13.10.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 345/11

1.

Societatea europeană și cetățenii săi doresc o UE credibilă, legitimă și rezilientă. De mai mult de un deceniu, UE a trebuit să facă față unor șocuri politice, economice și sociale, întreținând o stare de nemulțumire și de nesiguranță în rândul cetățenilor. UE are nevoie de strategii globale pentru a promova bunăstarea cetățenilor săi, investiții solide și durabile, creativitatea și spiritul antreprenorial și a remedia accentuarea decalajului dintre bogați și săraci, sărăcia și creșterea inegalităților în ceea ce privește nivelul de bunăstare. Actuala redresare economică nu ar trebui în niciun caz să fie o scuză pentru pasivitate. Dimpotrivă, CESE insistă să se găsească o abordare adecvată și coerentă, pentru a consolida și restaura încrederea, pentru a se concentra pe rezultate concrete pentru cetățenii Europei și pe potențialul imens al Europei.

2.

Trebuie evitate așteptările neîntemeiate. Mai presus de toate, obiectivul ar trebui să fie o UE în măsură să le ofere tuturor șanse cu adevărat egale. Factorii economici, sociali și ecologici se întrepătrund. Continentul european trebuie să se poată adapta la transformările profunde și la concurența acerbă la nivel mondial și să dea o formă globalizării în funcție de valorile UE, acest lucru fiind esențial.

3.

Trebuie să înceteze jocul de blamare a Bruxelles-ului, de care s-a abuzat și care încă este folosit. Este absolut necesar un angajament comun din partea instituțiilor europene și a unui larg spectru de părți interesate, inclusiv a partenerilor sociali și a organizațiilor societății civile, atât la nivel național, cât și la cel al UE. CESE subliniază că legitimitatea deciziilor Uniunii depinde la urma urmei de calitatea procesului democratic.

4.

Se poate progresa cu adevărat pe calea aleasă doar dacă există conștiința aceleiași finalități comune, care exprima convingerea părinților fondatori și care s-a concretizat apoi în fiecare din izbânzile majore. UE ar trebui să mobilizeze instrumentele legislative, mecanismele orientative, de finanțare și cooperare aflate la dispoziția sa, pentru a putea progresa în toate dimensiunile dorite. Tratatul de la Lisabona arată calea de urmat.

5.

CESE nu crede că alegerea unuia dintre scenarii (2) este o metodă inspirată de promovare a asumării unui scop comun sau de definire a viitoarei căi de urmat. Europa nu pleacă de la zero. Ca atare, Comisia ar trebui să-și întemeieze propunerile pe o analiză aprofundată a istoriei Uniunii – cu reușite și neajunsuri – care reprezintă o sursă prețioasă pentru viitor. Angajamentele asumate de statele membre în Declarația de la Roma reprezintă o premisă pozitivă și sănătoasă (3). Pe de altă parte, cele cinci scenarii se adresează statelor membre, punând accentul pe schimbări instituționale, și nu au relevanță directă pentru cetățenii europeni. De asemenea, scenariile par artificiale.

6.

Pentru CESE, scenariul 1 este o soluție de compromis și nu reprezintă o opțiune. Scenariul 5 pare atractiv pentru unii, dar nu este realist la această oră. Scenariul 2, cu concentrarea atenției doar asupra pieței comune, este mult prea limitat. Scenariul 4 necesită un acord între cele 27 de state membre, ceea ce ar putea provoca paralizia UE și ar favoriza tendințele centrifuge, punând în pericol obiectivele și valorile Uniunii. Mecanismele de integrare diferențiată – între care cooperarea consolidată – prevăzute la scenariul 3 ar putea fi instrumente utile de depășire a blocajelor din sectoare specifice și de stimulare a unei dinamici pozitive în procesul de integrare a UE. Cu toate acestea, este vorba mai curând de instrumente de realizare a unor obiective politice, decât de un obiectiv în sine. Deși apelul la aceste instrumente este recomandat ca mod de depășire a situațiilor de paralizie sau a obstacolelor din calea adoptării unor măsuri legislative de dorit la nivelul UE, CESE subliniază și necesitatea de promovare a convergenței în interiorul Uniunii și de combatere a fragmentării și diviziunii. În consecință, un acord între țările din prima linie sau cu rol catalizator ar trebui să rămână totdeauna deschis celor care doresc să participe, iar viziunea comună ar trebui să prevaleze.

7.

Temele strategice ar trebui integrate într-o perspectivă comună, pentru a evita riscurile unei Europe „à la carte” sau tendințele centrifuge. CESE recomandă un tip de evoluție în care sunt stabilite condiții pentru îmbunătățirea distribuției puterii politice în toate domeniile. Această ambiție depinde, în primul rând, de voința politică și, ca atare, ar trebui să devină esențială în cadrul unei dezbateri veritabile despre viitor.

8.

Distincția tradițională dintre nivelul național și cel al UE ar trebui să dispară. Mizele comune și întrepătrunderea realităților la nivelul continentului subliniază nevoia definirii unei misiuni comune și impun, de asemenea, recunoașterea cetățeniei europene, alături de cea națională. Elaborarea politicilor trebuie să includă și să implice toate straturile societății. Obiectivele trebuie să devină comune, iar impactul deciziilor și politicilor la nivel național, regional și local trebuie evaluat sistematic, pentru a obține sprijinul cetățenilor.

9.

Parlamentul European (PE) trebuie să joace un rol central în stabilirea viitoarei direcții a Europei. În plus, este absolută nevoie de promovarea participării parlamentelor naționale și de interacțiunea lor cu PE.

10.

Obiectivele centrale trebuie să fie însoțite de un acord între statele membre cu privire la:

11.

Oricare ar fi alegerea făcută pentru viitorul Europei, CESE aspiră la o Uniune Europeană coezivă și coerentă. Multe politici actuale sunt parte a procesului de aprofundare a integrării, un proces pe termen lung sprijinit pe deplin de CESE. CESE a formulat recent observații cu privire la aproape toate aceste politici, alături de propuneri pentru viitor.

12.

Piața unică, cu toate aspectele sale economice și sociale și în cadrul unui model de dezvoltare durabilă, reprezintă cimentul necesar integrării europene. Ea ar trebui să asigure condiții de concurență cu adevărat echitabile. În aceeași ordine de idei, UEM a fost considerată un decisiv pas înainte. Cu toate acestea, în ciuda unor progrese impresionante, arhitectura sa rămâne fragilă. UEM se află în centrul viitoarelor evoluții ale UE, iar aprofundarea acestui proces este, ca atare, crucială. CESE se pronunță în favoarea unei evoluții treptate spre o uniune politică însoțită de o serie de măsuri și de dispoziții de ordin macroeconomic și microeconomic și de o puternică dimensiune socială. Finalizarea UEM presupune o veritabilă guvernanță economică, inclusiv gestionarea la nivelul UE a sectorului financiar, reforme duse la bun sfârșit în statele membre interesate și abordări comune cu privire la politicile pieței muncii. Prin îmbunătățirea guvernanței vor fi consolidate bazele unei mai mari convergențe, ca și solidaritatea în cadrul zonei euro. Serviciile publice foarte competente din UE pot fi utile în acest sens. Zona euro ar putea demara o cooperare mai strânsă în alte domenii.

13.

De asemenea, CESE subliniază necesitatea unei guvernanțe mai coezive, a unei integrări mai aprofundate, alături de angajamentul fără rezerve al statelor membre în următoarele domenii:

14.

Tot astfel, CESE consideră că aspectele sociale și educația ar trebui abordate la nivelul UE mai sistematic, pentru a găsi soluții convingătoare. Principiul subsidiarității se aplică cel mai adesea domeniilor securității sociale și educației, care cad astfel sub incidența proceselor legislative și decizionale ale statelor membre, prevăzând adesea participarea activă a partenerilor sociali. Partajarea competențelor între UE și statele membre ar trebui să fie mai bine aplicată în domeniul afacerilor sociale. Date fiind tensiunile tot mai mari de pe piața forței de muncă, legate de revoluția digitală, de vulnerabilitatea structurală a piețelor muncii și de globalizare, CESE solicită un angajament european vizibil, pentru a favoriza o mai mare convergență în privința anumitor condiții sociale și de muncă, contribuind totodată la înlesnirea creării unor locuri de muncă de calitate, la o mobilitate echitabilă și la angajamentul pozitiv al cetățenilor. Este nevoie să se acorde o atenție specială tinerilor și șomajului în rândul tinerilor. Partenerii sociali și societatea civilă în sens larg joacă un rol capital, iar dialogul social este primordial.

15.

Este necesară mai multă convergență economică și socială în UE. Trebuie să se țină seama însă de divergențele care apar între economiile naționale, între culturile și tradițiile în materie de sisteme sociale. CESE subliniază că UE nu ar trebui să se țină deoparte, ci să-și asume o responsabilitate clar definită. Trebuie să aibă loc discuții adecvate între partenerii sociali (și alte părți interesate), înainte de a stabili care este calea comună de urmat. În plus, CESE subliniază importanța implementării eficiente de către statele membre a directivelor europene din domeniul social.

16.

Subsidiaritatea se aplică și domeniului educației. Cu toate acestea, nu se poate nega că viitorul social și economic al Europei și angajamentul cetățenesc sunt strâns legate de actualizarea sistemelor educative și de formare la toate nivelurile. Viitorul generațiilor mai tinere depinde în mare măsură de educație. Competențele sunt esențiale atât pentru tineri, cât și pentru generațiile mai în vârstă. Ca atare, UE trebuie să participe activ la procesul de modernizare în curs. De asemenea, educația are un rol important de jucat în ceea ce privește comunicarea privind Europa: CESE subliniază că, în școlile primare și secundare trebuie introduse informații și conținuturi adecvate despre UE, inclusiv în legătură cu cetățenia și valorile europene.

17.

Trebuie restabilită libera circulație a persoanelor în cadrul spațiului Schengen. Prin definiție, aceasta înseamnă că frontierele comune trebuie controlate mai eficient. În același timp, trebuie combătută creșterea regretabilă a terorismului internațional, atât sub forma asasinatelor, cât și a criminalității informatice, o cauză gravă a sentimentului de incertitudine între cetățeni. Mai mult ca oricând, este nevoie de cooperare între forțele de poliție și autoritățile judiciare.

18.

Aceste domenii sunt legate direct de politica externă și de problema acută reprezentată de statele eșuate și de războaiele civile din vecinătatea Europei, ca și de fluxurile migratorii rezultate, care pun în umbră toate celelalte chestiuni europene. CESE se pronunță răspicat în favoarea unei politici comune în materie de migrație care le garantează refugiaților protecția în conformitate cu dreptul internațional, a unui sistem european comun de azil, a unei acțiuni de combatere a migrației ilegale și a traficului de persoane, precum și în favoarea promovării unor căi legale de acces în UE. În același context, UE trebuie să instituie parteneriate cu țările învecinate, fiind necesar să fie relansată o veritabilă politică euro-mediteraneeană.

19.

Mai mult ca oricând după 1945, Europa se confruntă cu provocarea de a-și lua propria soartă în mâini. Relațiile din cadrul NATO și cu Statele Unite și gestionarea comună eficientă la nivel european a problemelor survenite în vecinătatea Uniunii Europene reprezintă aspecte care impun neîntârziat aprofundarea politicii europene externe și de securitate comune, de care va depinde neapărat reușita securității interne și externe.