52010DC0186

[pic] | COMISIA EUROPEANĂ |

Bruxelles, 28.4.2010

COM(2010)186 final

COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU ȘI COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN

O strategie europeană privind vehiculele ecologice și eficiente din punct de vedere energetic

COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU ȘI COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN

O strategie europeană privind vehiculele ecologice și eficiente din punct de vedere energetic(Text cu relevanță pentru SEE)

1. Obiectivele strategiei

Industria europeană a automobilelor este liderul mondial în materie de dezvoltare a tehnologiilor ecologice și eficiente din punct de vedere energetic, bazate pe motoare cu combustie, ca urmare a investițiilor substanțiale din ultimii 15 ani în privința cercetării și a dezvoltării. Este, de asemenea, o industrie europeană esențială, competitivă, inovatoare și care sprijină o gamă largă de sectoare conexe.

Prezenta comunicare stabilește o strategie menită să încurajeze dezvoltarea și adoptarea de vehicule grele (autobuze și camioane)[1] și ușoare (mașini și camionete)[2], precum și de vehicule cu două și trei roți și de cvadricicluri[3] ecologice și eficiente din punct de vedere energetic (așa-numitele „vehicule ecologice”). În prezent, transportul produce aproximativ un sfert din emisiile de CO2 ale UE și contribuie, de asemenea, semnificativ la deteriorarea calității aerului (noxe, NOx, HC și CO) și la apariția problemelor de sănătate care derivă din aceasta, în special în zonele urbane.

Foarte probabil, motorul cu combustie internă va rămâne predominant la vehiculele de transport rutier, pe termen scurt și mediu. Cu toate aceasta, importanța combustibililor și a tehnologiilor de propulsie alternative va crește din ce în ce mai mult, în viitor. Vehiculele verzi au un impact foarte scăzut asupra mediului pe parcursul ciclului lor de funcționare: acestea utilizează surse de energie cu emisie scăzută de carbon, produc puține emisii atmosferice poluante și emisii fonice și pot fi reciclate cu ușurință.

Vehiculele ecologice, inclusiv cele care pot funcționa pe bază de energie electrică, hidrogen, biogaz și alte amestecuri cu conținut ridicat de biocombustibili lichizi, ar trebui să contribuie semnificativ la prioritățile strategiei Europa 2020[4], și anume dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare (dezvoltare inteligentă) și promovarea unei economii mai eficiente din punct de vedere al utilizării resurselor, mai ecologică și mai competitivă (dezvoltare durabilă). Această strategie este un element esențial al inițiativei emblematice „O Europă eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor”, prezentată în cadrul strategiei Europa 2020, al cărei scop este de a favoriza noile tehnologii în vederea modernizării și decarbonizării sectorului transporturilor și de a contribui, astfel, la creșterea competitivității. Unul dintre obiectivele acestei inițiative emblematice este de a promova vehiculele ecologice, prin încurajarea cercetării, stabilirea de standarde comune și dezvoltarea infrastructurilor necesare pentru susținerea „trecerii la o economie cu emisii reduse de carbon și care este eficientă din punct de vedere al utilizării tuturor resurselor”[5].

Se preconizează că parcul de automobile la nivel mondial va crește de la 800 milioane la 1,6 miliarde de vehicule[6] până în 2030. Această dublare a parcului de automobile la nivel mondial necesită o schimbare radicală a tehnologiilor pentru a asigura o mobilitate durabilă pe termen lung, ținând seama de obiectivul decarbonizării transportului. Strategia ar trebui, prin urmare, să ajute industria europeană să devină lider mondial în materie de dezvoltare a tehnologiilor alternative de propulsie. Tendința mondială de trecere la transporturile durabile arată că industria europeană a automobilelor nu poate rămâne competitivă decât dacă preia locul fruntaș în domeniul tehnologiilor ecologice. Acest fapt necesită o schimbare progresivă a situației actuale. O nouă abordarea industrială, bazată pe vehicule ecologice și eficiente din punct de vedere al consumului de energie, va dinamiza competitivitatea industriei europene, va asigura crearea de noi locuri de muncă în industria automobilelor și va susține restructurarea. Astfel, prezenta inițiativă se sprijină pe inițiativa europeană în favoarea autovehiculelor ecologice, care a fost lansată în cadrul planului european de redresare economică[7] în noiembrie 2008.

Elaborarea de standarde comune avansate pentru securitate, performanța de mediu și interoperabilitate va menține, de asemenea, în funcțiune piața internă și va asigura o securitate a planificării pentru toate părțile interesate.

În plus, concurenții mondiali ai UE de pe continentul american și cel asiatic investesc, de asemenea, în cercetarea referitoare la tehnologiile cu emisii scăzute de carbon și lansează programe specifice având drept scop trecerea la un transport rutier cu emisii scăzute de carbon. Aceștia iau măsuri pentru a elabora cu rapiditate standarde pentru tehnologiile alternative. Pentru a permite industriei sale să rămână competitivă și să-și consolideze poziția în privința tehnologiilor verzi, UE trebuie să creeze cadrul adecvat pentru produsele tehnologiei de vârf care vor fi necesare la nivel mondial.

Prezenta strategie se sprijină pe strategia actuală de reducere a emisiilor de CO2 ale autovehiculelor și vehiculelor comerciale ușoare[8], lansată în 2007, și completează activitățile în curs și pe cele planificate care vizează decarbonizarea transporturilor și reducerea impactului asupra mediului. Cu toate că se limitează la transportul rutier, la vehiculele rutiere și la o perspectivă pe termen mediu, aceasta susține obiectivul reducerii emisiilor de carbon cu 80-95% până în 2050. Progresele tehnologice înregistrate în privința tehnologiilor de propulsie ecologice destinate automobilelor pot/ar trebui să aibă efecte pozitive pentru mijloacele de transport maritim, aerian, cu vehicule grele, urban și feroviar ușor.

2. Plan de acțiune pentru vehiculele ecologice

Prezenta strategie are drept scop de a asigura un cadru de politică adecvat și neutru din punct de vedere tehnologic pentru vehiculele ecologice și eficiente din punct de vedere energetic. Trebuie urmate, simultan, două căi: promovarea vehiculelor ecologice și eficiente din punct de vedere energetic care funcționează cu motoare cu combustie internă convenționale și facilitarea dezvoltării de tehnologii de vârf pentru vehiculele cu emisii foarte scăzute de carbon. Se au în vedere următoarele:

- Printre combustibilii alternativi destinați arderii în motoare cu combustie care urmează să înlocuiască motorina sau benzina se numără biocombustibilii lichizi și combustibilii gazoși (inclusiv LPG, CNG și biogazul). Aceștia oferă posibilitatea de a reduce impactul de mediu al transportului rutier prin reducerea CO2 și a emisiilor poluante. Cu toate acestea, utilizarea de alți combustibili alternativi decât biocombustibilii necesită modificarea motoarelor cu combustie, un sistem de depozitare a combustibilului special montat pe autovehicul și o rețea de realimentare cu combustibili suficient de extinsă. Biocombustibili lichizi precum etanolul și biomotorina pot fi amestecați cu combustibilii lichizi convenționali și pot fi utilizați în motoarele cu combustie actuale, până la un anumit nivel. Cu toate acestea, un amestec cu un nivel mai ridicat de concentrație necesită modificarea sistemului de alimentare cu combustibil și a motorului vehiculului. Combustibilii gazoși pot fi utilizați în motoare cu combustie modificate și pot fi depozitați în containere destinate combustibililor speciali. Vehiculele flexifuel pot folosi o serie de combustibili diferiți disponibili. Pentru a realiza reducerea vizată a impactului asupra mediului în raport cu combustibilii convenționali cum ar fi benzina sau motorina, combustibilii alternativi trebuie produși în mod durabil. Ar trebui să fie depuse în continuare eforturi pentru îmbunătățirea calității combustibililor convenționali, și anume benzina și a motorina.

- Vehiculele electrice folosesc un motor electric pentru a acționa vehiculul și sunt încărcate cu energie electrică. Energia este înmagazinată în baterii sau în alte sisteme alternative de stocare de la bordul vehiculului. Vehiculele electrice ar putea să fie în continuare o piață nișă în viitorul apropiat, însă se prevede o creștere a vânzărilor pe măsură ce tehnologia pentru baterii cunoaște îmbunătățiri. În ceea ce privește vehiculele electrice pe bază de baterii, studiile arată o creștere a cotei de piață a vânzărilor de mașini noi de la 1%-2% în 2020 la 11%-30% în 2030. Pentru vehiculele hibride reîncărcabile, se preconizează o cotă de 2% în 2020 și de 5% până la 20% până în 2030[9]. Prețurile accesibile reprezintă un factor esențial pentru introducerea vehiculelor electrice pe piața bunurilor de larg consum. Prețurile la nivelul consumatorilor vor trebui să scadă semnificativ prin aducerea de îmbunătățiri tehnologice și prin realizarea de economii de scară pentru a mări cota de piață. Tehnologia pentru vehiculele electrice are un potențial semnificativ de a oferi soluții radicale la o serie de provocări cu care se confruntă Uniunea Europeană, cum ar fi încălzirea globală, dependența de combustibilii fosili, poluarea aerului la nivel local și stocarea energiei reînnoibile în bateriile vehiculului prin rețele electrice inteligente. Vehiculele exclusiv electrice par să fie opțiunea cea mai promițătoare pentru utilizare urbană, ținând cont de autonomia relativ limitată asigurată de baterii și de raportul potențial mai bun dintre costurile și beneficiile realizării unei infrastructuri de încărcare a vehiculelor, mai întâi în orașe. Emisiile poluante și fonice mai reduse prezintă, de asemenea, cele mai mari beneficii sociale, inclusiv în materie de sănătate, în zonele urbane.

- Vehiculele cu pilă de combustie cu hidrogen pot deopotrivă să aducă beneficii în materie de mediu similare cu cele ale vehiculelor cu baterii electrice. Ele au, de asemenea, motoare electrice, însă generează energie electrică la bordul vehiculului folosind pile de combustie cu hidrogen și eliminând numai vapori de apă. Dezvoltarea și răspândirea vehiculelor cu baterii și a vehiculelor cu pile de combustie cu hidrogen sunt, prin urmare, reciproc complementare, întrucât ele prezintă numeroase componente similare de transmisie electrică.

Strategia pornește de la măsurile existente în derulare și stabilește acțiuni pe termen mediu și lung . Acțiunile asigură – simultan cu realizarea beneficiilor aferente noilor tehnologii în ceea ce privește obiectivele politicii de mediu și energetice – evitarea situației în care progresul în domeniul noilor tehnologii ar fi contracarat de îmbunătățiri reduse ale vehiculelor convenționale sau de creșterea cererii de vehicule mai puțin eficiente. Strategia ar valorifica sinergiile dintre îmbunătățirea motoarelor cu combustie internă și introducerea de tehnologii cu emisie foarte redusă de carbon. Ea facilitează apariția și răspândirea tehnologiilor de vârf care, asociate propunerilor care urmează să fie prezentate în următoarea Carte albă privind politica europeană în domeniul transporturilor, pot să contribuie substanțial la creșterea mobilității durabile.

În momentul de față, nu există un cadru european pentru mobilitatea electrică. Prin urmare, pentru a asigura în practică neutralitatea tehnologică, secțiunea 2.7 se concentrează asupra acțiunilor necesare pentru a crea un cadru de reglementare echivalent care să favorizeze această tehnologie.

În inițiativele politice specifice menționate în strategie, trebuie să se țină cont de o evaluare a impactului asupra mediului, economic și social. Acțiunile la nivelul UE vor veni în completarea celor luate la nivel național și regional și se vor concentra asupra domeniilor în care există o valoare adăugată europeană clară, în conformitate cu principiul subsidiarității.

2.1. Cadrul de reglementare

UE a prezentat o strategie ambițioasă de reducere a emisiilor de CO2 provenind de la vehiculele rutiere[10] și s-au înregistrat deja progrese importante. Regulamentul (CE) nr. 443/2009 de stabilire a standardelor de performanță privind emisiile pentru autoturismele noi prevede respectarea deplină, până în 2015, a unui nivel mediu de emisii de 130 g CO2/km pentru un parc de autoturisme noi . Sectorul industrial va trebui să investească și mai mult în tehnologiile de reducere a emisiilor, inclusiv în tehnologiile inteligente de gestionare a traficului și în îmbunătățirea continuă a eficienței energetice.

În plus, în prezent, Consiliul și Parlamentul discută o propunere a Comisiei[11] de reducere a emisiilor de CO2 provenind de la vehiculele comerciale (camionete). Ea propune un nivel mediu de emisii de 175 g/km pentru un parc de camionete noi, începând din 2016.

UE și-a redus totodată emisiile de substanțe poluante, cum ar fi particulele și NOx prin stabilirea unor standarde tot mai stricte. Limitele Euro 6[12] pentru autoturisme și camionete și EURO VI pentru vehiculele grele se vor aplica din 2014.

Deși motoarele cu combustie pe bază de benzină și de motorină vor deveni mai puțin predominante în perspectiva anului 2020, trebuie să se folosească orice mijloc necesar pentru a reduce impactul lor negativ asupra mediului.

Comisia:

- va propune, în 2010, un regulament privind cerințele pentru omologarea de tip pentru autovehiculele cu două și trei roți și pentru cvadricicluri (categoria L de vehicule) care va stabili standardele de emisii și va adapta și dezvolta măsuri pentru luarea în considerare a noilor tehnologii;

- va elabora, până în 2011, măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 443/2009: norme detaliate de monitorizare și raportare a datelor; norme detaliate de aplicare a unei derogări de la obiectivele specifice privind emisiile de CO2 pentru fabricanții cu producție de serie mică și cei cu producție de nișă; norme detaliate privind procedura de aprobare a tehnologiilor inovatoare (eco-inovațiile); norme detaliate privind metodele de colectare a primelor pentru emisiile excedentare;

- va propune norme detaliate privind comercializarea „adiționalității ecologice” a vehiculelor pentru a evita cererile ecologice înșelătoare;

- va prezenta, până în 2011, o propunere de reducere a impactului aferent consumului de combustibili al sistemelor mobile de aer condiționat;

- va realiza, în cel mai scurt timp posibil, un inventar al măsurilor care prezintă avantaje în materie de mediu din cadrul „metodei integrate” și va stabili etapele ulterioare pentru promovarea acestor măsuri, inclusiv cu ajutorul unor instrumente de reglementare;

- va prezenta, până la sfârșitul lui 2011, o propunere de modificare a Directivei 70/157/CEE[13] în vederea reducerii emisiilor fonice ale vehiculelor;

- va asigura că emisiile de CO2 și de substanțe poluante sunt reduse în condiții de trafic reale, prin propunerea, cel târziu până în 2013, a unui ciclu de teste revizuit pentru măsurarea emisiilor, elaborat cu ajutorul ONU-CEE[14], inclusiv o metodologie pentru luarea în considerare a tehnologiilor inovatoare; și va elabora, până în 2012, o procedură solidă pentru a măsura emisiile în condiții reale, ținând cont de utilizarea sistemelor portabile de măsurarea emisiilor;

- va propune o strategie referitoare la consumul de combustibili și emisiile de CO2 provenind de la vehiculele grele;

- va promova măsurile suplimentare care pot contribui la reducerea emisiilor de CO2 și de substanțe poluante provenind de la transportul rutier – cum ar fi conducerea ecologică, sistemele inteligente de transport (ITS - Intelligent Transport Systems ), inclusiv tehnologiile de la bordul vehiculelor și aplicațiile bazate pe Galileo, măsuri de infrastructură și gestionarea transportului urban;

- va asigura punerea în aplicare a criteriilor Uniunii privind durabilitatea pentru biocombustibili și va promova totodată producerea de combustibili de ultimă oră cu emisie redusă de carbon, de biocombustibili durabili, precum și de tehnologie pentru motoare capabilă să folosească acești combustibili.

2.2. Sprijinirea cercetării și a inovării în domeniul tehnologiilor ecologice

Vehiculele electrice și cele cu pile de combustie pe bază de hidrogen și componentele lor au încă prețuri ridicate, în pofida progreselor tehnologice recente. Este necesar să se dezvolte în continuare cercetarea și tehnologiile pentru a reduce costurile și pentru a îmbunătăți autonomia și modul de conducere, inclusiv cercetarea privind sistemele cooperative ale vehiculelor care folosesc tehnologii de comunicare de la vehicul la vehicul și de la vehicul la infrastructură. Trebuie analizate noi materiale care să fie folosite în baterii și pentru stocarea hidrogenului pentru vehiculele cu pile de combustie, precum și tehnologii alternative de încărcare și de stocare a energiei. Inițiativa europeană pentru autoturisme ecologice finanțează cercetarea și testarea privind electrificarea transportului, iar Întreprinderea comună pentru pile de combustie și hidrogen sprijină cercetarea și dezvoltarea de tehnologie pentru vehiculele cu pile de combustie cu hidrogen și pentru infrastructura conexă.

Comisia:

- se va asigura că cercetarea europeană se va concentra în continuare asupra combustibililor cu emisie redusă de carbon și asupra transportului ecologic și eficient din punct de vedere energetic, inclusiv asupra îmbunătățirii motoarelor convenționale, a sistemelor de propulsie electrică, a tehnologiilor alternative pentru baterii și a tehnologiile pe bază de hidrogen, acordând subvenții care vizează subiecte cu valoare adăugată clară la nivelul UE;

- va simplifica și va raționaliza regulile administrative de obținere a subvențiilor UE pentru cercetare;

- va propune, în 2011, o strategie de cercetare pe termen lung în planul strategic pentru tehnologii de transport și în comunicarea privind sistemele ecologice de transport;

- va analiza, alături de Banca Europeană de Investiții, acordarea în continuarea de sprijin pentru cercetare și pentru proiectele de inovare în vederea promovării automobilelor ecologice și eficiente din punct de vedere energetic, susținând astfel transformarea industriei.

2.3. Intrarea pe piață și informarea consumatorilor

Ecologizarea parcului european de vehicule va reprezenta o reușită numai în cazul în care consumatorii optează efectiv pentru achiziționarea de vehicule ecologice și eficiente din punct de vedere energetic. Având în vedere tehnologia lor avansată, vehiculele ecologice rămân totuși mult mai scumpe decât cele convenționale. Prin urmare, pentru a încuraja intrarea pe piață a acestor vehicule, mobilizarea consumatorilor și stimularea cererii sunt importante. Elementele de stimulare a cererii trebuie introduse la momentul oportun și trebuie să fie specifice, nediscriminatorii, precum și limitate în ceea ce privește timpul și bugetul aferent.

Majoritatea statelor membre au introdus, în mod necoordonat, sisteme de impozitare a vehiculelor pe baza emisiilor de CO2, în timp ce altele au adoptat sau sunt în curs de a analiza sisteme specifice de stimulare, numeroase dintre acestea de natură financiară, pentru a încuraja consumatorii să opteze pentru vehicule electrice. Sistemele variază semnificativ și, în general, operează în mod izolat, întrucât taxele existente pe combustibili nu țin cont de performanța privind emisiile de CO2, la intrarea în funcțiune a vehiculelor. Există temerea că beneficiile vor fi devansate de diferențele semnificative dintre statele membre privind aceste stimulente, ceea ce poate avea efecte prejudiciabile asupra funcționării pieței interne.

Orașele și zonele urbane reprezintă zonele cele mai promițătoare pentru dezvoltarea de vehicule noi cu autonomie relativ limitată. Reducerea emisiilor poluante prezintă o importanță deosebită în zonele urbane dens populate, iar tehnologiile eficiente din punct de vedere energetic oferă cel mai bun rezultat privind economisirea de energie și reducerea emisiilor de CO2 în traficul urban cu staționări și porniri frecvente, după cum prezintă Planul de acțiune privind mobilitatea urbană[15]. Prin urmare, autoritățile locale și regionale ar putea deține un rol important în calitate de autorități contractante, folosind în mod inteligent regulile în domeniul achizițiilor publice pentru a accelera procesul de intrare pe piață. Acest demers ar asigura totodată un stimulent important pentru inovare.

Directiva 2009/33/CE[16] privind promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic, care vizează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și îmbunătățirea calității aerului (îndeosebi în orașe) impune autorităților publice să ia în considerare impactul din punct de vedere energetic și asupra mediului aferent funcționării vehiculelor de-a lungul ciclului lor de viață. Acest lucru oferă un avantaj competitiv vehiculelor ecologice și sprijină puternic intrarea lor pe piață la scară largă.

Pentru a accepta vehiculele ecologice drept alternative reale la vehiculele convenționale, consumatorii au nevoie să fie bine informați cu privire la oportunitățile, avantajele și aspectele practice ale mobilității ecologice, o sarcină care revine în primul rând industriei. De asemenea, consumatorii ar trebui să aibă la dispoziție instrumente pentru a compara aceste tehnologii cu vehiculele convenționale.

Comisia:

- va prezenta, în 2010, orientări privind stimulentele financiare pentru consumatori pentru a cumpăra vehicule ecologice, va încuraja coordonarea măsurilor de stimulare a cererii adoptate în statele membre, se va asigura că orice beneficii pe care le obține industria sunt conforme cu regulile existente în materie de ajutoare de stat;

- se va ocupa de revizuirea directivei privind impozitarea energiei pentru a încuraja mai mult utilizarea eficientă a combustibililor convenționali și introducerea graduală a combustibililor alternativi cu emisie redusă de carbon;

- va lua măsuri pentru a spori coordonarea și pentru a îmbunătăți eficiența generală a acțiunilor întreprinse de statele membre în materie de impozitare a vehiculelor în vederea promovării vehiculelor ecologice;

- va monitoriza punerea în aplicare a Directivei 2009/33/CE;

- va lansa un proiect de cercetare pentru înțelegerea deplină a așteptărilor consumatorilor și a comportamentelor de cumpărare și pentru a testa diferitele instrumente de informare posibile în vederea comparării autoturismelor ecologice și eficiente din punct de vedere energetic cu vehiculele convenționale;

- va prezenta o propunere de modificare a Directivei 1999/94/CE[17] privind etichetarea autoturismelor;

- va lansa, în 2011, un proiect la nivelul UE de demonstrare a electromobilității în cadrul Inițiativei europene pentru autoturisme ecologice, pentru a analiza comportamentul cumpărătorilor, modelele de utilizare și pentru a-i sensibiliza mai mult pe utilizatori cu privire la toate tipurile de tehnologie electrică, precum și pentru a testa noile evoluții în materie de standardizare a vehiculelor electrice; inițiativele viitoare de acest gen pot fi direcționate în mod specific spre acele zone urbane care înregistrează constant niveluri superioare normelor de calitate a aerului.

2.4. Aspecte globale

Industria UE activează pe piețele mondiale și are numeroase alianțe globale. Pentru a îmbunătăți mediul de afaceri global și pentru a asigura oportunități de afaceri pentru industria europeană, avem nevoie de o mai mare deschidere și de condiții de concurență egale pe majoritatea piețelor de autovehicule. Piețele mondiale deschise reprezintă o sursă importantă de câștiguri în ceea ce privește productivitatea, de creștere și de creare de locuri de muncă. Asigurarea accesului la piețele globale înseamnă atât reducerea tarifelor, cât și eliminarea reglementărilor tehnice inutil restrictive. Ori de câte ori este posibil, ar trebui urmărită convergența în materie de reglementare cu principalii noștri parteneri comerciali, precum și un acces ambițios la piețe.

Producția la scară largă a vehiculelor electrice și a vehiculelor cu pile de combustie cu hidrogen necesită utilizarea de materii prime diferite de cele pentru vehiculele convenționale. Unele dintre aceste materii sunt rare și sunt concentrate în foarte puține zone geografice, cum ar fi pământurile rare pentru baterii și metalele nobile pentru pilele de combustie. Accesul echitabil și deschis la aceste materiale ar trebui asigurat astfel încât o eventuală penurie să nu prejudicieze competitivitatea industriei UE.

Comisia:

- se va implica în activități de standardizare internațională, în dialoguri în materie de reglementare cu principalii noștri parteneri comerciali și va oferi asistență tehnică țărilor care nu sunt membre ale UE în vederea promovării comerțului și preîntâmpinării regulilor care distorsionează piață referitoare la vehiculele ecologice;

- va continua să ia inițiative de cooperare în materie de reglementare pentru a promova armonizarea reglementărilor la nivel global cu țări care nu sunt părți contractante la ONU-CEE;

- va sprijini accesul la materiile rare prin Inițiativa privind materiile prime[18].

2.5. Ocuparea forței de muncă

Anticiparea și gestionarea restructurării și anticiparea competențelor și calificărilor necesare pentru a proiecta și produce vehicule inovatoare sunt elemente esențiale pentru a pune la dispoziția fabricanților europeni de vehicule o forță de muncă calificată corespunzător. În momentul de față, aceste competențe sunt rare. În cadrul Parteneriatului pentru autovehicule, actorii sociali au prezentat recent o declarație care încurajează instituirea unui Observator paneuropean.

Comisia:

- va stabili, pe baza declarației Parteneriatului pentru autovehicule, un Consiliu european al competențelor sectoriale care va viza să creeze o rețea a observatoarelor naționale din statele membre;

- va direcționa utilizarea Fondului Social European, începând din 2011, pentru a încuraja reinstruirea și perfecționarea competențelor.

2.6 . Revizuirea intermediară a legislației privind emisiile de CO 2

Comisia:

- va revizui, până în 2013, Regulamentul (CE) nr. 443/2009, luând în considerare modalitățile de realizare a obiectivului pentru 2020 de 95 g/km pentru autoturisme, precum și perspectiva pe termen lung (2030) și valorificând totodată experiența dobândită din punerea în aplicare a obiectivelor pe termen scurt;

- va revizui modalitățile de realizare a obiectivului pe termen lung de reducere a emisiilor de CO2 provenind de la vehiculele comerciale ușoare (camionete), până la o dată care trebuie stabilită de legislator[19].

Un obiectiv al revizuirii intermediare va fi să se ofere industriei de autovehicule o siguranță de planificare în raport cu obiectivul pe termen lung. Noile standarde privind CO2 ar trebui să se bazeze pe potențialul deplin al diferitelor opțiuni tehnologice, întrucât obiectivele ambițioase privind emisiile vor fi esențiale pentru încurajarea inovațiilor pe termen lung și vor ține cont de contribuția acestora la realizarea nivelului global de reducere a gazelor cu efect de seră necesar în sectorul transportului. Un obiectiv concomitent în această perioadă va fi să se asigure că orice mecanisme de sprijin pentru vehiculele cu emisii foarte reduse de carbon nu diminuează stimulentul pentru reducerea emisiilor parcului existent de vehicule convenționale echipate cu motoare cu ardere internă.

2.7. Acțiuni specifice pentru vehiculele electrice

1. Introducerea pe piață

Omologarea de tip a vehiculelor rutiere[20] a fost extinsă pentru a viza toate sistemele de propulsie în scopul eliminării eventualelor bariere în materie de reglementare și al asigurării faptului că vehiculele cu propulsie alternativă sunt cel puțin la fel de sigure ca cele convenționale. Prin urmare, au fost deja stabilite norme comune pentru vehiculele care funcționează cu hidrogen, pentru vehiculele pe bază de gaz și cele pe bază de biocombustibili[21]. Existența unor cerințe comune este necesară și pentru vehiculele electrice, care vor facilita siguranța juridică pentru industrie și vor proteja consumatorii.

Conlucrând cu partenerii internaționali din cadrul ONU-CEE, Comisia:

- va propune, în 2010, cerințe în materie de siguranță electrică pentru omologarea de tip a vehiculelor;

- va revizui, până în 2011, alte cerințe pentru omologarea de tip vizate prin Directiva 2007/46/CE;

- va revizui, până în 2012, cerințele de siguranță în caz de coliziune și va analiza dacă caracterul silențios al acestor vehicule poate fi periculos pentru utilizatorii vulnerabili din trafic.

2. Standardizare

Standardele comune ar permite tuturor vehiculelor electrice să fie încărcate și să comunice cu rețeaua de energie electrică oriunde în UE și, de asemenea, cu toate tipurile de încărcătoare. Ar trebui să se evite pe cât este posibil investițiile în puncte de încărcare electrică bazate pe standarde diferite. Problemele privind compatibilitatea care ar împiedica consumatorii să încarce bateriile vehiculelor la orice punct disponibil ar submina încrederea acestora în tehnologia vehiculelor electrice.

Încărcarea lentă a vehiculelor de la prizele electrice existente este deja posibilă. Totuși, încărcarea rapidă la o tensiune înaltă, punctele publice de încărcare și nevoia de a asigura comunicarea între vehicul și rețeaua de energie electrică necesită o priză și o doză speciale care trebuie să fie standardizate la nivelul UE pentru a asigura interoperabilitatea. Adoptarea rapidă a unui standard european ar spori competitivitatea globală a industriei europene prin transformarea acesteia într-un pionier în acest domeniu. Standardul va ține cont de activitatea continuă a organismelor internaționale de standardizare.

Comisia:

- în cadrul Directivei 98/34/CE[22], va mandata, în 2010, organismele europene de standardizare să dezvolte, până în 2011, o interfață de încărcare standardizată pentru a asigura interoperabilitatea și conectivitatea între punctul de încărcare cu energie electrică și încărcătorul vehiculului electric, pentru a aborda riscurile privind siguranța și compatibilitatea electromagnetică și pentru a lua în considerare încărcarea inteligentă (posibilitatea ca utilizatorii să beneficieze de utilizarea energiei electrice în afara orelor de vârf);

- va identifica o metodă de punere în aplicare a standardului respectiv, astfel încât interfața interoperabilă să fie adoptată de toți factorii industriali, inclusiv de fabricanți, furnizori de energie electrică și operatori ai rețelelor de distribuție a energiei electrice;

- va monitoriza în mod constant evoluțiile tehnologice și ale pieței la nivel global pentru a actualiza standardele europene, dacă este necesar.

3. Infrastructură

Odată cu intrarea pe piață a vehiculelor electrice, consumatorii pot să înceapă să le încarce de la punctele de alimentare cu energie electrică existente. Totuși, vor trebuie puse la dispoziție puncte de încărcare accesibile public pentru a răspunde nevoii consumatorilor de a încărca bateriile. Pentru realizarea unei rețele adecvate de încărcare cu energie electrică vor fi necesare investiții semnificative și definirea standardelor privind siguranța, interoperabilitatea și plata. Trebuie să se efectueze o analiză care să constate dacă există sinergii între consolidarea capacității vehiculelor electrice și a celor cu hidrogen și conectarea lor la surse de energie electrică cu emisie redusă de carbon.

Comisia:

- va avea un rol de coordonare în acțiunile de colaborare cu statele membre, la nivel național și regional, privind consolidarea infrastructurii de încărcare și de realimentare cu combustibili în UE;

- va analiza alături de Banca Europeană de Investiții modalități de asigurarea a finanțării pentru a încuraja investițiile în consolidarea infrastructurii și a serviciilor pentru vehiculele ecologice.

4. Energie, producerea și distribuția de energie electrică

Impactul vehiculelor ecologice cu tehnologii alternative trebuie analizat în întregime și comparat cu impactul vehiculelor convenționale, folosindu-se o abordare bazată pe ciclul de viață. Această abordare ia în considerare impactul emisiilor „de la sursa de combustibili la vehicul” ( well-to-wheel )[23], inclusiv emisiile provenind din producerea de energie electrică, precum și impactul asupra mediului cauzat de fabricarea și de eliminarea vehiculelor.

Se preconizează că electrificarea transportului va duce la creșterea cererii generale de energie electrică, care nu va fi însă imediată, având în vedere că introducerea pe piață a vehiculelor electrice va fi graduală[24]. Totuși, dacă vehiculele sunt încărcate cu precădere la orele de vârf, cererea adițională ar putea duce la necesitatea instalării de capacitate suplimentară de generare de energie electrică cu emisii eventual ridicate de carbon. Riscul poate fi redus dacă vehiculele reîncărcabile sunt integrate pe deplin în rețele de energie electrică prin dezvoltarea de rețele inteligente, prin contorizare inteligentă, prin stimulente adecvate pentru consumatori, precum și prin alte modele economice, cum ar fi schimbul de baterii. Integrarea deplină ar permite totodată ca bateriile din vehiculele electrice să servească drept capacități de stocare secundare pentru producerea suplimentară de energie reînnoibilă.

Acest lucru înseamnă, de exemplu, adaptarea rețelei existente de distribuție de energie electrică și dezvoltarea de rețele inteligente și de protocoale de comunicare între vehicul și rețea, ceea ce ar permite ca programarea automată a încărcării să coincidă cu intervalul din afara orelor de vârf sau cu momentele în care este un excedent temporar de energie electrică provenită din surse reînnoibile, ținându-se cont de impactul asupra prețurilor.

Inițiativele industriale ale Planului strategic european pentru tehnologia energiei (Planul SET) vor deține un rol important în ceea ce privește aceste evoluții. În special, inițiativa privind rețelele de energie electrică anticipează dezvoltarea electrificării transportului, în timp ce inițiativa europeană privind bioenergia industrială vizează dezvoltarea ulterioară de tehnologii pentru producerea de biocombustibili de ultimă oră, respectând criteriile de durabilitate ale directivei privind energia reînnoibilă.

Comisia:

- va stabili și va compara amprenta de carbon a vehiculelor (vehicule cu motor cu ardere internă, electric, cu gaz și cu hidrogen), cu ajutorul unei metode bazate pe ciclul de viață;

- va evalua dacă promovarea vehiculelor electrice determină furnizarea suplimentară de energie electrică cu emisii reduse de carbon, prin promovarea surselor de energie cu emisii reduse de carbon pentru a se asigura că respectivul consum de energie electrică al vehiculelor electrice nu este în detrimentul nivelului de energie cu emisii reduse de carbon preconizat deja în urma respectării cerințelor directivei privind energia reînnoibilă[25];

- va evalua impactul cerinței crescute de energie electrică cu emisii reduse de carbon asupra sistemului de alimentare și asupra rețelei.

5. Reciclarea și transportul bateriilor

Utilizarea intensivă de baterii de către vehiculele electrice prezintă propriul impact asupra mediului. În mod similar, pilele de combustie cu hidrogen determină apariția unor noi aspecte, cum ar fi reciclarea catalizatorilor din platină. Un nivel ridicat de reciclare se justifică, de asemenea, prin raritatea și prețul unora dintre materiile prime.

În momentul în care nu mai pot fi folosite la vehicule din cauza reducerii capacității lor de stocare de energie, bateriile ar putea fi folosite în alte scopuri, precum stocarea fixă de energie în gospodării. Se vor analiza modalități și sisteme pentru această „utilizare secundară”.

Cantitatea de baterii funcționale care poate fi transportată este, în prezent, limitată de directiva privind transportul de mărfuri periculoase[26]. Nivelul ridicat al costurilor de transport rezultate contribuie la costul ridicat al bateriilor pentru vehicule.

Comisia:

- va analiza care sunt modificările ce se pot aduce legislației existente în ceea ce privește reciclarea bateriilor și vehiculele aflate la sfârșitul ciclului lor de viață pentru a se adapta noilor condiții de piață;

- va promova programele europene de cercetare în domeniul reciclării și reutilizării bateriilor;

- va revizui opțiunile de modificare a normelor în materie de transport al bateriilor, în urma evaluării atente a costurilor și a riscurilor potențiale.

3. Guvernanță

Prezenta comunicare descrie o strategie de sprijinire a creării în UE a unui sistem de transport ecologic și eficient din punct de vedere energetic care va contribui la realizarea obiectivelor strategiei Europa 2020, prin consolidarea capacității Europei de a fabrica produse inteligente și durabile într-un sector-cheie.

Acțiunile în domeniile identificate de prezenta strategie necesită un nivel ridicat de coordonare între sectoarele politice relevante (sectorul industrial, al transporturilor, energetic, comercial, al acțiunii climatice și al mediului) și toți factorii interesați, pentru a realiza totul în scopul de a oferi UE un sistem de transport durabil, cu o bază industrială competitivă. Această provocare presupune purtarea unor discuții continue între părțile interesate și factorii relevanți care nu au cooperat neapărat în prealabil – industria de autovehicule (fabricanții de vehicule și furnizorii), furnizorii de energie electrică, societățile de gaz, gestionarii rețelelor, fabricanții de componente electrice, organismele științifice și de standardizare, precum și autoritățile de la nivelul UE, național și regional, municipalități și consumatori.

În plus, o serie de state membre ale UE au lansat programe naționale de promovare a mobilității electrice. Comisia recunoaște meritele acestor programe care creează o piață inițială și sensibilizează consumatorii cu privire la această tehnologie. Totuși, dacă nu există o coordonare a abordărilor, piața internă a UE poate fi fragmentată și riscă să-și piardă avantajul competitiv în ceea ce privește această tehnologie.

Comisia:

- va propune relansarea Grupului la nivel înalt CARS 21 cu un mandat revizuit și o implicare amplă a factorilor interesați pentru a elimina, în special, barierele din calea introducerii pe piață a tehnologiilor avansate;

- va pune în aplicare strategia de reducere a emisiilor de CO2 provenind de la vehiculele rutiere, în cadrul Programului european pentru schimbări climatice (PESC);

- va coordona îndeaproape fluxul activităților dintre PESC și CARS 21;

- va asigura integrarea prezentei strategii în politica generală a UE în domeniul transporturilor, prin intermediul viitoarei Cărți albe privind politica europeană în domeniul transporturilor;

- va asigura coordonarea și cooperarea cu statele membre privind acțiunile corespunzătoare prezentei strategii, cu precădere pentru a proteja piața internă, pentru a evita fragmentarea eforturilor, pentru a crea masă critică suficientă pentru industrie și pentru a monitoriza și discuta evoluțiile la nivel național.

Valoarea adăugată a unei strategii UE este evidentă: ea reunește inițiative și acțiuni multiple și creează o platformă de coordonare a eforturilor între factorii de la nivel european, național și regional și menține buna funcționare a pieței interne. Inițiativa promovează o mai bună reglementare prin stabilirea de orientări politice pe termen lung și sporește siguranța pentru operatorii economici.

În vederea asigurării unei puneri în aplicare reușite, strategia va fi revizuită în 2014, pentru a se face un bilanț al progreselor înregistrate, pentru a se analiza modul în care piața și tehnologiile s-au modificat și pentru a se recomanda acțiuni ulterioare.

[1] Vehicule din categoriile M2, M3 și N2, N3 astfel cum sunt definite în Directiva 2007/46/CE.

[2] Vehicule din categoriile M1 și N1 astfel cum sunt definite în Directiva 2007/46/CE.

[3] Vehicule din categoria L astfel cum sunt definite în Directiva 2002/24/CE.

[4] COM (2010) 2020, 3.3.2010.

[5] COM (2010) 2020, 3.3.2010, p. 14.

[6] Comisia Economică pentru Europa a Națiunilor Unite – Forumul mondial pentru armonizarea reglementărilor privind vehiculele (UNECE-WP.29): document informal GRPE-58-02.

[7] COM (2008) 800, 26.11.2008.

[8] COM (2007) 19, 7.2.2007.

[9] IHS - Global Insight: studiul Battery Electric and Plug-in Hybrid Vehicles .

[10] Regulamentul (CE) nr. 443/2009 (JO L 140, 5.6.2009, p. 1).

[11] COM(2009) 593, 28.10.2009.

[12] Regulamentul (CE) nr. 715/2007 (JO L 171, 29.6.2007, p. 1).

[13] JO L 42, 23.2.1970, p. 16.

[14] Totuși, dacă nu se înregistrează progrese în viitorul apropiat, atunci rămâne posibilitatea adoptării unei legislații unilaterale la nivelul UE.

[15] COM(2009) 490, 30.9.2009.

[16] JO L 120, 15.5.2009, p. 5.

[17] JO L 12, 18.1.2000, p. 16.

[18] COM(2008) 699, 4.11.2008.

[19] Propunerea Comisiei prevede valoare de 135g/km drept obiectiv pentru anul 2020 [COM(2009) 593, 28.10.2009] .

[20] Reglementată de Directiva 2007/46/CE (JO L 263, 9.10.2007, p. 1).

[21] Regulamentul (CE) nr. 79/2009, JO L 35, 4.2.2009, p.32; Regulamentele ONU-CEE 67 și 110; Directiva 2009/30/CE (JO L 140, 5.6.2009, p. 88).

[22] JO L 204, 21.7.1998, p. 37.

[23] Impactul „de la sursa de combustibili la vehicul” ( well-to-wheel sau WTW ) se referă la suma impactului producerii de combustibili („de la sursa combustibili la rezervor” – well-to-tank ) și a impactului utilizării vehiculului („de la rezervor la vehicul” tank-to-wheel ). WTW este un element important al impactului ciclului de viață complet al unui vehicul, care include deopotrivă impactul asupra mediului pe care îl au fabricarea și eliminarea vehiculului.

[24] Centrul tematic european pentru aer și schimbări climatice: Environmental impacts and impact on the electricity market of a large scale introduction of electric cars in Europe (Impactul asupra mediului și impactul asupra pieței de energie electrică corespunzător introducerii la scară largă, în Europa, a vehiculelor electrice), p.97.

[25] Directiva privind energia reînnoibilă, Directiva 2009/28/CE (JO L 140, 5.6.2009, p. 16)

[26] Directiva 2008/68/CE (JO L 260, 30.9.2008, p. 13).