1.

anularea Hotărârii pronunțate la 7 iulie 2010 de Tribunal în cauza T-60/09;

2.

cu titlu principal, pronunțarea în mod definitiv asupra litigiului, admițând concluziile prin care recurenta le-a formulat în primă instanță;

3.

cu titlu subsidiar, anularea hotărârii la care se referă punctul 1 și trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului;

4.

obligarea OAPI la plata cheltuielilor de judecată.

1.

Recurenta susține, în primul rând, că motivarea hotărârii atacate este contradictorie: Tribunalul recunoaște pe de o parte că, în fapt, camera de recurs s-a limitat să examineze ce tip de întreprindere propune produsele și serviciile în conflict și că în consecință a putut săvârși o eroare de apreciere definind cercul acestor întreprinderi, din cauza unei interpretări prea restrictive a listei înregistrate pentru marca anterioară, datorată faptului că produsele și serviciile vizate au fost considerate în ansamblul lor. Pe de altă parte, Tribunalul declară că aspectul dacă într-adevăr camera de recurs a săvârșit erori de apreciere nu poate fi soluționat decât după o examinare „a aprecierilor camerei de recurs privind fiecare dintre produsele și serviciile pentru care a fost solicitată înregistrarea”, precizându-se că Tribunalul efectuează apoi el însuși această examinare detaliată — care, în sine, nu a fost efectuată de camera de recurs — pentru a concluziona în final că nu există o eroare de apreciere a camerei de recurs. Această lipsă de coerență intervine în defavoarea recurentei întrucât Tribunalul se referă întotdeauna, în cadrul comparațiilor individuale pe care le efectuează, la „comparația globală” efectuată de camera de recurs, și anume o comparație în raport cu domeniile de activitate, deși interpretarea restrictivă a listei de produse și de servicii a mărcii anterioare care rezultă din aceasta se regăsește de asemenea la acest nivel.

2.

În al doilea rând, recurenta susține că Tribunalul a încălcat articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009 întrucât, cu ocazia fiecărei comparații individuale pe care o efectuează, acesta interpretează în mod restrictiv listele de produse și de servicii ale mărcilor în conflict, în lumina comparației globale pe baza domeniilor de activitate care a fost efectuată de camera de recurs și că, prin urmare, denaturează conținutul acestor liste și în consecință și faptele care trebuie deduse, precum natura, destinația, utilizarea și destinatarii produselor sau ai serviciilor în cauză.

3.

În al treilea rând, recurenta afirmă că Tribunalul a încălcat articolul 65 din Regulamentul nr. 207/2009 și propriul regulament de procedură, în special principiul comunitar al contradictorialității procedurii care își găsește expresia în aceste dispoziții, declarând anumite documente inadmisibile deși recurenta nu a avut posibilitatea de a le prezenta în etapa procedurii desfășurate în fața OAPI întrucât nu putea să prevadă că OAPI va compara produsele și serviciile care figurează pe listele respective nu în mod individual, ci global.