31.1.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/2

1.

Declarația de la Bologna din 19 iunie 1999 a instituit un proces interguvernamental menit să creeze un spațiu european al învățământului superior (EHEA), care este sprijinit activ de Uniunea Europeană, iar miniștrii responsabili pentru învățământul superior din țările participante, reuniți la București în aprilie 2012, au adoptat strategia pentru 2020 a EHEA intitulată „Mobilitate pentru o învățare mai bună”, ca parte integrantă a eforturilor de promovare a internaționalizării învățământului superior (1).

2.

Directiva 2004/114/CE a Consiliului din 13 decembrie 2004 privind condițiile de admisie a resortisanților țărilor terțe pentru studii, schimb de elevi, formare profesională neremunerată sau servicii de voluntariat (2) recunoaște că unul dintre obiectivele acțiunii comunitare în domeniul educației este promovarea Europei în ansamblu ca centru mondial de excelență pentru studii și formare profesională.

3.

Directiva 2005/71/CE a Consiliului din 12 octombrie 2005 privind o procedură specială de admisie a resortisanților țărilor terțe în scopul desfășurării unei activități de cercetare științifică (3) are un obiectiv similar, acela de a sprijini Comunitatea să devină mai atractivă pentru cercetători din întreaga lume și de a promova poziția UE de centru internațional de cercetare.

4.

Strategia internațională adoptată la reuniunea miniștrilor Bologna din mai 2007 de la Londra (4) a subliniat necesitatea de a avea un spațiu european al învățământului superior deschis și atrăgător pentru alte părți ale lumii și de a consolida cooperarea în domeniul învățământului superior și dialogul politic cu țările din afara Europei.

5.

Concluziile Consiliului din 12 mai 2009 privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale au subliniat importanța sprijinirii eforturilor statelor membre de a moderniza învățământul superior prin sinergii strânse cu procesul Bologna, în special în ceea ce privește instrumentele de asigurare a calității, de recunoaștere, ale mobilității și ale transparenței.

6.

Strategia Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, adoptată în iunie 2010 (5), a stabilit obiectivul specific de îmbunătățire a nivelurilor de educație, în special prin creșterea la cel puțin 40 %, până în 2020, a numărului tinerilor absolvenți de învățământ terțiar sau echivalent acestuia.

7.

Concluziile Consiliului din 11 mai 2010 privind internaționalizarea învățământului superior (6) au evidențiat faptul că programele de cooperare internațională și dialogurile politice cu țările terțe în domeniul învățământului superior înlesnesc transmiterea de cunoștințe într-un mod mai liber, contribuind, de asemenea, la îmbunătățirea calității și a reputației internaționale a învățământului superior european, la stimularea cercetării și a inovării, la sporirea mobilității și a dialogului intercultural, precum și la promovarea dezvoltării internaționale în conformitate cu obiectivele UE în materie de politică externă.

8.

Concluziile Consiliului din 28 și 29 noiembrie 2011 privind un criteriu de referință pentru mobilitatea în scop educațional (7) au stabilit un criteriu de referință prin care o medie la nivelul UE de cel puțin 20 % dintre absolvenții de învățământ superior ar trebui să fi beneficiat, până în 2020, de o perioadă de studiu sau de formare (inclusiv stagii într-un mediu profesional) în străinătate legată de învățământul superior.

9.

Concluziile Consiliului din 28 și 29 noiembrie 2011 privind modernizarea învățământului superior au salutat intenția Comisiei de a dezvolta o strategie internațională a UE în ceea ce privește învățământul superior, vizând creșterea deschiderii și vizibilității internaționale, și de a se implica în parteneriate în vederea consolidării relațiilor și a construirii de capacități în sectorul învățământului superior.

—

să sporească calitatea și competitivitatea învățământului superior european;

—

să vizeze nu numai mobilitatea și să țină din ce în ce mai mult seama de dimensiunea globală în elaborarea și conținutul programelor de învățământ și al proceselor de predare și învățare (denumită deseori „internaționalizare în țara de origine”);

—

să abordeze o gamă mai diversă și un număr mai mare de studenți prin combinarea noilor resurse digitale cu forme mai tradiționale de predare și învățare, asigurând totodată o calitate ridicată;

—

să intensifice cooperarea pentru dezvoltare prin parteneriate strategice și prin consolidarea capacităților.

—

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Învățământul superior european în lume” (8); și

—

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Deschiderea educației: Metode inovatoare de predare și învățare pentru toți, facilitate de noile tehnologii și de resursele educaționale deschise” (9).

1.

Învățământul superior joacă un rol-cheie în dezvoltarea unor cetățeni implicați, împliniți și comunicativi și este un factor puternic de stimulare pentru societăți inteligente, durabile și favorabile incluziunii, pentru prosperitatea individuală și pentru creșterea economică. Mobilitatea internațională a persoanelor și includerea unei perspective globale în programele de învățământ superior pot contribui în continuare la acest progres.

2.

Forța sistemelor de învățământ superior din Europa constă în furnizarea unui învățământ și a unei cercetări de înaltă calitate, în diversitatea instituțiilor sale și în sprijinul său pentru cooperarea în domenii în care se aduce o valoare adăugată, cum ar fi programele universitare comune și duble, școlile și studiile doctorale și parteneriatele internaționale.

3.

În conjunctura economică actuală, învățământul superior, precum și învățământul profesional și tehnic terțiar joacă un rol esențial în consolidarea capacității Europei de cercetare și inovare și în dotarea acesteia cu resursele umane de înaltă calificare de care are nevoie pentru a asigura locuri de muncă, creștere economică și prosperitate.

4.

Competențele absolvenților nu corespund întotdeauna nevoilor în evoluție ale pieței muncii și ale societății, iar angajatorii publici și privați raportează neconcordanțe și dificultăți în găsirea unor candidați adecvați pentru a răspunde nevoilor unei economii bazate pe cunoaștere.

5.

Îmbătrânirea demografică în UE poate avea un impact major în deceniile următoare, întrucât ratele natalității constant scăzute riscă să agraveze problema lipsei de competențe ale absolvenților cu care se confruntă angajatorii europeni.

6.

În calitate de surse de cunoaștere și inovare, instituțiile de învățământ superior au și o responsabilitate socială de a contribui la dezvoltarea umană și la binele comun, atât în context național, cât și la nivel mondial.

1.

Implicarea activă în instituțiile europene de învățământ superior a personalului, cercetătorilor și studenților internaționali, furnizarea de sprijin financiar și organizațional pentru mobilitatea internațională atât a studenților, cât și a personalului, precum și eforturile sporite în vederea internaționalizării programei de învățământ pot ajuta studenții să dobândească niște competențe relevante pentru piața mondială a muncii.

2.

Statele membre și instituțiile de învățământ superior europene au făcut, cu sprijinul UE, progrese semnificative în dezvoltarea unor mecanisme pentru asigurarea transfrontalieră a calității și recunoașterea calificărilor în cadrul procesului de la Bologna prin rețele cum ar fi ENIC/NARIC, precum și prin acțiuni precum programele Erasmus Mundus și Tempus.

3.

Creșterea la nivel mondial a resurselor educaționale accesibile permanent și gratuit, a cursurilor deschise de tip Open Courseware și a cursurilor online deschise și în masă (MOOC) este un progres internațional care poate avea implicații importante pentru sistemele de învățământ superior, creând oportunități pentru forme inovatoare de cooperare transfrontalieră la nivel global.

1.

a urmări, în cooperare cu părțile interesate relevante, abordări strategice cuprinzătoare față de internaționalizare care să cuprindă trei domenii principale:

2.

a promova mobilitatea reciprocă, la nivel internațional, a studenților pentru obținerea de credite și diplome și a oferi oportunități în ceea ce privește mobilitatea personalului între Europa și țările terțe, inclusiv prin:

3.

a promova internaționalizarea în țara de origine și învățarea digitală pentru a asigura faptul că marea majoritate a studenților europeni care nu participă la acțiuni de mobilitate fizică au, de asemenea, posibilitatea de a dezvolta competențe internaționale, inclusiv prin:

4.

a promova crearea de parteneriate atât în interiorul, cât și în afara Europei, pentru a consolida capacitatea instituțională în domeniile educației, cercetării și inovării, inclusiv prin:

1.

de a sprijini eforturile statelor membre și ale instituțiilor de învățământ superior de a urmări abordări strategice cuprinzătoare ale internaționalizării și de a exploata oportunitățile de cooperare internațională în învățământul superior în cadrul programelor Erasmus+ și Orizont 2020, inclusiv prin:

2.

de a depune eforturi, în cooperare cu statele membre, pentru a spori atractivitatea și a promova diversitatea învățământului superior european în întreaga lume, inclusiv prin:

3.

de a promova cooperarea în scopul inovării și al dezvoltării în învățământul superior dintre UE și partenerii săi din întreaga lume, inclusiv prin: