COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 23.7.2015

COM(2015) 360 final

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

RAPORTUL ANUAL PE 2014 PRIVIND PUNEREA ÎN APLICARE A REGULAMENTULUI (CE) NR. 300/2008 PRIVIND NORME COMUNE ÎN DOMENIUL SECURITĂȚII AVIAȚIEI CIVILE

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

RAPORTUL ANUAL PE 2014 PRIVIND PUNEREA ÎN APLICARE A REGULAMENTULUI (CE) NR. 300/2008 PRIVIND NORME COMUNE ÎN DOMENIUL SECURITĂȚII AVIAȚIEI CIVILE

Prezentul raport acoperă perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2014

INTRODUCERE

Anul 2014 a fost marcat de intrarea în vigoare a primei faze de controale bazate pe tehnologie ale lichidelor, gelurilor și aerosolilor transportate de pasageri în bagajul de mână, precum și de sfârșitul fazei de tranziție pentru punerea în aplicare a cerințelor în materie de mărfuri și de poștă cu destinația UE. Ambele aspecte au fost dezbătute pe larg înainte de intrarea lor în vigoare și supuse unei faze pregătitoare intense, ceea ce a permis o punere în aplicare rapidă și fără obstacole.

În continuarea procesului de consolidare inițiat în 2013, Comisia a adoptat în iunie 2014 un nou pachet legislativ care vizează clarificarea, armonizarea și simplificarea măsurilor de securitate existente în domeniul aviației. Statele membre și părțile interesate au salutat modificările care îmbunătățesc claritatea juridică astfel încât să se evite interpretările divergente ale legislației și să se asigure totodată aplicarea optimă a standardelor de bază comune privind securitatea aeronautică. Pachetul cuprindea, de asemenea, o aliniere a programului vamal privind operatorii economici autorizați și a regimului de securitate a aviației pentru agenții abilitați și expeditorii cunoscuți. Această aliniere permite recunoașterea reciprocă a anumitor activități desfășurate de autoritățile respective, facilitând munca industriei vizate și a autorităților publice și asigurând în același timp menținerea actualelor niveluri de securitate.

Pe baza rezultatelor evaluării riscurilor în UE, care s-a axat pe riscurile legate de pasageri, pe parcursul anului 2014 s-au depus eforturi intense pentru a îmbunătăți și mai mult capacitatea de detectare a explozibililor. Activitatea s-a concretizat în adoptarea unor acte legislative care definesc utilizarea echipamentelor de detectare a urmelor de explozibili (ETD) utilizate pentru controlul de securitate al pasagerilor, bagajelor și mărfurilor. Utilizarea ETD în ceea ce privește controlul de securitate al bagajelor de mână și al călătorilor va deveni obligatorie în septembrie 2015. În paralel, au fost efectuate alte două runde de evaluări ale riscului transportului aerian.

Pe scena internațională, Comisia a participat efectiv la toate evenimentele și forumurile relevante ale Organizației Aviației Civile Internaționale (OACI), unde a continuat să joace un rol important în coordonarea poziției și strategiei UE în ceea ce privește politica de securitate aeronautică pe plan internațional. Comisia este pe deplin angajată în discuții cu parteneri-cheie și organizații regionale din țări terțe și, pe parcursul anului 2014, a organizat și a participat la mai multe reuniuni bilaterale și multilaterale. S-a pus un accent deosebit pe activitățile de sensibilizare în regiunea africană, pentru a facilita punerea în aplicare corectă a cerințelor în materie de mărfuri și de poștă cu destinația UE.

Monitorizarea punerii în aplicare a măsurilor de securitate aeronautică de către statele membre și de către operatorii relevanți prin inspecții ale UE reprezintă un alt domeniu în care a avut loc o cooperare strânsă între statele membre și Comisie pe tot parcursul anului. Nivelurile de conformitate au rămas stabile și, în anul 2014, nu a fost necesară nicio suspendare a sistemului de control de securitate unic al UE.

PARTEA ÎNTÂI

Inspecțiile

1.Considerații generale

În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 300/2008, Comisia trebuie să efectueze inspecții ale administrațiilor statelor membre responsabile cu securitatea aeronautică („autoritățile competente”) și ale aeroporturilor din UE. În programul Uniunii este inclusă și Elveția, în timp ce Norvegia și Islanda sunt inspectate, în baza unor dispoziții paralele, de Autoritatea AELS de Supraveghere (ESA). Pentru a-și putea desfășura activitatea de inspecție, Comisia dispune de o echipă de nouă inspectori de securitate aeronautică cu normă întreagă. Activitatea de inspecție este sprijinită de un grup de aproximativ 100 de controlori naționali numiți de statele membre, Islanda, Norvegia și Elveția, care s-au calificat pentru participare la inspecțiile Comisiei prin intermediul unor cursuri de formare asigurate de Comisie. În anexa 1 figurează un tabel care sintetizează întreaga activitate de monitorizare a conformității desfășurată până în prezent de Comisie și de Autoritatea AELS de Supraveghere.

2.Inspecții la autoritățile naționale competente

În 2014, Comisia a finalizat cel de al treilea ciclu de inspecții ale autorităților naționale competente și a demarat cel de al patrulea ciclu. Prezentul raport cuprinde rezultatele tuturor inspecțiilor efectuate în cursul anului 2014 în cadrul ambelor cicluri. În total, în cursul anului 2014 au fost inspectate nouă autorități competente. Pentru majoritatea statelor membre, inspecțiile au evidențiat îmbunătățiri semnificative față de situația constatată în urma inspecțiilor precedente.

Deficiențele întâlnite cel mai frecvent în 2014 au fost similare celor constatate cu ocazia inspecțiilor din cadrul celui de al treilea ciclu, fiind legate mai ales de mici diferențe în alinierea integrală a programelor naționale de securitate aeronautică și de limitările întâlnite în punerea în aplicare a programelor naționale de control al calității. În ceea ce privește punerea în aplicare a programelor de mai sus, unele state membre nu au monitorizat suficient furnizorii cunoscuți de provizii de aeroport și de bord, în principal ca urmare a lipsei de resurse cauzate de presiunea asupra bugetelor publice și de numărul mare de entități vizate. Monitorizarea periodică și adecvată a transportatorilor aerieni străini a necesitat, de asemenea, îmbunătățiri în câteva dintre statele membre inspectate. În cele din urmă, un număr limitat de state membre nu s-au asigurat că frecvența minimă de inspectare a măsurilor de securitate în aeroporturi este respectată pe deplin.

În ceea ce privește aspectele pozitive, în majoritatea statelor membre care au fost inspectate în 2014, procesul de rectificare l-a care s-a recurs atunci când au fost identificate deficiențe a fost unul adecvat, iar măsurile de punere în aplicare au fost puse la dispoziția tuturor statelor membre.

3.Inspecții inițiale la aeroporturi

În 2014 au fost efectuate 25 de inspecții inițiale la aeroporturi, un număr similar cu numărul inspecțiilor efectuate în 2013. Au fost acoperite toate capitolele (deși nu în cursul fiecărei inspecții). Procentul general al măsurilor esențiale despre care s-a constatat că sunt conforme în 2014 a ajuns la aproape 81%, adică aproape același ca în anii anteriori.

Cele mai multe dintre deficiențele constatate încă țin, ca și în trecut, de aspecte legate de factorul uman. Acestea se manifestă în principal în domenii legate de control și de securitatea aeronavelor, precum și în punerea în aplicare a anumitor cerințe de securitate a mărfurilor. Aceste aspecte legate de factorul uman trebuie soluționate printr-o mai bună formare și supraveghere.

Pe de altă parte, anul 2014 a cunoscut îmbunătățiri în ceea ce privește respectarea cerințelor referitoare la controalele de securitate pentru furniturile de aeroport și de la bord în comparație cu anii precedenți. Această creștere poate fi explicată prin creșterea gradului de conștientizare în urma campaniilor de informare realizate de Comisie, precum și prin revizuirea legislației în cauză, care îmbunătățește claritatea și coerența măsurilor.

4.Inspecții subsecvente

În conformitate cu articolul 13 din Regulamentul (UE) nr. 72/2010 al Comisiei 1 , Comisia efectuează în mod regulat un număr limitat de inspecții subsecvente. Se va programa o inspecție subsecventă în cazurile în care s-au identificat mai multe deficiențe grave pe parcursul inspecției inițiale, precum și în mod aleatoriu, pentru a verifica acuratețea activităților de monitorizare a conformității la nivel național și a raportării. În cursul anului 2014, au fost desfășurate patru astfel de activități și, în mare parte, s-a confirmat remedierea adecvată a deficiențelor identificate. Cu toate acestea, în urma a două inspecții subsecvente s-a constatat că este încă nevoie de o monitorizare atentă a procesului de rectificare pentru un număr limitat de deficiențe care persistă și care, prin urmare, confirmă importanța unor astfel de activități subsecvente.

5.Evaluări

În cursul anului, o evaluare a unui aeroport din Statele Unite ale Americii a fost efectuată în cadrul acordului de lucru încheiat cu Administrația pentru Securitatea Transporturilor din SUA, înființată în temeiul acordului de transport aerian UE-SUA 2 .

În plus, rapoartele privind evaluările efectuate în Guernsey, Jersey și Insula Man au fost examinate de către Comitetul de reglementare a securității aeronautice, ceea ce a dus la includerea aeroporturilor situate pe teritoriile respective în sistemul de control de securitate unic al UE 3 .

6.Dosare nesoluționate, cauze în temeiul articolului 15 și proceduri judiciare

Dosarele de inspecție rămân deschise până când Comisia se declară mulțumită de aplicarea acțiunilor corective corespunzătoare. În 2014 au fost închise 35 de dosare (26 referitoare la aeroporturi și 9 referitoare la autoritățile competente). Aceasta înseamnă că, pentru fiecare nouă inspecție efectuată în cursul anului, a fost închis un dosar de control existent și, prin urmare, nu au fost acumulate întârzieri în 2014. În total, la sfârșitul anului rămăseseră deschise nouă dosare de inspecție referitoare la autorități competente și 16 dosare de inspecție referitoare la aeroporturi.

Dacă deficiențele constatate la implementarea măsurilor de securitate într-un aeroport sunt considerate atât de grave încât să aibă un impact semnificativ asupra nivelului general al securității aviației civile din Uniunii, Comisia va aplica articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 72/2010 al Comisiei. Aceasta înseamnă că toate celelalte autorități competente sunt informate în legătură cu situația respectivă și că trebuie să se ia în considerare aplicarea unor măsuri compensatorii în legătură cu zborurile de la aeroportul în cauză. În anul 2014 nu a fost necesară deschiderea niciunei cauze în temeiul articolului 15.

Indiferent dacă articolul 15 se aplică sau nu, o altă măsură posibilă, în special în cazul necorectării deficiențelor pe o perioadă lungă de timp sau în cazul reapariției acestora, este să se inițieze, de către Comisie, proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor. În 2014 a fost inițiată o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în urma inspecției efectuate la o administrație națională. În opinia Comisiei, statul membru în cauză nu a reușit să asigure controlul regulat al conformității în ceea ce privește anumite măsuri de securitate la mai multe aeroporturi de pe teritoriul său. Această cauză era încă pendinte la începutul anului 2015. În plus, o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor inițiată în 2013 pentru lipsa activităților naționale de monitorizare în privința operatorilor de transport aerian care își desfășoară activitatea în statul membru în cauză, ar putea fi închisă în cursul anului 2014, în urma unor verificări conform cărora statul membru și-a sporit în mod considerabil numărul de inspecții.

7.Evaluări proprii ale statelor membre

Punctul 18.1 din anexa II la Regulamentul (CE) 300/2008, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) nr. 18/2010 al Comisiei 4 , prevede obligația statelor membre de a transmite Comisiei, până la sfârșitul lunii martie a fiecărui an, un raport anual privind rezultatele activităților naționale de monitorizare a conformității pentru perioada ianuarie-decembrie a anului anterior. Contribuțiile statelor membre pentru perioada de raportare ianuarie-decembrie 2013 au fost prezentate la timp și toate au urmat modelul furnizat de Comisie. Principalele probleme identificate în timpul analizei acestor rapoarte au fost asemănătoare cu cele din anii anteriori și erau legate de faptul că unele state membre au părut să aibă dificultăți în ceea ce privește inspectarea tuturor măsurilor de securitate, efectuarea de evaluări discrete în toate domeniile unde este necesar și asigurarea activităților subsecvente adecvate. Prin urmare, Comisia a continuat să pună un accent sporit pe aceste chestiuni cu ocazia verificărilor efectuate de autoritățile competente.

PARTEA A DOUA

Legislația și instrumentele suplimentare

1.Legislația

Aviația civilă continuă să fie vizată de către grupările teroriste. Pentru contracararea acestei amenințări, este necesară punerea în aplicare a unor măsuri de protecție adecvate și bazate pe risc. Prin urmare, Comisia și statele membre adaptează în mod constant măsurile de reducere a riscurilor pentru a atinge cel mai înalt nivel de securitate, în același timp reducând la minimum efectele adverse asupra operațiunilor. Noua legislație de punere în aplicare privind securitatea aeronautică, adoptată în anul 2014, va contribui la perfecționarea cadrului juridic în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 300/2008 și cu normele de aplicare ale acestuia.

Una dintre principalele modificări adoptate în 2014 se referă la utilizarea unor mijloace speciale pentru a detecta explozibili ascunși aflați în posesia pasagerilor 5 . Acest lucru se va realiza prin respectarea obligației de a utiliza echipamentele de detectare a urmelor de explozibili (ETD) în procesul de control de securitate în aeroporturile din UE, în vederea îmbunătățirii capacității de detectare a explozibililor. Ca alternativă, pentru atingerea aceluiași obiectiv, este posibil ca aeroporturile să instaleze scanere de securitate sau să utilizeze câini dresați pentru detectarea de explozibili. Termenul limită pentru utilizarea obligatorie a ETD în procesul de control pentru pasageri a fost stabilit pentru 1 septembrie 2015. Aceste modificări clarifică, de asemenea, utilizarea ETD pentru diverse aplicații cum ar fi controlul pasagerilor, al bagajelor și al mărfurilor în scopul de a-i asigura eficacitatea.

De asemenea, în iunie 2014, Comisia a adoptat noi norme de punere în aplicare prin care clarifică, armonizează și simplifică și mai mult anumite norme și măsuri de securitate a aviației 6 . Experiența în domeniul punerii în aplicare a normelor UE privind securitatea aeronautică a arătat necesitatea de a oferi o mai mare claritate juridică, de a standardiza interpretarea legislației și de a asigura punerea efectivă în aplicare a standardelor de bază comune. Aceste modificări au vizat în principal măsuri referitoare la securitatea aeronavelor, mărfuri, poștă, proviziile de bord și de aeroport și echipamentele de securitate. În același timp, Comisia a inclus aeroporturile din Guernsey, Insula Man și Jersey în regimul unic de securitate al UE, întrucât a fost confirmat faptul că acestea aplică standarde de securitate echivalente cu standardele de bază comune ale UE. Un alt element important al acestui amendament a fost alinierea cerințelor pentru agenții abilitați/expeditorii cunoscuți aprobați și operatorii economici autorizați din vămi. Această aliniere va permite ca recunoașterea reciprocă să faciliteze activitatea industriei vizate și a autorităților publice.

O listă cu toate actele legislative adoptate este prezentată în anexa 2. Actele legislative respective au fost finalizate pe parcursul a cinci reuniuni periodice ale Comitetului de reglementare a securității aviației civile, pe parcursul a cinci reuniuni ale Grupului consultativ al părților interesate de securitatea aeronautică, precum și pe parcursul mai multor reuniuni dedicate ale grupului de lucru în care au fost implicate atât statele membre, cât și sectorul aviației. Modificările referitoare la transportul aerian de mărfuri transportate în UE s-au bazat, de asemenea, pe alte două runde de evaluări ale riscului din domeniul transportului aerian de mărfuri.

2.Baza de date a Uniunii privind securitatea lanțului de aprovizionare (UDSCS)

De la 1 iunie 2010, baza de date europeană a agenților abilitați și a expeditorilor cunoscuți 7 este singurul instrument juridic primar care trebuie consultat de agenții abilitați atunci când acceptă transporturi de la un alt agent abilitat sau de la un expeditor cunoscut. De la 1 februarie 2012, aceasta a fost extinsă și mai mult, în vederea includerii listei transportatorilor aerieni autorizați să transporte mărfuri și poștă înspre UE de pe aeroporturi ale unor țări terțe (ACC3). În 2013, această bază de date a fost extinsă legal pentru a include și lista validatorilor UE de securitate a aviației aprobați de statele membre. De asemenea, ea a fost redenumită „baza de date a Uniunii privind securitatea lanțului de aprovizionare” 8 , pentru a reflecta mai bine domeniul de aplicare extins al utilizării sale. Baza de date conținea, la sfârșitul anului 2014, aproximativ 14 000 de înregistrări de agenți abilitați, expeditori cunoscuți, validatori independenți și entități ACC3. Rata de disponibilitate de 99,5 % a fost respectată în mod constant și în anul 2014.

3.Inspecții la aeroporturile UE - manuale

Regulamentul (CE) nr. 300/2008 și Regulamentul (UE) nr. 72/2010 al Comisiei impun ca inspecțiile efectuate de către serviciile Comisiei cu privire la cerințele de securitate în domeniul aviației civile să fie obiective și să utilizeze o metodologie standard.

Pentru a contribui la realizarea acestui obiectiv, Comisia a elaborat și ține la zi două manuale cuprinzătoare conținând indicații și orientări detaliate pentru inspectorii UE din domeniu. Unul dintre manuale acoperă inspecțiile din domeniul securității transportului aerian de mărfuri, în timp ce cel de al doilea manual este dedicat inspecțiilor la aeroporturi. În noiembrie 2014, ambele manuale au fost revizuite pentru a ține seama de cele mai recente modificări introduse cu privire la normele de punere în aplicare și pentru a adăuga indicații și orientări suplimentare pentru inspectori. Pentru a sprijini statele membre să pună în aplicare standardele de bază comune, aceste manuale sunt puse, de asemenea, la dispoziția controlorilor naționali.

PARTEA A TREIA

Testări, studii și inițiative noi

1.Testări

O „testare” în sensul legislației UE în domeniul securității aeronautice se efectuează atunci când un stat membru hotărăște, de comun acord cu Comisia, că va utiliza un anumit mijloc sau o anumită metodă nerecunoscut(ă) în temeiul legislației pentru a înlocui, pentru o perioadă de timp limitată, unul dintre controalele de securitate recunoscute, cu condiția ca testarea să nu aibă un efect negativ asupra nivelurilor generale de securitate. Din punct de vedere juridic, termenul nu se aplică atunci când un stat membru sau o entitate desfășoară o evaluare a unui nou control de securitate utilizat în plus față de cel sau cele deja prevăzut(e) de lege.

Pe parcursul anului 2014 s-au desfășurat testări și evaluări în Franța, Suedia și Țările de Jos. Acestea au vizat utilizarea de detectoare de metale pentru controlul încălțămintei în combinație cu echipamente de detectare a metalelor sub formă de poartă, utilizarea de echipamente de nouă generație pentru controlul de securitate al bagajelor de mână care nu necesită scoaterea calculatoarelor portabile, a aparatelor electrice de mari dimensiuni și a lichidelor înainte de efectuarea controlului de securitate, precum și utilizarea de către echipamentele de control a unor programe informatice care să poată filtra automat bagajele care nu conțin articole periculoase. Toate studiile au avut rezultate pozitive și au oferit o contribuție valoroasă la viitoarele modificări legislative.

2.Studii și rapoarte

În mai 2014, Comisia a primit un studiu 9 de evaluare a impactului din prima fază de aplicare a controlului de securitate asupra lichidelor, care a început la 31 ianuarie 2014. Începând cu această dată, pasagerii au putut să transporte lichide scutite de taxe vamale, medicamente în stare lichidă și lichide necesare pentru cerințe nutriționale speciale, cu condiția ca acestea să fie supuse controlului de securitate cu ajutorul unui echipament corespunzător. De asemenea, au fost analizate date operaționale, cum ar fi numărul de pasageri supuși controlului de securitate și numărul lichidelor transportate per pasager, pentru a se vedea dacă operațiunile au fost afectate. Studiul a concluzionat că nu a existat niciun impact operațional în această primă etapă a ridicării restricțiilor privind lichidele și că legislația este pusă în aplicare cu succes.

La sfârșitul lunii noiembrie 2014, Comisia a primit rezultatele unui studiu suplimentar, care a evaluat o posibilă a doua fază pentru ridicarea restricțiilor privind lichidele. Acest studiu a fost realizat de consultantul ICF International. Studiul a evaluat posibilitatea de a permite pasagerilor să transporte apă îmbuteliată în cadrul unei serii de teste efectuate în aeroporturi și a verificat, de asemenea, concluziile studiului precedent în ceea ce privește impactul operațional al primei faze. De asemenea, acest studiu a concluzionat că prima fază nu a avut niciun impact negativ asupra aeroporturilor din UE, nici chiar în perioada de vârf din timpul verii din aeroporturile din UE implicate în acest studiu. Cu toate acestea, s-a concluzionat, de asemenea, că ar putea exista un impact semnificativ asupra traficului și costurilor pentru aeroporturile din UE, în cazul în care s-ar decide ridicarea restricțiilor suplimentare pentru a permite pasagerilor să transporte și apă îmbuteliată. Aceasta se datorează în principal numărului mare preconizat de sticle care ar trebuie să fie supuse controlului de securitate și care ar necesita un număr semnificativ mai mare de echipamente de control de securitate al lichidelor. Rezultatele acestui studiu au determinat Comisia, în colaborare cu statele membre, cu părțile interesate și cu partenerii săi internaționali, să amâne introducerea etapei a doua a procesului de ridicare a restricțiilor privind lichidele.

3.Noi inițiative

Au fost înregistrate progrese semnificative în unul dintre cele mai importante și mai dificile dosare, și anume foaia de parcurs pentru dezvoltarea tehnologiilor în domeniul securității aviației. Foaia de parcurs stabilește diverse activități care acoperă toate aspectele tehnologiei și metodelor legate de securitate și servește drept referință pentru toți actorii europeni implicați în cercetarea în domeniul securității aviației.

În ceea ce privește mărfurile, Comisia continuă să colaboreze îndeaproape cu statele membre pentru a negocia punerea în aplicare a unui regim de informații prealabile cu privire la mărfuri (ACI - Advance Cargo Information). În acest context, cooperarea cu autoritățile vamale a continuat în ceea ce privește sistemul de informații prealabile privind mărfurile înainte de încărcare, iar în cadrul grupului de lucru OACI/OMV a fost inițiat un exercițiu internațional privind ACI, în care Comisia are un rol activ. Împreună cu statele membre și cu părțile interesate, acest exercițiu vizează atingerea unor principii convenite de comun acord și a unor posibile standarde și practici recomandate care ar trebuie adoptate și puse în aplicare în cazul în care un stat sau o regiune decide să aplice un astfel de concept, într-unul sau în toate modelele de afaceri din domeniul transportului aerian de mărfuri și poștă.

PARTEA A PATRA

Dialogul cu organismele internaționale și cu țările terțe

1.Considerații generale

Comisia este pe deplin angajată în discuții cu organismele internaționale și cu partenerii-cheie din țările terțe și este reprezentată regulat la reuniunile internaționale, în cadrul cărora coordonează în general poziția UE și face adesea prezentări sau prezintă documente. De asemenea, după caz, au loc și dialoguri cu țări terțe individuale și organizații regionale pe teme de interes local sau comun. Astfel de contacte permit UE să se mențină la curent cu bunele practici și să le disemineze, precum și să influențeze luarea deciziilor la nivel mondial.

2.Organismele internaționale

Comisia a participat la reuniunea anuală a Grupului pentru securitatea aeronautică din cadrul OACI, care a avut loc la Montreal în perioada 17-21 martie 2014. În ceea ce privește raportarea cu privire la evoluțiile din domeniul securității aviației, Comisia a prezentat trei documente care conțin punctele de vedere ale UE (două documente au abordat problema măsurilor de securitate legate de lichide și un document a abordat problema măsurilor de securitate legate de transportul aerian de mărfuri). Aceste documente au fost bine primite și au beneficiat de o largă susținere.

De asemenea, Comisia a depus eforturi majore pentru furnizarea de informații privind validarea UE de securitate aeriană în domeniul transportului de mărfuri și poștă având ca destinație Uniunea Europeană. Acest lucru a fost realizat prin participarea activă în mai multe foruri internaționale, inclusiv sub auspiciile OACI și ale altor organizații internaționale și regionale. În special, UE și CAFAC (Comisia africană a aviației civile) au organizat la Dakar (Senegal), în martie 2014, un atelier comun privind securitatea transportului aerian de mărfuri și poștă. Acest eveniment a oferit Comisiei posibilitatea să explice și să clarifice, pentru administrațiile și operatorii din statele africane, toate aspectele legate de normele UE privind mărfurile și poșta cu destinația UE (ACC 3) . În plus, reuniunea a încurajat dialogul și cooperarea dintre cele două regiuni și o inițiativă importantă din partea Comisiei cu privire la consolidarea capacităților și asistența în domeniul securității aviației civile în Africa și în Orientul Mijlociu, care urmează să fie pusă în aplicare în perioada 2015-2018.

De asemenea, Comisia ia parte în mod regulat la reuniunile Forumului ECAC pe probleme de securitate și ale grupurilor de lucru ale acestuia. Concluziile la care au ajuns fiecare dintre aceste grupuri au constituit ulterior baza discuțiilor din cadrul reuniunilor Comitetului de reglementare pentru securitatea aviației civile și ale grupurilor de lucru asociate acestuia. În cadrul unui acord de cooperare semnat în 2012, au fost consolidate activitățile în domeniul securității aeriene între ECAC și Comisie.

În cadrul memorandumului de înțelegere semnat în 2013 între Comisie și Autoritatea AELS de Supraveghere (ESA) care desfășoară activități de monitorizare a conformității cu normele în materie de securitate aeronautică în Islanda, Liechtenstein și Norvegia, ESA si Comisia au continuat să facă schimb de rapoarte în ceea ce privește inspecțiile.

În fine, a fost creată o interfață între platforma informatică a Eurocontrol și „Baza de date a Uniunii privind securitatea lanțului de aprovizionare”. Această interfață permite unui sistem de alertă să informeze statele membre la timp cu privire la aeronavele care sosesc de la aeroporturi situate în țări terțe în care transportatorul aerian nu a fost desemnat ca ACC3.

3.Țările terțe

În cadrul mai multor foruri, în special în cadrul Grupului de cooperare UE-SUA privind securitatea transporturilor, Comisia a continuat în mod activ dialogul cu Statele Unite ale Americii referitor la aspecte legate de securitatea aeronautică. Grupul de cooperare UE-SUA privind securitatea transporturilor vizează promovarea cooperării într-o serie de domenii de interes comun și asigurarea funcționării continue a sistemelor de control de securitate unice 10 și a recunoașterii reciproce a regimurilor pentru transportul aerian de mărfuri și poștă din UE și SUA.

De asemenea, Comisia a intervenit cu mai multe ocazii atunci când statele membre au exprimat motive deosebite de îngrijorare legate de solicitările făcute de acestea către propriii transportatori aerieni de a aplica măsuri de securitate suplimentare pentru zborurile către anumite țări terțe. Comisia și statele membre au colaborat în vederea asigurării faptului că la punerea în aplicare a acestor măsuri au fost luate în considerare măsurile existente ale UE în materie de securitate aeronautică în vederea reducerii impactului operațional. Printre exemple se numără măsurile suplimentare în materie de securitate emise de Statele Unite și de Canada cu privire la amenințările la adresa aviației civile asociate cu dispozitive explozive improvizate disimulate ca elemente electronice, pe care transportatorii aerieni au fost nevoiți să le pună în aplicare în termen scurt și fără consultare prealabilă, fapt care a cauzat adesea dificultăți operaționale semnificative.

CONCLUZIE

Un nivel ridicat al securității aeriene continuă să fie garantat în UE în scopul protejării aviației civile împotriva actelor de intervenție ilicită.

Inspecțiile Comisiei au evidențiat un nivel stabil de conformitate cu cerințele UE în materie de securitate aeronautică. Deficiențele identificate au fost de cele mai multe generate de probleme legate de factorul uman. Recomandările Comisiei privind măsurile corective au fost în general urmate în mod satisfăcător, însă constatările inspecțiilor confirmă importanța unui sistem solid de inspecție la nivelul UE și a unui sistem adecvat de asigurare a calității la nivelul statelor membre. Comisia își va continua eforturile pentru a se asigura că toate cerințele legale sunt aplicate integral și corect și va iniția, dacă este necesar, proceduri oficiale de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.

În ceea ce privește partea legislativă, adoptarea și punerea în aplicare a unor acte legislative de punere în aplicare, inclusiv a celor menite să îmbunătățească claritatea și coerența cerințelor UE, să consolideze măsurile privind detectarea explozivilor și să faciliteze transportul anumitor categorii de lichide, au demonstrat beneficii atât în ceea ce privește garantarea faptului că măsurile UE în materie de securitate continuă să producă cel mai înalt nivel de securitate, având în vedere amenințările mereu noi la adresa aviației civile, cât și în ceea ce privește evitarea totodată a situațiilor neplăcute pentru pasageri și minimizarea efectelor negative asupra operațiunilor aeroporturilor și ale companiilor aeriene.

(1) Regulamentul (UE) nr. 72/2010 al Comisiei din 26 ianuarie 2010 de stabilire a procedurilor de efectuare a inspecțiilor Comisiei în domeniul securității aeronautice, JO L 23, 27.1.2010, p. 1.

(2)  JO L134, 25.5.2007, p. 4.

(3)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 687/2014 al Comisiei din 20 iunie 2014 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 185/2010 în ceea ce privește clarificarea, armonizarea și simplificarea măsurilor de securitate a aviației, echivalența standardelor de securitate și măsurile de securitate privind transportul de mărfuri și poștă

(4) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 18/2010 al Comisiei din 8 ianuarie 2010 de modificare a Regulamentului (CE) 300/2008, JO L 7, 12.1.2010, p. 3.

(5)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 278/2014 al Comisiei de modificare a Regulamentului (UE) nr. 185/2010 în ceea ce privește clarificarea, armonizarea și simplificarea utilizării mijloacelor de detectare a urmelor de explozibili (JO L82, 30.3.2014).

(6)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 687 al Comisiei din 20 iunie 2014 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 185/2010 în ceea ce privește clarificarea, armonizarea și simplificarea măsurilor de securitate a aviației, echivalența standardelor de securitate și măsurile de securitate privind transportul de mărfuri și poștă

(7)  Comisia a instituit această bază de date, a cărei utilizare este obligatorie pentru actorii din lanțul de aprovizionare, prin Regulamentul (UE) nr. 185/2010 și Decizia C(2010) 774.

(8)  Regulamentul (UE) nr. 1116/2013 al Comisiei din 6 noiembrie 2013 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 185/2010, JO L 299, 9.11.2013, p. 1.

(9) Acest studiu a fost realizat de consultantul Leigh Fisher.

(10) Aplicabil de la 1.4.2011 în cazul aeronavelor, pasagerilor și bagajelor de mână și de cală ale pasagerilor care sosesc din SUA – Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 983/2010 al Comisiei din 3 noiembrie 2010 de modificare a Regulamentului (UE) 185/2010 (JO L 286, 4.11.2010, p. 1).

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 23.7.2015

COM(2015) 360 final

ANEXE

la

RAPORTUL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

RAPORTUL ANUAL PE 2014 PRIVIND PUNEREA ÎN APLICARE A REGULAMENTULUI (CE) NR. 300/2008 PRIVIND NORME COMUNE ÎN DOMENIUL SECURITĂȚII AVIAȚIEI CIVILE

Anexa 1

Inspecții efectuate de Comisie până la 31.12.2014

Inspecțiile efectuate de Autoritatea AELS de Supraveghere până la 31.12.2014

Anexa 2

Legislație suplimentară de punere în aplicare adoptată în 2014:

Regulamentul (UE) nr. 278/2014 1 al Comisiei din 19 martie 2014 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 185/2010 în ceea ce privește clarificarea, armonizarea și simplificarea utilizării mijloacelor de detectare a urmelor de explozibili

Regulamentul (UE) nr. 687/2014 2 din 20 iunie 2014 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 185/2010 în ceea ce privește clarificarea, armonizarea și simplificarea măsurilor de securitate a aviației, echivalența standardelor de securitate și măsurile de securitate privind transportul de mărfuri și poștă

Decizia C(2014) 1200 3 din 5 martie 2014 de modificare a Deciziei C(2010) 774 a Comisiei în ceea ce privește mărfurile și poșta destinate transportului aerian

Decizia C(2014) 1635 4 din 17 martie 2014 de modificare a Deciziei C(2010) 774 a Comisiei în ceea ce privește clarificarea, armonizarea și simplificarea utilizării mijloacelor de detectare a urmelor de explozibili

Decizia C(2014) 3870 5 din 17 iunie 2014 de modificare a Deciziei C(2010) 774 a Comisiei în ceea ce privește clarificarea, armonizarea și simplificarea utilizării mijloacelor de detectare a urmelor de explozibili

Decizia C(2014) 4054 6 din 20 iunie 2014 de modificare a Deciziei C(2010) 774 a Comisiei în ceea ce privește clarificarea, armonizarea și simplificarea măsurilor de securitate a aviației și în ceea ce privește mărfurile și poșta destinate transportului aerian transportate în Uniune

(1)  Regulamentul (UE) nr. 278/2014 al Comisiei din 19 martie 2014, JO L 82, 20.3.2003, p. 3-5.

(2)  Regulamentul (UE) nr. 687/2014 al Comisiei din 20 iunie 2014, JO L 182, 21.6.2003, p. 31-46

(3)  Decizia C(2014)1200 final, adoptată la 5 martie 2014 și notificată ulterior tuturor statelor membre;
nepublicată în JO.

(4)  Decizia C(2014)1635 final, adoptată la 17 martie 2014, și notificată ulterior tuturor statelor membre;nepublicată în JO.

(5)  Decizia C(2014)3870 final, adoptată la 17 iunie 2014 și notificată ulterior tuturor statelor membre;nepublicată în JO.

(6)  Decizia C(2014)4054 final, adoptată la 20 iunie 2014 și notificată ulterior tuturor statelor membre;nepublicată în JO.