14.6.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 183/26

—

articolele 165 și 166 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

—

concluziile reuniunii Consiliului European de la Barcelona din perioada 15-16 martie 2002, care au făcut apel la acțiuni destinate „îmbunătățirii competențelor fundamentale, în special prin învățarea a cel puțin două limbi străine de la o vârstă foarte fragedă”, precum și la instituirea unui indicator al competențelor lingvistice (1);

—

Concluziile Consiliului din 19 mai 2006, care au definit principiile unui indicator european al competențelor lingvistice (2);

—

Concluziile Consiliului din 12 mai 2009 privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale (ET 2020), care evidențiază importanța consolidării competenței lingvistice (3);

—

Concluziile Consiliului din 28-29 noiembrie 2011 privind competențele lingvistice necesare în vederea creșterii mobilității, care au evidențiat importanța unei bune stăpâniri a limbilor străine drept competență-cheie esențială pentru găsirea unui loc potrivit în lumea modernă și pe piața muncii (4);

—

Regulamentul (UE) nr. 1288/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a acțiunii „Erasmus +”, care include obiectivul de a îmbunătăți predarea și învățarea limbilor (5).

—

Concluziile Consiliului din 22 mai 2008 privind multilingvismul, care au invitat statele membre să colaboreze pentru a consolida cooperarea europeană privind multilingvismul și să ia măsuri corespunzătoare pentru a îmbunătăți predarea eficientă a limbilor (6);

—

Rezoluția Consiliului din 21 noiembrie 2008 privind o strategie europeană în favoarea multilingvismului, care a invitat statele membre să promoveze multilingvismul în sprijinul competitivității, al mobilității și al capacității de inserție profesională și ca mijloc de consolidare a dialogului intercultural (7).

1.

Diversitatea lingvistică este o componentă fundamentală a culturii europene și a dialogului intercultural, iar abilitatea de a comunica într-o altă limbă decât limba maternă este recunoscută a fi una dintre competențele-cheie pe care cetățenii ar trebui să urmărească să le obțină (8).

2.

Peisajul lingvistic în UE este complex și divers, cu factori naționali care influențează învățarea și predarea limbilor și diferențe considerabile în ceea ce privește legislația și practica referitoare la acestea.

3.

Competențele lingvistice contribuie la mobilitate, la capacitatea de inserție profesională și la dezvoltarea personală a cetățenilor europeni, în special a tinerilor, în conformitate cu obiectivele Strategiei Europa 2020 pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă.

4.

Nivelul competențelor lingvistice ale multor tineri din Europa ar putea fi îmbunătățit și, în pofida anumitor progrese în ultimele decenii, accesul la învățarea limbilor variază încă în mod considerabil de la o țară la alta.

5.

Întrucât reprezintă sursa a numeroase limbi moderne, studiul limbilor clasice cum ar fi greaca veche și latina poate facilita învățarea limbilor, putând de asemenea contribui la durabilitatea patrimoniului nostru comun.

1.

UE și statele membre ar trebui să evalueze progresul în dezvoltarea competențelor lingvistice, fiecare țară contribuind la acest progres în conformitate cu contextul și circumstanțele sale naționale.

2.

Evaluarea competențelor lingvistice ar putea contribui la promovarea multilingvismului și a predării și învățării eficiente ale limbilor în școli.

3.

Această evaluare ar putea fi întreprinsă pe baza evidențiată în anexa la prezentul document și ar trebui să cuprindă toate cele patru competențe lingvistice: citire, scriere, ascultare și vorbire.

4.

Evaluarea ar putea:

1.

Să adopte și să îmbunătățească măsuri vizând promovarea multilingvismului și sporirea calității și eficienței predării și învățării limbilor, inclusiv prin predarea a cel puțin două limbi pe lângă limba principală (limbile principale) de predare de la o vârstă fragedă și prin explorarea potențialului abordărilor inovatoare privind dezvoltarea competențelor lingvistice.

2.

Să depună eforturi pentru a dezvolta metode adecvate pentru evaluarea nivelului de competență lingvistică în conformitate cu anexa la prezentul document.

3.

Să elaboreze măsuri de sprijin pentru copiii și adulții care provin din familii de migranți în învățarea limbii (limbilor) țării gazdă.

4.

Să valorifice potențialul programului Erasmus+ și al fondurilor structurale și de investiții europene pentru atingerea acestor obiective.

5.

Să utilizeze într-o mai mare măsură instrumentele și inițiativele de transparență europene destinate să sprijine și să promoveze învățarea limbilor, cum ar fi Cadrul european comun de referință pentru limbi, Europass, Portofoliul lingvistic european și Eticheta lingvistică europeană.

1.

Să facă schimb de experiențe și de bune practici prin intermediul metodei deschise de coordonare, pentru a îmbunătăți eficacitatea și calitatea învățării și predării limbilor.

2.

Să recunoască rolul pe care îl poate juca învățarea non-formală și informală în învățarea limbilor, prin explorarea unor modalități de recunoaștere și validare a competențelor lingvistice dobândite în acest mod, în conformitate cu Recomandarea Consiliului din 2012 privind validarea învățării non-formale și informale (10).

3.

Să exploreze modalități de a spori atractivitatea învățării limbilor și de a asigura un mai mare angajament în privința acesteia, inclusiv prin utilizarea TIC și a resurselor educaționale deschise, în vederea reducerii numărului cursanților care abandonează studiul limbilor înainte de a atinge un nivel adecvat de cunoaștere.

1.

Să analizeze fezabilitatea evaluării competențelor lingvistice în statele membre, inclusiv prin utilizarea datelor naționale, în cazul în care sunt disponibile, cu sprijinul unui grup alcătuit din experți din partea statelor membre și în cooperare cu Grupul permanent pentru indicatori și criterii de referință.

2.

Să exploreze împreună cu statele membre și Eurostat, în cadrul sistemului statistic european și în vederea îmbunătățirii comparabilității, modalități de completare a datelor UE existente privind numărul de elevi din învățământul secundar care studiază o a treia limbă (11) în acord cu ambițiile obiectivului de la Barcelona și cadrul ET 2020.

3.

Să continue și să consolideze cooperarea cu alte organizații active în acest domeniu, cum ar fi Consiliul Europei și Centrul european pentru limbi moderne al acestuia.