înțelegerii obstacolelor potențiale în calea bunei funcționări a unui spațiu european de justiție;

(f)

îmbunătățirea eficienței sistemelor judiciare și a cooperării dintre acestea prin intermediul tehnologiei informației și comunicațiilor, inclusiv a interoperabilității transfrontaliere a sistemelor și aplicațiilor.

(a)

activități analitice precum colectarea datelor și statisticile; elaborarea metodologiilor comune și, după caz, a indicatorilor sau etaloanelor; studii, cercetări, analize și sondaje; evaluări; elaborarea și publicarea de ghiduri, rapoarte și materiale educaționale; ateliere, seminare, reuniuni ale experților și conferințe;

(b)

activități de formare, precum schimbul de personal, ateliere, seminare, acțiuni de formare a formatorilor, inclusiv formări lingvistice privind terminologia juridică, precum și elaborarea de instrumente de formare online sau de alte module de formare pentru membrii corpului magistraților și ai personalului din justiție;

(c)

învățare reciprocă, cooperare, activități de sensibilizare și diseminare precum identificarea și schimbul de bune practici, abordările și experiențele inovatoare; organizarea de evaluări inter pares și învățare reciprocă; organizarea de conferințe, seminare, campanii de informare, inclusiv comunicarea instituțională privind prioritățile politice ale Uniunii în măsura în care acestea au legătură cu obiectivele programului; compilarea și publicarea de materiale pentru diseminarea de informații privind programul și rezultatele acestuia; dezvoltarea, utilizarea și întreținerea sistemelor și instrumentelor, folosind tehnologiile informației și comunicațiilor, inclusiv dezvoltarea în continuare a portalului european e-justiție ca instrument de îmbunătățire a accesului cetățenilor la justiție;

(d)

sprijin pentru actorii principali ai căror activități contribuie la realizarea obiectivelor programului, precum sprijinul pentru statele membre la punerea în aplicare a dreptului și politicilor Uniunii, sprijin pentru actorii europeni-cheie și rețelele de la nivel european, inclusiv în domeniul formării judiciare, precum și sprijin pentru activitățile de interconectare la nivel european între organismele și entitățile specializate, precum și între autoritățile naționale, regionale și locale și organizațiile neguvernamentale.

(a)

statele membre;

(b)

țările membre ale Asociației Europene de Liber Schimb (AELS) care sunt părți la Acordul privind Spațiul Economic European, în conformitate cu acordul respectiv;

(c)

țările candidate, potențialii candidați și țările aderente la Uniune în conformitate cu principiile generale și cu clauzele și condițiile generale privind participarea acestora la programele Uniunii stabilite în acordurile-cadru încheiate cu acestea și în deciziile consiliului de asociere, ori în acorduri similare..

(a)

acțiunile care urmează a fi întreprinse, în conformitate cu obiectivele generale și specifice prevăzute la articolul 3 și la articolul 4 alineatul (1), inclusiv alocarea orientativă a resurselor financiare;

(b)

criteriile esențiale de eligibilitate, de selecție și de atribuire care urmează a fi utilizate pentru selectarea propunerilor care beneficiază de contribuții financiare, în conformitate cu articolul 84 din Regulamentul financiar și cu articolul 94 din normele de aplicare ale acestuia;

(c)

procentul minim din cheltuielile anuale care urmează a fi alocat pentru granturi.

(a)

un raport anual de monitorizare privind indicatorii menționați la articolul 15 alineatul (2) și utilizarea fondurilor disponibile;

(b)

un raport de evaluare intermediară până la 30 iunie 2018;

(c)

un raport de evaluare ex-post până la 31 decembrie 2021.

(a)

numărul și procentul persoanelor din grupul-țintă care au beneficiat de activitățile de sensibilizare finanțate de program;

(b)

numărul și procentul de membri ai corpului magistraților și ai personalului din justiție, aflați în grupul-țintă, care au participat la activitățile de formare, schimburile de personal, vizitele de studiu, atelierele și seminarele finanțate de program;

(c)

îmbunătățirea nivelului cunoașterii dreptului și politicilor Uniunii de către grupurile de participanți la acțiunile finanțate de program, comparativ cu întregul grup-țintă;

(d)

numărul de cazuri, activități de cooperare transfrontalieră și rezultate aferente, inclusiv cooperare prin intermediul instrumentelor informatice și al procedurilor stabilite la nivelul Uniunii;

(e)

evaluarea de către participanți a activităților la care au participat și a durabilității (preconizate a) acestora;

(f)

acoperirea geografică a activităților finanțate de program.

(a)

impactul perceput al programului asupra accesului la justiție, pe baza datelor calitative și cantitative culese la nivel european;

(b)

numărul și calitatea instrumentelor și mijloacelor elaborate prin acțiuni finanțate de program;

(c)

valoarea adăugată europeană a programului, inclusiv evaluarea activităților programului ținând seama de inițiative similare care au fost elaborate la nivel național sau european și care nu au beneficiat de finanțare din partea Uniunii, rezultatele (preconizate) ale acestora, precum și avantajele și/sau dezavantajele finanțării din partea Uniunii comparativ cu finanțarea națională pentru acest tip de activitate;

(d)

nivelul de finanțare în raport cu rezultatele obținute (eficiență);

(e)

posibilele obstacole de ordin administrativ, organizațional și/sau structural în calea unei puneri în aplicare mai bune, mai eficiente și efective a programului (posibilitatea simplificării).