16.11.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 298/27

(1)

La 17 februarie 2010, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a anunțat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (2) (denumit în continuare „aviz de deschidere”), inițierea unei proceduri antidumping în privința importurilor în Uniune de pudră de zeolit A originară din Bosnia și Herțegovina (denumită în continuare „BiH”).

(2)

Procedura a fost inițiată ca urmare a unei plângeri depuse la 4 ianuarie 2010 de către societățile Industrias Quimicas del Ebro SA, MAL Magyar Aluminium, PQ Silicas BV, Silkem d.o.o. și Zeolite Mira Srl Unipersonale (denumite în continuare „reclamanții”), reprezentând o proporție importantă, în acest caz peste 25 % din producția totală de pudră de zeolit A din Uniune. Plângerea conținea elemente de probă prima facie care atestau existența dumpingului în ceea ce privește produsul în cauză și a prejudiciilor materiale aferente, care au fost considerate suficiente pentru a justifica inițierea unei anchete.

(3)

Comisia a anunțat oficial reclamanții, alți producători cunoscuți din Uniune, grupul producător-exportator din BiH, importatorii, utilizatorii și alte părți cunoscute ca fiind interesate, precum și reprezentanții BiH cu privire la inițierea procedurii. Părților interesate li s-a oferit posibilitatea de a-și face cunoscute punctele de vedere în scris și de a solicita o audiere în termenul prevăzut în avizul de deschidere.

(4)

Reclamanții, producătorii din Uniune, grupul producător-exportator din BiH, importatorii și utilizatorii și-au făcut cunoscute opiniile. Au fost audiate toate părțile interesate care au solicitat acest lucru și care au demonstrat că există motive speciale pentru a fi audiate.

(5)

Având în vedere numărul aparent ridicat de producători și importatori din Uniune, în avizul de deschidere a procedurii s-a preconizat o eșantionare, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază. Pentru a permite Comisiei să stabilească dacă este necesar să se apeleze la eșantionare și, după caz, să selecteze un eșantion, toți producătorii și importatorii cunoscuți din Uniune au fost invitați să se prezinte Comisiei și să furnizeze acesteia, astfel cum este indicat în avizul de deschidere, informații de bază referitoare la activitățile lor legate de produsul în cauză (după cum se prevede în secțiunea 2.1 de mai jos), desfășurate în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2009.

(6)

După cum se explică în considerentul 16 de mai jos, opt producători din Uniune au furnizat informațiile solicitate și au acceptat să fie incluși într-un eșantion. Pe baza informațiilor primite de la producătorii cooperanți din Uniune, Comisia a selectat un eșantion de patru producători din Uniune, deținând cel mai mare volum de producție/vânzări din Uniune.

(7)

După cum se explică în considerentul 20 de mai jos, numai trei producători independenți din Uniune au furnizat informațiile solicitate și au acceptat să fie incluși într-un eșantion. Cu toate acestea, unul dintre acești importatori nu a importat/a achiziționat produsul în cauză. Prin urmare, ținând cont de numărul limitat de importatori, s-a considerat că eșantionarea nu mai era necesară.

(8)

Comisia a trimis chestionare tuturor părților cunoscute ca fiind vizate și tuturor celorlalte societăți care s-au făcut cunoscute în termenele stabilite în avizul de deschidere, și anume, grupului producător-exportator din BiH, celor patru producători din Uniune incluși în eșantion și celor trei importatori/utilizatori independenți.

(9)

S-au primit răspunsuri de la grupul producător-exportator din BiH, inclusiv de la societățile asociate acestuia, de la cei patru producători din Uniune incluși în eșantion și de la cei trei importatori/utilizatori independenți din Uniune.

(10)

Comisia a căutat și verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru determinarea cu titlu provizoriu a dumpingului, a prejudiciului care rezultă din acesta și a interesului Uniunii. S-au efectuat vizite de verificare la sediile următoarelor societăți:

(11)

Ancheta privind dumpingul și prejudiciul care decurge din acesta a acoperit perioada dintre 1 ianuarie și 31 decembrie 2009 (denumită în continuare „perioada de anchetă” sau „PA”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada dintre ianuarie 2005 și sfârșitul PA (denumită în continuare „perioada luată în considerare”).

(12)

Produsul în cauză este pudra de zeolit A, denumită și pudră de zeolit NaA sau pudră de zeolit 4A (denumită în continuare „produsul în cauză”), încadrată în prezent în codul NC ex 2842 10 00.

(13)

Produsul în cauză este destinat unor aplicații finale ca adjuvant, utilizat pentru producerea detergenților uscați și a agenților de dedurizare a apei.

(14)

Produsul în cauză, produsul vândut pe piața internă din BiH, precum și cel fabricat și vândut în Uniune de către producătorii din Uniune, s-au dovedit a avea aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază precum și aceleași utilizări de bază și sunt considerate, prin urmare, ca fiind similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(15)

Grupul producător-exportator bosniac a afirmat că produsul în cauză, exportat atât de către Fabrika Glinice Birac AD, cât și de societatea asociată acesteia Alumina d.o.o. („grupul Birac”), prezintă costuri, procedee de fabricație și o calitate diferite de produsul similar fabricat de anumiți producători din Uniune. S-a afirmat, de asemenea, că procesul de producție al grupului Birac este bazat pe aluminiu lichid provenind din procesul de fabricare a aluminei și nu din hidroxidul de aluminiu, în timp ce producția din Uniune este, în mod tradițional, bazată pe cristale de hidroxid care, încălzite și amestecate cu sodă caustică, sunt readuse în stare lichidă pentru producția de suspensie de zeolit. Cu privire la argumentele de mai sus, se menționează că informațiile furnizate de grupul Birac nu pun la îndoială faptele stabilite potrivit cărora, independent de orice diferențe pretinse privind procesele de producție, costurile sau calitatea, produsul în cauză are aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază și aceeași utilitate ca și produsul similar.

(16)

Opt producători din Uniune, reprezentând aproximativ 50 % din volumul de vânzări pe piață al producătorilor din Uniune, au răspuns la cererea de eșantionare a datelor formulată în avizul de deschidere. Inițial, cei mai importanți cinci producători din Uniune au fost selectați pentru a face parte din eșantion. Totuși, una dintre societăți a hotărât să își înceteze cooperarea. Prin urmare, cei patru producători din Uniune restanți constituie eșantionul în cadrul acestei anchete.

(17)

Acești patru producători reprezentau în jur de 37 % din volumul total de vânzări pe piața Uniunii al producătorilor din Uniune în cursul PA și peste 75 % din volumul vânzărilor celor opt producători care au furnizat date în cadrul exercițiului de eșantionare. Cei patru producători incluși în eșantion au fost considerați reprezentativi pentru ansamblul producătorilor din Uniune.

(18)

Grupul producător-exportator bosniac a declarat că trei producători din Uniune (MAL Magyar Aluminium, Silkem d.o.o. și Industrias Quimicas del Ebro SA) ar trebui să fie considerați ca necooperativi cu ancheta. S-a afirmat că aceste societăți au prezentat răspunsuri neconfidențiale la scrisorile cuprinzând cereri de clarificări cu câteva zile mai târziu decât termenul limită stabilit. În ceea ce privește observația precedentă, se menționează faptul că informațiile furnizate de către părțile susmenționate au fost comunicate la termenul fixat și că aceasta nu a împiedicat în niciun fel progresul anchetei și nici drepturile de apărare ale părților.

(19)

S-a susținut, de asemenea, că un producător din Uniune (MAL Magyar Aluminium) a omis să menționeze în răspunsul său cu privire la eșantionare că era asociat cu alt producător din Uniune (Silkem d.o.o.). Societatea din urmă nu era inclusă în eșantion și nu apărea în răspunsul furnizat de MAL Magyar Aluminium la chestionar. S-a afirmat, deci, că acești doi producători din Uniune ar trebui să fie considerați ca necooperativi cu ancheta de față. În această privință se notează că serviciile Comisiei erau la curent cu relația dintre aceste două părți la stadiul depunerii plângerii și că una dintre cele două părți menționase relația în răspunsul său referitor la eșantionare. În plus, MAL Magyar Aluminium a dezvăluit această relație în răspunsul său la chestionar. În sfârșit, trebuie precizat că Silkem d.o.o. și MAL Magyar Aluminium au cooperat pe deplin cu ancheta. În ceea ce privește Silkem d.o.o., această societate a furnizat datele la stadiul de eșantionare, dar nu a fost inclusă în eșantion și, în consecință, nu a trebuit să completeze un răspuns la chestionar. Cât despre MAL Magyar Aluminium, nu a fost necesar ca aceasta să prezinte un răspuns consolidat care să includă Silkem d.o.o., dat fiind că aceasta din urmă constituie o entitate juridică distinctă.

(20)

Numai trei importatori independenți au răspuns la cererea de informații pentru exercițiul de eșantionare formulată în avizul de deschidere. Ulterior, s-a descoperit că una dintre aceste societăți nu importa sau achiziționa produsul în cauză. Prin urmare, s-a decis că eșantionarea nu era necesară pentru importatorii independenți.

(21)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat mai întâi dacă vânzările produsului similar pe piața internă către clienți independenți de către fiecare dintre cei doi producători-exportatori din grupul Birac au fost reprezentative, adică dacă volumul total al unor astfel de vânzări a fost egal sau mai mare decât 5 % din volumul total al vânzărilor corespunzătoare la export către Uniune. S-a constatat că vânzările pe piața internă nu erau reprezentative.

(22)

Comisia a verificat ulterior dacă vânzările pe piața internă ale fiecărui producător-exportator pot fi considerate ca fiind efectuate în cadrul unor operațiuni comerciale normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază. Verificarea s-a realizat prin stabilirea proporției de vânzări profitabile pe piața internă către clienți independenți.

(23)

Operațiunile de vânzare pe piața internă au fost considerate rentabile atunci când prețul unitar era egal cu costul de producție sau mai mare decât acesta. Prin urmare, a fost determinat costul de producție pe piața internă în cursul PA.

(24)

Analiza de mai sus a arătat că toate vânzările de pe piața internă ale celor doi producători-exportatori erau rentabile, ținând cont de faptul că prețul de vânzare unitar net era superior costului de producție unitar calculat.

(25)

Întrucât vânzările pe piața internă nu constituiau cantități reprezentative, a trebuit să se construiască o valoare normală, în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(26)

Pentru a determina valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază, costurile de desfacere, cheltuielile administrative și alte cheltuieli generale suportate și profitul mediu ponderat realizat de fiecare dintre producătorii-exportatori cooperanți din vânzările pe piața internă ale unui produs similar, în cadrul unor operațiuni comerciale normale, în decursul perioadei de anchetă, au fost adăugate la costurile lor medii de fabricație în decursul perioadei de anchetă. După caz, costurile de fabricație și costurile de desfacere, cheltuielile administrative și alte cheltuieli generale au fost ajustate înainte de a fi folosite în cadrul unor operațiuni comerciale normale și pentru a determina valoarea normală.

(27)

Întrucât toate exporturile către Uniune au fost efectuate prin intermediul unui importator afiliat, prețul de export a fost construit pe baza prețului de revânzare către clienții independenți, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. Au fost efectuate ajustări la nivelul prețului de revânzare către primul cumpărător independent din Uniune pentru a se ține seama de toate cheltuielile, inclusiv drepturi vamale și taxe, care survin între import și revânzare, precum și de o marjă comercială corectă pentru costurile de desfacere, cheltuielile administrative și alte cheltuieli generale și pentru beneficii. În privința costurilor de desfacere, a cheltuielilor administrative și a altor costuri generale, au fost folosite costurile de desfacere, cheltuielile administrative și alte costuri generale proprii importatorului afiliat. În absența unei cooperări la anchetă a importatorilor independenți, a fost utilizată o marjă de profit rezonabilă de 5 %, pe baza informațiilor comunicate de către utilizatorii care importaseră, la rândul lor, produsul în cauză în decursul PA.

(28)

Grupul Birac a declarat că funcțiile importatorului său afiliat erau mai degrabă similare cu cele ale unui serviciu de export decât cu cele ale unui importator și, prin urmare, că prețul de export nu ar trebui să fie construit în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază, ci mai degrabă în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază, sprijinindu-se pe prețurile de export efectiv plătite sau plătibile. În acest sens, se notează că, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază, prețul de export este stabilit pe baza prețului de revânzare către clienții independenți, ori de câte ori produsul în cauză este vândut unor clienți independenți de către societățile afiliate exportatorului în țara exportatoare. Ancheta a arătat că societatea afiliată este situată în Uniune. Aceasta se ocupă, printre altele, de comenzile clienților și de facturarea produsului în cauză fabricat de grupul Birac. Ulterior, s-a constatat că grupul Birac vinde produsul în cauză societății afiliate din Uniune pentru a fi revândut unor clienți independenți din UE. În consecință, afirmația trebuie respinsă. Trebuie să se menționeze că faptul că anumite activități sunt prestate de către societatea afiliată înainte de importare nu înseamnă că prețul de export nu poate fi reconstruit pe baza prețului de revânzare către primul client independent, efectuând ajustările necesare, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9).

(29)

Comparația dintre valoarea normală și prețul de export s-a realizat pe baza nivelului franco fabrică. În scopul asigurării unei comparații juste între valoarea normală și prețul de export, s-a ținut seama, sub forma ajustărilor, de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea prețurilor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. S-au asigurat ajustări adecvate ale costurilor de transport, de navlosire și asigurare, ale taxelor bancare, costurilor de ambalare și de creditare, în toate cazurile în care s-a constatat că sunt rezonabile, precise și sprijinite de dovezi confirmate.

(30)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază, marja de dumping pentru ambii producători-exportatori s-a stabilit pe baza unei comparații între valoarea normală medie ponderată și prețul la export mediu ponderat.

(31)

Marjele de dumping individuale ale ambilor producători-exportatori au fost ponderate în funcție de cantitățile exportate către Uniune, ducând la o marjă de dumping, exprimată sub formă de procentaj din prețul CIF franco frontiera Uniunii, înainte de vămuire, de 28,1 % pentru grupul Birac.

(32)

Pe baza informațiilor puse la dispoziție de către reclamant și de către grupul producător-exportator bosniac cooperant, în BiH nu mai există alți producători cunoscuți ai produsului în cauză. Prin urmare, marja de dumping la nivel de țară care urmează să fie stabilită pentru BiH ar trebui să fie egală cu marja de dumping stabilită pentru unicul grup producător-exportator cooperant din BiH.

(33)

Se reamintește că, în acest caz, nu există decât un singur producător-exportator bosniac (grupul Birac). Prin urmare, nu se poate comunica nicio cifră precisă privind volumul importurilor, prețul importurilor, cotele de piață și producția din Uniune precum și volumul vânzărilor, în vederea protejării informațiilor comerciale. În aceste condiții, indicatorii sunt exprimați sub formă de indici sau de plaje de valori.

(34)

În conformitate cu punctul 3.1 de mai sus, cei patru producători din Uniune eșantionați constituie industria din Uniune în sensul articolului 4 alineatul (1) și al articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază și vor fi denumiți în continuare „industria din Uniune”.

(35)

În cursul stadiului provizoriu al anchetei, calculul consumului la nivelul Uniunii se baza pe cifrele care figurează în plângere și era completat cu cifrele verificate privind producătorii și importatorii/utilizatorii implicați în anchetă. Aceste date au fost transmise tuturor părților interesate în vederea obținerii comentariilor acestora. Nu a fost comunicat niciun comentariu care să conteste datele referitoare la consumul la nivelul Uniunii.

(36)

Astfel, consumul la nivelul Uniunii a fost stabilit pe baza volumului de vânzări în Uniune de produs similar fabricat de către industria din Uniune, a volumului vânzărilor în Uniune de produs similar fabricat de către celălalt producător cunoscut din Uniune și a volumului importurilor de produs în cauză din țări terțe.

(37)

Pe această bază, consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

(38)

Consumul de produs în cauză și de produs similar în Uniune a scăzut cu 7 % în timpul perioadei luate în considerare. Aceasta reflectă o scădere progresivă a cantității de produs în cauză incorporată de către utilizatori în produse-cheie de tipul detergenților pentru textile. Ea reflectă, de asemenea, faptul că din ce în ce mai multe produse industriale nu conțin zeolit.

(39)

Volumul importurilor de produs în cauză a crescut cu 359 % în perioada luată în considerare.

(40)

Prețul mediu de import a fost stabil din 2005 până în 2008 și a crescut cu aproximativ 10 % în timpul PA. Aceasta se explică, în principal, prin ameliorarea situației pe piața UE, care a permis tuturor fabricanților produsului în cauză să își mărească prețurile.

(41)

Cota de piață a importurilor provenind din țara în cauză a crescut de aproape patru ori în timpul perioadei examinate și a reprezentat o cotă de piață situată între 10 și 15 % în cursul PA.

(42)

Pentru a analiza subcotarea prețurilor, au fost comparate prețurile de import ale producătorului-exportator bosniac cu prețurile industriei din Uniune în timpul PA, pe baza unor valori medii reciproc echivalente. Prețurile industriei din Uniune au fost ajustate la un nivel net franco fabrică și au fost comparate cu prețurile de import CIF. Nu a fost luată în considerare nicio taxă vamală, întrucât producătorul-exportator bosniac beneficia de o rată preferențială de 0 % în cursul PA.

(43)

Marja medie ponderată a subcotării constatate, exprimată sub formă de procentaj al prețurilor industriei din Uniune, se situează între 20 și 25 %.

(44)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, Comisia a examinat toți factorii și indicatorii economici care au un impact asupra situației industriei din Uniune.

(45)

Indicatorii referitori la elemente macroeconomice precum producția, capacitatea, volumul vânzărilor, cota de piață, etc., sunt bazate pe datele stabilite de către serviciile Comisiei și sunt trimise părților interesate pentru comentarii, astfel cum se indică în considerentul 35 de mai sus. Datele utilizate pentru acești indicatori reprezintă toți producătorii din Uniune. Atunci când sunt utilizate date referitoare la producătorii din Uniune în ansamblu, tabelele de mai jos folosesc macrodate drept sursă. Alți indicatori se bazează pe date verificate provenind de la producătorii incluși în eșantion. Acești indicatori sunt denumiți microdate. În ceea ce privește macrodatele, producătorul-exportator bosniac a declarat că, ținând seama de controversa privind codul NC adecvat utilizat pentru clasificarea produsului, este puțin probabil ca aceste date să fie fiabile. În această privință, trebuie notat că indicatorii de prejudiciu nu sunt cu nimic afectați de controversa presupusă privind codurile NC. Se reamintește faptul că definiția produsului în cauză a fost menționată în avizul de deschidere publicat. Această definiție este clară și nu poate fi, în nici un caz, fals interpretată. S-a cerut părților interesate să furnizeze informații privind baza definiției produsului, indiferent de codurile NC, întrucât avizul de deschidere indica faptul că codul NC este comunicat cu titlu pur informativ. Mai mult, se reamintește că producătorul-exportator bosniac nu a contestat informațiile privind consumul la nivelul Uniunii. Majoritatea informațiilor referitoare la importuri proveneau direct din datele producătorului-exportator bosniac, în timp ce restul se refereau la un volum redus de importuri provenind din alte țări. Pe baza celor de mai sus și a faptului că nu a fost prezentat niciun element de probă concret pentru a corobora afirmația referitoare la datele nefiabile, acest argument a trebuit să fie respins.

(46)

Volumul producției industriei din Uniune a scăzut cu 14 % în cursul perioadei luate în considerare. În 2008-2009, un producător din Uniune (Sasol Italy SpA) și-a încetat cu desăvârșire producția. În plus, Henkel AG și-a încetat producția de suspensie de zeolit (nu este vorba de produsul în cauză ci de o versiune lichidă, care este utilizată ca înlocuitor). Într-o oarecare măsură, aceste evoluții au avut un efect pozitiv asupra situației celorlalți producătorilor.

(47)

În pofida evoluțiilor susmenționate, capacitatea a fost relativ stabilă în cursul perioadei considerate, pe baza metodei de calcul utilizate în mod normal în industrie. Totuși, verificarea producătorilor incluși în eșantion a arătat că calculul capacităților pentru această industrie poate varia în funcție de evoluția relativă a pieței produsului în cauză și a pieței altor produse care pot fi fabricate în aceleași uzine.

(48)

Cifrele care reflectă utilizarea capacităților de mai sus arată o scădere de 14 %. Mai mult, această rată nu a atins niciodată 80 %, ceea ce demonstrează o anumită supracapacitate. Acest aspect este examinat mai detaliat în secțiunea privind cauzalitatea.

Stocurile

(49)

Nivelul stocurilor industriei din Uniune a fost scăzut și stabil pe parcursul perioadei examinate. Era prevăzut ca producția produsului similar să corespundă comenzilor, iar stocurile au fost întotdeauna menținute la nivelul cel mai scăzut posibil. În consecință, acesta nu a constituit un factor important pentru această anchetă.

Volumul vânzărilor și cota de piață

(50)

Volumul vânzărilor industriei din Uniune a scăzut cu 18 % pe parcursul perioadei luate în considerare.

(51)

Cota de piață a industriei din Uniune a scăzut cu 11 % pe parcursul perioadei luate în considerare.

Prețurile de vânzare

(52)

Prețul mediu de vânzare al industriei din Uniune către părțile independente din UE a crescut cu 21 % în cursul perioadei luate în considerare. În ansamblu, acesta reflectă prețurile mai ridicate ale materiilor prime și ale energiei și nu este, prin urmare, considerat ca fiind un indicator semnificativ.

Rentabilitatea

(53)

Rentabilitatea industriei din Uniune a fost scăzută pe tot parcursul perioadei luate în considerare. Această situație a decurs din incapacitatea sa de a-și mări prețurile din motivele dezbătute în cadrul secțiunii de mai jos privind cauzalitatea și, în special, din cauza existenței unor volume crescânde de importuri care fac obiectul unui dumping. Ea a decurs, de asemenea, din utilizarea redusă a capacităților descrisă în considerentul 47.

(54)

Din 2005 până în 2008, rentabilitatea industriei din Uniune a scăzut în mod considerabil, iar în 2008, aceasta a devenit deficitară. Ea s-a redresat în cursul PA la nivelul cel mai ridicat din cursul perioadei examinate, fără a atinge, totuși, procentul de 5,9 % de profit pe care industria ar fi putut să-l realizeze în absența unor importuri care fac obiectul unui dumping (a se vedea considerentul 67 de mai jos).

(55)

Producătorul-exportator a afirmat că rentabilitatea producătorilor din Uniune era bună în 2009. Această afirmație nu a fost confirmată de niciun element de probă direct ci face, mai curând, referință la „informații public disponibile”. Producătorii incluși în eșantion au afirmat că rata de rentabilitate atinsă în 2009 a fost de natură excepțională și că nu putea fi menținută în condițiile intrării dinamice pe piață a producătorilor-exportatori bosniaci, caracterizată prin cantități importante de produse și prin prețuri reduse care fac obiectul unui dumping. Producătorii incluși în eșantion au afirmat că rentabilitatea în 2010 era susceptibilă să scadă din nou la nivelul din 2008.

(56)

Serviciile Comisiei au examinat afirmațiile susmenționate. Examinarea a cuprins, în special, evoluția materiilor prime și a costurilor de desfacere și prețurile indicate în contractele în cauză. S-a constatat că, în 2009, industria din Uniune a beneficiat de anumiți factori temporari care au dus la creșterea rentabilității ei, în ciuda existenței unor volume considerabile de importuri care făceau obiectul unui dumping:

(57)

Pe această bază, evoluția marjei de profit a indicat, totuși, existența unui prejudiciu, întrucât profitul ar fi fost cu mult mai ridicat în absența importurilor care au făcut obiectul unui dumping.

Investițiile, randamentul investițiilor, fluxul de lichidități și capacitatea de a atrage capital

(58)

Producătorul-exportator bosniac a susținut că investițiile fuseseră slabe în cursul perioadei examinate, în timp ce industria din Uniune a explicat că randamentul investițiilor era prea mic pentru a justifica o investiție substanțială în produsul în cauză.

(59)

Randamentul investițiilor industriei din Uniune, exprimat în termeni de profituri nete și de valoare contabilă netă a investițiilor acesteia respectă tendința de rentabilitate arătată mai sus. Trebuie subliniat faptul că activele nete implicate erau deja puternic devalorizate.

(60)

Situația fluxului de lichidități al industriei din Uniune se încadrează, de asemenea, în tendința de rentabilitate indicată mai sus. Situația fluxului de lichidități era preocupantă în 2008, întrucât producătorii au trebuit să își respecte în continuare obligațiile contractuale pentru a achiziționa materii prime.

(61)

Industria din Uniune nu a menționat dificultăți cu privire la capacitatea de a atrage capital.

Ocuparea forței de muncă, productivitatea și salariile

(62)

Numărul de angajați ai ansamblului producătorilor din Uniune implicați în fabricarea produsului similar a scăzut în cursul perioadei examinate, în paralel cu reducerea volumului producției și vânzărilor. Costul mediu al forței de muncă pe lucrător a crescut, reflectând creșterea inflației.

(63)

Productivitatea, exprimată în termeni de producție per lucrător, a scăzut cu 14 % în cursul perioadei examinate, întrucât scăderea volumului vânzărilor a fost mai mare decât cea a ocupării forței de muncă. Această evoluție negativă este susceptibilă de a provoca alte pierderi de locuri de muncă pe viitor.

(64)

Date fiind volumul și prețurile importurilor care fac obiectul unui dumping din țara în cauză, impactul marjei actuale de dumping asupra pieței din UE nu poate fi considerat ca fiind neglijabil.

(65)

În cursul perioadei examinate, producătorii din Uniune au suferit un prejudiciu considerabil în materie de volum, ceea ce rezultă în mod clar din analiza susmenționată a tendințelor privind producția, utilizarea capacităților, volumul vânzărilor, cota de piață, ocuparea forței de muncă și productivitatea.

(66)

Se constată, de asemenea, un prejudiciu în ceea ce privește prețurile și rentabilitatea. Această analiză este, totuși, mai complexă din cauza creșterii prețurilor materiilor prime și energiei, care au un impact asupra prețului produsului în cauză. Rentabilitatea, fluxul de lichidități și randamentul investițiilor au scăzut în cursul perioadei 2005-2008. Anul 2008 a fost deosebit de dificil pentru industrie, îndeosebi datorită faptului că întreprinderile au avut obligații contractuale privind materiile prime, dar au pierdut peste 20 % din volumul lor de vânzări.

(67)

În 2009, situația pieței s-a destins și creșterea prețurilor a permis o ameliorare a rentabilității dar, după cum se menționează mai sus în considerentul 56, era clar că era vorba doar de un răgaz temporar și că era puțin probabil ca situația pieței din 2009 să se repete. Cu toate acestea, trebuie remarcat că nici în 2009, rata rentabilității nu atinsese nivelul de 5,9 %, considerat a fi un beneficiu normal pentru această industrie.

(68)

Prejudiciul a fost evaluat pentru ansamblul industriei din Uniune (indicatori macroeconomici), deși pentru anumiți indicatori au fost evaluați numai producătorii incluși în eșantion (indicatori microeconomici). Nu a fost identificată nicio diferență majoră între indicatorii micro și macroeconomici.

(69)

Având în vedere cele menționate anterior, se stabilește provizoriu că un procent important din industria din Uniune a suferit prejudicii, în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(70)

În conformitate cu articolul 3 alineatele (6) și (7) din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă importurile care fac obiectul unui dumping originare din țara în cauză cauzaseră industriei din Uniune un prejudiciu care să poată fi considerat important. Au fost examinați și alți factori cunoscuți, pe lângă importurile care fac obiectul unui dumping, care, în același timp, ar fi putut prejudicia industria din Uniune, astfel încât să se verifice ca posibilul prejudiciu cauzat de acești alți factori nu a fost generat de importurile care fac obiectul unui dumping.

(71)

În cursul perioadei examinate, importurile provenind din țara în cauză au crescut cu aproape 400 % și au câștigat o piață considerabilă, și anume, au crescut de la mai puțin de 5 % la 10-15 %. În paralel, situația economică a industriei din Uniune s-a deteriorat în mod direct și comparabil, aceasta constituind singurul alt operator semnificativ de pe piața din UE deoarece importurile din alte surse sunt neglijabile.

(72)

Creșterea cotei de piață a importurilor care fac obiectul unui dumping s-a produs în contextul unei scăderi cu 7 % a consumului din UE în cursul perioadei luate în considerare.

(73)

Volumul ascendent al importurilor care fac obiectul unui dumping a determinat o subcotare a prețurilor industriei din Uniune cu 20-25 % în cursul PA. Se poate concluziona în mod rezonabil că existența acestui tip de importuri crescânde pe o piață în curs de restrângere a dus la blocajul prețurilor în 2008 și 2009. Acest efect al importurilor care fac obiectul unui dumping asupra prețurilor a fost exacerbat de faptul că majoritatea vânzărilor au fost efectuate pe baza unor contracte anuale. Astfel, importurile bosniace care fac obiectul unui dumping ar putea fi utilizate pentru a suprima creșterea prețurilor unor volume de vânzări importante, în ciuda creșterii prețurilor materiilor prime. În 2009, acest efect s-a atenuat, dar nu în măsură suficientă pentru a permite industriei în ansamblu să atingă nivelul normal de profit de 5,9 %.

(74)

Având în vedere suprapunerea temporală clară între creșterea bruscă a importurilor care fac obiectul unui dumping la prețuri care subcotează prețurile industriei din Uniune, pe de o parte, și pierderea în volum de vânzări și producție a industriei din Uniune, scăderea cotei de piață și blocarea prețurilor sale, pe de altă parte, se concluzionează provizoriu că importurile care fac obiectul unui dumping au jucat un rol important în prejudicierea situației industriei din Uniune.

(75)

Volumul exporturilor tuturor producătorilor din Uniune a crescut în cursul perioadei examinate, dar nu reprezenta, în medie, decât aproximativ 10 % din producție. Exporturile producătorilor incluși în eșantion au sporit și au compensat în mod parțial volumul de vânzări pierdut de UE.

(76)

Prin urmare, performanța la export a producătorilor din Uniune a ajutat la susținerea activității sale economice și nu a contribuit la prejudiciul important suferit.

(77)

Importurile provenind din țări terțe au fost neglijabile în cursul perioadei examinate și nu ar fi putut să contribuie la prejudiciul suferit de industria din Uniune. Producătorul-exportator bosniac a susținut că producătorii din Uniune și-au pierdut cota de piață în favoarea importurilor provenind din China sau Coreea, dar această afirmație nu se sprijină pe fapte reale, întrucât importurile provenind din aceste țări au fost minore.

(78)

În cursul perioadei examinate, consumul a scăzut cu aproximativ 24 000 de tone (7 %), ceea ce dovedește faptul că industria detergenților a utilizat din ce în ce mai multe produse alternative pentru înlocuirea produsului în cauză în formulele sale. Producătorul-exportator a afirmat că aceasta a dus la „saturarea stocurilor, anularea comenzilor și profituri inferioare”.

(79)

Trebuie semnalat că doi producători de pe piața UE și-au încetat producția către sfârșitul perioadei luate în considerare și că, prin urmare, s-a efectuat o ajustare a capacităților pentru a compensa scăderea consumului. Mai mult, după cum se indică în considerentul 49, nivelurile stocurilor au rămas scăzute și stabile, ceea ce înseamnă că producția s-a adaptat la nivelurile inferioare de consum.

(80)

În consecință, deși nu se poate exclude faptul că scăderea consumului a contribuit la prejudiciul suferit de producătorii din Uniune, se pare că acest impact nu este important.

(81)

Producătorul-exportator a susținut că prejudiciul a fost cauzat de aplicarea legislației REACH. Cu toate acestea, după cum se explică în considerentul 58, ținând cont de nivelul de investiții în produsul în cauză pe toată durata perioadei examinate, legislația REACH nu ar fi putut să contribuie în mod semnificativ la prejudiciul suferit. Mai mult, costurile asociate acestei legislații au fost moderate.

(82)

Anumite părți au declarat că creșterea costurilor materiilor prime și energiei au contribuit la prejudiciu. Creșterea acestor costuri a fost, într-adevăr, semnificativă și s-a produs mai ales în 2008. Ea a avut, cu siguranță, un impact asupra rentabilității în anul respectiv, deoarece a intervenit într-o perioadă în care volumul vânzărilor era în scădere. Într-o oarecare măsură, creșterea costurilor energiei s-a repercutat, totuși, asupra creșterii prețurilor, după cum se indică în considerentul 52, deși efectul scăderii prețurilor importurilor care făceau obiectul unui dumping a împiedicat realizarea unor niveluri de creștere adecvate.

(83)

Prin urmare, se consideră că creșterea costurilor materiilor prime și energiei nu a contribuit la prejudiciul suferit.

(84)

Problemele de supracapacitate și de capacitate scăzută de utilizare au fost discutate în considerentul 46. Efectul problemelor de capacitate asupra rentabilității trebuie să fie examinat atât în lumina caracteristicilor structurale ale acestei industrii, cât și a existenței importurilor care fac obiectul unui dumping. Efectul asupra rentabilității se explică prin costurile fixe substanțiale care ar putea fi recuperate dacă ratele de utilizare ar fi mai ridicate.

(85)

Cu toate acestea, problemele de supracapacitate și de capacitate de utilizare scăzută pot să explice, parțial, anumiți indicatori de prejudiciu negativi înregistrați de producătorii din Uniune, dar nu explică scăderile importante ale producției, ale volumului vânzărilor și ale cotei de piață în 2009. Prin urmare, este evident că aceștia nu anulează legătura de cauzalitate dintre creșterea considerabilă a importurilor care fac obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de producătorii din Uniune.

(86)

Anumite părți interesate au susținut că criza mondială a creditului și criza economică generală au contribuit la prejudiciu. Consumul produsului în cauză a scăzut, într-adevăr, în 2008-2009, atunci când s-au produs aceste crize.

(87)

Totuși, aceste probleme nu explică de ce cota de piață a producătorilor din Uniune a scăzut în mod considerabil în 2009, în timp ce cota de piață deținută de importurile bosniace a crescut și a redus prețurile din UE cu peste 20 %. În consecință, în timp ce scăderea consumului în 2008-2009 ar fi trebuit să afecteze, ca atare, industria din Uniune, creșterea semnificativă a importurilor provenind din BiH a avut un impact cu mult mai important asupra volumului vânzărilor industriei din Uniune și, datorită subcotării, asupra prețurilor. Astfel, criza nu a anulat legătura de cauzalitate dintre creșterea considerabilă a importurilor care fac obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de producătorii din Uniune.

(88)

Deși peste 10 societăți au fabricat produsul în cauză în cursul PA, principala industrie utilizatoare (fabricanți de detergenți pentru textile și de agenți de dedurizare a apei) era compusă din patru mari grupuri (Reckitt Benckiser, Henkel, Proctor & Gamble și Unilever). De fapt, cei doi utilizatori principali cooperanți reprezentau aproape 40 % din achizițiile produsului în cauză din UE. Mulțumită centralizării achizițiilor, aceste patru grupuri sunt efectiv capabile să mențină prețuri scăzute pentru produsul în cauză.

(89)

Cu toate acestea, acest fenomen nu este nou, ci există de mulți ani. Din această cauză, nici el nu poate să explice scăderea importantă a producției, a volumului vânzărilor și a cotei de piață în 2009. Prin urmare, este evident că acesta nu anulează legătura de cauzalitate dintre creșterea considerabilă a importurilor care fac obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de producătorii din Uniune.

(90)

Pe baza celor de mai sus, se concluzionează, în mod provizoriu, că prejudiciul important suferit de industria din Uniune a fost cauzat de importurile care au făcut obiectul unui dumping.

(91)

A fost examinat un anumit număr de factori, alții decât importurile care fac obiectul unui dumping, dar niciunul dintre aceștia nu a putut explica pierderile importante în termeni de cotă de piață, producție și volum de vânzări care au intervenit în 2008 și 2009 și care coincid cu creșterea volumului importurilor care fac obiectul unui dumping.

(92)

Ținând cont de analiza de mai sus, care a făcut distincție și a separat în mod clar efectele tuturor factorilor cunoscuți asupra situației industriei din Uniune de efectele prejudiciabile ale importurilor care fac obiectul unui dumping, se concluzionează în mod provizoriu că importurile din BiH au cauzat un prejudiciu important industriei din Uniune, în sensul articolului 3 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(93)

Comisia a analizat dacă, în pofida concluziilor provizorii privind existența dumpingului prejudiciabil, există motive covârșitoare care ar putea duce la concluzia că nu este în interesul Uniunii să adopte măsuri în acest caz particular. În acest sens și în conformitate cu articolul 21 alineatul (1) din regulamentul de bază, impactul unor eventuale măsuri asupra tuturor părților implicate în prezenta procedură și, de asemenea, consecințele neinstituirii de măsuri au fost examinate pe baza tuturor elementelor de probă prezentate.

(94)

Analiza prejudiciului a demonstrat în mod clar că importurile care fac obiectul unui dumping au adus prejudicii industriei din Uniune. Prezența sporită, în ultimii ani, a importurilor care fac obiectul unui dumping a cauzat o blocare a vânzărilor pe piața Uniunii și o pierdere de cotă de piață pentru industria din Uniune. Aceasta a împiedicat industria din Uniune să atingă niveluri de rentabilitate similare cu cele obținute pentru alte produse.

(95)

Ancheta a arătat că orice creștere a cotei de piață a importurilor care fac obiectul unui dumping din țara vizată se obține în detrimentul direct al industriei din Uniune. În pofida restructurării produse în mijlocul producătorilor din Uniune (două societăți și-au încetat producția) situația nu s-a ameliorat. În acest sens, trebuie notat că pudra de zeolit A este un produs important pentru societățile incluse în eșantion, deoarece reprezintă până la 30 % din cifra lor de afaceri. În absența instituirii unor măsuri, situația industriei din Uniune ar continua, cu siguranță, să se deterioreze. Instituirea de măsuri va readuce prețul importurilor la niveluri neprejudiciabile, permițând industriei din Uniune să concureze în condiții comerciale corecte.

(96)

În consecință, se concluzionează provizoriu că instituirea de măsuri ar fi, în mod clar, în interesul industriei din Uniune.

(97)

Impactul probabil al măsurilor asupra importatorilor a fost examinat în conformitate cu articolul 21 alineatul (2) din regulamentul de bază. În acest sens, se menționează că importatorii independenți care s-au făcut cunoscuți erau, de asemenea, utilizatori. Astfel, analiza care îi menționează este prezentată în secțiunea referitoare la interesul utilizatorilor.

(98)

Nu s-au primit observații din partea organizațiilor de consumatori în urma publicării avizului de deschidere pentru prezenta procedură. Prin urmare, analiza a fost limitată la efectele măsurilor asupra utilizatorilor.

(99)

S-au trimis chestionare unui număr de 8 utilizatori cunoscuți. Cu toate acestea, numai doi dintre ei au făcut comentarii pertinente. În consecință, analiza interesului Uniunii se bazează pe răspunsurile celor doi utilizatori relativ importanți care reprezintă, împreună, aproape 40 % din consumul Uniunii.

(100)

Cei doi utilizatori din Uniune cooperanți sunt operatori majori în industria detergenților și a agenților de dedurizare a apei. Amândoi s-au opus instituirii de măsuri.

(101)

Ancheta a stabilit că cel puțin o treime din consumul utilizatorilor din Uniune care au cooperat era constituit din importuri provenind de la producătorul-exportator bosniac. Restul era acoperit de achiziții efectuate de la producătorii din Uniune, care rămân sursa de aprovizionare principală a utilizatorilor cooperanți. Ținând cont de rata scăzută de utilizare a capacităților producătorilor din Uniune, după cum se explică în considerentele 47 și 48 de mai sus, este clar că instituirea unor măsuri nu ar trebui să conducă la o penurie în aprovizionare sau la o creștere considerabilă a prețurilor.

(102)

În plus, se pare că industria utilizatoare din Uniune a început deja să examineze posibilitatea unor importuri provenind din China. Faptul că o asemenea opțiune există și este considerată drept viabilă arată că instituirea de măsuri nu va duce, în nici un caz la o penurie a produsului în cauză.

(103)

Procentajul în cifra de afaceri a produselor finale care includ produsul în cauză a fost, de asemenea, examinat. În acest sens, se menționează că, în ambele cazuri, produsele în cauză reprezintă mai puțin decât 10 % din cifra lor de afaceri.

(104)

Procentajul de produs în cauză incorporat în produsele finale a fost, de asemenea, examinat. Ancheta a stabilit că, în general, acest procentaj este extrem de mic (în medie, mai puțin de 5 % din costul total) și, prin urmare, produsul în cauză nu reprezintă o parte foarte semnificativă din costul produselor finite.

(105)

Comisia a examinat, de asemenea, dacă instituirea de măsuri ar avea un impact financiar negativ major asupra situației acestor doi utilizatori. Comisia a stabilit două scenarii, și anume un scenariu pesimist și altul, mai realist.

(106)

Scenariul pesimist presupune că atât importurile, cât și prețurile din Uniune ar fi crescut pentru a atinge nivelul taxei. Aceasta ar duce la creșterea costurilor utilizatorilor cu mai puțin de 2 %, în medie.

(107)

Situația de mai sus trebuie să fie comparată cu ratele de rentabilitate ale utilizatorilor din Uniune care au cooperat. Rentabilitatea utilizatorilor pentru produsele care incorporează produsul în cauză este de aproximativ 11 % și era de peste 20 % pentru ansamblul produselor lor. Ținând cont de aceste rate de rentabilitate, nici măcar un pachet complet de măsuri, aplicat atât importurilor, cât și prețurilor din Uniune, nu ar avea un efect disproporționat asupra situației financiare a acestor părți.

(108)

De fapt, un scenariu mult mai realist este acela prin care instituirea de măsuri ar duce la o situație în care numai prețurile de import din BiH ar crește, în timp ce industria din Uniune ar beneficia de economii de scară sporite. Într-adevăr, conform explicației de mai sus, situația aprovizionării cu produsul în cauză în cadrul UE este pe deplin suficientă, întrucât majoritatea producătorilor din Uniune sunt departe de a funcționa la o capacitate completă.

(109)

Ar trebui să se noteze, de asemenea, că ancheta a stabilit existența unor produse capabile de a înlocui produsul în cauză. Într-adevăr, este clar că atât utilizatorii cooperanți, cât și cei necooperanți produc detergenți pentru textile care nu conțin produsul în cauză. În cazul acestui scenariu mai realist, costurile utilizatorilor cooperanți nu ar crește decât cu un procent. Cu alte cuvinte, în lumina cifrelor rentabilității, instituirea de măsuri nu va avea decât consecințe neglijabile pentru utilizatori.

(110)

Ținând seama de cele de mai sus, este clar că instituirea de măsuri nu ar avea niciun impact semnificativ asupra utilizatorilor și, astfel, este foarte puțin probabil că ar duce la vreo creștere a prețului pentru consumatori.

(111)

În ansamblu, industria din Uniune ar trebui să fie, în mod clar, avantajată în urma măsurilor. Într-adevăr, ea ar putea, în primul rând, beneficia de economii de scară sporite, din cauza unei utilizări mai intensive a capacităților, datorită unei creșteri a producției și a vânzărilor.

(112)

Ținând seama de cele de mai sus, se concluzionează, în mod provizoriu, că instituirea de măsuri privind importurile care fac obiectul unui dumping ale produsului în cauză provenind din Bosnia și Herțegovina nu va avea efecte semnificative asupra utilizatorilor din Uniune și că, în ansamblu, aceasta este în interesul Uniunii.

(113)

Având în vedere constatările stabilite anterior în ceea ce privește dumpingul, prejudiciul rezultat și interesul Uniunii, ar trebui să se instituie măsuri provizorii asupra importurilor produsului în cauză provenite din Bosnia și Herțegovina, pentru a împiedica agravarea prejudiciului cauzat industriei din Uniune de importurile care fac obiectul unui dumping.

(114)

Nivelul măsurilor antidumping provizorii ar trebui să fie suficient pentru a elimina prejudiciul cauzat industriei din Uniune de importurile care fac obiectul unui dumping, fără a depăși marjele de dumping constatate.

(115)

La calcularea valorii taxei necesare pentru a elimina efectele dumpingului prejudiciabil, s-a considerat că orice măsuri ar trebui să îi permită industriei din Uniune să își acopere costurile și să obțină un profit înainte de impozitare, care s-ar obține în mod rezonabil în condiții normale de concurență, și anume, în lipsa importurilor care fac obiectul unui dumping. Marja de profit înainte de impozitare utilizată în acest calcul este de 5,9 % din cifra de afaceri. Aceasta corespunde nivelului de beneficiu atins de către industria din Uniune în cursul PA pentru toate produsele sale, inclusiv pentruprodusul în cauză. Știind că rentabilitatea produsului în cauză a fost afectată de importurile care fac obiectul unui dumping, este clar că acest nivel de beneficiu este prudent și nu excesiv. S-a luat în considerare, de asemenea, eventualitatea utilizării marjelor de profit realizate de industria din Uniune în 2005-2007, dar marjele de profit erau scăzute în termeni de rentabilitate atinsă de către societăți pentru produse similare și nu păreau a fi reprezentative pentru o industrie viabilă. Aceasta se explică prin faptul că importurile bosniace au dus la o subcotare de 10-20 % a importurilor industriei din Uniune în cursul acestor 3 ani și astfel de diferențe ar fi jucat un rol semnificativ în cadrul negocierilor de contract anuale. Astfel, aceste marje de profit nu puteau fi considerate ca reprezentative ale unei situații normale pe piața UE. Pe baza celor de mai sus, s-a calculat un preț neprejudiciabil al produsului similar pentru industria din Uniune. Prețul neprejudiciabil s-a obținut adăugând marja de profit menționată anterior la costul de producție.

(116)

Majorarea necesară a prețului a fost, așadar, determinată pe baza unei comparații între prețul de import mediu ponderat, utilizat pentru stabilirea subcotării, și prețul mediu neprejudiciabil al produselor vândute de industria din Uniune pe piața UE. Diferența care rezultă din această comparație a fost, apoi, exprimată ca procent din valoarea CIF medie de import. Marja de subcotare astfel calculată se ridica la 31,5 %.

(117)

Ținând seama de cele menționate anterior și în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, se consideră că ar trebui să fie instituite măsuri antidumping provizorii la importurile originare din Bosnia și Herțegovina, la nivelul marjei de dumping constatate.

(118)

Pe baza celor de mai sus, nivelul taxei antidumping provizorii pentru Bosnia și Herțegovina este de 28,1 %.

(119)

În interesul unei bune administrări, ar trebui să se stabilească o perioadă în decursul căreia părțile interesate care s-au făcut cunoscute în termenul specificat în avizul de deschidere să își poată face cunoscute în scris punctele de vedere și să poată solicita o audiere. În plus, ar trebui precizat că concluziile privind instituirea unor taxe adoptate în sensul prezentului regulament sunt provizorii și pot fi reexaminate pentru instituirea oricărei taxe definitive,